Scrierea Bizanţ după Bizanţ prezintă 10 capitole în care sunt evidenţiate aspecte ale istoriei Bi... more Scrierea Bizanţ după Bizanţ prezintă 10 capitole în care sunt evidenţiate aspecte ale istoriei Bizanţului. În primul capitol intitulat Pribegii sunt prezentaţi învăţaţii bizantini greci care au scăpat din catastrofa Constantinopolui " cei trei Divlopatatzes, Manuel Dimtrie Paleologul, Andronic Trihas Spandonis, Gheorghe Ducas Armenis. " Exilaţii erau buni cunoscători ai limbii greceşti clasice, aşa cum se învăţase şi se răspândise în şcolile bizantine cu secole în urmă, , deţineau un ales simţ al formei căutate, tendinţa către retorică, disciplina unei gramatici complicate şi tiranice dar în sufletele lor purtau dispreţul faţă de barbar, ura faţă de păgâni şi speranţa ca imperiul bizantin va învia din nou. Clerici şi a învăţaţi bizantini pătrund în lumea occidentală şi cunosc marea dezamăgirea că fraţii creştini nu au sesizat pericolul otoman ce se aşternea asupra Europei. Imposibilitatea unei solidarităţi i-a determinat pe unii pribegi bizantini să militeze la curţile marilor conducători occidentali pentru salvarea imperiului Bizantin. Deşi unii din greci au preferat să-şi câştige o pâine de la catedră , din editarea unor clasici sau deveneau cardinali precum Visarion, împărţindu-şi timpul între studii de filosofie şi misiuni în Apus existau pribegii , precum Filelfo, care făceau planuri pentru salvarea Bizanţului. Acest Filelfo a încercat să le arate veneţienilor calea către Durazzo, voind să dovedea că totodată ca un atac în Morea este cu putinţă şi ştia foarte bine fortificaţiile turceşti de care dispunea sultanul. Filelfo propunea fraţilor săi occidentali un atac împotriva imperiului Otoman , dar planurile sale vor eşua datorită fondurilor insuficiente pentru a plăti efectivele de soldaţi.
Scrierea Bizanţ după Bizanţ prezintă 10 capitole în care sunt evidenţiate aspecte ale istoriei Bi... more Scrierea Bizanţ după Bizanţ prezintă 10 capitole în care sunt evidenţiate aspecte ale istoriei Bizanţului. În primul capitol intitulat Pribegii sunt prezentaţi învăţaţii bizantini greci care au scăpat din catastrofa Constantinopolui " cei trei Divlopatatzes, Manuel Dimtrie Paleologul, Andronic Trihas Spandonis, Gheorghe Ducas Armenis. " Exilaţii erau buni cunoscători ai limbii greceşti clasice, aşa cum se învăţase şi se răspândise în şcolile bizantine cu secole în urmă, , deţineau un ales simţ al formei căutate, tendinţa către retorică, disciplina unei gramatici complicate şi tiranice dar în sufletele lor purtau dispreţul faţă de barbar, ura faţă de păgâni şi speranţa ca imperiul bizantin va învia din nou. Clerici şi a învăţaţi bizantini pătrund în lumea occidentală şi cunosc marea dezamăgirea că fraţii creştini nu au sesizat pericolul otoman ce se aşternea asupra Europei. Imposibilitatea unei solidarităţi i-a determinat pe unii pribegi bizantini să militeze la curţile marilor conducători occidentali pentru salvarea imperiului Bizantin. Deşi unii din greci au preferat să-şi câştige o pâine de la catedră , din editarea unor clasici sau deveneau cardinali precum Visarion, împărţindu-şi timpul între studii de filosofie şi misiuni în Apus existau pribegii , precum Filelfo, care făceau planuri pentru salvarea Bizanţului. Acest Filelfo a încercat să le arate veneţienilor calea către Durazzo, voind să dovedea că totodată ca un atac în Morea este cu putinţă şi ştia foarte bine fortificaţiile turceşti de care dispunea sultanul. Filelfo propunea fraţilor săi occidentali un atac împotriva imperiului Otoman , dar planurile sale vor eşua datorită fondurilor insuficiente pentru a plăti efectivele de soldaţi.
Uploads