Date despre autor.

Mihai Eminescu este cel mai valoros poet roman,fiind denumit

de critica literara"ultimul mare romantic universal".El apartine perioadei marilor
clasici ai literaturii romane ,alaturi de Ion Creanga,Ion Luca Caragiale,Ioan
Slavici.Creatia sa este vasta,cuprinzand cele trei genuri literare-
liricul,epicul,dramaticul.Opera eminesciana in versuri reprezinta un univers al
imaginarului cuprinzator si original,iminand teme si motive romantice,de
circulatie universala,cu elemente autohtone ale specificului national.Singurul
volum de versuri pulicat antum este intitulat "!oezii""#$$%&si apare su ingri'irea
criticului literar (itu Maiorescu.
Aparitie."Luceafarul" este o capodopera a creatiei romanesti si o sinteza a
gandirii eminesciene.El apare in almanahul Societatii )cademice "*omania
+una"din ,iena,in aprilie #$$%-in august #$$%,este pulicat in revista "Convoriri
literare" si inclus,ulterior,in volumul antum "!oezii".
Geneza.!oemul a fost creat intre anii #$$. si #$$/,cunoscand cinci
variante-cea definitiva numara 0$ de strofe si atinge perfectiunea formei si a
fondului de idei.
!rincipala sursa de inspiratie o constituie folclorul,Eminescu valorificand
un asm popular romanesc cules din Oltenia de germanul *ichard 1unisch si
pulicat la 2erlin,in #$3#.)cesta se intituleaza "4ata in gradina de aur" si se
a5eaza pe prezentarea povestii de iuire dintre o fiica de imparat si un zmeu-ea ii
cere acestuia sa devina muritor,iar in timp ce el mergea la Creator pentru a cere sa-
l dezlege de nemurire,fata fuge in lume cu un fiu de imparat,4lorin.6meul se
razuna,pravalind o stanca peste cea care l-a tradat.Eminescu versifica acest
asm,schima finalul si accentueaza prolematica omului de geniu.Intruparea
zmeului"geniul& porneste de la un mit fundamental al spiritualitatii romanesti,mitul
6uratorului"persona' care inoculeaza tinerelor fete primii fiori ai iuirii&.
O alta sursa de importanta de inspiratie o constituie filozofia-conceptia lui
)rthur Schopenhauer cu privire la antiteza dintre geniu si omul comun,filozofia
greaca"cerul si pamantul se afla la originea lumii,persona'ul mitologic 78perion
este fiul Cerului&,filozofia indiana"sistemul gandirii cosmogoniei isi are originea in
culegerea "*ig-,eda"&sunt sintetizate si asimilate poetic.
Tema.9nind elemente care apartin celor trei genuri literare:liric
"intensitatea emotionala a sa&,epic "aparitia formelor naratiunii&,dramatic
"conflict,dialoguri&ingloand,de asemenea,teme si motive din intreaga creatie
eminesciana,poemul este,in esenta,o meditatie de natura filozofica asupra omului
de geniu.
;e altfel,prolematica geniului este filonul care sustine poemul,iar
insemnarea eminesciana gasita pe unul dintre manuscrie lamureste conceptia
poetului asupra destinului fiintei superioare:"In descrierea unui voia' in tarile
romane,germanul 1unisch povesteste legenda luceafarului.)ceasta e povestea,iar
intelesul alegoric ce i-am dat-o este ca daca geniul nu cunoaste nici moarte si
numele lui scapa de noaptea uitarii,pe de alta parte aici,pe pamant,nici e capail a
ferici pe cineva,nici capail de-a fi fericit.El n-are moarte ,dar n-are nici noroc.Mi
s-a parut ca soarta Luceafarului din poveste seamana mult cu soarta geniului pe
pamant si i-am dat acest inteles alegoric."
Semnificatia titlului.In sens propriu,Luceafarul este numele popular dat
planetei ,enus si altor stele stralucitoare.In poezie,el devine un simol al unicitatii
si superioritatii,intruchipand geniul.
Structura si semnificatii.Criticul literar (udor ,ianu identifica,in acest
poem alegoric,trei niveluri e5istentiale:om comun,geniu,;emiurg,pe care le
numeste "masti lirice" eminesciene"ipostaze ale eului liric&.Muritorul,capail de o
iuire superficiala,este intruchipat de Catalin-omul superior care aspira spre
asolut in ceea ce priveste iuirea si cunoasterea este 78perion ""cel care merge
deasupra"&-ipostaza demiurgica reprezinta perfectiunea,asolutul,eternitatea.
!oemul are %0/ de versuri grupate in 0$ de catrene,care pot fi structurate
in patru parti si doua planuri"terestru,uman si cosmic,universal&.
I. Prima parte deuteaza cu o formula specifia asmului "") fost odata ca-n
povesti"&,care introduce cititorul in universul imaginatiei eminesciene."Odata" este
o referinta asupra timpului neprecizat,iar "ca niciodata" inceputul prezentarii
unei actiuni care nu s-a mai petrecut,care se remarca prin unicitate.9nica este si
fata de imparat,caracterizata prin superlativul de factura populara
"preafrumoasa"-ea este "una la parinti","mandra-n toate cele",comparaila cu
4ecioara si luna,ceea ce denota singularitatea ei in plan terestru.
)spiratia fetei depaseste sfera umanului,caci ea se indragosteste de o stea
"reprezentantul lumii cosmice,al eternului aflat in antiteza cu perisailul&.Iuirea
fiintei muritoare are o latura comuna si deriva din oisnuinta:"Il vede azi,il vede
mani,<)stfel dorinta-i gata"-idealul erotic al Luceafarului nu se limiteaza la
"dorinta",ci se contureaza treptat din nevoia de a cunoaste prin intermediul celui
mai profund sentiment:"El iar,privind de saptamani,<Ii cade draga fata."
Cadrul de desfasurare a povestii de iuire este unul romantic,iminand
elemente cosmice si terestre:steaua apare "sara",luminand " negrul castel"in care
se afla fata.
Cei doi indragostiti apartin unor lumi diferite.Luceafarul,care ingloeaza
ratiunea deplina ""recile-i scantei"& si iuirea asoluta ""o mrea'a de vapaie"&i se
poate revela fetei doar in vis "motiv romantic& si prin oglinda,intr-o dula
reflectare.!recum 6uratorul din literatura populara,el o urmeaza pe fata in
"odaie",provocandu-i primii fiori ai iuirii.
Ea ii adreseaza prima chemare,izvorata din dorinta de iuire,de
implinire sufleteasca,pentru ca distanta imensa dintre ei provoaca suferinta fara
margini""Oftand din greu suspina"&.Invocarea Luceafarului ""Coori in
'os,luceafar land<)lunecand pe-o raza,<!atrunde-n casa si in gand<Si viata-mi
lumineaza"& contine o dorinta puternica de a-l apropia pe acesta de spatiul ei
familiar ""casa"& si spiritual ""gand"& pentru ca el simolizeaza
"lumina""cunoasterea asoluta&,aspiratia ei cea mai inalta.
Luceafarul se intrupeaza,mai intai,din cer si mare,precum =eptun,pare
"un inger","un tanar voievod<Cu par de aur moale", ca o sinteza a doua lumi
diferite:"9n mort frumos cu ochii vii."E5primarea lui este sora,rece,grava:";in
sfera mea,venii cu greu<Ca sa-ti urmez chemarea" si totusi incarcata de
afectiune,numind-o pe fata "odorul meu nespus" si indemnand-o sa paraseasca
lumea muritoare,in schimul unui univers vast pe care ea sa-l stapaneasca ""palate
de margean",lumea infinita a oceanului.&.*efuzul fetei este categoric:";ara pe
calea ce-ai deschis<=-oi merge niciodata" si izvoraste din constientizarea
incompatiilitatii dintre planuri:"Caci eu sunt vie,tu esti mort,<Si ochiul tau ma-
ngheata".
Ce-a de-a doua chemare adresata de fata,identica structural cu
prima,determina o noua intrupare a Luceafarului ,total diferita de cea dintai-el
apare ca "un demon",nascut din soare si noapte-desi "vine trist si ganditor<Si palid
e la fata",ochii sai "mari si minunati"sunt comparati cu "doua patimi fara sat<Si
pline de-ntuneric",ceea ce simolizeaza speranta vie in statornica iuirii,dar si
dezamagirea produsa de primul refuz al fetei.;esi suferinta datorata neimplinirii
sentimentului este resimtita organic de fata ""Ma dor de crudul tau amor<)
pieptului meu coarde"&,ea il refuza si de aceasta data,cerandu-i sacrificiul suprem
in numele iuirii:"4ii muritor ca mine".
Iuirea Luceafarului depaseste sfera comunului si de aceea ,in numele
ei,accepta conditia inferioara de muritor:";a,ma voi naste din pacat,<!rimind o
alta lege,<Cu vecinicia sunt legat,<Ci voi sa ma dezlege."
II. !artea a doua prezinta planul terestru-fata de imparat isi pierde
caracterul de unicitate,devenind Catalina.Ea este,de data aceasta data,atrasa de
iuirea comuna,specifica muritorilor,intruchipata de Catalin,"viclean copil de
casa","aiat din flori si de pripas<;ar indraznet cu ochii".!ortretul sau se afla in
antiteza cu acela al Luceafarului ,construind fiind intr-un lima' popular,familiar.
;esi fata pastreaza aspiratia catre planul superior ""O,de luceafarul din
cer<M-a prins un dor de moarte"&,se lasa ispitita de vorele pa'ului care ii arata
"din o in o amorul".;aca Luceafarul ii oferea posiilitatea de a depasi
conditia umana,prin eternizarea sentimentului iuirii,Catalin ii propune implinirea
sufleteasca imediata,azata pe compatiilitatea dintre ei:"7ai s-om fugi in
lume".Ea realizeaza ca dorul de Luceafar a ramas doar la stadiul de nostalgie
specific umana si ca o iuire in planul terestru ii poate aduce macar fericirea de o
clipa.Catalin,"guraliv si de nimic",este solutia de compromis,care inlatura drama
incompatiilitatii.
!ropunerea lui de a fugi in lume rezolva atat neconcordanta de statut
social dintre cei doi"fata de imparat,"aiat din flori"&,cat si aspiratia ei mult prea
inalta,oferindu-i posiilitatea implinirii sufletesti intr-o sfera limitata,supusa
legilor sortii neiertatoare.
III. !oemul continua cu o descriere unica in literatura
universala:prezentarea spatiului infinit al macrocosmosului,unde se poate patrunde
doar cu puterea gandului,locul in care timpul este masurat in viteza luminii"ca in
poezia"La steaua"&.
Luceafarul intreprinde o calatorie catre inceputurile lumii pentru a
adresa rugamintea sa Creatorului suprem";emiurgul&,anume schimarea ordinii
cosmice prin dezlegarea sa de nemurire.
!astelul spatiului infinit este redat in lima' metaforic:"9n cer de stele
dedesut,<;easupra-i cer de stele","a chaosului vai",",edea ca-n ziua cea
dentai,<Cum izvorau lumine".(impul masurat dupa rotatia astrelor se identifica
macrotimpului:"Si cai de mii de an treceau<In tot atatea clipe".6orul sau este
redat printr-o metafora de factura populara:"El zoara,gand purtat de
dor,<!an>piere totul,totul."
Luceafarul a'unge intr-un spatiu primordial,necunoscut muritorilor,care
constituie insasi esenta nasterii universului:"Caci unde-a'unge nu-i hotar,<=ici ochi
spre a cunoaste,<Si vremea-ncearca in zadar<;in goluri a se naste".
"Setea" care-l soare,"adancul" prefateaza confruntarea cu detinatorul
adevarului suprem:;emiurgul.Luceafarul ii cere dezlegarea "de greul negrei
vecinicii",de nemurire,in schimul careia isi doreste "o alta soarte""un destin care
sa-l guverneze ca pe un om de rand&:"*eia-mi al nemuririi nim<Si focul din
privire,<Si pentru toate da-mi in schim<O ora de iuire..."Cerinta lui este cel mai
mare sacrificiu care poate fi facut in numele iuirii:renuntarea la viata vesnica,la
unicitate,la o conditie privilegiata pentru iuirea de pe pamant,care dureaza doar o
clipa datorita caracterului perisail al fiintei umane.Moartea este numita
metaforic"Sete de repaos",iar Luceafarul isi asuma disparitia sa pentru totdeauna
in numele iuirii.
"!arintele"lumii il numeste 78perion""cel care merge deasupra"&
dezvaluindu-i natura superioara.El nu-i poate indeplini rugamintea pentru ca
disparitia Luceafarului de pe olta cereasca inseamna schimarea ordinii
cosmice,revenirea la haosul primordial,moartea universului.El s-a nascut odata cu
lumea si acest fapt nu se poate modifica.;incolo de tesatura alegorica a acestei
parti,intuim ca geniul este "condamnat"la nemurire,pe altarul careia sacrifica
fericirea si iuirea.
!entru a motiva refuzul de a-i indeplini rugamintea,;emiurgul
reliefeaza caracterul perisail al fiintei umane:";ar piara oamenii cu toti,<S-ar
naste iarasi oameni".Ei "dureaza-n vant<;eserte idealuri","au stele cu noroc""sunt
guvernati de soarta implacaila&,pe cand geniul,fiinta superioara,nu este
conditionata de nici un fel de limitare:"=oi nu avem nici timp,nici loc,<Si nu
cunoastem moarte".Creatorul suprem il reinitiaza pe 78perion,propunandu-i
acceptarea conditiei sale privilegiate .El ii poate oferi orice:ratiunea
suprema,statutul de stapan al universului terestru,calitatea de conducator,tot ceea
ce se afla in concordanta cu superioritatea Luceafarului.
9ltimul argument al ;emiurgului este si cel mai puternic,accentuand
superficialitatea lumii terestre:"Si pentru cine vrei sa mori?<Intoarce-te,te-
ndreapta<Spre-acel pamant ratacitor<Si vezi ce te asteapta".
I,. Ultima parte revine simetric la prezentarea planurilor terestru si
cosmic.!eisa'ul romantic ""sara-n asfintit","rasare luna"& este animat de prezenta a
doi tineri izolati in mi'locul naturii ocrotitoare ""Su sirul lung de mandri
tei<Sedeau doi tineri singurei"&.
!ovestea de dragoste dintre Catalin si Catalina este plina de farmec,ei
traind clipa fericirii si linistii sufletesti,umrita doar de caracterul ei perisail
""Caci esti iuirea mea dentai<Si visul meu din urma"&.@esturile tandre,vorele
dulci,izolarea intr-un decor mirific par a proiecta momentul magic de iuire in
eternitate-florile de tei ii acopera sugerand parca o comunitate a lor de dincolo de
moarte.
4ata ,"imatata de amor",adreseaza o ultima chemare
Luceafarului,izvorata din dorinta de ocrotire-invocatia nu se mai petrece in vis si
este schimata fata de primele doua.Ea ii cere sa patunda "in codru si in gand"
pentru ca astfel sa-i "lumineze" desttinul ""norocul"&.
*aspunsul Luceafarului dezvaluie constientizarea superioritatii sale
si a imposiilitatii de a se implini prin iuire.Cea care,la inceput,era numita"odor
nespus" si in numele careia era dispus sa faca sacrificiul suprem,devine"chip de
lut",ceea ce arata apartenenta ei la o sfera inferioara,comuna.9ltima strofa este
construita pe aza antitezei geniu-muritor:"(raind in cercul vostru stramt<=orocul
va petrece,-<Ci eu in lumea ma simt<=emuritor si rece".E5istenta umana sta su
semnul "norocului"de-o clipa,geniul,desi isi asuma atriutele eternitatii,este
condamnat la singuratate.)titudinea superiora,detasata deriva tocmai din
dramatismul acester condamnari.
Concluzie.";ezamagirea a dat limii romanesti o capodopera de
amaraciune glaciala care se cheama AALuceafarulBB""(udor )rghezi&.
nainte de a ncepe descrierea prorpiu-zis a catrenelor din Luceafrul, voi
discuta un pic despre ce a stat, aparent, n spatele Luceafrului. Eminescu a
publicat Luceafrul n 1883 n revista Convorbiri Literare, a lui itu !aiorescu,
i a fost citit pentru prima oar n cadrul "unimii, la insisten ele aceluia i
!aiorescu. #e i ini ial a fost primit cu dezinteres i scepticism, !aiorescu a
crezut n Eminescu. Luceafrul este un basm adaptat ntr-o poezie, basmul
din care se inspir fiind $%ata n &rdina de aur'. n acest basm, o fat se
ndr&oste te de un zmeu, i spune c trebuie s fie muritor pentru a fi cu ea,
zmeul fu&e s devin muritor, nu reu e te, iar c(nd se ntoarce o &se te pe
fat cu un alt tip. Ca s se rzbune, zmeul prvle te un bolovan peste fat
n timp ce biatul rm(ne n via pentru a- i vedea dra&ostea cum moare.
Eventual moare i el din cauza suferin ei provocate de zmeu. )entru c
Eminescu i &eniul eminescian erau deasupra ideii frivole de rzbunare, n
prima adaptare zmeul le proroce te doar s nu moar n acela i timp. #up *
adaptri n timp de + ani, Eminescu scoate cea de-a +-a variant, cea pe care
cu to ii o cunoa tem acum ca fiind Luceafrul.
o i tim c Luceafrul este capodopera crea iei eminesciene. #ar de ce este
acest lucru, Luceafrul combin toate temele pe care le-a folosit Eminescu
ntr-un poem de -8 de strofe, catrene, structurat n * tablouri. C.iar sunt
prezente toate temele lui Eminescu. La rom(n, la matematic, isto/o..
Celalte teme. #e la tema iubirii nemplinite, tema cosmosului, tema &enezei,
tema &eniului care nu se poate adapta n lumea asta 0ca i cum ai spune c
&eniul este supus patului lui )rocust 12in314 i tot restul de teme
eminesciene, mpreun cu motivele aferente lui Eminescu i romantismului.
!otivul nop ii, motivul fecioarei, timpul medieval etc. 5ezumatul poeziei este
urmtorul. )u toaic se uit pe &eam, vede Luceafrul, se ndr&oste te,
Luceafrul la fel, i face 6 vizite semi con7u&ale 0ni se spune c i pune m(na
pe piept4 dar tanti a noastr, fecioara ntre sfin i i luna ntre stele, nu vrea
s devin super-oam, ci l c.eam pe Luceafr 7os de pe cer, din rolul su
de semi-zeu, s devin muritor pentru a putea fi cu ea. Luceafrul, ca orice
brbat, accept oferta i pleac spre tac-su cu inten ia de a deveni muritor.
ntre timp mironosi a, acum numit Ctlina, iese din palat, se nt(lne te cu
Ctlin, un pu tan &lume care tot fcea aluzii c ar trebui s fie mpreun ei
doi. n acest timp 0nu tiu de ce dar am n minte o band desenat cu
Luceafrul4 Luceafrul pleac prin timp napoi la #emiur& 0tac-su4 s i cear
murirea 0opusul nemuririi4. 8e este prezentat cltoria napoi n timp i
spa iu, prin c.aos, p(n la nceputul tutuor, i discu ia Luceafrului, acum
numit 9:perion, cu #emiur&ul. #emiur&ul, ca orice tat cu avere i copii
superiori, mai are un pic i i d un capac Luceafrului, spun(ndu-i c i d
orice alte super puteri 0s creeze mun i, s conduc armate ntre&i4 dar nu l
poate face nemuritor. ;ici am &sit o e<plica ie interesant pentru acest
lucru, e<plica ie destul de lo&ic. Luceafrul e<ista de la nceputul lumii. Ca
s l fac muritor, #emiur&ul ar fi trebuit s distru& i s reconstruiasc tot,
doar pentru dorin a Luceafrului. ntr-un final, #emiur&ul l mbie pe
9:perion s se uite pe )m(nt, s vad ce i face dra&ostea. abloul al
patrulea este tabloul n care ni se prezint cei doi tineri blonzi, st(nd undeva
n natur, sub un tei i fiind foarte ndr&osti i. %ata, ca orice alt fat a lui
Eminescu, nc este nostal&ic cu privire la Luceafr, a a c l c.eam din
nou. ;cesta apare, destul de enervat, i, pe scurt, le spune c el va fi mereu
sus, nemuritor, n timp ce ei vor fi muritori. =ltimele patru versuri sunt
sin&urele pe care le-am nv at vreodat, pentru c mi se par monumentale
$rind n cercul vostru str(mt, norocul v petrece, ci eu n lumea mea m
simt nemuritor i rece.'. >ersurile astea arat condi ia &eniului eminescian,
care nu este n eles de lume a a c trebuie s triasc ntr-o sfer
superioar, dar sin&ur.
Ce-i drept, mi-a plcut Luceafrul, pentru c mi plac romanticii. ?unt de
acord cu ei n privin a timpului medieval ca cel $perfect' romantic i, de i am
c(teva neplceri le&ate de poezie n sine, n mare pentru c empatizez cu
Luceafrul, mi se pare o poezie foarte fain. 8e este prezentat toat crea ia
eminescian, de la nceput la Luceafr, i toate credin ele lui Eminescu cu
privire la lume. )utem spune c Eminescu se transpune n persona7ele din
poemul su 0 i nu &re esc spun(nd persona7e, pentru c Luceafrul nu este
doar n &enul liric4, fiind @eniul n Luceafr, fiind Creatorul n #emiur&, fiind
Amul ndr&ostit n Ctlin i %iin a care vrea s ascead spre absolut prin
Ctlina.
?curt, pe tablouri, elementele importante. )rimul tablou. %ata de mprat i
Luceafrul. Bmportant este c Luceafrul vine la ea de 6 ori, o dat ca n&er
i o dat ca demon 0pe care l putem vedea ca pe un n&er czut4, venind de
fiecare dat prin medii reflective 0o dat din o&linda ei, a doua oar din lacul
din 7urul castelului4. %ata l respin&e pe motiv c nu este uman. Luceafrul
vrea s devin uman i pleac.
abloul al doilea. %ata de mprat devine Ctlina 0i se d un nume pentu a fi
individualizat, n loc de un ideal al fetei de mprat4 i l cunoa te pe Ctlin,
un pa7. Ctlin i spune Ctlinei c i este dra& etc, etc, iar Ctlina admite
c, pentru c i este asemntor, mai mai s-ar potrivi ei doi. $e cunoCteam
pe tine, Di &uraliv Ci de nimic, e-ai potrivi cu mine/'.
abloul al treilea este cel mai E)BC pe care l-am citit la Eminescu. 8e este
prezentat ascederea lui 9:perion prin timp i spa iu ctre #emiur&, iar
ima&inea creat este foarte tripp:.
$CreCteau
n cer a lui aripe,
Di ci de mii de ani treceau
n tot at(tea clipe.
=n cer de stele dedesubt,
#easupra-i cer de stele -
)rea un ful&er ne ntrerupt
5tcitor prin ele.
Di din a c.aosului vi,
"ur mpre7ur de sine,
>edea, ca-n ziua cea dent(i,
Cum izvorau lumineE
Cum izvor(nd l ncon7or
Ca niCte mri, de-a-notul/
El zboar, &(nd purtat de dor,
)(n piere totul, totulE'
?erios acum. E)BC. Eventual, a7un&e la #emiur&, i spune dorin a, acesta l
refuz, l roa& s se uite n abloul al *-lea ca s se convin&.
;l patrulea tablou are pu ine versuri i reprezint doar &sirea celor doi tineri
de ctre Luceafr i cuvintele acestora. Cei doi par ferici i mpreun iar
Luceafrul i ba& picioarele.