URSS in Perioada Interbelica
URSS in Perioada Interbelica
URSS in Perioada Interbelica
S in perioada interbelica
Revolutia democratica din februarie 1917
Una dintre cele mai importante consecinte ale primului razboi mondial a
fost instaurarea bolsevismului in Rusia, regim ce dureaza 70 de ani.
Revolutia democratica din februarie a fost rezultatul contradictiilor din
societatea rusa de la inceputul secolului XX, al regimului autocratic al tarului
Nicolae al II-lea.
O alta consecinta a razboiului este existenta mai multor partide politice ,
din care 3 sunt mai importante:
1. Partidul Constitutional Democrat (cadetii) reprezentau in Dua pe
inustriasi si nobilimea occidentalizata care doreau instaurarea in
Rusia a unui regim constitutional.
2. Partidul Socialistilor Revolutionari (opozitia) care dorea un
socialism bazat pe economie rurala.
3. Partidul Social Democrat, fidel marxismului dar, divizat din 1903
in doua grupari: mensevicii (minoritari) si bolsevicii (majoritari)
adepti ai lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin).
Participarea la primul razboi mondial a amplificat problemele economicosociale ale societatii ruse, iar nemultumirile s-au manifestat in toate straturile
societatii. Decizia tarului Nicolae al II-lea de a prelua personal comanda trupelor,
lasarea treburilor tarii in mana tarinei Alexandra, dominate de desfranatul calagur
Rasputin au fost principalele cause ale revolutiei democratice din februarie
1917.
Intre 23-27 februarie 1917 au avut loc la Petrograd demonstratii care au
provocat reactia violenta a autoritatilor, au dus la abdicarea tarului si la
modificarea regimului politic. La 23 februarie 1917 femei din Petrograd au
protestat fata de lipsa painii. Autoritatiile au ordonat deschiderea focului impotriva
manifestantilor, fiind ucisi 40 de demonstranti. Evenimentul a provocat razvratirea
garnizoanei din Petrograd, soldatii rebeli si demonstrantii civili au devastate
sediile Ministerului de Interne, Ohranei, magazinele.
Demonstratiile au produs evenimente importante. Duma de stat
(Parlamentul) si-a constituit un Comitet Provizoriu. Muncitorii si soldatii s-au
organizat in Sovietul din Petrograd.
Reprezentanti ai Dumei si ai socialistilor care controlau Sovietul din
Petrograd au alcatuit o platforma in 8 puncte, in care demne de semnalat sunt:
amnistierea detinutilor politici; alegeri pe baza votului universal pentru Adunarea
Constitutionala; desfiintarea institutiilor politienesti; alegeri pentru organele de
autoguvernare si altele.
Dualitatea puterii
Nicolae al II-lea a abdicat, abdicarea tarului a marcat victoria revolutiei,
situatia politica a devenit deosebit de complexa. Guvernul Provizoriu nu a avut
suficienta forta sa infranga sovietele si nu era dispus sa realizeze reforme majore
precum cea agrara, problema nationala si altele. Detinutii politici au fost eliberati,
intre care multi bolsevici, ceea ce le-a permis sa submineze regimul parlamentar.
Si in alte orase s-au creat soviete, comitete de intreprinderi, garzi rosii. A fost
retiparit ziarul Pravda (Adevarul) in conducerea caruia s-au aflat, dupa
reintoarcerea din Siberia L.B. Kamenev si V. Stalin. Guvernul Lvov a dizolvat
politia, Ohrana si jandarmeria, a demis guvernatorii si vice-guvernatorii, atributele
acestora fiind preluate de presedintii Zemstvelor.
La 3 martie 1917, Comitetul Executiv a ordonat arestarea familiei tariste si
a introdus ziua de munca de 8 ore.
Aflat de Zurich, liderul bolsevicilor, Vladimir Ilici Lenin, a auzit de
evenimentele din Rusia abia la 2/15 martie 1917, fiind surprins cu atat mai mult
cu cat, cu putin timp inainte, adresandu-se muncitorilor elvetieni, isi exprimase
dezamagirea ca generatia lui nu va trai revolutia.
Intelegand si intuind evenimentele cu care ar fii putut san e se mai
intalneasca, Lenin a decis sa se intoarca in Rusia pentru a conduce direct
partidul spre putere.
Dorinta lui Lenin a coincis cu intentiile autoritatilor germane fara sprijinul
carora nu putea sa revina in tara, de a destabiliza situatia din Rusia si s-o scoata
din razboi.
33 de bolsevici rusi, printre care Lenin si sotia sa Krupskaia au parasit
Zurich-ul la 27 martie/9 aprilie cu un tren caruia autoritatiile germane i-au acordat
prioritate maxima. In 3 aprilie Lenin a sosit in gara Finlandia. Discursul care l-a
tinut, ca si documentul citit a intrat in istorie sub denumirea de Tezele din
aprilie, ce se caracterieaza printr-un militantism surprinzator, dur, socant si
pentru multi bolsevici.
Transformarea razboiului imperialist intr-un razboi civil.
Guvernul a oferit presei o parte din probele pe care le detinea despre
legaturile bolsevicilor cu Germania. S-a dat ordin de arestare a lui Lenin si a
colaboratorilor sai sub acuzatia de inalta tradare.
In Congresul al VI-lea al Partidului Socialist Democrat (Bolsevic) s-a decis
pregatirea insurectiei armate, s-a lansat lozinca Toata puterea in mana
sovietelor, s-a doptat un program de masuri revolutionare pe plan economic si
politic ce reluau ideile Tezelor din aprilie. Lenin nu a participat intrucat s-a
refugiat in Finlanda. Aici a scris Statul si revolutia, lucrare in care si-a expus
ideile cu privire la organizarea statului totalitar.
La Petrograd, comanda fortelor bolsevice a fost preluata de unul dintre cei
mai capabili bolsevici, intr-o sedinta a Comitetului Central unde s-a decis
trecerea la pregatirea militara a insurectiei.
Pregatirea si conducerea loviturii de stat le-a preluat Comitetul Militar
Revolutionar, condus de L.D.Trotki, care indeplinea si functia de presedinte al
Sovietului din Petrograd. Format din bolsevici si socialisti de stanga, Comitetul
Militar Revolutionar a reprezentat statul major al insurectiei
Lovitura de stat bolsevica (25 octombrie 1917)
In noaptea de 24-25 ocombrie 1917, trupele loiale bolsevicilor au preluat
controlul asupra punctelor importante di Petrograd. Garzile rosii au inconjurat
Palatul de Iarna, unde se retrasese Guvernul Provizoriu.
opera disparutului sub laitmotivul iti juram, tovarase Lenin, ca vom indeplini cu
cinste aceasta porunca a ta.
Trotki se astepta ca Biroul Politic sa-l invite sa preia conducerea . Lipsa lui
de la inmormintarea lui Lenin a produs o impresie nefavorabila probabil ca
acesta a fost elementul decisive care a dus la infringerea lui Trotki.
Intre Stalin si Trotki a inceput o lupta politica care a dus la expulzarea lui
Trotki care se stabileste In Mexic si moare in urma unei lovituri de triolet. Stalin
reuseste sa isi infringa opozantii si sa-si consolideze puterea
Economia de tip stalinist
Stalin a impus o economie de tip totalitar.A accelerat dezvoltarea
economica pe bza de plan, s-au elaborate 5 planuri cincinale conceptie politica
comform careia totul trebuie planificat. O alta problema careia Stalin i-a acordat
atentie a fost si aceea a NEP-ului.
URSS-ul a cunoscut terei planuri cincinale. Primul plan a avut ca obiectiv
de baza industrializarea.In 1929 s-a trecut la o noua etapa, aceea a colectivizarii
in masa a taranimii.-colectivizare fortata
Un moment dtamatic prin care a trecut societatea sovietica a fost marea
foamete di anii 1932-1933 organizata de Stalin conform unui plan
Cel de-al doilea plan cincinal a fost mai realist decit primul. S-au micsorat
normele s-au marit creditele pentru transport si agricultura.
Cel de-al treilea plan cincinal afixat intrarea URSS in perioada desavirsirii
constructiei socialiste.
Cultul personalitatii lui Stalin.Sistemul concentrationar.Anii Marii
Terori
Inplinirea virstei de 50 de ani a marcat inceputul grotescului cult al
personalitatii lui Stalin care s-a prelungit intr-un crescendo de adoratie pina la
moartea sa.
Ziaristii si oratorii repetau zilnic:Asa cum a spus Stalin, Stalin a avut
dreptate.In onoarea creatorului ei Constitutia a fost denumita Constitutia
Stalinista.
Victoria asupra bolsevicilor de Stanga si de Dreapta i-au intarit lui
Stalin puterea.
Initiat de Lenin si Trotki, imperiul concentrationar ia dimensiuni gigantice
sub Stalin si imbraca forme care persista pana la dezintegrarea sistemului, la
inceputul anilor 90. Sistemul lagarelor s-a diversificat si a fost cunoscut in
Occident sub numele de Gulag.
Administratia Centrala a Lagarelor a centralizat coloniile peniteciare pe
care le-a transformat in complexe cu zeci de mii de detinuti.
Intre 1936-1938 in Uniunea Sovietica s-a derulat asa-numita Marea
Teroare. In 1936, din dispozitia lui Stalin, la conducerea NKVD a fost numit Ejov.
Sute de mii de cadre din economie si din partid au fost destituite si arestate.
Teroarea a lovit de asemenea milioane de cetateni simpli. Zdrobirea partidului in
timpul Marii Terori a cuprins toate structurile, de la membrii Biroulii Politic si
conducerile regionale pana la membrii de rand. Nu au scapat nici membrii
propriei familii si a rudelor apropiate ale unora dintre colaboritorii sai.