Szczecin

Szczecin (← poloneză, AFI ['ʃʧɛtɕin], în germană Stettin, în latină Stetinum sau Sedinum) este un municipiu în Polonia și primul port polonez ca mărime la Marea Baltică. Orașul este capitala voievodatului Pomerania Occidentală și are o populație de aproximativ 411.119 de locuitori (2005).

Szczecin

— municipiu, oraș^[1], oraș hanseatic[*], localitate de frontieră[*], oraș mare și destinație turistică[*] —

Drapel

Stemă

Szczecin (Polonia)

Poziția geografică în Polonia

Coordonate: 53°25′29″N 14°33′19″E / 53.424722222222°N 14.555277777778°E

Țară

Polonia

Voievodat

Pomerania Occidentală

Guvernare

- Primar

Alexander von Rammin[*] (1602)

Suprafață

- Total

301 km²

Altitudine

131 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

396.168 locuitori

Fus orar

UTC+1

Cod poștal

70-001–71-899

Prefix telefonic

91

Localități înfrățite

- 14 orașe înfrățite

listă

Prezență online

site web oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității Szczecin

Szczecin este situat în nord-vestul Poloniei, pe malurile râului Oder, lângă coasta baltică și granița cu Germania. Partea vestică a municipiului este cunoscută ca „Malul Stâng” (Lewobrzeże) și partea estică ca „Malul Drept” (Prawobrzeże). Între cele două părți a orașului este un arhipelag de insule, multe dintre ele având infrastructură portuară.

Nume

Surse medievale arată diferite nume pentru municipiu: Stetin (1133), Stetyn (1188), Priznoborus vir nobilis in Stetin, Symon nobilis Stettinensis (1234), in vico Stetin (1240), Barnim Dei gratia dux Pomeranorum... civitati nostri Stetin (1243), Stityn (1251), Stitin (secolul XIII). Sunt diverse etimologii pentru originea numelui Szczecin, care în latină a fost cunoscut ca Stetinum și în germană ca Stettin.

Szczecin vine de la cuvântul szczyt, care înseamnă vârf (vârf de deal) în poloneza modernă, dar și scut lung în poloneza veche. Deci, Szczecin înseamnă un oraș situat pe un vârf de deal, sau un oraș fortificat.
Szczecin vine de la numele personal Szczuka și înseamnă orașul lui Szczuka.
Szczecin vine de la numele personal Szczeta/Szczota și înseamnă orașul lui Szczota

În secolul XVI, literatura poloneză folosea două diferite variante a numelui: Szczecin, bazat pe pronunția poloneză, și Sztetyn, bazat pe pronunția germană. Forma Szczecin a rămas forma preferată în secolele următoare și a fost confirmată oficial în secolul XIV, deși încă orașul nu era pe teritoriul polonez. Înainte de 1945, când încă orașul avea o populație majoritar germană, era cunoscut local și internațional ca Stettin (pronunțat Ștetin), numele german.

Istorie

Szczecin în 1581

Castelul din Szczecin

Potrivit istoricilor polonezi Szczecin ar fi fost o fortăreață a triburilor vest-slave a pomorenilor, întemeiată în secolul VIII pentru controlul gurilor Odrei. Orașul a fost un centru important de comerț, cu 10.000 de locuitori, când a fost convertit la creștinism de Boleslav al III-lea al Poloniei. În 1181 trece, împreună cu întregul Ducat al Pomeraniei de Vest, la Sfântul Imperiu Roman, populația slavă asimilându-se în cea germană. Ca municipiu medieval, a devenit autonom în 1243 și până în anii 1630 a fost capitala a Ducatului Pomeraniei din cadrul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În 1648, conform Păcii Westphalice, împaratul german ceda Pomerania Anterioară, inclusiv Stettinul, Regatului Suediei, deși regiunea rămînea formal parte a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. După Marele Război Nordic, în 1720, suedezii au fost forțati să cedeze Stettinul cu împrejurimile Regatului Prusiei. Stettinul a rămas parte a Prusiei și după aceea a Germaniei până în 1945. Conform deciziilor Conferinței de la Potsdam din 2 august 1945 orașul a fost cedat Poloniei (în pofida rezistenței lui Winston Churchill care semnala faptul că zona Stettin se află la vest de linia Oder-Neisse) și populat cu polonezi (originari preponderent din Vilnius), în timp ce populația germană (peste 99 % din populația orașului conform datelor din 1939) a fost expulzată în Germania de Vest. Ca și capitală a voievodatului Szczecin, orașul a fost reconstruit și a devenit un centru important industrial. În anul 1999, după reorganizarea administrativă a Poloniei, a devenit capitala voievodatului Pomerania Occidentală.

Ducii Pomeraniei de Vest

1160-1187 Boguslaw I
1156-1180 Boguslaw I, Kazimierz I
1202-1220 Boguslaw II
1220-1278 Barnim I Dobry
1278-1295 Barnim II, Otto I și Boguslaw IV
1295-1344 Otto I
1344-1368 Barnim III cel Mare
1368-1372 Kazimierz III
1372-1404 Swietobor I și Boguslaw VII
1404-1413 Swietobor I
1413-1428 Otto II și Kazimierz V
1428-1435 Kazimierz V
1435-1451 Joachim I Mlodszy
1451-1464 Otto III
1464-1474 Eryk II
1474-1523 Boguslaw X
1523-1531 Jerzy I și Barnim X
1531-1569 Barnim IX
1569-1600 Jan Fryderyk
1600-1603 Barnim X
1603-1606 Boguslaw XIII
1606-1618 Filip II
1618-1620 Franciszek I
1620-1625 Boguslaw XIV

Persoane faimoase originare din Szczecin

Bogislav Philip von Chemnitz (1605 - 1678), istoric și jurist constituțional;
Ecaterina cea Mare (1729 - 1796), principesă germană de Anhalt-Zerbst, ulterior împărăteasa Rusiei;
Friedrich Gilly (1772 - 1800), arhitect german;
Friedrich Graf von Wrangel (1784 - 1877), mareșal al Prusiei
Carl Gustav Friedrich Hasselbach (1809 - 1882), primarul orașului Magdeburg
Carl Ludwig Schleich (1859 - 1922), autor;
Alfred Döblin (1878 - 1957), scriitor german;
Heinrich George (1893 - 1946), actor german
Manfred Stolpe (n. 1936), prim ministru al landului german Brandenburg și ministru federal în guvernul lui Gerhard Schröder din 2002
Christian Tomuschat (n. 1936), expert în drept internațional, profesor la Universitatea Humboldt din Berlin;
Tadeusz Zwiefka (n. 1954), jurnalist, membru al Parlamentului European
Chava Alberstein (n. 1947), cântăreață, compozitoare și autoare de texte israeliană în ebraică și idiș;
Ilona Ostrowska (n. 1974), actriță.

Populație istorică

Secolul XII: 5.000 de locuitori
1720: 6.000 de locuitori
1740: 12.300 de locuitori
1816: 21.500 de locuitori
1843: 37.100 de locuitori
1861: 58.500 de locuitori
1872: 76.000 de locuitori
1890: 116.228 de locuitori
1910: 236.000 de locuitori
1939: 382.000 de locuitori
1960: 269.400 de locuitori
1970: 338.000 de locuitori
1975: 369.700 de locuitori
1980: 388.300 de locuitori
1995: 418.156 de locuitori
2000: 415.748 de locuitori
2002: 415.117 de locuitori
2003: 414.032 de locuitori
2004: 411.900 de locuitori
2005: 411.119 de locuitori

Politică

Administrație locală

Szczecin este administrat de un consiliu municipal și un primar. Primarul (prezydent miasta) și consiliul sunt aleși în fiecare patru ani de populația orașului. Primarul curent este Piotr Krzystek.

Orașul este împărțit în multe districte, sau sectoare, de guvern local, numite în poloneză rady osiedla. Acestea au fiecare consiliul lor și sunt responsabile pentru infrastructură minoră ca și copaci, bănci de parc, fântâni, etc.

Membri ai Parlamentului European din Szczecin

Szczecin are doi reprezentanți în Parlamentul European:

Zdzislaw Chmielewski, PO, rector a Universității din Szczecin
Boguslaw Liberadzki, SLD-UP, economist, ministru de transport

În plus, Sylwester Chruszcz, de la LRP, care reprezintă electoratul Silesian, trăiește în Szczecin.

Economie

Szczecin are cel mai mare șantier naval din Polonia, care recent a dat faliment dar a fost reabilitat cu succes. Orașul este și un centru industrial important, mai ales în procesarea fierului.

Companii principale

Polska Żegluga Morska SA/PAZIM

Următoarele companii sunt bazate în Szczecin:

Swedwood Poland SA, Szczecin
Zespół Elektrowni Dolna Odra SA, Nowe Czarnowo
Stocznia Szczecińska Nowa sp. z o.o., Szczecin
Polska Żegluga Morska SA, Szczecin
Netto Artykuły Żywnościowe sp. z o.o., Kobylanka
Komfort sp. z o.o., Szczecin
Petrocargo/OW Bunker sp. z o.o., Szczecin
Vobis Microcomputer sp. z o.o., Szczecin
PZE Cefarm-Szczecin SA, Szczecin
Bosman Browar Szczecin SA, Szczecin
home.pl, Szczecin
Agencja Reklamowa Anny Turkiewicz, Szczecin
Agryf SA, Szczecin
Drobimex, Szczecin

Cultură

Catedrala din Szczecin

Muzeul Național din Szczecin

Orașul are diverse instituții culturale în domeniile de arte plastice, muzică și teatru, incluzând:

Catedrala din Szczecin
Muzeul Național, filiala Szczecin (Muzeum Narodowe w Szczecinie), care este împărțit în trei secții:
- Muzeul Orașului Szczecin (Muzeum Miasta Szczecina)
- Muzeul Maritim (Muzeum Morskie)
- Galeria de Artă Contemporană (Galeria Sztuki Współczesnej)
Teatrul Kana (Teatr Kana)
Teatrul Modern (Teatr Współczesny)
Opera în Castel (Opera na Zamku)
Teatrul Polonez (Teatr Polski)
Teatrul Pleciuga (Teatr Pleciuga)

Educație și știință

Universitatea Maritimă din Szczecin

Printre instiuțiile de educație și știință din Szczecin se numără:

Universitatea din Szczecin (Uniwersytet Szczeciński), cu 35.000 de studenți
Politehnica din Szczecin (Politechnika Szczecińska)
Universitatea Medicală din Pomerania (Pomorska Akademia Medyczna)
Universitatea Agriculturală din Szczecin (Akademia Rolnicza w Szczecinie)
Filială a Academiei de Muzică din Poznan (Akademia Muzyczna w Poznaniu)
Universitatea Maritimă din Szczecin (Akademia Morska w Szczecinie)
Școala de Afaceri din Pomerania de Vest (Zachodniopomorska Szkoła Biznesu)
Academia Integrării Europene (Wyższa Szkoła Integracji Europejskiej)
Instititul Pomeraniei de Vest (Instytut Zachodnio-Pomorski)
Societatea Științifică din Szczecin (Szczecińskie Towarzystwo Naukowe)

Sport

Stadionul Municipal

Orașul are multe echipe profesioniste de sport, cel mai popular sport fiind fotbalul. Sport amator este jucat de mii de locuitori a orașului și la școli la toate nivelele (primar, secundar și universitar).