Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Wikipedia

Ploiești

municipiu din județul Prahova, România
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică și are o suprafață de aproape 60 km². Este înconjurat de comunele Blejoi (la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est).

Ploiești
—  municipiu, reședință de județ[*]​ și oraș mare  —
Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"
Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din PloieștiCreditul Prahovei
Casa Ghiță Stoenescu, azi clinica Alfa Medical CenterCasa Radu Stanian, fosta Casa Căsătoriilor
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Poreclă: „Capitala Aurului Negru”
Ploiești se află în România
Ploiești
Ploiești
Ploiești (România)
Localizarea orașului pe harta României
Ploiești se află în Județul Prahova
Ploiești
Ploiești
Ploiești (Județul Prahova)
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: 44°56′24″N 26°1′48″E ({{PAGENAME}}) / 44.94000°N 26.03000°E
Țară România
Județ Prahova
SIRUTA130534
Atestare documentară1503
ReședințăPloiești[*]​
ComponențăPloiești[*]​
Guvernare
 - primar al municipiului Ploiești[*]​Mihai-Laurențiu Polițeanu[2] (IND, )
Suprafață
 - Total89,2 km²
Altitudine165 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total180.539 locuitori
 - Densitate2.024 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal100xxx
Prefix telefonic+40 (0)244 / (0)344
Localități înfrățite
 - OralKazahstan
 - RadomPolonia
 - HînceștiMoldova
 - BeratAlbania
 - DniproUcraina
 - HarbinRepublica Populară Chineză
 - LefkadaGrecia
 - MaracaiboVenezuela
 - OsijekCroația
Indicativ autoPH
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).

Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.

Istoric

Articol principal: Istoria Ploieștiului.
 
Ploiești: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943
 
Trupe germane de ocupație, 1916

Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a „cinci răzoare” de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost vizat de avioanele de bombardament sovietice (1941),[3] britanice (1944) și americane (1942, 1943, 1944). Primul atac aerian al aviației militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 și a avut ca scop distrugerea capacităților de rafinare din jurul Ploieștiului.[4] Un an mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc operațiunea „Tidal Wave” care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălțime foarte joasă (aproximativ 40 de metri).[5] Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial sau total), orașul Ploiești și rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse, și peste 9000 de construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55 % din totalul imobilelor din oraș.[6]

După război, noul regim comunist al României a naționalizat industria petrolului , care fusese în mare parte proprietate privată, și a făcut investiții masive în industria petrolului și a petrolului în încercarea de a moderniza țara și de a repara pagubele provocate de război. După anii 2000 cunoaște din nou un avânt economic și cultural după criza economică din anii '90

Date geografice

Așezare

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.

 
Râul Teleajen, în vecinătatea Ploieștiului

Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45 Nord trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.

Orașe apropiate

Orașul Direcția Distanța
în linie dreaptă pe șosea pe calea ferată
București S 56 km 60 km 59 km
Brăila E 155 km 170 km 176 km
Pitești V 91 km 111 km 149 km
Brașov NV 86 km 114 km 110 km
Târgoviște V 46 km 51 km 52 km
Buzău NE 66 km 71 km 69 km
Urziceni SE 55 km 60 km 55 km

Clima

Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.

Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Relieful și vegetația

Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.

Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

 
Parcul central

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.

Demografie



 

Componența etnică a municipiului Ploiești

     Români (81%)

     Romi (2,17%)

     Alte etnii (0,26%)

     Necunoscută (16,57%)




 

Componența confesională a municipiului Ploiești

     Ortodocși (78,59%)

     Alte religii (3,27%)

     Necunoscută (18,14%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Ploiești se ridică la 180.540 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 209.945 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (81%), cu o minoritate de romi (2,17%), iar pentru 16,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,59%), iar pentru 18,14% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Evoluție istorică

Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.

Ploiești - evoluția demografică

  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3 %), 3.708 evrei (4,6 %), 1.591 maghiari (2,0 %), 1.307 germani (1,6 %) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7 %), 3.843 mozaici (4,8 %), 2.629 romano-catolici (3,3 %), 1.115 luterani (1,4 %), 1.076 greco-catolici (1,3 %) ș.a.

Politică și administrație

Municipiul Ploiești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Mihai-Laurențiu Polițeanu, de la politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Alianța pentru Prahova5             
Uniunea Salvați România5             
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2             
Partidul Prahova In Acțiune2             

Cartiere

Ploieștiul are următoarele cartiere:[11]

  • Malu Roșu
  • Vest I
  • Vest II
  • 9 Mai
  • Mărășești
  • Mitică Apostol
  • Eroilor
  • Mimiu[12]
  • Castor & Polux
  • Petrolului
  • Hipodrom
  • Radu de la Afumați
  • Râfov
  • Ana Ipătescu
  • Mihai Eminescu
  • Democrației
  • Moțoi
  • Pictor Rosenthal
  • Lupeni
  • Peneș Curcanul
  • Cantacuzino
  • Mihai Bravu
  • Tabaci
  • Bucov-Poștei
  • Transilvaniei
  • Traian
  • Republicii
  • Ienăchiță Văcărescu
  • Buda
  • Nord
  • Bereasca
  • Bulevardul Bucuresti
  • Albert
  • Dorobanțu
  • Teleajen
  • Păltiniș

În conformitate cu rezultatele recensământului, sunt înregistrate 21172 de clădiri cu funcțiunea de locuință, în care se află 88104 apartamente în care locuiesc un număr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuințele se află în proporție de 97.6 % în fomă privată. Din punct de vedere al echipării fondului locativ 93 % au acces la apă potabilă, 90 % sunt legate la rețeaua de canalizare, 98 % au instalații electrice si 78 % sunt conectate la sistemul de termoficare.

Zona metropolitană

 
Zona metropolitană Ploiești
Articol principal: Zona metropolitană Ploiești.

Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.[necesită citare]

Economie

 
Câmp petrolier la Moreni

Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România și una din primele din lume.[13] Deoarece Ploieștiul era principalul producător de petrol al țării, în România el a căpătat porecla de „Capitala aurului negru” sau „Orașul aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.

Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6 % și este urmată la mare distanță cu doar 17,7 % de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5 % energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.

Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5 %, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5 %. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50 %, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8 % și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în orașul nostru cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești.

Există de asemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

Industrie

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Marcat din ianuarie 2014.
  • Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din ianuarie 2014.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din ianuarie 2014.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate.

În prezent principalele domenii de activitate sunt:

  • Industria petrolieră :

- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploiești, S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești;

- utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;

- construcții de conducte de petrol și gaze naturale: INSPET S.A Ploiești;

- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești, ICERP S.A. Ploiești, PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești. Industria constructoare de mașini: - mașini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploiești;

- rulmenți: S.C. TIMKEN S.A. Ploiești;

- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcție: S.C. UBEMAR S.A. Ploiești, "24IANUARIE" S.A Ploiești, S.C. TROMET S.A. Ploiești, UZINA MECANICĂ Ploiești;

- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;

  • Industria constructoare de mașini și componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar, Amplo, Uztel, Amplo, Timken, Yazaki, Cablul Românesc)
     
    Unilever Ploiești, România
  • Industria chimică :

- Rool;

- detergenți: UNILEVER ROMANIA;

- îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate închisă);

- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;

- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești.

 
Coca-Cola HBC Ploiești România
  • Industria alimentară (Coca-Cola, Bergenbier, Unilever, Extrapan, Di Apollo)
  • Industria tutunului (BAT)
  • Industria construcțiilor ( Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)
  • Industria IT (Asesoft)
  • Industria materialelor de construcție (Feroemail)
  • Industria textilă (Dorobanțul Ploiești, Modexim)
  • Industria ceramică (Bianca România)
  • Industria mobilei (Anteco, Incocnept)
  • Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)

În apropiere, la Crângul lui Bot (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești”[14] în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

Agricultură

Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel:

  • arabilă 2034 ha
  • livezi și pepiniere pomicole 16 ha
  • vii și pepiniere viticole 13 ha
  • pășuni 148 ha
  • fânețe 6 ha

Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne.

Comerț

Există peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28 % din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80 % din valoarea comerțului din județ. Primul magazin general din Ploiești s-a numit „Papagalul” și a fost inaugurat în 1938.

Marii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Artsani, Dedeman, Leroy Merlin, Profi, Delhaize, Lidl, XXL Megadiscount, Auchan, Jumbo, PENNY Maya Supermarket, Mega Image, au magazine deschise aici.

În centrul orașului sunt două mall-uri moderne, Winmarkt Grand Center și Ploiești City Mall. În nordul orașului, lângă hypermarketul Carrefour, se află Ploiesti Shopping City iar în vest Westmall . Alte centre comerciale: AFI PALACE și Ploiesti Shopping City.

Transport

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița.

Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă și în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de mașini. Rețeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980 face față cu greu acestei aglomerări. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Bărcănești–Brașov, care cuprinde centura de vest a Ploieștiului, înregistrează un trafic anual între 6.000.000–10.000.000 de treceri de vehicule. Problema aglomerării porțiunii de DN1 ce leagă Ploieștiul cu Bucureștiul a fost rezolvată după deschiderea autostrăzii A3, care a preluat un mare volum din traficul auto de pe DN1.

 
DN1 Ploiești - Brașov(E60)

Ploieștiul este legat de București prin autostrada A3. În plus, prin Ploiești trec drumurile naționale:

Pe lângă acestea, orașul este deservit și de drumuri județene, care asigură legătura cu comunele și orașele din împrejurimi:

Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere:

Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploiești Sud și Ploiești Vest), precum și gările secundare Ploiești Est (spre Buzău), Ploiești Nord (spre Măneciu), plus Ploiești Triaj (stație de triaj) aflată la sud de oraș.

 
Tramvai în Ploiești
 
Autobuz în Ploiești
 
Troleibuz în Ploiești

În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din orașul elvețian Lausanne.

Ploieștiul a dezvoltat istoric o rețea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orășenești este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze.

Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt .

Obiective turistice

Orașul Ploiești nu a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au existat decât aproximativ două decenii. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.

O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.

Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.

  Muzee

 
Muzeul de Istorie

Lăcașuri de cult

 
Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul

  Clădiri

 
Halele Centrale

Statui

 
Statuia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
 
Bust Toma T. Socolescu

Învățământul și viața culturală

 
Muzeul de artă

Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important. În 1920 își începe cursurile Școala normală de fete „Regina Maria”, actualul Colegiu Național Pedagogic „Regina Maria”[15]

În Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I. L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”) și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva colegii și licee importante sunt Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național „Nichita Stănescu”, Colegiul Național „Spiru Haret”, Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Liceul de Artă „Carmen Sylva”, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”.

 
Palatul Culturii

O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii.

Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”,[16] cu o vechime de peste 70 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.

În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.[17]

De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.

Sănătate

Rețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități:

  • Spitalul Județean de Urgență Ploiești[18]
  • Spitalul Municipal Ploiești
  • Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești[19]
  • Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești[20]
  • Spitalul de Pediatrie Ploiești[21]
  • Spitalul C.F.R.
  • Centrul de Diagnostic și Tratament Cina
  • Centrul Medical Praga
  • Centrul de Transfuzie Sanguină
  • Serviciul Județean de Ambulanță
  • Laboratorul de Sănătate Mintală
  • Policlinica cu Plată
  • Policlinici Particulare (11)
  • Cabinete Medicale Particulare (85)
  • Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată)
  • Depozite farmaceutice (9)

Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medii.

Mass-media

 Încă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - radio Prahova și radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de radio ProFM, radio SOS și, mai nou, WylFM, RadioK. Există de asemenea corespondenți ai radiourilor naționale România Actualități, România Tineret și Europa FM, precum și corespondenți ai principalelor agenții de presă din țară – Rompres și Mediafax.[22]

 Mass-media locală este bine reprezentată și de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, Electroplus Canal 9 si CIN TV, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naționale – Antena 1, Pro TV, WILL TV și Prahova TV, Alpha și Valea Prahovei TV. În premieră națională, la Ploiești s-au desfășurat audiențe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetățenii și specialiștii care își desfășoară activitatea în administrația publică locală. In iulie 2010 si-a inceput emisia primul post de televiziune HD online Prahova HD.[23]

 Din 1994, apar în Ploiești atât cotidiane locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale.

Presa locală este reprezentată de:

  • Stiri Actuale- www.stiriactule.ro
  • Glasul Ploiestean - www.glasulploiestean.ro[24]
  • Ziarul Prahova[25]
  • Telegraful de Prahova (1996-2013)[26]
  • Observatorul de Prahova,[27]
  • Raid,[28]
  • www.stiriprahova.ro [29]
  • Prahovasport,[30]
  • Informația Prahovei,[31]
  • Republicanul [32]
  • Știri și informații Ploiești[33] etc.

Sport

 
Stadionul Ilie Oană, Ploiești
 
Stadionul Astra

Principala echipă de fotbal a orașului Ploiești este FC Petrolul Ploiești, echipă ce deține titlul de campioană a României în 4 rânduri, în anii 1930 (sub numele de Juventus București), 1958, 1959 și 1966, iar în alte două sezoane este deținătoarea Cupei Românei - 1995 și 2013.[34] Tot în orașul Ploiești a evoluat până în anul 2012 și echipa de fotbal Astra Ploiești, echipă ce a fost mutată în orașul Giurgiu iar denumirea a fost schimbată în AFC Astra Giurgiu.[35] O altă echipă importantă a Ploieștiului a fost Prahova Ploiești (campioană în 1916), aceasta fiind continuatoarea lui United Ploiești, și ea campioană în anul 1912.

Echipa de fotbal FC Petrolul Ploiești evoluează pe Stadionul Ilie Oană, stadion ce a fost reconstruit în perioada 2009-2011 pe amplasamentul fostei arene ce purta același nume. Acest stadion respectă standardele UEFA, fapt pentru care echipa națională își dispută o parte din meciuri aici. Capacitatea acestuia este de 15053 de locuri pe scaune, are tribunele acoperite în totalitate și dispune de instalație de nocturnă formată din 106 reflectoare.[36]

Pe lângă stadioanele Astra, Ilie Oană și Prahova UPG, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).

Pe hipodromul din Ploiești au loc curse de trap, acesta redevenind funcțional în anul 2017 după ce s-au făcut ample lucrări de renovare.[37]

În ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.

Poate fi menționat și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu - din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul.

CSU Asesoft Ploiești[38] este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României în perioada 2003-2008, câștigătoarea Cupei României 2004-2011 și câștigătoarea FIBA Europe Cup în anul 2005.

Performanțe de talie națională, balcanică, europeană, mondială și olimpică s-au obtinuț la fotbal, gimnastică, șah, atletism, popice, natație, volei, handbal, scrimă, aviație, gimnastică aerobică, de către merituoși sportivi ca: Leonard Doroftei, Mircea Dridea, Mihai Ionescu, Mirela Dulgheru, Celestina Popa, Octavian Bellu, Corina Ungureanu, Leana Sima etc.

Personalități

Primari

Primarii de după 1989

  • Romeo Hanganu: 1990-1992
  • Victor Săvulescu: 1992-1996
  • Horia Toma: 1996-2000
  • Emil Calotă: 2000-2008
  • Andrei Volosevici: 2008-2012
  • Iulian Bădescu: 2012-2015
  • Iulian Teodorescu (viceprimar cu atribuții de primar): martie 2015-decembrie 2015
  • Cristian Ganea (viceprimar cu atribuții de primar): decembrie 2015-iunie 2016
  • Adrian Dobre: 2016-2020
  • Andrei Volosevici: octombrie 2020-2024
  • Mihai Polițeanu: 2024-prezent

Lista primarilor din perioada 1831 - 2020, vezi:[39]

Orașe înfrățite

Galerie de imagini

  •  
  •  
    Banca Comercială Română
  •  
    Primăria Municipiului Ploiești
  •  
    Halele Centrale
  •  
    Panoramă cartier Republicii
  •  
    Bulevardul Independenței
  •  
    Vedere aeriană

Referințe

  1. ^ „Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ Vasile, Lucian (). Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa. Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană. p. 77-79. 
  4. ^ Vasile, Lucian (). Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa. Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană. p. 99-103. 
  5. ^ Vasile Lucian. „Bombardamentul din 1 august 1943”. Accesat în . 
  6. ^ Vasile, Lucian (). Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești. Ediția a IIa. p. 263. 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  11. ^ „Harta Municipiului Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Romii din Mimiu au trăit din petrol, 10 iulie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 5 august 2013
  13. ^ Danilov, Alexandru, „Evoluția industriei petroliere românești în perioada 1857-1945”, Historia, arhivat din original la , accesat în  
  14. ^ „Parcul industrial Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Pagina Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria"”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Pagina Teatrului „Toma Caragiu" Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Pagina Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești
  18. ^ Spitalul Județean de Urgență Ploiești
  19. ^ „Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Spitalul de Pediatrie Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Ploiești.ro[nefuncțională]
  23. ^ „Pagina Televiziunii Prahova HD”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Glasul Ploiestean”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Ziarul Prahova
  26. ^ Telegraful de Prahova
  27. ^ Observatorul de Prahova
  28. ^ Ziarul Raid
  29. ^ www.stiriprahova.ro
  30. ^ Prahovasport
  31. ^ Informația Prahovei
  32. ^ „Ziarul Republicanul”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Știri și informații Ploiești
  34. ^ „FC Petrolul Ploiești - despre”. Accesat în . 
  35. ^ „Astra se muta la Giurgiu, iar Ploiestiul ramane doar o amintire! Ioan Niculae: „Vrem sa inauguram arena pe 20 septembrie!". Imbunatatiri la arena giurgiuveana”. Arhivat din original la . 
  36. ^ „Stadion - FC Petrolul Ploiești”. 
  37. ^ „Singurul hipodrom de trap din România reconstruit din fonduri europene la Ploiești a fost gazda primei curse!”. 
  38. ^ CSU Asesoft Ploiești
  39. ^ Lista primarilor din Ploiești

Bibliografie

  • Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Cartea Românească, 950 p., 1937
  • Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Fundația Europeană Titulescu, Ploiești, 907 p, 2002
  • Vasile, Lucian, Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2014/2016
  • Purice, Oana (coord.), Cât de frumos poate fi un oraș urât. Povești și amintiri din Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2016
  • Vasile, Lucian, Ploieștii în Marele Război. 1916-1918, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017
  • Purice, Oana (coord.), Case, străzi și oameni din Ploieștiul de altădată, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017
  • Vasile, Lucian, Ploiești în Al Doilea Război Mondial. Ploiești during World War Two, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2018
  • Paul D. Popescu, Municipalitatea ploieșteană: istorie și actualitate, Editura Noel Computers, 244 p., 2000
  • Marinică, Gheorghe; Trestioreanu, Constantin (coord.), Marea carte a Ploieștilor (3 vol.), Editura Mileniul III, Ploiești, 2011, ISBN 978-973-1797-36-6
  • Ploiești, arc peste timp, Mihail Vulpescu, Florin Andreescu, Ion Nădrag, Editura Sport-Turism, 1988

Legături externe

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ploiești

Portaluri

Instituții

Istorie

Cartiere

Turism

Hărți


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ploiești&oldid=16333747