TURTURICA

1.DESCRIERE Turturica sau turtureaua (Streptopelia turtur)

este o pasre migratoare, din familia columbidelor (Columbidae),
ordinulcolumbiformelor (Columbiformes), rspndit
n Europa, Africa de Nord i Asia de Vest, de culoare general
ntunecat, cu dungi albe i negre pe lateralele gtului, spinarea
cenuie cu brun, pieptul roz-violaceu, abdomenul alburiu, coada
neagr pe mijloc, terminat cu un chenar lat, alb. Este
asemntoare cu porumbelul, dar mai mic. Se hrnete cu
grune, cereale, diverse buruieni, nghit i pietricele pentru
uurarea digestiei. Cuibrete n pduri, plantaii, arbuti. Toamna
migreaz n Africa central. Este mult apreciat de vntori.
.
Turturica are o lungime de 2631 cm i o greutate de 150 g, este
mai mic dectgugutiucul; masculul este puin mai mare dect
femela. Corpul este subire, coada alungit, aripile lungi i
ascuite. Biometrics :
Size : 29 cm
Wingspan : 47 53 cm.
Weight : 150 225 g

Coloritul general este ntunecat. Capul i cretetul capului sunt de

culoare albastru-cenuiu. Penele din spatele capului prezent
adesea vagi margini. Spatele, remigeleteriare (scapulare)
i tectricele au o culoare cafeniu-roie, dar cu centrul penelor
negru, dnd acestei pri un aspect foarte solzos. Prile laterale
ale gtului au dungi albe i negre repartizate n 3-4 rnduri. Gtul
i pieptul sunt roz-violaceu sau cenuiu-roz. Abdomenul i restul
prii inferioare sunt albicioase, mai deschise dect la gugutiuc.

Coada este lung, rotunjit, neagr, bordurat cu alb pe margini,

cu excepia rectricelor centrale. Ochiul galben este nconjurat de
un inel rou. Ciocul este brun. Picioarele sunt rou-viinii.
Dimorfism sexual: Ambele sexe sunt identice.
LONGEVITATE: in salbaticie 13 ani, in captivitate poate sa traiasca
pana la 20 de ani.
GLAS: Cntecul este un uguit sau gurluit blnd, prelungit i tors,
adesea repetat timp ndelungat, compus din cteva silabe (trei
sau dou, rareori patru) un fel de "rou-rr" sau "rrr" prelungit.
Poporul crede c spune: lucru-ru, lucru-ru. Poate fi vazut
ocazional intre arbusti sau prin gradini, prefera locurile deschise
de deal si campie. Isi anunta sosirea primavara prin vibratiile
adanci "turrrr, turrrr", de aici numele de turturica. In Romania
soseste in aprilie si pleaca in septembrie.
SIMTURI: a highly developed sense of smell and visual recognition
of familiar objects
ECOLOGIE
Este specie de pasaj si oaspete de vara in Romania. Soseste in
aprilie si pleaca in septembrie. Pasajul este in toi intre 1 si
10 septembrie. Iernile si le petrece in continentul African. Biotopul
preferat il constituie peisajele deschise din regiunile de deal i de
cmpie presrate cu arbori, tufiuri, garduri vii i boschete. Se
ntlnete i n desiuri, pduri cu mult subarboret, cu ap n
apropiere. Este adesea gsit n desiurile care mrginesc
terenurilor agricole, unde i cuta hrana. Spre deosebire
de porumbelul gulerat, turturica este rar gsit pe cldirile
oraelor. Ea prefer, conform firii sale prudente, s rmn la
adpostul unei vegetaii de nlime medie. Turturica este
rspndit n Europa, Africa de Nord, Asia de Vest. Ea este
prezent n ntreaga Europ, din Insulele Canare pn n Urali.
Este, totui, total absent nScandinavia, Irlanda. Este, de
asemenea, gsit n vestul Africii de Nord (Maroc, Algeria, Tunisia)
i n Asia Mic. n Asia, arealul sa ntinde dincolo de Marea
Caspic n Iran,Afganistan pn n Mongolia.

DENSITATE In Europe, the breeding population is estimated to

number 3,500,000-7,200,000 breeding pairs, equating to
10,500,000-21,600,000 individuals (BirdLife International 2004).
Europe forms 25-49% of the global range, so a very preliminary
estimate of the global population size is 20,000,000-100,000,000
individuals, although further validation of this estimate is needed.
REPRODUCERE
Este o specie strict monogama, care depune doua ponte pe an, de
cate doua oua. Perioada de reproducere debuteaza cu un ritual
de curtare. In majoritatea cazurilor, masculul emite un sunet
specific, dupa care desfasoara un "dans al imperecherii" in care isi
scoate in evidenta coada, aplecandu-se in fata si deschizandu-si
penele ca intr-un evantai, pentru a impresiona femela curtata.
Odata cuplul format, perechea se va aciua in cuib,Acesta este
amenajat in tufe sau in arbori, la mica inaltime (2 - 3 m).
Incubatia este scurta (14 zile), puii ramanand doar
doua saptamani in cuib, apoi inca o saptamana pe ramuri in
preajma cuibului. La varsta de o luna sunt deja buni zburatori.
SOCIABILITATE
Este o pasre nesociabil, sperioas i greu de vzut, care se
ascunde n frunziuri, dar poate fi zrit n deprtare pe firele de
telefon sau cnd se hrnete pe pmnt. Formeaz stoluri mari la
sfritul verii, cnd frecventeaz mai ales culturile de floarea
soarelui. Fiind psri monogame, trind n perechi chiar cnd se
ntovresc n crdurile de plecare. Cnd unul din parteneri e
mpucat cellalt st trist, ndoliat, fiind un "simbol al fidelitii n
amor".
HRANA
De la sfritul lunii aprilie sau nceputul lunii mai, pn la sfritul
lunii iunie, turturelele se hrnesc n principal prin fnee, iar n
iulie-septembrie se hrnesc printre culturile de cereale. Ies dup
hran i ap la ore destul de regulate.

Hrana de baz al turturelei este constituit din semine de tot

felul (care reprezint aproximativ 95% din hrana lor), mai ales din
seminele diferitelor specii de fumrie (Fumariaspp.), altor
buruieni, care cresc n cmpuri cultivate i prloage. Pasre
prefer s ia seminele care se coc pe plant, mai degrab dect
s le ciuguleasc de pe sol. Acest mod de a colecta seminele de
pe plantele vii determin turturica s se ntoarc n Africa
tropical toamn, cnd fumriele europene dispar. ntr-o mare
msur, distribuia turturelei coincide cu cea a fumriei.
Turturica se hrnete i cu semine plantelor cultivate (cereale
etc.) , n mod special floarea soarelui i mei. n fosta URSS,
turturica consum boabele de mei, o resurs comercial
important, i, prin urmare, este considerat ca o pasre
duntoare local. Ici i colo, se poate vedea turturica ciugulind
seminele care au fost date psrilor de curte.
nghite i pietricele pentru uurarea digestiei seminelor. Se
hrnete, de asemenea, cu insecte i molute mici care reprezint
aproximativ 3% din hrana sa.
DUSMANI
Psrile de prad, cum ar fi uliu sunt principalii prdtori naturali
ai turturelelor. Pe de alt parte, jefuitorii cuibului,
ca coofana i gaia, fur puii i aproape o treime din ou.
Impactul lor este foarte sensibil la nceputul sezonului de
cuibrire, cnd turturelele adulte dispun de mai puin hran i
trebuie s prseasc mai mult vreme ponta pentru a culege
suficient hran pentru a supravieui. Prin urmare, puii eclozai mai
trziu, cnd seminele de fumri sunt abundente, au o ans
mult mai bun de supravieuire.
BOLI
Printre cele mai comune probleme de sanatate care pot afecta
turturica t se numara fracturile, ranile deschise, cresterea in exces
a ghearelor si a ciocului, durerile la nivelul picioarelor, smulgerea
penelor, contuziile, indigestia, bolile oculare, racelile, retentia

oului, tumorile, aspergilioza, constipatia, diareea, artrita etc.

O turturica bolnava va fi apatica, va avea un apetit scazut si
penele infoiate. Alte semne, in functie de afectiune, pot include
scurgeri nazale si scadere in greutate.
Nu este o specie ameninat i figureaz pe lista IUCN ca specie
cu risc sczut, dar declinul populaiei n unele ri a fost n 19701990 de 50%. Cauzele scderii numrului de populaii sunt:
1. Vnatul n timpul pasajului su prin regiunile mediteraneene;
2. Degradarea habitatului su datorit distrugerii gardurilor vii,
utilizrii masive a pesticidelor n agricultur, eliminarea unor
plante cu seminele cu care se alimenteaz
RECOLTARE
Sezonul de vanatoare la turturica este 15 august-28 februarie,
folosindu-se arma cu tevi lise si alice de 2-2,5 mm, fiind
apreciata de vanatori pentru carnea gustoasa.