Ion Creang

(1837 - 1889)

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti, jud.

Neamului - d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost unul
dintre marii scriitori romni. Recunoscut datorit
miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale,
Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii
literaturii romne mai ales datorit operei sale
autobiografice ,,Amintiri din copilrie".

Data naterii lui Creang este incert. El

nsui afirm n Fragment de biografie c sar fi nscut la 1 martie 1837. O alt variant
o reprezint data de 10 iunie 1839, conform
unei mitrici de nou-nscui din Humuleti.

Casa memorial Ion Creang

din Humuleti
Casa memorial Ion Creang din Humuleti este un muzeu
memorial nfiinat n casa n care s-a nscut i a copilrit povestitorul
romn Ion Creang (1837-1889) n satul Humuleti (astzi suburbie a
oraului Trgu Neam) din judeul Neam. Datarea casei dup cum se
indic n LMI este 1833, ea fiind situat pe strada Ion Creang nr. 8.
Ion Creang a locuit aici permanent de la natere pn n 1846, apoi
cu ntreruperi pn n 1855. Casa memorial-muzeu se afl pe Lista
Monumentelor Istorice din judeul Neam din anul 2004, avnd codul
NT-IV-m-A-10763.[5]
Construcia este format din dou ncperi micue i o tind.
Atraca turistic deine o valoroas expoziie permanent,
reorganizat tematic dup 1989, ce cuprinde documente de arhiv,
scrisori, cri potale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor,
fotografii i 14 lucrri de grafic. Lng muzeu se gsete Parcul
tematic Ion Creang, un loc n care vizitatorii se pot ntlni cu
personaje ndrgite din povetile pentru copii scrise de Ion Creang.

Creang a mai avut nc apte frai i surori:

Zahei
Maria
Ecaterina
Ileana
Teodor
Vasile
Petre
Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei,
Maria i Ileana n 1919.

Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin

prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe
coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit
mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz
bunicului matern. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la
Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe
printele Isaia Teodorescu. Dup dorina mamei, care voia s-l fac
preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni. Aici apare sub
numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii.
Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai,
absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi"
de la Socola.
S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n
Amintiri:
Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii
mei de copilrie, cu cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe
ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i
chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu
holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi
zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mierau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam
parte cu cea mai mare nsufleire.

La 19 decembrie 1860 se nate fiul

su Constantin Creanga.

Prsit de mam i crescut doar de tat, ncepnd cu

vrsta de ase ani, biatul lui Creang a fost nscris la
coala militar ntr-un moment de mare cumpn din
viaa scriitorului. coala militar avea avantajul c era
gratuit i promitea pentru micul Constantin o carier
profesional respectabil, lipsit de grija zilei de mine, n
rndurile Armatei Romne. Mult timp mai trziu, biatul
avea s povesteasc felul deloc democratic n care tatl
su hotrse s-l nscrie aici: "Militar am fost pentru c
aa a voit tata. () Era el cum era cu alii, dar cu de-ai lui,

n 1864, Creang intr la coala

preparandal vasilian de la Trei
Ierarhi, unde l-a avut profesor pe
Titu Maiorescu. Acesta l aprecia
foarte mult i l-a numit nvtor
la coala primar nr. 1 din Iai.
Dup ce timp de 12 ani este
dascl i diacon la diferite
biserici din Iai, este exclus
definitiv din rndurile clerului,
deoarece i-a prsit nevasta, a
tras cu puca n ciorile care
murdreau Biserica Golia i s-a
tuns ca un mirean, lucruri
considerate incompatibile cu
statutul de diacon.
Dedic din ce n ce mai mult timp
literaturii i muncii de elaborare
a manualelor colare.
n anul 1867 apare primul

n 1871 apare n Columna lui Traian articolul Misiunea

preotului la sate, semnat de preotul Ion Creang. n acelai
an este exclus din rndurile bisericii , fiind acuzat de a fi
frecventat teatrul. Public acum un manual de citire intitulat
nvtorul copiilor , unde insereaz trei povestiri: Acul i
barosul , Prostia omeneasc i Inul i cmea.
Un an mai trziu este exclus i din nvmnt i, n ciuda
plngerilor i protestelor sale, situaia rmne aceeai. i
ctig existena ca mandatar al unui debit de tutun.
n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12
ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care s se
mute, alegnd o locuin n mahalaua icu.
n aceast perioad l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci
revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. La
ndemnul lui Eminescu frecventeaz societatea Junimea,
unde citete din scrierile sale.

Dupa numirea
sa, in 1875,
ca revizor I.
scolar,
Eminescu
intreprins
Despre
o prietenie
adevarata:
Creanga
si M.a Eminiescu

inspectii scolare in mai multe zone. Cu acest prilej, Eminescu l-a descoperit
pe invatatorul Creanga. Prietenia intre ei s-a legat imediat. Eminescu a
trimis ministrului un elogios raport prin care-i aducea la cunostinta opera
acestui modest dascal. Apoi, tot el il va lua mai cu vorba, mai cu forta,
pe Creanga, la Junimea, unde a citit Soacra cu trei nurori.
La randul sau, Creanga avea fata de Eminescu o admiratie deosebita. Pe un
manual de geografie primit in dar de la Eminescu, pastrat cu sfintenie,
Creanga va scrie: Daruit mie de d. Mihail Eminescu, eminentul scriitor si
cel mai mare poet al romanilor 1878. Cand Eminescu este destituit din
functia de revizor, cel care ii sare in ajutor este Creanga, care-l gazduieste
in bojdeuca sa din Ticau. Amandoi vor petrece toamna si iarna, Eminescu
cizelandu-si versurile redesteptand trecutul si trezind la viata noua limba
veche si inteleapta a cronicarilor. In schimb, Creanga va termina Mos
Nechifor Cotcarul.
S-au despartit cu greu, dat fiind faptul ca Eminescu a fost numit redactor la
ziarul Timpul. Indurerat, Creanga ii scrie acolo:

Intre dansii, Eminescu si Creanga isi spuneau badita, asa, ca o

dezmierdare: badita Ioane, badita Mihai. Badita Ion era om
voinic, corpolent, cu ochi patrunzatori, deosebit de vioi, de ageri.
Purta barba, iar parul ii era des si cam aspru; vorba lui era toata
plina de talc, de intelesuri adanci si adesea incarcata de haz, chiar
atunci cand povestea lucruri nu prea vesele. Stia de minune sa faca
haz de necaz. Era ceea ce se cheama un povestitor iscusit, fara
pereche de iscusit. In preajma lui nu ti se ura niciodata. Sa tot stai
si sa-l asculti, sa-l asculti cum depana firul fara capat al celor mai
minunate si mai nastrusnice povesti si povestiri. Potrivea asa de
bine vorbele, incat tot ce spunea despre imparati, despre FetiFrumosi, despre Ilene Cosanzene ori zmei-paralei parea aievea. Ii si
vedeai trecand prin fata ta.
Eminescu, badita Mihai, avea o cu totul alta fire: era mai tacut, mai
ganditor si, de multe ori, chiar trist. Frumos cum rar se afla: smead
la fata, cu par negru, bogat, cu ochi mari, adanci, melancolici, cu
zambet bun, cu glas placut, melodios, cald si bland, cumpanit,
mangaios, cand vorbea despre lucruri frumoase si furtunos cand
povestea fapte savarsite de oameni rai si netrebnici.

n cadrul revistei Convorbiri literare public

Soacra cu trei nurori i Capra cu 3 iezi.
ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie
cele mai importante opere ale sale.
La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este
decorat cu ordinul Bene-merenti. Public
basmul Ivan Turbinc.
Civa ani mai trziu a fost bolnav de epilepsie
i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a
decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.
Ion Creang cltorete la Slnicul Moldovei
pentru a-i ngriji sntatea,l viziteaz pe
Mihai Eminescu la Mnstirea Neamului.

Umorul lui Creang este nsui umorul vieii, al

acestui fenomen organic, n care durerea i bucuria,
rul i binele, prostia i inteligena, umbra i lumina
se mbrieaz alternativ, ca s-o exprime n toata
realitatea.
La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma
unui atac cerebral. Ion Creang este nmormntat la
2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.
"n Ion Creanga vedem astazi pe primul romancier
al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu
n timpul istorico-literar, ci ntr-o durat spiritual,
fiindc romnul lui Filimon anticipeaz cu dou
decenii Amintirile.
(Pompiliu Constantinescu)

O fotografie inedit cu
Ion Creang a fost
descoperit de
specialitii Muzeului
Literaturii Romne din
Iai. Acetia au gsit-o,
recent, n patrimoniul
instituiei. n imagine
sunt: scriitorul Ion
Creang, A.C. Cuza
(stnga) i N.A. Bogdan
(dreapta). Este vorba de
o copie dup o ferotipie
realizat la Slnic
Moldova n anul 1885,
cnd Ion Creang se afla
acolo pentru tratament,

Opere literare
Amintiri din copilarie :

Amintiri din copilarie partea I ( 1881)

Amintiri din copilarie partea II (1881)
Amintiri din copilarie partea III (1882)
Amintiri din copilarie partea IV publicata postum (1892)
Fragment de biografie

Amintirile din copilrie reprezint partea cea mai personal a

operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare
prozator. ntr-adevr, alctuirea meteugit a frazei, n care se
vede totui tonul poporan, - scoaterea la iveal a multor
provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea
naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii
ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una
din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.

Anecdote:
Mos Ion Roata si Unirea (1880)
Taranul si Unirea (1881)
Cinci pani (1882)
Ioan Roata si Voda Cuza (1882)
Mos Ion Roata si boierul (1885)
Articole :
Misiunea preotului la sate (1872)
Iezuitismul in Romania (1872)
Intampinare la critica domnului I.Nadejde asupra partei
stiintifice din cartea de cetire "Invatatorul copiilor" (1881)
O intrebare d-lui A.Gorjan, autorul mai multor carti de
georgrafie (1886)
Purtare nedemna (1887)
Raspuns la criticele nedrepte si calomniile inversunate
indreptate contra cartilor noastre de scoala de catre domnul
Ioan Pop Florentin (1888)

Basme :
Povestea lui Harap Alb (1877)
Manuale scolare :
Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei
I primare (1868)
Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele
primare de ambele sexe cu litere, slove si buchi,
cuprinzand invataturi morale si instructive (1871)
Invatoriul copiilor - editia a II-a (1872)
Invatoriul copiilor - editia a III-a (1874)
Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema
fonetica (1876)
Invatoriul copiilor - editia a V-a (1878)
Geografia judetului Iasi (1879)

Poezii :
Pasarica in timpul iernei (1868)
Nu lucrezi n-ai ce manca (1874)
Ia, clopotelul suna (1874)
Olteni la Iasi (1892)
Poezii populare :
Cand eram in floarea mea (1881)
Mielusica (1881)
Lina Catalina (1882)
Bratu (1882)
Azi am bani azi am parale
Cunoaste-te pre tine insuti!
Poezii populare

Povesti :
Capra cu trei iezi (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
Punguta cu doi bani (1876)
Danila Prepeleac (1876)
Povestea porcului (1876)
Povestea lui Stan Patitul (1877)
Fata mosului si fata babei (1877)
Ivan Turbinca (1878)
Ursul pacalit de vulpe (1878)
Povestea unui om lenes (1878)
Prefata la povestile mele
Fat-Frumos, fiul iepei - postum
Dragoste chioara si amoriu ghebos -postum
Povesti licentioase :
Povestea lui Ionica cel prost (1876)
Povestea povestilor sau Povestea p.lei (1877)

Povestiri :
Pacala (1874)
Inul si camesa (1874)
Acul si barosul (1874)
A fost, a fost, ca de n-ar fi fost nu s-ar povesti sau Prostia
omeneasca (1874)
Popa Duhu (1881)
Mos Nichifor Cotcariul - povestire glumeata(1877)
Mare este blagoslovenia Domnului
Povestiri didactice :
Pacala
Inul si camesa
Acul si barosul
Usul pacalit de vulpe

Scrisori :
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
De la Ion
1882)
De la Ion
. 1882)
De la Ion
De la Ion

Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga
Creanga

catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre
catre

Gheorghe Creanga (septembrie 1865)

Titu Maiorescu (10 noiemvrie 1876)
Iacob Negruzzi ( 6 martie 1877)
Mihai Eminescu (decemvrie 1877)
Ioan Slavici (21 octombrie 1878)
Mihai Eminescu (1878)
Vasile Conta (septembrie 1879)
Mihai Eminescu (11 august 1879)
Titu Maiorescu (11 iunie 1881)
Titu Maiorescu (17 iunie 1881)
Titu Maiorescu (16 decemvrie 1881)
Ioan Slavici (8 fevruarie 1882)
Titu Maiorescu (13 noiemvrie 1882)
Societatea academica "Romania Juna" (14 noiemvrie

Creanga catre Societatea academica "Romania Juna" (28 decembr

Creanga catre Titu Maiorescu (25 maiu 1883)
Creanga catre Elena Creanga (30 august 1883)

De la Ion Creanga catre Ecaterina Vartic (16 iuniu 1884)

De la Ion Creanga catre Zahei Creanga (24 iunie 1884)
De la Ion Creanga catre Tinca Vartic (12 iulie 1884)
De la Ion Creanga catre Iacob Negruzzi (22 fevruarie 1885)
De la Ion Creanga catre Iacob Negruzzi (15 maiu 1885)
De la Ion Creanga catre A.C. Cuza (5/17 noiemvrie 1885)
De la Ion Creanga catre Victor Zaharovschi (8/20 octomvrie 1886)
De la Ion Creanga catre Primarie (17 septembrie 1887)
De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (19 septemvrie 1887)
De la Ion Creanga catre Nicolae Gane (28 noiemvrie 1887)
De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (19 maiu 1888)
De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (5 iunie 1888)
De la Ion Creanga catre Ioan Pop Florantin (24 iunie 1888)
De la Ion Creanga catre Primarie (9 septembrie 1888)
De la Ion Creanga catre Mihail Kogalniceanu (7 noiemvrie 1888)
De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (2 iulie 1889)

Scrisoarea trimisa de Ion Creanga

lui Mihai Eminescu la Bucuresti
Badie Mihai,
Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iesul nostru cel oropsit si
plin de jidani? O fi musai viata burlaceasca pe acolo, dar nu se
cade sa ne uiti prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a
spus ca si cu dansa faci ca si cu mine. De ce? Ce rau ti-am facut
noi?! De Craciun te asteptam sa vii. Tinca a pregatit de toate si mai
ales sarmalele, care tie iti placeau foarte mult. Eu am inceput,
de, ca prostul, sa scriu, draga Doamne, o comedie. Cand voi
ispravi-o, nu stiu. Atata stiu, ca subiectul e copiat, asa cum prea
bine stii ca pot copia, e luat din viata de mahala, unde stau de
cand am parasit Humulestii. M-am intalnit cu fratele Conta. La Iesi
ninge frumos de ast-noapte, incat s-a facut drum de sanie. Ciricul e
mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, caci fara tine sunt strain.
Te sarut pe
frunte,
Ion Creanga

Scrisori pe care Creang le-a expediat

de la Slanic, lui Zahei Creanga si
Tincai Vartic
Catre Ecaterina Vartic- domnisoarei Ecaterina Vartic,
peste drum de scoala evreiasca din Sararie (devale) la Iasi,
1884, iunie 16, Slanic. Tinca, Am ajuns joi n 14 la Slanic,
m-am asezat la locul destinat si am nceput a be apele
hotarite de dr.Bai nca nu mi-a hotarit pina acum. Hrana
este scumpa aici, si se gaseste cam greu ce-ti trebuie. Eu
am mai avut de citeva ori ametele usoare; sper nsa ca cu
timpul vor ncepe a dispare. Va salut pe toti cu drag si va
doresc sanatate. Complemente lui Musnitanu si la toti
prietenii. Al vostru sincer prieten, I.Creanga.

Catre Zahei Creanga, Domnului Zahei Creanga, La debitul de

tutun I.Creanga, din strada Bancei, Iasi, Grabnic Slanic, 1884,
iunie 24. Frate Zahei, Mercuri n 13 a curentei, sara, am ramas n
Tirgul-Ocna, si joi, n 14, pe la 2 dupa ameaza am ajuns la Slanic.
Pe drum si la Slanic, vro citeva zile, am avut ametele; iar mai ales
simbata noaptea spre duminica (n16) mi-a fost foarte rau;
perdusem chiar cunostinta. nsa d-l dr.Aronovici grabnic mi-a dat
ajutorul cuvenit, si mi-am revenit n sine.
De ape am fost oprit a be pina astazi n 24 si bai calde numai 3
am fcut pina acum; dupa care ma simt mai bine, si ametele nu
mai am de vreo 4 zile. Sper ca-mi voiu face bine cu ajutorul lui
D-zeu. Am primit amindoua scrisorile tale, cea din brosura si asta
din 22, si-ti multumesc din tot sufletul. V-am scris si eu o carte de
posta, dar se vede ca s-a ratacit! Pe aici au fost ploi si un pohoiu
grozav, care a facut mare stricaciune tuturor. Va salut cu drag, Ion
Creanga.

Citate celebre

Scrisoare lui Bdia Creang

Mai vino pe la noi, bdi Creang!
Ne este dor s ne mai spui poveti
i amintiri hazlii i buclucae
Din bojdeuca ta din Humuleti.
C azi povetile sunt cam pe dos,
Nu mai au graiul blnd, moldovenesc,
Sunt ncrcate de picanterii,
C-mi este jen s-i mai povestesc.
S tii bdie, c acum Pcal,
Nu mai e fle ca-n basmu-i ugub,
S-a nhitat cu multe haimanale
i umbl s ne pun pielea-n b.
Nici ursul nu mai e certat cu vulpea,
A devenit mai diplomat i el,
A racolat-o-ntr-un harem de "dame"
i-ncing "afaceri la nalt nivel".

Cocoul are astzi punga plin

i badigarzi -a luat de la Ivan,
Vreo douzeci de draci, s l pzeasc
La vil, la chermeze, la volan.
Iar fata moului, att de bun,
Ce-n vremea ta trudea cu-atta chin,
Azi n-are chef s dea la ortnii,
Dorete s se fac manechin.
Nici lupul nu mai bate-n poarta caprei,
La ua noastr bate i cere s-i pltim
Facturi tot mai umflate, impozite i taxe,
De unde-om scoate banii, bdi, nu mai tim!
Scrisoarea mea, bdie, s te gseasc-n pace!
mi pare ru c-i dau veti triste, asta este.
n fiecare zi ne este dor de tine,
Cnd ai puin vreme, mai scrie o poveste!
poezie de Mariana Dobrin din
Jurnal cu arom de pamflet

,,Ion
Creang:
copac
povestitor
redus la
esen.

Definiie aforistic de
Costel Zgan din Definiii eretice

,,Creang este o
expresie
monumental a
naturii n ipostaza ei
istoric ce se
numete poporul
romn sau, mai
simplu, este poporul
de
romn
nsui,
George Clinescu
surprins ntr-un
moment de genial

Ion
Creang
1837-1889

Proiect realizat
de :
Anton Andreea-Crina
Bosinceanu Raluca-

Elena
Creanga Bianca-Elena
Sasu Emilia