Studiu de caz:Economia Romaniei-analiza comparativa-sistemul economiei de piata~sistemul economiei centralizate(de comanda)

Economia Romaniei a cunoscut modificari de-a lungul timpului,trecandu-se de la sistemul economiei centralizate(de comanda),din timpul perioadei comuniste-1945-1989,la un sistem de piata,aplicat din 1990 si pana in prezent. imp de 15 ani s-a desfasurat aceasta perioada de tranzitie in care au a!ut loc procese de sc"im# a structurilor de propietate trecanduse de la propietatea de stat la propietatea pri!ata , a a!ut loc o sc"im#are a structurilor administrati!e , desfintarea acelor institutii prin care statul ordona agentilor economici cum sa foloseasca resursele , dandu-se cale li#era pieti . $n Romania,pana in 1989, unitatile economice, carora, %n principiu, li se dadea %n administrare o parte a patrimoniului glo#al, erau sufocate de presiunea e&ercitata de administratorul general (statul). 'u# influenta reglementarilor administrati!-#irocratice adoptate de acesta, a planificarii "ipercentralizate, unitatile economice au fost lipsite practic de initiati!a %n gestionarea eficienta a acti!itatilor lor. (e aceasta #aza, s-a impus conducerea unitara centralizata, cu a)utorul planului national unic, a %ntregii acti!itati economice si sociale. *nlocuirea !ec"iului sistem economic si crearea economiei de piata constituie o conditie esentiala a progresului economic si social al Rom+niei. ,unctionarea eficienta a economiei de piata implica prezenta unor premise-cerinte ce tre#uie %ndeplinite %n domeniul !ietii economice. proprietatea pri!ata, concurenta efecti!a si li#erul sc"im# al #unurilor, falimentul si lic"idarea firmelor. (lanificarea centralizata a dez!oltarii %ntregii economii nationale - realizata pe orizonturi de cinci ani si anual - a constituit mi)locul principal de reglare a acti!itatii agentilor economici din toate ramurile producti!e. (rin intermediul planului national unic se puneau #azele strategiei generale ale dez!oltarii economico-sociale la ni!el macroeconomic. /rgumentarea necesitatii o#iecti!e a tranzitiei la economia de piata implica, %n mod logic, analiza a!anta)elor si deza!anta)elor mediului economic concurential, a elementelor principial poziti!e dar si a celor negati!e ce caracterizeaza economia cu piata concurentiala. 'f+rsitul anului 1989 propulseaza tara noastra spre o perioada de tranzitie la economia de piata cu dorinta acuta a oamenilor de a trece de la economia de comanda si control a %ntregii acti!itati economico-sociale la o societate a li#ertatii de actiune, #azata pe autonomia controlata de democratia colecti!itatii. 'e poate afirma ca este !or#a despre un proces natural normal de tranzitie,01area cotitura0, a!+nd la #aza at+t argumente de ordin o#iecti!, c+t si moti!atii psi"osociale si comportamentale puternice, moti!atii #azate pe dorinta si speranta de mai #ine a oamenilor. 2eterminarile o#iecti!e, radacinile acestui proces comple& si de mare %ntindere %n timp, se gasesc %n %nsusi mecanismul de functionare a economiei de comanda, %n centralismul adoptarii deciziilor, %n lipsa li#ertatilor si moti!atiilor economice reale, %n eficienta economica redusa, etc. ranzitia de la economia planificata centralizat la economia de piata constituie un proces re!olutionar deose#it de comple& si de o noutate a#soluta %ntruc+t p+na la %nceputul actualului mileniu nu au mai a!ut loc asemenea transformari.

Realizarea tranzitiei la economia de piata %n tara noastra este influentata de un comple& de factori fa!ora#ili si nefa!ora#ili, interni si e&terni, care actioneaza %n cadrul unor perioade mai mari sau mici de timp. /mploarea si intensitatea actiunii acestor factori si-au pus amprenta, desigur, asupra tuturor fenomenelor definitorii ale tranzitiei, complic+nd, de regula, actiunile pri!ind reforma economica si influent+nd e!olutia eficientei economice si a costurilor tranzitiei. Ei influenteaza nu numai realizarea tranzitiei la economia de piata ci si procesul consolidarii premiselor integrarii Rom+niei %n 3niunea Europeana. 'pecificitatea tranzitiei la economia de piata %n tara noastra poate fi conturata tin+nd seama tocmai de modul %n care factorii de decizie macroeconomica au conceput si realizat noul conte&t socio-economic national. 2e asemenea pe parcursul ultimelor trei decenii. default-urile din ultimul deceniu al perioadei comuniste (1981, 1984)5 tranzi6ia la economia de pia675 a!+ntul economic din perioada 8000-80085 resim6irea celei mai se!ere crize economico-financiare mondiale 9i a consecin6elor acesteia au influen6at e!olu6ia poten6ialul economiei interne (:raficul al7turat).

'e poate o#ser!a %n grafic impactul 9ocurilor men6ionate mai sus asupra e!olu6iei ($; poten6ial. tendin6a descendent7 consemnat7 din 1980 p+n7 la )um7tatea anilor 1990 (%n conte&tul default-urilor, dar 9i a declinului se!er al cererii e&terne dup7 c7derea regiumului comunist)5 sta#ilizarea 9i ini6ierea unui trend ascendent care a culminat la )um7tate anilor 8000 (%n conte&tul in!esti6iilor str7ine de capital, care au !izat ini6ial oportunit76ile de e&port (pri!atiz7ri, dar 9i delocalizarea produc6iei), dar 9i satisfacerea cererii interne (care a fost puternic afectat7 negati! de a)ust7rile din perioada tranzi6iei la economia de pia67))5 tendin6a descendent7 din ultimii ani, determinat7 de criza economico-financiar7 mondial7 (9ocul a fost foarte puternic pentru economia

intern7, care a trecut rapid de la o etap7 de supra%nc7lzire (800<, %nceputul lui 8008) la cea mai se!er7 contrac6ie din 1998). =onform rezultatelor acestor estim7ri, %n prezent ritmul poten6ial de e!olu6ie a economiei interne se situeaz7 %n apropierea pragului de 8> (%n 8005 rata de e!olu6ie a ($; poten6ial consemna un ni!el de apro&imati! 4,5>). =u alte cu!inte, o#ser!7m o diminuare puternic7 a perspecti!elor de e!olu6ie a economiei interne pe termen lung, %n conte&tul resim6irii primului !al al celei mai se!ere crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii. $ar al doilea !al al crizei (tra!ersat %n prezent de ?ona Euro @ principalul partener economic al Rom+niei) !a imprima noi tendin6e nefa!ora#ile pentru poten6ialul economiei interne. $n momentul de fata Romania este recunoscuta ca o economie de piata functionala si in mod firesc ea se poate integra in 3E intrucat intre tipul de economie pe care il re si cele europene e&ista compati#ilitate , ii lipseste e&istenta unei capacitati reduse de a face fata fortelor competitionale caracteristice economiei dez!oltate .

'istemul economic reprezint7 elementele sau su#sitemele economice dispuse intr-o anumita ordine ierar"ica, in care acestea functioneaza pe #aza interac6iunii dintre elementele componente. 2e-a lungul timpului ele au fost clasificate in. desc"ise inc"ise descentralizate centralizate capitaliste socialiste piata li#ere diri)iste

$n economia contemporana %nt+lnim doua tipuri de organizare si func6ionare a economiei. a) unul centralizat, comandat si planificat5 #) si altul de piaa libera.

=omparatia dintre aceste doua sisteme economice este destul de comple&a si are implicatii asupra unei multitudini de domenii, nu numai cel economic dar si religios sau c"iar ecologist.

(entru a e!identia asemanari sau diferente dintre ele tre#uie sa dam o scurta definitie economiei centralizate si economiei de piata.

Economia planificata este un sistem economic in care statul controleaza factorii de productie si ia toate deciziile asupra folosirii lor.El decide ce tre#uie produs si o#liga intreprinderile sa produca numai acele #unuri. $n aceasta economie intreprinderile pot fi doar de trei tipuri. aflate in proprietatea statului, pri!ate conduse de stat sau o com#inatie a amandurora.E&emplul cel mai clar de economie planificata este fosta 3R'' care a fost pentru o perioada a doua economie ca marime din lume. $n cadrul economiei planificate toate deciziile economice in societate se iau de c7tre autoritatile centrale, gu!ern, agen6ii economici fiind o#liga6i sa e&ecute sarcinile pre!7zut in planul na6ional de stat.

/cest sistem se caracterizeaz7 prin . economie centralizata, in care pamantul este colecti!izat si capitalul te"nic este na6ionalizat5 o economie unipolara in care statul dicteaz7 ce si cat sa se produc75 o economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a e!alu7rilor adminstrati!e (utem considera avanta e ale acestui sistem economic urmatoarele elemente. gu!ernul poate concentra resursele in directia o#iecti!elor economice ale respecti!ului stat, se poate incepe construirea unei industrii grele intr-o tara nedez!oltata fara a mai astepta ani intregi capitalul necesar ce poate fi o#tinut prin industria usoara si fara dependente de finantarea e&terna economie mai sta#ila prin ma&imizarea resurselor disponi#ile, efectul mult mai redus al inflatiei economiile de piata tind sa atinga o dez!oltare ma&ima pe plan local in timp ce cea planificata are efecte glo#ale, este mai #enefica statului ca un intreg, cea de piata fiind fa!ora#ila mai mult proprietatii pri!ate

2esigur ca orice sistem economic tre#uie sa e&iste si niste minusuri recunoscute.2intre acestea putem enumera. nu poate detecta preferintele consumatorului, e&cesele si deficitele cu destula precizie, deci o coordonare ineficienta a productiei (rol ce re!ine sistemului li#ertatii preturilor in economia capitalista).3n e&emplu eloc!ent in acest sens il constituie intermina#ilele cozi la

alimente datorate faptului ca statul decidea productia unor alte #unuri in defa!oarea acestora. inter!entia statului este prea mare in !iata personala, de e&emplu daca statul conducea toata piata muncii deci toate posi#ilitatile de anga)are, optiunile personale erau ine&istente, deasemenea nu puteau parasi statul fara permisiune.

$ncepand cu anii 80A - 90A s-a inceput trecerea la economia capitalista, o trecere ce s-a do!edit dificila pentru ma)oritatea tarilor, ce s-a soldat cu scaderi dramatice ale ($;-ului urmate insa in momentul de fata de re!eniri si cresteri economice ale acestor tari. !apitalismul (sau economia capitalista, de piata) este un sistem economic in care mi)loacele de productie sunt in ma)oritate in posesia companiilor si sunt conduse in scopul o#tinerii de profit. (roductia, distri#utia si pretul #unurilor si ser!iciilor este determinata de o piata li#era. =apitalismul a aparut ca economie dominanta !estica, in urma decaderii feudalismului. $n modelul sistemului economic de pia6a li#era, toate deciziile se iau de c7tre agen6ii economici, respecti! mena)e, firme5 statul nu inter!ine in nici un fel in ac6iunile agen6ilor economici5 produc6ia si consumul se coreleaz7 pe #aza deciziilor %ntreprinz7torilor pri!ind cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor.

'istemul de pia6a li#era se caracterizeaz7 prin. economie complet descentralizata5 economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agen6ii economici5 o economie a calcului in moneda" o economie a echilibrului #eneral asigurat pe #aza mecanismului pre6ului li#er si in care statul nu inter!ine direct in economia %ntreprinderii, a!and rolul de a prote)a pia6a si institutiile acesteia . 2esigur, si acest sistem economic are o serie de argumente pro si contra. (rintre ar#umentele pro putem enumera. este #azata pe li#eralismul economic, care are ca fundament proprietatea pri!ata, su# diferitele ei forme. /ceasta proprietatea confera mediului economic o mare di!ersitate de centre de acti!itate economica, moti! pentru care putem spune ca economia este multipolara, descentralizata.

 producatorii indi!iduali sunt incura)ati in mod direct prin marimea profitului sa decida li#er cat-pt. cine sa produca pretul si concurenta determina producatorii indi!iduali sa fie constienti de costuri si sa tina cont de resursele care pot fi utilizate si modalitatile alternati!e de folosire ale acestora intreprinderea se desc"ide ino!atiei5 piata impulsioneaza aceasta directie de actiune interesele consumatorilor se afla in centrul mecanismelor concurentiale determinand structura populatiei si distri#utia e&istenta constrangerii #ugetare su# forma falimentului care formeaza conditia pt reinnoirea afacerilor li#era initiati!a ofera raspuns potri!it la procesul de adaptare a ofertei la cerere statul garanteaza proprietatea pri!ata este un sistem de producere a #og76iei ro#ust 9i fle&i#il5 %n acest sistem oamenii tr7iesc material mai #ine dec+t %n oricare alt sistem cunoscut de istorie, dar, %n mod ine!ita#il, nu to6i tr7iesc la fel de #ine5 iar acest lucru nu este nici posi#il, nici )ustifica#il din punct de !edere economic, social 9i moral5 modul specific de alocare a resurselor, li#era ini6iati!7 9i concuren6a de pe toate pie6ele sunt factori interni pentru cre9terea eficien6ei economice5 a!+nd ca fundament proprietatea particular7 9i prioritatea interesului personal, sunt create premise fa!ora#ile pentru stimularea ino!a6iei indi!iduale, asumarea riscului 9i competi6ie ca principale surse de progres5 sistemul este mo#il, adapta#il la sc"im#7ri, reac6ioneaz7 operati! la anomaliile endogene 9i e&ogene care se i!esc5 proprietatea particular7, concuren6a 9i pre6urile li#ere determin7 un comportament economic "edonist %n care agen6ii economici (firme,familii, administra6ii etc.) se raporteaz7 %n permanen67 la rela6ia costuri(c"eltuieli)-(#eneficii)-(rezultate)5 func6ionarea sistemului economic este de a9a natur7 %nc+t %i elimin7 operati! pe cei ineficien6i, pre!enind situa6iile de folosire ira6ional7 prelungit7 a resurselor

(rintre ar#umentele contra putem enumera. mentinerea saraciei pentru parte din populatie imposi#ilitatea eliminarii soma)ului e&istenta unor perioade de recesiune, inflatie cu consecinte gra!e deficitul #ugetar apare ca o c"estiune nerezol!a#ila distri#utia !eniturilor se realizeaza intr-o maniera neec"ita#il

$ntr-un sistem planificat, cea mai mare parte a acti!it76ii de produc6ie este determinat7 de sarcini o#ligatorii pri!ind resursele 9i produc6ia, impuse pe cale ierar"ic7 de institu6ia administrati!7. (rintre a!anta)ele unui astfel de sistem %n raport cu economia de piata pur7 se num7r7 reducerea acti!it76ii economice necoordonate, care poate duce la utilizarea ineficient7 a resurselor disponi#ile, 9i produc6ia de m7rfuri nedorite. B economie planificat7 ar putea rezol!a pro#lema 9oma)ului 9i a capacit76ilor neutilizate, ar putea reduce ni!elul polu7rii, ar elimina supradiferen6ierea produselor etc. B economie planificat7 su#dez!oltat7 poate a!ea un ritm de cre9tere mult mai rapid dac7 %9i poate concentra resursele %n anumite sectoare esen6iale, separ+ndu-se de for6ele ce ac6ioneaz7 pe pia6a mondial7. (e de alt7 parte, %ns7, un sistem planificat centralizat poate duce la ineficien67 %n alocarea resurselor, generat7 de necesitatea coordon7rii unui num7r mare de componente ale planului aflat %n derulare ori a deciziilor luate independent la fiecare ni!el al procesului economic. Rigidit76ile 9i iner6ia sistemului pot fi e&acer#ate de amploarea mare a organiza6iilor pe care le creeaz7 9i, %n consecin67, de elementul ;$RB=R/C$E$. /stfel de tendin6e se pot manifesta prin lipsuri de diferite #unuri, com#inate cu surplusuri ale altora. ="iar 9i %n cazul unei coordon7ri adec!ate 9i eficiente, planificarea poate fi insensi#il7 la necesit76ile consumatorului. E&ist7 sau au e&istat diferite forme de economii planificate de natur7 socialist7 %n fostele 67ri =/ER, %n ="ina 9i %n alte p7r6i. Ele au a!ut diferite manifest7ri, de la modelul #irocratic puternic centralizat al fostei 3R'', p+n7 la modelul de planificare %n care rolul planificatorului era redus la determinarea anumitor propor6ii esen6iale %n economie.

Economia de pia67 de tip capitalist nu este un sistem perfect de utilizare a resurselor 9i de satisfacere a ne!oilor. El este cel mai #un dintre cele pe care le-a imaginat 9i realizat omenirea5 El e&ist7 prin ac6iunile oamenilor, iar ceea ce ace9tia %ntreprind are9i imperfec6iuni, nea)unsuri 9i, uneori, se soldeaz7 cu e9ecuri.

$iblio#rafie /urel $ancu, ratat de economie.(iata,concurenta, monopol,Dol.E,Ed.E&pert,;uc.1998 1ircea =osea, =urs de economie, Ed ri#una economica, ;ucuresti, 800E FFF.tri#unaeconomica.ro FFF.scri#d.com FFF.capital.ro FFF.standard.moneG.ro Dancea,Romul-(ro#leme ale tranzitiei la economia de piata,Editura ipografia 3ni!ersitatii H'tefan cel 1areI,'ucea!a(1948-8000)

%niversitatea &Stefan cel 'are( Suceava-)acultatea de Stiinte Economice si *dministratie +ublica

E!,-,'.* /E +.*0*-*1*-0*2E S. 3.'.0E-*-*3.4* !,'+*R*0.1*

Realizatori:!.,$*-% *'*3.*-)3,RE-0.-* ',.S.. S.31.*-/%'.0R.0* Specializare:).-*-0E S. $*-!.,*n .,5r.6