Ploiești: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Înlăturat 1 modificare a lui 86.120.249.254 (D). (TW) Etichetă: Anulare |
Corectare Etichete: Editare vizuală Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil |
||
| (Nu s-au afișat 38 de versiuni intermediare efectuate de alți 23 de utilizatori) | |||
Linia 1:
{{Referințe}}{{Infocaseta Așezare
| porecla = „Capitala Aurului Negru”
| imagine = {{nowrap|[[Fișier:Uhrenmuseum Ploiesti Rumänien.jpg|300px|Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"]]<br />[[Fișier:Ploiesti-Catedrala-3.JPG|150px|Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Ploiești]][[Fișier:BancaRomaneasca-2.JPG|150px|Creditul Prahovei]]<br />[[Fișier:Casa Ghiță Stoenescu, azi clinica Alfa Medical Center, Bd. Independenței nr. 27, Ploiești (1).JPG|150px|
| pushpin_map = România
| latd = 44
Linia 20:
| titlu_atestare = Atestare documentară
| altitudine_note_subsol = <ref>{{Citat web|url=http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405|title=Despre Prahova. Geografie și statistici|publisher=Direcția Județeană de Statistică Prahova|accessdate=2013-01-01|archive-date=2016-03-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20160306161843/http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405|dead-url=yes}}</ref>
▲| densitate = 3990
| fus_orar = EET
| codpoștal = 100xxx
Linia 33 ⟶ 32:
| hartă = Ploiesti jud Prahova.jpg
}}
'''Ploiești''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Prahova|județului Prahova]], [[Muntenia]], [[România]].
Orașul a crescut începând cu [[secolul al XVII-lea]], pe o moșie cumpărată de [[Mihai Viteazul]] de la [[moșneni]]i ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești [[Târgșor]], [[Gherghița]] și [[Bucov]] ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de [[petrol]] din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).
Linia 50 ⟶ 49:
În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], orașul a fost vizat de avioanele de bombardament sovietice (1941),<ref>{{Citat carte|nume=Vasile|prenume=Lucian|an=2016|titlu=Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa|pagină=77-79|editură=Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană}}</ref> britanice (1944) și americane (1942, 1943, 1944). Primul atac aerian al aviației militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 și a avut ca scop distrugerea capacităților de rafinare din jurul Ploieștiului.<ref>{{Citat carte|nume=Vasile|prenume=Lucian|an=2016|titlu=Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa|pagină=99-103|editură=Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană}}</ref> Un an mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc [[Operațiunea Tidal Wave|operațiunea „Tidal Wave”]] care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălțime foarte joasă (aproximativ 40 de metri).<ref>{{Citat web|url=http://republicaploiesti.net/2010/08/bombardamentul-din-1-august-1943.html|accessdate = 2016-06-30|autor=Vasile Lucian|titlu=Bombardamentul din 1 august 1943}}</ref> Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial sau total), orașul Ploiești și rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse, și peste 9000 de construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55 % din totalul imobilelor din oraș.<ref>{{Citat carte|nume=Vasile|prenume=Lucian|an=2016|titlu=Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa|pagină=263|editură=}}</ref>
După război, noul regim comunist al României a naționalizat industria petrolului , care fusese în mare parte proprietate privată, și a făcut investiții masive în industria petrolului și a petrolului în încercarea de a moderniza țara și de a repara pagubele provocate de război.
După [[anii 2000]] cunoaște din nou un avânt economic și cultural după criza economică din [[anii '90]]
== Date geografice ==
Linia 107:
== Demografie ==
<div style="float:left">{{Pie chart
|
|
|
|label2=Romi|value2=2.17|color2=#80ffff
|label3=Alte etnii|value3=0.26|color3=#555555
|label4=Necunoscută|value4=16.57|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart
|label1=Ortodocși|value1=78.59|color1=#8080ff
|label2=Alte religii|value2=3.27|color2=#555555
|label3=Necunoscută|value3=18.14|color3=#9f9f9f}}
▲| thumb = left
▲| style = clear:none;
▲| caption = Componența confesională a municipiului Ploiești
</div>
Conform [[Recensământul
=== Evoluție istorică ===
Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În [[1810]], în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în [[1837]] erau 3000 de locuitori, imediat după unire ([[1859]]) 26.468, iar în [[1884]] erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din [[1899]] (45.107 locuitori), [[1912]] (56.460) și [[1930]] (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.
Linia 148 ⟶ 130:
== Politică și administrație ==
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Ploiești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România,
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
Linia 154 ⟶ 136:
| nume_scurt1 = PNL
| nume_complet1 = Partidul Național Liberal
| mandate1 =
| nume_scurt2 = PSD
| nume_complet2 =
| mandate2 =
| nume_scurt3 =
| nume_complet3 =
| mandate3 = 5
| nume_scurt4 =
| nume_complet4 =
| mandate4 =
| nume_scurt5 = Partidul
| nume_complet5 = Partidul
| mandate5 =
| nume_scurt6 = PRA
| nume_complet6 = Partidul România în Acțiune
| mandate6 = 2
}}
Linia 221 ⟶ 206:
== Economie ==
[[Fișier:Petroleum field at Moreni.jpg|thumb|240px|Câmp petrolier la Moreni]]
Pe fondul dezafectării instalațiilor de producție ale [[Rafinăria Dărmănești|Rafinăriei Dărmănești]] și [[RAFO Onești]], petrolul exploatat în zonă, cu stațiile de pompare aferente [[Lucăcești, Bacău|Lucăcești]], [[Comănești]] și [[Cerdac, Bacău|Cerdac]], este pompat de către [[Conpet]] la depozitul rampei de încărcare [[Moinești]]. De la Moinești, petrolul este transportat cu vagoane-cisternă pe calea ferată către rafinăriile [[Petrobrazi]], [[Petrotel-Lukoil|Petrotel Lukoil]] sau altă destinație, în funcție de solicitările clienților.<ref>[https://bvb.ro/infocont/infocont22/COTE_20220429072611_COTE-29-04-2022---Raport-anual-2021-BVB-RO.pdf RAPORTUL ANUAL AL ADMINISTRATORILOR SOCIETĂȚII CONPET S.A. pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2021], [[Bursa de Valori București]], București, 2021, p. 44</ref>
Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6 % și este urmată la mare distanță cu doar 17,7 % de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5 % energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei,
Linia 227 ⟶ 214:
Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5 %, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5 %. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50 %, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8 % și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.
=== Industrie ===
Linia 247 ⟶ 230:
S.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;
-
- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: [[IPIP SA|IPIP S.A. Ploiești]],
Linia 391 ⟶ 373:
* [[Palatul Culturii din Ploiești|Palatul Culturii]]
* [[Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești|Casa de Cultură a Sindicatelor]]
* [[Școala de Arte și Meserii din Ploiești|Școala de Arte și Meserii]]
=== Statui ===
Linia 440 ⟶ 423:
* Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată)
* Depozite farmaceutice (9)
Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre
== Mass-media ==
===Televiziune===
Televiziunea în orașul Ploiești este reprezentată de următoarele stații TV:
* Antena 3 Ploiești
* Columna TV - canal original din [[Dâmbovița]] ; are acoperire locală
* MDI TV - canal original din [[Dâmbovița]] (lansat în anul [[1998]]) ; are acoperire locală, a mai avut denumiri precum Antena 1 Târgoviște și după Artpress TV
* Republika News TV (lansat în anul [[2014]]), a mai avut denumirea de Ploiești TV.
* TVSudEst - canal original din [[Buzău]] (lansat în [[2011]]) ; are acoperire locala, emite doar regional și pe o frecvență nouă. Cealaltă frecvență a devenit națională și redenumită în actualul Exploris
* Valea Prahovei TV (lansat în [[2011]])
===Radio===
La categoria de radio, stațiile FM sunt reprezentate de:
* Radio Prahova (99.2 MhZ)
* Pro FM Ploiești (96.5 MhZ)
* Europa FM Ploiești (107.5 MhZ)
* Kiss FM Ploiești (92.8 MhZ)
* Radio ZU Ploiești (105.7 MhZ)
* Radio SOS Ploiești - firma ce a lansat canalul are sediul la [[Blejoi]] (101,7 MhZ)
* Digi FM Ploiești (99,6 MhZ)
* Smart FM Ploiești (95,9 MhZ)
Stațiile radio deținute de [[Societatea Română de Radiodifuziune]] cu frecvență în oraș sunt:
* [[Radio România Muzical]] (97,6 MhZ)
* [[Radio România Actualități]] (102,2 MhZ)
===Presă===
Presa locală este reprezentată de:
* Stiri Actuale- www.stiriactule.ro
* Glasul Ploiestean - www.glasulploiestean.ro<ref>
* Ziarul Prahova<ref>[http://www.ziarulprahova.ro/ Ziarul Prahova]</ref>
* Telegraful de Prahova (1996-2013)<ref>[http://www.telegrafuldeprahova.ro/ Telegraful de Prahova]</ref>▼
* Observatorul de Prahova,<ref>[http://www.observatorulph.ro/ Observatorul de Prahova]</ref>
* Raid,<ref>[http://www.raidonline.ro/ Ziarul Raid]</ref>
Linia 461 ⟶ 459:
* Republicanul <ref>{{Citat web |url=http://www.republicanul.ro/ |accessdate=2009-06-23 |titlu=Ziarul Republicanul |archive-date=2009-06-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090624222732/http://www.republicanul.ro/ |dead-url=yes }}</ref>
* Știri și informații Ploiești<ref>[http://www.iploiesti.ro/ Știri și informații Ploiești]</ref> etc.
▲*
*Prahova Online <ref> [https://www.phonline.ro Prahova Online] </ref>
* Ziarul Incisiv de Prahova <ref> [https://www.incisivdeprahova.ro Incisiv de Prahova] </ref>
== Sport ==
Linia 497 ⟶ 498:
* [[Toma T. Socolescu]] ([[1883]] – [[1960]]), arhitect, primar al orașului Ploiești, deputat și [[profesor universitar]], fiu al lui Toma N. Socolescu;
* [[Constantin Pârvulescu (astronom)|Constantin Pârvulescu]] ([[1890]] – [[1945]]), [[astronom]], membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]];
* [[Elena Zamora]] ([[1897]] - [[1974]]), [[cântăreață]];
* [[Nicu Stănescu]] ([[1904]] - [[1951]]), [[vioară|violonist]], orchestrator, [[dirijor]] și [[compozitor]];
* [[Nicolae Simache]] ([[1905]] – [[1972]]), [[profesor]], [[muzeu|muzeograf]];
Linia 518 ⟶ 520:
* [[Ion Șinca]] ([[1950]] – [[2014]]), [[pictor]];
* [[George Nicolescu]] (n. [[1950]]), [[muzică|muzician]] nevăzător;
* [[Daniel Eufrosin]] ([[1951]] - [[2023]]), [[muzician]], director al [[Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București|Teatrului "Ion Dacian"]];
* [[Octavian Bellu]] (n. [[1951]]), antrenor de [[gimnastică]];
* [[Livia Ante]] (n. [[1955]]), [[pictor]]iță și [[scenografie|scenografă]];
Linia 552 ⟶ 555:
*Cristian Ganea (viceprimar cu atribuții de primar): decembrie 2015-iunie 2016
*Adrian Dobre: 2016-2020
*Andrei Volosevici: octombrie 2020-
*Mihai Polițeanu: 2024-prezent
Lista primarilor din perioada 1831 - 2020, vezi:<ref>[http://www.ploiesti.ro/istoricprimari.php Lista primarilor din Ploiești]</ref>
Linia 626 ⟶ 630:
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Localități urbane din județul Prahova|Ploiești]]
[[Categorie:Orașe din România|Ploiești]]
| |||