rumb

română

Etimologie

Din franceză rumb.

Pronunție

• AFI: /rumb/

Substantiv

Declinarea substantivului rumb
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rumb	rumburi
Articulat	rumbul	rumburile
Genitiv-Dativ	rumbului	rumburilor
Vocativ	'	'

1. unitate de măsură pentru unghiuri egale cu a treizeci și doua parte din orizontul vizibil.

Traduceri

Traduceri