Rudo

Rudo (în sârbă Рудо) este un oraș și o comună în Republika Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În 2013 comuna avea o populație de 7.963 de locuitori, în timp ce orașul Rudo avea o populație de 1.949 de locuitori.

Coordonate: 43°37′00″N 19°22′00″E ({{PAGENAME}}) / 43.616666666667°N 19.366666666667°E
Rudo
— *localitate[] și local administrative entity[]* —

Rudo (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina

Țară	Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]	Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]	Comuna Rudo[*]

Suprafață
- Total	347,63 km²
Altitudine	467 m.d.m.

Fus orar	CET (+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (+2)
Prefix telefonic	58

Prezență online
site web oficial GeoNames
Modifică date / text

Este renumit în toate fostele republici iugoslave ca locul formării Brigăzii 1 Proletari a partizanilor iugoslavi.

Istorie

Orașul Rudo a fost fondat în 1555 de Sokollu Mustafa Pașa, o rudă apropiată a vizirului otoman Sokollu Mehmed Pașa.^[1] Au fost construite atunci o moschee din piatră, un pod peste râul Lim, un hamam (baie turcească), un han, o mekteb (școală), o tekke, câteva prăvălii și case.^[1] Acest lucru a fost menționat de călătorul otoman Evliya Çelebi (1611-1682).^[1] Satul a fost inundat în 1896 și apoi a fost extins și transformat într-o așezare urbană.^[2] Prima brigadă proletară a partizanilor iugoslavi a fost înființată la Rudo în 22 decembrie 1941.^[2] Un monument dedicat acestei brigăzi a fost ridicat în 1961, iar un muzeu a fost deschis un deceniu mai târziu.

Geografie

Comuna Rudo este situată în extremitatea estică a Republicii Srpska și în mare parte se învecinează cu Serbia. Rudo are o suprafață de 344 km².

Orașul Rudo însuși este situat în regiunea montană a cursului inferior al râului Lim, la aproximativ douăzeci de kilometri înainte de confluența sa cu râul Drina, la o altitudine medie de aproximativ 400 de metri deasupra nivelului mării. Rudo Krupica, cel mai scurt râu din Europa, trece și el prin Rudo. Înconjurat de vârfuri muntoase de altitudine medie, în partea de nord se află Muntele Varda cu un vârf maxim de 1.389 m, iar pe partea de sud se află Munții Tmor cu un vârf maxim de 1.280 m. Terenul este foarte muntos, cu sate împrăștiate și răspândite prin pasaje montane.

Comuna are un climat continental pronunțat, cu o influență ușoară ocazională a climatului mediteranean. Iernile au temperatura medie de -8° C și verile au o temperatură medie de aproximativ 26 °C.

Localitățile comunei

Date demografice

Populație

Populația localităților din comuna Rudo
	Localitate	1971	1981	1991	2013
	Total	15.982	13.601	11.571	7.963
1	Boranovići			272	245
2	Gojava			199	213
3	Knjeginja			98	283
4	Mioče			469	326
5	Mokronozi			611	458
6	Rudo	1.258	1.760	2.077	1.949
7	Strpci			308	255
8	Trnavci kod Rudog			232	259
9	Uvac			515	366

Compoziție etnică

Populația din Rudo, după etnie, conform recensămintelor din 1971,^[3] 1981,^[4] 1991^[5] și 2013^[6] a fost următoarea:

Componența etnică a populației orașului Rudo
	1971	1981	1991	2013
Total	1.258 (100,0%)	1.760 (100,0%)	2.077 (100,0%)	1.949 (100,0%)
Sârbi	677 (53,82%)	987 (56,08%)	1.203 (57,92%)
Bosniaci	488 (38,79%)	554 (31,48%)	731 (35,19%)
Alții	3 (0,238%)	6 (0,341%)	73 (3,515%)
Iugoslavi	22 (1,749%)	136 (7,727%)	68 (3,274%)
Croați	6 (0,477%)	10 (0,568%)	2 (0,096%)
Muntenegreni	58 (4,610%)	58 (3,295%)
Macedoneni	2 (0,159%)	5 (0,284%)
Albanezi	2 (0,159%)	4 (0,227%)

Componența etnică a populației comunei Rudo
	1971	1981	1991	2013
Total	15.982 (100,0%)	13.601 (100,0%)	11.571 (100,0%)	7.963 (100,0%)
Sârbi	10.155 (63,54%)	8.699 (63,96%)	8.150 (70,43%)	7.241 (90,93%)
Bosniaci	5.532 (34,61%)	4.382 (32,22%)	3.130 (27,05%)	677 (8,502%)
Alții	56 (0,350%)	48 (0,353%	180 (1,556%)	36 (0,452%)
Croați	18 (0,113%)	24 (0,176%)	5 (0,043%)	9 (0,113%)
Iugoslavi	80 (0,501%)	312 (2,294%)	106 (0,916%)
Muntenegreni	94 (0,588%)	121 (0,890%)
Macedoneni	14 (0,088%)	7 (0,051%)
Albanezi	33 (0,206%)	5 (0,037%)
Sloveni		3 (0,022%)

Trivia

Este menționat în povestirea „Beii din Rudo” a lui Ivo Andrić.

Personalități

Sokollu Mehmed Pașa, marele vizir al Imperiului Otoman (1565–1579)
Stevan Moljević, om politic^[7]

Referințe

^ ^a ^b ^c Biblioteka Nasi Krajevi. 4. 1963. p. 169.
^ ^a ^b Nebojša Tomašević (1982). Treasures of Yugoslavia: An Encyclopedic Touring Guide. Yugoslaviapublic. p. 313.
^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).
^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
^ „Новости”. www.sozeb.org.

Vezi și

Comunele Republicii Srpska

[BNK4-169-1] Biblioteka Nasi Krajevi. 4. 1963. p. 169.

[Tomašević1982-2] Nebojša Tomašević (1982). Treasures of Yugoslavia: An Encyclopedic Touring Guide. Yugoslaviapublic. p. 313.

[3] Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

[4] Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

[stats1991-5] „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).

[Census2013-6] Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba

[7] „Новости”. www.sozeb.org.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]