Balenă

Clasificare științifică
Balenă
Balenă cu cocoașă
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Animalia
Subregn	Eumetazoa
Încrengătură	Chordata
Subîncrengătură	Vertebrata
Infraîncrengătură	Gnathostomata
Supraclasă	Sarcopterygii
Clasă	Mammalia
Subclasă	Tetrapodomorpha
Infraclasă	Elpistostegalia
Supraordin	Laurasiatheria
Ordin	Artiodactyla
Magnordin	Boreoeutheria
Subordin	Whippomorpha
Infraordin	Cetacea
Parvordin
Mysticeti^[1]^[2]^[3]
Flower, 1864
Modifică date / text

Balenele sunt mamifere marine ce fac parte din subordinul Mysticeti al ordinului Cetacea. Balenele sunt totodată cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume. Se vânează pentru carne, grăsime, fanoane și piele.

Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.

Clasificarea balenelor

Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă.

Familia Balaenidae

Sunt balene netede; acestea cuprind următoarele specii:

Balaena mysticetus - balena de Groenlanda
Eubalaena australis - balenă sudică
Eubalaena glacialis - balenă nordică

Familia Neobalaenidae

Sunt balene pigmeu și cuprind o singură specie:

Caperea marginata - balenă pigmeu

Familia Eschrichtriidae

Sunt balene cenușii, cu specia:

Eschristius robustus - balenă cenușie

Familia Balaenopteridae

Sunt balene brăzdate, cu următoarele specii:

Balaenoptera musculus - balenă albastră
Balaena physalus - balenă cu înotătoare
Balaena borealis
Balaena endeni - balena Bride
Megaptera novaeanglianae - balenă cu cocoașă
Balaena acutorostrata

Fosilă de Janjucetus hunderi
- Muzeul Victoria din Melbourne -

Familia Janjucetidae

Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută:

Janjucetus hunderi

Particularități anatomice

Fanoane

Fanoanele

Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite fanoane, care le permit să se hrănească cu plancton. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel din tonele de apă vehiculate prin gură, ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră balena de Groenlanda și balena de Vizcaya. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana.

Fiziologie

Nutriție

În ciuda dimensiunilor uriașe, balenele nu consumă foarte multă hrană. Datorită conformației corporale menite să economisească energia, ele nu au nevoie să mănânce cantități prea mari. Se hrănesc cu mici organisme și plancton. Aceasta este cea mai bogată sursă de hrană pentru aceste mamifere marine.

Ciclu de reproducere

Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva moașe, care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras. Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare.

Protecția speciilor de balene

Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptată la Washington, la 2 decembrie 1946 iar Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptat la Washington, la 19 noiembrie 1956.^[4] ^[5]

Pe 12 noiembrie 2007, președintele României de atunci, Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la această convenție și la acest protocol.^[5]

Japonia este printre puținele state care nu recunosc și nu respectă convențiile internaționale cu privire la stoparea totală a vânării balenelor.^[6]

Note

^ Mammal Species of the World[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Integrated Taxonomic Information System, 2008, accesat în 19 septembrie 2013
^ Class Mammalia Linnaeus, 1758 (PDF)
^ Protocolul din 19 noiembrie 1956 (Protocolul din 1956) Arhivat în 1 noiembrie 2010, la Wayback Machine., legestart.ro, accesat la 23 mai 2012
^ ^a ^b Basescu semneaza pentru protejarea balenelor, 12 noiembrie 2007, Ziare.com, accesat la 23 mai 2012
^ Furtul carnii de balena, o noua moda in Japonia, 26 mai 2008, Descoperă, accesat la 23 mai 2012

Legături externe

Materiale media legate de Balenă la Wikimedia Commons
Grațioasele mamifere marine^{[nefuncțională]}, 6 iunie 2010, Jurnalul Național
Vânătoarea de balene: crime în numele ignoranței și lăcomiei, 11 martie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă

[4063b3bc17eb291bc7d25c04b5b424eb-1] Mammal Species of the World[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[c24d76dffe27296d4f645c90c164e120-2] Integrated Taxonomic Information System, 2008, accesat în 19 septembrie 2013

[3b6d6dc5897e0a95262c2631aa042e92-3] Class Mammalia Linnaeus, 1758 (PDF)

[ls2012-05-23-4] Protocolul din 19 noiembrie 1956 (Protocolul din 1956) Arhivat în 1 noiembrie 2010, la Wayback Machine., legestart.ro, accesat la 23 mai 2012

[c2012-05-23-5] Basescu semneaza pentru protejarea balenelor, 12 noiembrie 2007, Ziare.com, accesat la 23 mai 2012

[j2012-05-23-6] Furtul carnii de balena, o noua moda in Japonia, 26 mai 2008, Descoperă, accesat la 23 mai 2012

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]