Voivodina
Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, cu alfabetul latin: Autonomna Pokrajina Vojvodina) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și, totodată, cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.
| Voivodina | |||||
| Provincia Autonomă Voivodina Аутономна Покрајина Војводина Autonomna Pokrajina Vojvodina Vajdaság Autonóm Tartomány Autonómna Pokrajina Vojvodina Автономна Покраїна Войводина | |||||
| |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 21 506 km² | ||||
| Cel mai mare oraș | Novi Sad | ||||
| Vecini | cantonul Osijek-Baranja  | ||||
| Fus orar | UTC+1/+2 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 94,4 loc/km² | ||||
| - Estimare | 2 031 992 | ||||
| - Estimare 2022 | 1.740.230 | ||||
| Limbi oficiale | Sârba, Româna, Maghiara, Slovaca, Ruteana, Croata, | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | regiune autonomă | ||||
| Președintele Ansamblului | Pásztor István | ||||
| Președintele Consiliului Executiv | Igor Mirović | ||||
| Capitala | Novi Sad | ||||
| Istorie | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| - Total | 10,57 miliarde | ||||
| - Pe cap de locuitor | 5 300 | ||||
| PIB (nominal) | |||||
| Monedă | Dinar (100 para) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Prefix telefonic | 381 | ||||
| Domeniu Internet | .rs | ||||
Modifică date / text  | |||||
.PNG)
Alte denumiri
modificareîn română Provincia autonomă Voivodina
în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina
în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány
în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina
în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina
în ruteană Автономна Покраїна Войводина
Istorie
modificareTeritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.
Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.
Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.
Politică
modificareCoaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”.
Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).
Districte
modificarePrincipalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.
Geografie
modificare
Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).
Demografie
modificareÎn urma recensământului din 2011[2] au fost numărați 1,931,809 de locuitori.
Populația după grupuri etnice:
| Grup etnic | Populație | % din popul. tot. | % creștere/desc. față de 2002 |
|---|---|---|---|
| Sârbi | 1,289,635 | 66.76% | ▼ 2,5% |
| Unguri | 251,136 | 13.00% | ▼ 15,5% |
| Slovaci | 50,321 | 2.60% | ▼ 12,6% |
| Croați | 47,033 | 2.43% | ▼ 20,2% |
| Țigani | 42,391 | 2.19% | ▲ 45,9% |
| Români | 34,576 | 2% | ▼ 2% |
| Muntenegreni | 22,141 | 1.15% | ▼ 60,4% |
| Bunievți | 16,469 | 0.85% | ▼ 16,7% |
| Rusini | 13,928 | 0.72% | ▼ 10,8% |
| Iugoslavi | 12,176 | 0.63% | ▼ 75,4% |
| Macedoneni | 10,392 | 0.54% | ▼ 11,8% |
| Ucraineni | 4,202 | 0.22% | ▼ 9,3% |
| Germani | 3,272 | 0.17% | ▲ 3,7% |
| Alții | 143,303 | 7.42% |
Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.
Economie
modificareVoievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.
Cultură
modificareRomâni în Voivodina
modificareÎn Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6:
- Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea.
Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.
Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.
Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72
modificare
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ 2022 Serbia Census
- ^ „Vlada Autonomne Pokrajine Vojvodine - Upoznajte Autonomnu Pokrajinu Vojvodinu”. Vojvodina.gov.rs. . Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia Arhivat în , la Wayback Machine., în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
- Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică Arhivat în , la Wayback Machine., Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
- Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc Arhivat în , la Wayback Machine., în Magazin istoric, No. 8, August 2003
Legături externe
modificare
Administrație
modificare- en sr Administrația din Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală și Cooperarea Intercomunală Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Cancelaria Ombudsmanului provincial Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Ambasada României în Serbia Arhivat în , la Wayback Machine.
Documente oficiale
modificare- ro Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine. (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
- ro Legea privind stabilirea anumitor competențe ale provinciei autonome Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Legea privind liberul acces la informațiile de importanță publică Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale Arhivat în , la Wayback Machine.
Cultură
modificare- ro Asociația de Afaceri a Editorilor și Librarilor din Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Centrul multicultural Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Institutul pentru manuale și îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităților Arhivat în , la Wayback Machine.
Mass Media
modificare- Radioteleviziunea Voivodinei ro Site web oficial
- ro Săptămânalul Libertatea Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Radio Novi Sad Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Radio România Internațional Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro South East European Times
- ro BBCRomanian.com
- ro Radio Victoria Arhivat în , la Wayback Machine. (sub auspiciile Uniunii de muzică și cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet Arhivat în , la Wayback Machine.)
Minoritatea românească
modificare- ro Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Societatea Română de Etnografie și Folclor din Voivodina Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Românii din Banatul Sârbesc
- ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)