Documentul prezintă personajul principal Harap-Alb din basmul lui Ion Creangă. Harap-Alb este fiul cel mic al împăratului și pornește într-o călătorie de inițiere care îl ajută să matureze și să învețe să conducă o întreagă imperiu.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
661 vizualizări3 pagini
Documentul prezintă personajul principal Harap-Alb din basmul lui Ion Creangă. Harap-Alb este fiul cel mic al împăratului și pornește într-o călătorie de inițiere care îl ajută să matureze și să învețe să conducă o întreagă imperiu.
Documentul prezintă personajul principal Harap-Alb din basmul lui Ion Creangă. Harap-Alb este fiul cel mic al împăratului și pornește într-o călătorie de inițiere care îl ajută să matureze și să învețe să conducă o întreagă imperiu.
Documentul prezintă personajul principal Harap-Alb din basmul lui Ion Creangă. Harap-Alb este fiul cel mic al împăratului și pornește într-o călătorie de inițiere care îl ajută să matureze și să învețe să conducă o întreagă imperiu.
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3
Particularitati de constructie ale unui personaj
- Harap-Alb-
Basmul cult este o specie narativa ampla care cu
numeroase personaje care capata valori simbolice. In textul suport, protagonistul simbolizeaza tipul omului care poate evolua, care-si poate schimba statului social si se poate maturiza prin experientele de viata. Actiunea apartine, fabulosului, supranaturalului. In basmul cult stilul este elaborate, se imbina naratiunea care urmareste un fir narativ simplu cu descriere si dialog. Fiind basm cult, textul suport, Harap-Alb, prezinta mentalitatea unei individualitati. Aceasta amprenta personala pusa de catre autor, de catre Ion Creanga se resimte in opera prin traditiile, obiceiurile, dar si limbajul folosit, astfel se imita realitatea humulesteana. Aceasta realitate este sugerata si prin referintele la conceptele religioase, in opera se fac deseori invocari ale divinitatii, prezenta Sfintei Duminicii tradeaza si ea implicarea autorului in text, Ion Creanga fiind o fire religioasa. Personajele indeplinesc diferite functii prin raportare la erou, astfel se subliniaza si prin acest mod superioritatea protagonistului. Protagonistul operei studiate este Harap-Alb, este un personaj complex, ce evolueaza foarte mult de-alungul operei si-si insuseste o serie de trasaturi care tradeaza mentalitatea timpului de care apartine autorul. Harap-Alb este fiul cel mic al imparatului, aceasta fiind o trasatura esentiala a sa. Prin acest titlu se contureaza un stereotip, fiul cel mic pare a fi astfel cel mai neputincios dinte toti, astfel ascensiunea sa sociala este una cu atat mai puternica si impresionanta cu cat acesta reuseste sa invinga nu numai raul, ci si niste bariere sociale. In familia din care acesta face parte mentalitate a timpului contemporan autorului- tatal este perceput ca fiind capul familiei, iar mama este chipul din
umbra, astfel dorinta fiul de a-si impresiona tatal este mai
arzatoare. Actiunea este cea care ajuta cel mai mult la definirea caracterului complex al protagonistului. Aceasta contureaza calatoria parcursa de fiul cel mic, care este una de initiere. Mezinul, naiv si neexperimentat porneste pe drumul vietii si ajunge sa se maturizeze sis a devina apt sa conduca o intreaga imparatie. Parcurgerea acestui drum initiatic reprezinta o inlantuire de provocari. Calatoria la care porneste mezinul etse o alegorie pentru calatoria la care fiecare om este supus in timpul vietii, cu urcusuri si coborasuri. Astfel, la inceput exista o stare de echilibru spulberata de incercarea mezinului de a se afirma, nesiguranta si dezechilibrul se mentin si pe parcursul incercarilor, dar aparitia pretenilor, a ajutoarelor aduc situatia intr-o stare apparent echilibrata, dupa care toate nefericirile si suferintele ce au dus la maturizare sunt compensate prin finalul fericit. Procesul de formare al tanarului nu este unul usor, aceste este alcatuit din trei etape. Etapa iniatiala, etapa pregatitoare reprezinta plecarea eroul in calatoria sa, podul este elemental care subliniaza trecerea spre o noua etapa. Codrul, prin care se reproduce mitul labirintului simbolizeaza ratacirea spirituala a fiului cel mic, acesta reprezinta un moment de cumpana prin care tanarul trebuie sa-si dovedeasca taria de character. Numele sau, Harap-Alb reprezinta un oximoron, se anticipeaza prin acesta ca tanarul ce-l va purta va avea o viata plina de incercari ce vor conduce insa spre un viitor alb. Mezinul este la inceput in anonimat, nu are un nume, identitatea sa este data de statutul social de fiu cel mic, identitatea si-o castiga dup ace stapan sau il boteaza astfel. In acest fel este subliniata relatia protagonistului cu celelalte personaje, alta modalitate prin care se contureaza tanarul. Trasaturile lui Harap-Alb sunt redate si in mode direct de catre autor care-l prezinta pe acesta ca fiind : Fiul Craiului, boboc n felul su la trebi de aiestea, se potrivete spnului i se bag n fntn. Naivitatea si
lipsa sa de experienta sunt accentate la inceputul operei
pentru a contrasta cu abilitatea sa de a se descurca pe parcursul probelor. La inceput mezinul nu-I acorda atentie Sfintei Duminici deghizata intr-o baba garbova de batranete, insa se redreseaza imediat si tot prin invocarile acesteia la divin, tanarul invata sa priveasca dincolo de aparante. In viata protagonistului atat familia, cat si prietenii sunt importanti, astfel porteretele celor cinci tovarasi ai acestuia sunt bine individualizate. Prin trasaturile lor se ironizeaza diferite defecte umane, insa sunt compensate de valori morale precum bunatatea sau prietenia. Astfel se contureaza mentalitatea protagonistului, care trecut de etapa initatica invata sa priveasca in profunzime sis a nu trateze oamenii cu superficialitate. Consider ca in aceasta opera s-a sugerat ideea ca omul, indiferent de clasa sociala de care apartine, de varsta sau de convingerile sale se poate maturiza, poate sfarama barierele impuse de societate si poate evolua.