Dezvoltarea Comunicării La Elevi - Învățare Și Joc

Dezvoltarea comunicrii
la elevi - nvare i joc

Realizator : Gheorghiu Ioana-Adriana
Coordonator:.
Definirea conceptului de comunicare

Nevoia i posibilitatea de comunicare sunt atribute ale
oamenilor.Comunicarea are o mulime de nelesuri, scopuri i tot attea
forme de manifestare i exprimare. Din punct de vedere cronologic,
comunicarea este primul instrument spiritual al omului n procesul
socializrii sale. Trebuie precizat de la nceput c vorbria nu este
comunicare. Exist numeroase diferene ntre ,,a spune i ,,a comunica
sau ntre ,,a auzi si ,,a asculta. A spune este un proces ntr-un singur
sens, iar ,, a comunica presupune transfer de informaie n ambele
sensuri, adic feed-back. Comunicarea reprezint tire, veste, ntiinare,
relaie, raport, legtur.
Etimologic conceptul comunicare provine din latinescul ,,comunis
nsemnnd stpnit n comun sau aa cum preciza Noica, din latinescul
,,comunico, nsemnnd a uni, a mprti. n esen, ,, a comunica
nseamn ,,a fi mpreun cu , ,,a mprti i a te mprti, ,,a realiza o
comunicare de gnd, simire, aciune.
Ce este comunicarea ?
Comunicarea nu este echivalent cu ceea ce avem noi n minte, cu
gndurile, sentimentele, ideile,visurile, valorile noastre, ci ea se refer la
ceea ce suntem noi n msur s mprtim altora, deci este un act
dinamic prin care dou lumi interioare interacioneaz. Comunicarea este
ceea ce trim mpreun cu altul, adic relaia interuman. Actul
comunicrii, att n societate ct i n coal, se bazeaz pe urmtoarea
ecuaie: Comunicarea = informaie x relaie . Studiind conceptele teoretice
i diversele definiii ale comunicrii, pentru mine comunicarea este o
activitate uman de socializare, inevitabil, extrem de important i
complex, care presupune transmiterea unor coninuturi i semnificaii
(informaii, mesaje, opinii, idei, decizii etc.), n vederea producerii unor
efecte generatoare de feed-back i de schimbri cu scopul atingerii
anumitor obiective.
Funciile comunicrii
Comunicarea este cheia individului spre societate. Lipsa
comunicrii determin o ndeprtare iminent fa de grup,
echip, societate. Grupul nseamn reguli, reputaie, el,
munc n echip. Atta timp ct exist o bun comunicare
exist i un randament maxim. Comunicarea interpersonal
este vital deoarece poate fi un mijloc eficient de soluionare a
problemelor, prin funciile pe care le ndepinete, funcii
prezentate n (M. Boco, R.Gavra, S.D. Marcu, 2008, p.44).
Prima funcie se refer la nelegere i cunoatere.
O a doua funcie a comunicrii vizeaz dezvoltarea unor

relaionri consistente cu ceilali. Nu e suficient s ne dezvoltm propriul
eu n relaie cu alii i s-i cunotem. Avem nevoie de comunicare, avem
nevoie de relaii prin care s mprtim celorlali realitatea noastr, s
construim mpreun semnificaiile realitii care ne nconjoar. Prin
aceasta, comunicarea ndeplinete, evident, i o funcie de socializare a
persoanei.
Cea de-a treia funcie privete dimensiunea de influen i
persuasiune a comunicrii. n comunicare putem influena prin argumente
pro i contra deciziile interlocutorului, dar i comportamentul acestuia
pentru a atinge anumite scopuri. Aceast funcie dezvolt ideea de
colaborare i de efort comun, n interaciunea uman.( ,,Hai la teatru c
tot n-ai ce face! E o pies foarte interesant, care i-ar folosi la limba
romn).
Comunicarea didactic
Scopul principal al colii este acela de a forma elevi cu o cultur
comunicaional care s faciliteze transferul de la comunicarea n spaiul
colar la comunicarea n societate. Demersul didactic trebuie s
urmreasc dezvoltarea competenelor de comunicare ale elevilor prin acte
de limbaj, dar i a competenelor specifice de ascultare/receptare a unui
mesaj, de exprimare i participare la un dialog. Comunicarea didactic
este o ,,comunicare instrumental, direct implicat n susinerea unui
proces de nvare. (Iacob, 1998, p. 235) Scopul su este de a produce, a
provoca sau de a induce o schimbare n comportamentul receptorului. n
comunicarea didactic se opereaz n acelai timp n dou registre:
cognitivinformaional i afectiv- interpersonal. Orice act de comunicare
presupune prezena obligatorie a ctorva componente: un emitor, care
transmite un mesaj ctre un receptor, prin intermediul unui cod cu ajutorul
unui canal de comunicare. Cel mai frecvent model de comunicare ntlnit
n tratatele de pedagogie este cel al lui Meyer-Eppler. Mesajul pornete de
la emitor, care l codeaz, e trecut printr-un canal receptorului, care
l decodeaz. Asupra canalului acioneaz ageni perturbatori, denumii
generic zgomot.
Modelul pedagogic al comunicrii
E = emitor
R = receptor
Re = repertoriul
emitorului
Rr = repertoriul
receptorului
Limbajul reprezint codul comunicrii, este liantul

ntre cel ce transmite informaia, emintor, i cel ce primete
informaia, receptor. n procesul didactic, intersecia dintre
repertoriul emitorului (profesorul) i repertoriul receptorului
(elevul) contribuie la o bun nelegere a leciilor. Acest
repertoriu comun este mic n primii ani de coal, dar crete
odat cu avansarea n achiziionarea cunotinelor. Este unul
din factorii care demonstreaz caracterul dinamic al
procesului de nvare.
Comunicarea poate fi influenat i de factori de
natur fizic (zgomot, lumin, temperatur etc.) i
psihic (starea profesorului i elevilor, factori de personalitate
etc.)
Pentru a da rezultate, comunicarea didactic trebuie s ndeplineasc anumite

caracteristici :
- claritate i accesibilitate utilizarea de termini i expresii scurte, familiare
elevilor;
- expresivitate - adaptarea i reglarea volumului vocii n funcie de ambian i
de necesitatea evidenierii unor idei;
- intensitate - utilizarea intonaiei ca pe un ,,comutator de sens, vorbirea are
farmec i stil;
- ritm - evitarea unei vorbiri monotone care favorizeaz comunicarea
intrapersonal, sau a vorbirii prea rapide care mpiedic receptarea
corect a mesajului;
- puritate - evitarea blbelor, a vorbirii nazalizate, rguite care distrag
interesul de la ceea ce se comunic;
- logica mesajelor transmise ;
- prezentarea interesant a coninutului instruirii;
- interactivitate - meninerea unui contact vizual permanent cu elevii,
utilizarea mimicii i a gesturilor ct mai naturale;
Nu e suficient ca mesajul didactic s fie susinut doar de

profesor pentru a deveni eficient, el necesit atenie sporit i
din parte elevilor care trebuie :
-s aib capacitate de concentrare, s asculte activ i critic;
- s posede cunotine necesare nvrii ce urmeaz;
- s fie motivai pentru a nva;
- s cunoasc limbajele utilizate (de profesor sau de
calculator)
instructivculturalizatoare
expresiv
interpretare
FUNCTIILE
COMUNICARII
informare
poetic
persuasiune
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
Bban, A., (coord.), (2001), Consiliere educaional. Ghid metodic pentru

orele de dirigenie i consiliere, Editura Imprimeria Ardealul, ClujNapoca
Stan, C., (2001), Teoria educaiei, Editura Presa Universitar Clujean,
Cluj-Napoca.
Ezechil, L., (2002), Comunicarea educaional n context colar, Editura
Didactic iPedagogic, Bucureti.
Pnioar, I.O., (2008), Comunicarea eficient, Ediia a III-a, revzut i
adugit, Editura Polirom, Iai.

Dezvoltarea Comunicării La Elevi - Învățare Și Joc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Comunicării La Elevi - Învățare Și Joc

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Comunicării La Elevi - Învățare Și Joc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea comunicrii

la elevi - nvare i joc

Definirea conceptului de comunicare

O a doua funcie a comunicrii vizeaz dezvoltarea unor

Modelul pedagogic al comunicrii

Limbajul reprezint codul comunicrii, este liantul

Pentru a da rezultate, comunicarea didactic trebuie s ndeplineasc anumite

Nu e suficient ca mesajul didactic s fie susinut doar de

Bban, A., (coord.), (2001), Consiliere educaional. Ghid metodic pentru

S-ar putea să vă placă și