Dacia in Autorii Clasici

ACADEMIA ROMANA
STUDII SI CERCETARI
LXV
DACIA IN
AUTO II CLASICI
DE
G. POPA-LISSEANU
htEMBRTYTIVItrROMANE
AUTORII GRECI SI BIZANTINI
MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE5TI,

www.digibuc.ro
1943
ACADEMIA ROMANA
STUDII $1 CERCETARI
Lei
I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919.
75
II. N. IORGA, ScurtA Istorie a Slavilor rashriteni: Rusia

si Polo nia
38
III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului

roman, 1919
IV. N. IORGA, Istoria literaturilor rotnanice in desvoltarea si legAturile lor, 3 vol. 1920
V. P. PONI, Statistica Rfizesilor, 1921
VI. Dr. GR. ANTIPA, Dunitrea si problemele ei Olintifice, economice si politice, 1921
VIL TH. CAPIDAN, MeglenoromAnii. I. Istoria si graiul
lor, 1925
II. Literatura popularl la MeglenoromAni, 1928 .
III. Dictionar MeglenoromAn, 1933
75
38
39
150
xso
200
VIII. G. BOGDAN-DUICA, Viata si ideile lui Simeon

Bfisnutiu, 5924
too
IX. Dr. N. LEON, Entomologia medicaid, 1925 . .
150
X. T. SAUCIUC-SAVEANU, Cultura cerealelor In
Grecia anticit si politics cerealistA a Atenienilor,
5925
513
XI. SEXTIL PUKARIU, Studii Istroromine. II. Introducere, gramatick caracterizarea dialectului ist ro .
roman, 5927
300
XII. Dr. I. LEP$I, Studii faunistice, rnorfologice si fiziologice asupra Infusoriilor din Romania, x927 . . 140
XIII. O. ANASTASIU, Industriile sAtesti in raport cu

localizarea marei industrii, 1928
120
XIV. R. V. BOSSY, Politica externi a RomAniei intre

anii 5873-1880, privitA dela Agentia diplomatica
din R0/112, 1929
120
XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediul

cromatocitelor la nevertebrate, 5929
150
XVI. SEXTIL PUKARIU, Studii IstroromAne IIL Bibliografie criticA, listele lui Bartoli, texte inedite,
note, glosare, 5929
210
XVII. P. P. PANAITESCU, CfilAtori poloni in Virile romane, 5930
z8o
XVIII. N. GEORGESCU-TISTU, Bibliografia literarA romAnli, 1932
230
XIX. RADU I. PAUL, Flexiunea nominall interna

in limba romAnA, 5932
www.digibuc.ro
300
ACADEMIA ROMANA
STUDII SI CERCETA.RI
LXV
DACIA IN AUTORII CLASICI

DE
G. POPA-L1SSEANU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE
II
AUTORII GRECI
I BIZANTINI
MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTL 1943

www.digibuc.ro
PREFATA
Cu toatei dorinta ce am avut de a imbrtisa in aceast lucrare pe toti autorii greci ce s'au ocupat, direct sau indirect, cu
popoarele care au trait in trecut In teritoriul tdrii noastre, ne

dm seama cd mult material a rmas nestudiat, el sceipndu-ne
uneori cu totul din vedere. Acest neajuns al lucreirii noastre se
datoreste in mare parte faptului.cd tara noastrei de astzi nu

se poate suplapune exact peste teritoriul romanic oriental de
Acest teritoriu a fost considerabil redus prin asezarea in el a unor popoare care, din barbare ce erau, s'au prefcut prin civilizarea lor in popoare sedentare ci chiar popoare
de culturd. Cci, in special Ungurii, Rulgarii i Serbii, spre
a nu mai vorbi si de Slavii dela rseirit si dela miazdnoapte,
au strmtorat si au redus teritoriul romanic oriental pad la
strivirea lui.
Inafard de micsorarea In spatiu a acestui teritoriu, lucrarea
aceasta a noastrei a trebuit sd mai sufere mcd o reducere, aceasta
voit, o reducere ca timp, ceici am fost siliti, din anumite consideratii, sd ne mdrginim numai la epoca anticei ci medievalei
anume, numai pad la Intemeierea Principatelor.

Pe Mngd aceasta, in volumul acesta al doilea, autorii bizantini,in special, cei cari ar fi trebuit sd fie studiati in profun-
zime, au fost mai mult frunzliti de noi, ei asteptnd, Ord

indoiald, o mnd de oameni cari, mai multi la un bc, sd se
ocupe de fiecare autor in parte, publicnd in intregime textele
grecesti, lucrare care a fost peste puterile i mijloacele noastre
personale.
Urmnd sei trateim autorii greci, att pe cei clasici

pe cei postclasici ci apoi pe cei bizantini, era firesc lucru sd
ddm o mai mare desvoltare acestora din urmd, ei interesnd
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
mai de aproape trecutul tdrii noastre, deceit vechii autori elini.

Pentru acestia, regiunile tracice dela sudul si dela nordul Dundrii formau mai mult o terra ignota, din cauza frigului si a
gerului1) ce domneste aci o bund parte a anului si de care regiune mediteraneenii cu greu se puteau apropia sau sd rdmnd
aci mai mult timp. De aceea, pentru secolele de dinaintea erei
crestine, datele asupra teritoriilor din Dacia sunt mult mai

reduse, ele fiind in cea mai mare parte amintiri fabuloase
sau povestiri in care fantazia greceascd a avut un roI covrsitor.
*
Cu acest volum, al XX-lea din colectia noastrd de Izvoare

ale Istoriei Romnilor (Fontes Historiae Dacoromanorum),
dacd pe lngd cele 15 volume de izvoare propriu zise, numdrdm
fi cele trei volume de sintezd: Romnii in izvoarele istorice
medievale, Limba romnd in izvoarele istorice medievale fi
Continuitatea Romnilor in Dacia incheiem opera noastrd

istoricd.
La ea urmeazd sd addugdm fi lucrdrile noastre mai vechi:

Tablele cerate descoperite in Transilvania, AeuxhInsula
Monografia Drstorul-Silistra, Cetdti fi orase grecoromane in noul Teritoriu al Dobrogei fi Coresponden(a lui
Plinius cu impdratul Traian, precum fi lucreirile mai recente:
Secuii fi secuizarea Romnilor, Les Sicules et les Roumains,
A szkelyek, Date privitoare la maghiarizarea Romfinilor ci
Originea Secuilor fi secuizarea Romnilor 2).
Cu aceasta, conducndu-ne dupd povatq inteleptului Plato:
Ablab arty, nihil nimis, punem capdt, la viirsta noastrd
inaintatd, oricdrei activitdti stiintifice mai intense.
G. POPA-LISSEANU
1) Poetul Hesiod in Opera et Dies, v. 502 sq, ne face pe la a. 735 in. de Cr.
un trist tablou al regiunilor inghetate din Tracia, tar pe care Apollonius o nurnete ztovaecc, nivosa, dei e strbfitut de frumosul fluviu Istru, xacX)o.pieOpo, fiu
al zeitei Thetis i al Oceanului.

2) Celelalte lucrAri ale noastre: Viata fi apera lui G. Lazdr, Mitologia greco-romand
In lectura ilustrat, 2 vol. Legende ci povqti antice, Varsificatiunea latind, Istoria
literaturii latine, Romanica, Studii pedagogice, etc. fac parte din alte domenii de activitate.
www.digibuc.ro
INCHElER1
Din studiul textelor autorilor clasici si postclasici cari s'au
.ocupat cu teritoriul Daciei antice se desprinde o serie intreaga de informatiuni si de date a caror interprecare arnnuntit o lsrn pe searna cetitorilor. Socotirn totusi c este
de folos s sernnalrn si noi, fie chiar numai sub form de
sugestii, cteva din constatrile ce rezult din lectura textelor ce reproducern.
Au putut ajunge, fireste, si altii la aceleasi incheieri, ca

si noi, fr ins s fi reprodus, pentru argumentarea lor,
materialul istoric necesar.
Autorii vechi, ale at-or texte le publicAm in traducere, ne-au
condus la urrntoarele concluzii principale pe care le am

aci in rezurnat. Ele coroboreazA si completeazA datele ce ni
le procur studiile de lingvistk, de etnografie si. de arheo-
logic ce s'au fcut in timpul din urm.

1. Originea poporului romn este a se atribui nu numai
colonistilor adusi din Italia, cum se credea altdat, ci populatiunilor geto-dace romanizate, o ramur a marelui popor
trac cel mai mare popor din antichitate, dup spusa lui
Herodot, inafar de poporul indian. Aceste populatiuni
geto-dace au fost romanizate de colonistii ce griau latineste

si cari au fost adusi ex toto orbe romano.
2. Aria de formatiune a limbii si neamului romnesc nu

trebue cAutat numai in stnga sau numai in dreapta Dunrii, ci pest6 tot locul unde se gseau Traco-Daci romanizati sau pe cale de a se romaniza.
3. Limba romn nu s'a format, cum se credea pn
acum, din latina vulgarg, ci din graiul latin al populatiunilor
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
romanizate, sub influenta idiomului local, natp4mc cpcovh sou

Antx6ptoq Wocraoc.
4. In istoria Romanilor nu se mai inregistreaza astazi un

hiatus de o mie de ani, un hiatus pentru restimpul dela retragerea legiunilor din Dacia si pana la intemeierea Principatelor. Acest presupus hiatus este implinit astazi printr'o
serie intreaga de date ce rezulta din lectura izvoarelor.
5. Dacia cucerita de imparatul Traian i pe care gresit
o numesc unii Dacia-Traian in realitate n'a existat niciodata o Dacie Traiana, dupa cum n'a existat nicio Dacie Aureliana, Romanii neavand obiceiul s cheme tat-He dupa nu-
mele cuceritorilor aceasta Dacie cucerita de Traian nu
era aceeasi cu Dacia lui Dromichoetes sau cu cea a lui Boerebista. Partile dela rasarit de Olt si anume dela limes Alutanus, numit mai tarziu limes Valaclzicus, cuprinzand Muntenia, Moldova si regiunile orientale 'Ana la Bug, formau
state clientelare, un fel de protectorat roman si a caror or-
ganizare s'a facut mai ales dupa cucerirea lui Traian. Ele
ins nu faceau parte din achizitiille acestui imparat, din anii
105 1o6, ci fusesera castigate de mai inainte de Catus

de Plautius Silvanus, din timpul imparatului August si al
lui Nero si de alti generali romani I).
6. Si la rasarit de limes-ul Alutan, in asa numita Transdanuvia, erau tot populatiuni dace, care insa purtau un
nume special de Geti. Atat Getii cat i Dacii, fiind acelasi
popor, faceau parte din marele neam al Tracilor, ale caror
asezari erau atat la stanga, cat si la dreapta Dunarii. Populatiunile daco-gete, cu toate ea erau populatiuni agricole
deci, sedentare, numai in cateva imprejurri au putut fi

unite inteun singur regat. Ele traiau izolate, la nordul Dunarii ca Daci, Geti si Carpi si uneori chiar sub numele general de Sciti, iar la sudul Dunarii ca Moesieni sau Mysi,
ori Traci, Bessi, Odrysi, Triballi, etc.
7. Odata cu parasirea neasteptata a Daciei, sub Aurelian,
de legiunile si functionarii imperiali, populatiunile geto-dace
romanizate sau pe cale de a se romaniza, n'aveau niciun

1) Cf. I. I. Nisto r, Romanii in Transdanuvia, In An. Ac. Rom. 1941, p. 17.
www.digibuc.ro
DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI
motiv de a-si pArAsi cAminurile, pentru niste regiuni dela

sudul Dun Aril, bntuite deopotrivA de barbari, ba poate
chiar mai mult cleat cele dela nordul acesmi fluviu.
8. Aceste populatiuni care mai inainte de pArAsirea Daciei
trAiau in contact permanent cu barbarii, i in special cu
Gotii considerati ca federati ai imperiului, n'au fost cu totul
nApustite de Romani, ci ele trAiau in legAturi, mai ales comerciale i spirituale, cu cele dou imperii romane, spre care
gravitau; iar Romanii in politica lor de bascull s'au folosit
in toate vremurile de unii barbari impotriva altor barbari.
Si se numeau toate aceste popoare barbare cu un termin
obisnuit pe acele timpuri, cu toate cA un barbar ca Attila
vorbea latineste i greceste i trAise in prietenia lui Aetius,
viitor generalisim roman. Si uneori erau soc)titi barbari toti
locuitorii dela nordul DunArii, din asa numitul Barbaricum, deci i populatiunile autohtone de aci i ateodat
chiar si limba latinA a acestora era socotitA ea barbarA 1).
9. Barb arii aveau inaintea lor dou tinte spre care tin-.
deau: Roma si Constantinopolul i dou porti de intrare,
una prin cmpia Munteniei i alta pela nordul Carpatilor.
Ardealul, imprejmuit de munti greu de pAtruns, era de

obiceiu ocolit.
io. Noi, Romnii, ca urmasi ai Tracilor romanizati si

in special ai Daco-Getilor, suntem, prin urmare, dupA o
fericitA expresie a istoricului N. Iorg a, oamenii khantului, pe care si-a pus sigiliul ski Roma eternA.
1. DupA intemeierea la Bizant, de cAtre Constantin cel
Mare, a celei de a doua capitale a imperriului roman, si dupl
cAderea, in urmA, a Romei, la 476, in mAinile barbarilor,
puterea politicA si mai ales cea militarA a lumii romane s'a
strAmutat in Orient, crendu-se aci o romanitate orientald,
o nou Romania, ai cArei reprezentanti, dupA marea invazie
a popoarelor, am rAmas numai noi, Romnii. Si in vreme ce
uncle cetAti i orase din dreapta DunArii s'au elenizat sub
influenta Grecilor, iar altele s'au slavizat sub inrurirea

Slavilor, noi singuri, numiti de strAini Vlahi, Valachi sau
'1 Cf. Du Can g e,
Glossarium, Obsequium.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
Volochi, ne-am pastrat numele stravechiu de Riimleni, Romani ori Aromani, adic urmasi ai Romanilor.
rz. Cu multi dintre barbarii ce s'au perindat prin Dacia,
autohtonii romanizati, au trait in simbioza, cu unii dintre

ei chiar mai multe secole. Autohtonii aveau insarcinarea
special sa procure stapanitorilor kr vremelnici, cari erau
totdeauna oameni de arme, alimentele necesare traiului si de
multe ori chiar sa-i ajute in expeditiile kr de razboiu.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI I BIZANTINI

HOMER (sec. IX in. de Cr.)
INTRODUCERE.
1Vlarele poet epic al Greciei, cunoscut de toti cti au oarecare cultur istoria i literark este autorul unor capodopere
ce formeaz baza literaturii elene. Despre vieata sa nu se stie
nimic, nici cnd s'a nAscut, nici unde a vzut pentru intiasi
dati lumina zilei. apte cetAti i disputau in antichitate

cinstea de a fi dat nastere acestui mare poet. Dup toate
probabilittile, Homer s'a ascut in Asia Mick prin veacul
al IX-lea inainte de era crestin. i n'au lipsit nici cei cari
s tAgcluiasca cu totul existenta lui Homer ti cari s considere cele dou poeme ale sale ca poezie popular compus
cntat de rapsozi.
Lui Homer i se atribue Iliada i Odiseea precum
cteva poeme mai mici, ca Vatrachomiomachia i altele.
Homer dup el, la rzboiul Trojan iau parte toti
Grecii, intre cari numdr i populatiunile din Peninsula Bal-
canic ne vorbeste de mai multe ori despre Tracii din

aceast peninsulk caracterizndu-i ca rAzboinici in tam
lor s'a nscut insusi Marte, zeul rzboiului ca agricultori
cari stiu sA cultive vita de vie si ca oameni de cultura i ci-
vilizatie tara lor fiind patria miticului Orpheus care era

in stare sA imblnzeasc prin cntecul sAu pra i pe cele
mai fioroase fiare.
Dni cteva pasagii privitoare la Tracii Peninsulei Balcanice :
Vezi V. Pfir van, Dacii la Troia, Orpheus, II, 1.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSE4NU
io
Ilias,
II, 844 1)
TEXTE TRADUSE.
Iar Hipotoos ducea la bataie Pelasgi de tot felul,

Vrednici in lupta cu lanci, din tam manoas a Larisei,
ca tovars avea pe ortacul lui Ares, Pilaios.
Ei erau fiii lui Letos, fecior lui Teutamos Pelasgul.
Pirus viteazul apoi si Acamas conduse pe Tracii,
Numai pe cari ii imprejmue iutele 'n val Helespontul;
Pe sulitasii Ciconi sub poruncn avea Eufemos
Al lui Trezenos fecior, nepotul maritului Cheas.
Iar pe arcasii Pe Zmi ii duse la Troia Pirehmes
Din Amian de departe venind, dela Axios, raul
Lat curgator si cu apele cele mai mandre din lume.
Ilias, IX, 71 2)
Nelegiuit si nemernic si-a neamului lapadatura-i
Cine doreste razboiu intre cei de un neam si o tara.
Noapte-i acum, intunerec, s facem cum noaptea ne 'nvat,
Cina iintai s gAtim, iar toti pIzitorii de noapte,
Straijile afara de zid, unde-i santul sapat, s. s'adune.
Asta demand celor tineri; incolo, mrite Agammnon,
Orandueste tu singur, c tu esti fruntasul de frunte.
Chiama la mask' pe sfetnicii ti, ti se cade si-i bine,
Pline-s bogatele-ti corturi de vin care zilnic pe largul
Mdrii din Tracia-1 card 'n cordbii Aheii 3),
-i orice primire poti face, el prea multi ascult de tine.
Ilia s, X, p. 18o 4)
De vreti sal patrundeti in tabara noastr:
Tracii 5), veniti de curand, se afla la marginea oastei;
Resos li-i Domnul, odrasla lui Eioneu, si-i acolo.
Caii vzutu-i-am eu, n'au seaman de mari si de mandri,
Albi ca zapada sunt ei si la fuga repezi ca vantul.
ferecat ii e canil cu aur si argint, i mai are
Arme grozave de aur ce par la vedere o minune.
1) Traducerea G. Murn u.
5) Tracii in epoca lui Homer erau agricultori si viticultori.
5) Pe acesti Traci, in Bias, XIII si in Bias IV, . 533 ii numeste trcrconam, care
instrun sirepii cixp6xottot., motali, avnd suliti lungi, iar pe Tracii Mysi icyxiterxot.,
cari se lupta de aproape.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI
II
Dansul cu ele a venit. Para' nici nu se cade pe lume

Oamenii arme de aceste s.' poarte, ci zeii.
Ins pe mine v5." rog la cornii acum sA m' duceti
Ori, cetluindu-m tapan in lanturi, lAsati-m'aicea
Si apucati inainte, ca singuri, cu-a voastr ispit,
Voi sg vedeti dac-i drept sau minciung ce spusu-v'am you/.
Ciclorum poetarum FRAGMENTA

Ex Photii Bibliothecae codice. De Prod li Grammatica Chrestomathia
p. 583, ed. Didot.

Amazoana Penthesilea, fiica a lui Marte, de origine din Tracia 1),
a sosit s dea ajutor Troianilor. Dar, de0 ea s'a luptat vitejete, a fost
ucis de Achile. Troianii ii fAcurg inmormantare i Achile ucise pe
Thersit, fiind atacat i. insultat de acesta pentru iubirea pe care ar fi
avut-o pentru Penthesilea 2). Intre Greci s'a n5scut, din cauza omorului
lui Thersites, o rAscoald. Achile, dupa aceasta, a plecat cu corabia la
Lesbos i, dupa ce a adus jertfe lui Apollo, Dianei i Latonei, a fost
purificat de omorul ski de cAtr Ulise.
II
HERODOT (Sec. V. in. d. Cr.)
INTRODUCERE.
Printele istoriei si, in acelasi timp, cel dinti mare istoric

al Grecilor, Herodot, s'a ngscut la Halicarnas, in Caria, la
anul 484 in d. Cr. dintr'o familie bogat si a avut putinta,
ca supus al regelui Persilor, s intreprind un sir intreg de
cllAtorii care i-au ingAduit s cunoase de visu, in cea mai
mare parte, trile si imprejurArile ce avea s le descrie.
Intre intinsele sale cAlkorii au fost 0 cele pe care le-a
fAcut la trmul de miazAzi al Marii Negre si al Mrii. Egee,
adic in Tracia, Macedonia si Grecia.
Stabilindu-se in insula Samos, apoi la Thurium 0 in cele
din urm in Italia, Herodot si-a redactat istoriile sale, in

nou arti, ce le-a numit dup cele nou muze, dup ce o
mare parte din materialul redactat l-a cetit mai inti in
lecturi publice.
) Locuintele Amazoanelor erau pe trmul asiatic al Mrii Negre intre fluviile
Phasis si Thermodon.
2) Se stie c Achile a admirat frumusetea Penthesileei ucise de el.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
I2
Istoria lui Herodot trateazA rAzboaiele dintre Greci si
Barbari. In cartea a IV si in ctva si in a V-a, autorul ne

descrie geografia, moravurile, obiceiurile, legile, institutiile
si istoricul popoarelor care au trAit in regiunile noastre.
Historiae, II)
TEXTE TRADUSE.
201. Dup ce acest popor al Babilonenilor s'a supus lui Cyr, acesta
simti dorinta s subjuge pe Massageti. Se spune cal acest popor este
mare si puternic, locuind spre rsritul soarelui, dincolo de fluviul
Araxes, in fata Issedonilor. Sunt unii cari sustin el acest popor este
de neam scitic.
215. Massagetii poart vestminte asemenea cu ale Scitilor si au aceleasi moravuri ca si ei. Sunt si clreti si pedestri, caci au si de unii
si de altii. Sunt si arcasi si sulitasi; in rzboiu se folosesc mai mult de
bard. Ei se servesc exclusiv de aur si de aram; in ce priveste sulitele
si sagetile precum si barda de razboiu ei se slujesc numai de aram;
intru cat lug se atinge de armura ce inconjoara capul, de cingtori
si de chingi, acestea sunt de aur. Tot astfel la cai, prtile de pe la piept
sunt fcute din cuirase de aram, cele de pe la apestre, frne si falere
sunt de aur. Ei nu se slujesc nici de fier nici de argint; ba inca nici nu
au de- fel in tam lor. Aur si aram au in abundent.
216. Iata acum si moravurile bor. Fiecare brbat se insoar cu o
nevast, dar ei se serv de ele in comun. CAci cele ce le spun Grecii
el le fac Scitii, nu sunt citi aceia ce le fac, ci Massageti... La ei nimenea nu moare la o vrst fatald. Calci, indat ce unul ajunge la o vrsta
inaintat, toate neamurile sale se aduna si-1 sacrific-si odat cu el mai
sacrificl si vite: apoi ei fierb crnurile si se ospteaz. Asemenea sfarsituri de vieat sunt socotite la ei ca cele mai fericite. Pe acela care moare
de vreo boal nu-1 rrananc, ci il ascund in pmant si deplang soartea

rea care nu i-a ingAduit sa fie sacrificat. Ei nu saran cereale, ci triesc
din vite si peste. Pestele II gsesc in abundent in fluviul Araxes: ei
sunt butori de lapte ycaootTon6Tou.. Singura divinitate pe care ei o

adorl este Soarele clruia ii jertfesc cai. be si motivul acestui fel de
jertf: celui mai iute din zei ii sacrific ca parte cuvenit, tot ce este
mai iute din toate vietuitoarele.
Historiae IV,
1 . Dup cucerirea Babilonului, s'a fcut expeditia lui Darius in

contra Scitilor. Caci Asia fiind o tail prosper% ca populatie si fiindc
tezaurul avea multi bani, Darius a fost cuprins de dorinta s se fz1 Traducerea D i m. I. G hi c a.
www.digibuc.ro
13
bune impotriva Scitilor, deoarece acestia fland o invazie in Media

si invingand pe adversarii lor, incepur dumnii1e. i astfel Scitii
fur stpni peste Asia superioar timp de douAzeci si opt de ani. Ei
nvliser in Asia urmrind pe Cimerieni i intturar stpanirea Mezilor, aci acestia erau stpnii Asiei inainte de venirea SciiIor. Iar,
dupa ce lipsiserd Scitii douzeci si opt de ani se intoarser in tara bor.
Dar, aci Ii a,teapt o lupt nu mai putin serioas decat lupta cu Mezii;
caci gsirai o armat destul de numeroas impotriv-le. Nevestele Sciin lipsa asa de indelungat a brbatilor lor, legaser legturi cu
robii lor.
2. SCitil ii orbesc pe toti robii lor. Ei nu sunt plugari, ci pstori...
3. Tineretul ce a rezultat din relatiile femeilor scite cu robii lor se
fcu mare si and au aflat despre originea lor s'a impotrivit celor ce
se intorceau din tara Mezilor. i mai inti de toate acesti tineri Sciti
izolar o parte din teritoriul lor, sp And un an lat ce se intindea
dela muntii Taurici pn la lacul Meotis, de o intindere mare. Scitii
incercnd s intre in tam lor si robii impotrivindu-se, intrar in lupt
cu dnii. Dupl mai multe inaierri, Scitii neizbutind, unul dintre ei
zise: Ce facem noi, luptndu-ne cu robii nostri? Noi nu numai ne
slbim, fiind omoriti, dar nc, omorindu-i pe dnii, in viitor vom
stpni peste un numr mai mic de robi. De aceea, imi pare mai nimerit ca fiecare dintre noi s lase la o parte lncile i arcurile i s' ia
biciul de cal si s mearg drept in contra lor. Cci, ct timp ne vedeau
cu armele in mn, credeau c sunt deopotriv cu noi in toate, deci
si in privinta nasterii. Dup ce ne vor vedea ins cu biciul in mn,
in loc de arme, vor intelege c sunt robii nostri i, recunoscnd aceasta,
nu ni se vor mai impotrivi.

4. Sciii, auzind aceste cuvinte, fcur intocmai; iar robii cuprinsi
de spaima celor ce se petreceau, se luptara slab si o luar la fuga 1).
lat deci in ce mod au stpanit Scitii in Asia si cum, fiind alungati
de Mezi, s'au intors in tara lor. De aceea Dariu, voind s se rzbune,
a strans o mare armat impotriva lor.
5. Dup spusele Scitilor, natia lor este cea mai 011AI- din toate.
Ei pretind c i au urmtoarea origine: primul orn care s'a nscut in
tara lor, cnd era pustie, se numea Targitau. Ei pretind dar dup
mine n'au dreptate, insd asa spun ei c printii acestui Targitau
ar fi fost Jupiter si fiica fluviului Borysthenes, c acest Targitau ar fi
avut trei fii, Lipoxais, Arpoxais i cel mai tnr Colaxais, a, pe cnd
stpneau acestia, ar fi azut din cer niste instrumente de aur: un plug,
un jug, o bard cu dou tisuri i un phar; c cel mai in vrst ar fi vzut,
el cel dinti, aceste obiecte i c. s'ar fi apropiat de ele s le ridice; c
indat ce ajunse la ele, aurul a luat foc. Dup ce plec6 acesta, veni al
doilea
i c i acestuia 11 se intmpl acelasi lucru; c aurul arznd
Il respinse i pe acesta. Dar a venind al treilea, cel mai tar-1M-, aurul

1) 0 scent' analoga s'a petrecut i la Novgorod, cum ne spun cronicile ruseti.
www.digibuc.ro
14
G. POPA-LISSEANU
s'ar fi stins. In sfarsit, acesta a luat aurul si 1-a dus acasA si cA cei mai
in varst-, recunoscand aceste semne, cedara intreg regatul celui mai
tanar.
6. DM Lipoxais se trag acei Sciti al caror neam se numeste Auchati;
din cel inijlociu Arpoxais cei Cari se numesc Catiari si Traspii; iar din
cel mai tanr se trag Scitii regali, cari se numesc Paralati. TO au ca

nume colectiv Scoloti, dupA numele unui rege al bor. Elinii ins i-au
numit Sciti.
7. Astfel spun Scitii ca a fost originea lor. Ei mai zic ca numarul
total al anilor dela primul lor rege Targitau si p Ana la invazia lui Dariu
in contra lor nu trece de q mie de ani; dar este tocmai atata. Scitii regali_ pazesc acest aur sacru cu toga constiinta si se intrunesc odatA pe
fiecare an spre a-i aduce sacrificii. Cel ce pazeste aurul sacru, in timpul
serbrii, clack' ar adormi sub cer, nu trece peste un an, zic Scitii.
pentru aceasta ii se &A atat pAmant cat poate inconjura calare inteo zi.
Dar, fiindca tara este foarte intins, Cola xais a infiintat trei regate
pentru fill ski si a facut ca unul din aceste regate sa fie mai mare cleat
celelalte; in acesta se pstra aurul. Ei spun cd regiunile cele mai de
sus, spre crivAt, nu sunt nici de vazut nici de strabatut din cauza fulgilor raspanditi pe jos; atat pamantul cat si aerul sunt plMi de fulgi
si ei intuneca vederea.
8. Astfel vorbesc Scitii despre dansii si despre regiunea mai sus de
ei. Grecii ins cari locuesc la Pontul Euxin spun urmatoarele: Hercule
conducand vacile lui Gerion, ar fi ajuns si in aceasta tail unde locuesc
Scitii si care era pustie. Gerion insa locuia, inafara de Pontul Euxin,
in insula pe care Grecii o numesc Erithea, situata spre Gades, cari
sunt dincolo de coloanele lui Hercule, in Ocean. Se crede ca Oceanul,
incepand dela rAskritul Soarelui, curge imprejurul lumii intregi, dar
nu se aduce nicio dovada despre aceasta. De aceea, cred Grecii ca Hercule ar fi venit in tara ce se numeste acum Scitia, ca acolo 1-ar fi apucat
iarna si gerul si cA, trAgand imprejurul su pielea de leu, ar fi adormit
si ca iepele lui cari psunau deshAmate dela canil lui, dintr'o vointA
divinA, ar fi disparut in timpul acesta.
9. CA Hercule, dupa ce s'a desteptat, s'a dus s le caute. Strabatand
toate colturile trii, ajunse in sfarsit in regiunea ce se numea Ilea. Ca
ar fi gsit acolo, inteo pestera, o anume Echidna, jumAtate fata, cu o
indoit fire: partite corpului ei, mi sus de talie, erau ale unei femei,
iar prtile de jos al unui sarpe. Vazand-o Hercule si mirandu-se o intrebA daca a vAzut undeva rAtacite iepele lui; ea ar fi rspuns ca le avea
in pstrarea ei si cA nu i le va preda mai inainte de a avea cu dansul
legAturi sexuale; ca Hercule cu acest pre; ar fi avut legaturi cu dansa
si c ea ar fi tot amanat predarea iepelor, voind s fie cu Hercule cat
mai mult timp si ca, pe de aka parte, el dorea sA si le capete cat mai
repede inapoi ca sa poat pleca; el, in sfarsit, ea ar fi zis dandu-i-le:

<( Eu am pastrat pentru tine aceste iepe, ca sa rataceasca aci; dar ai
platit pretul pastrrii lor, fiindca voiu avea cu tine trei copii. Spune-mi,
www.digibuc.ro
IS
ce trebue s fac cu acesti copii, and vor creste mari: sg-i stabilesc aci,
unde eu am stgpanirea acestei tgri, ori A' ti-i trimit tie ? . Acestea spun
Grecii cg 1-a intrebat ea si cg el ar fi rgspuns: # Chid vei vedea cg acesti
copii s'au facut bgrbati, sg faci precum iti voiu spune si nu vei gresi.
Pe acela dintre ei pe care id vei vedea el intinde arcul acesta in chipul
acesta si cg se va incinge in chipul acesta cu aceastg incingatoare, pe
acela sa-1 faci stgpan in tam aceasta; cat pentru acela care nu va putea
sg facg aceasta, pe acela goneste-1 din targ. Si falcand astfel, nu numai
iti vei face tie multumire, dar incg vei indeplini si dorinta mea.
Io. Dupg ce vorbi astfel, el intinse celglalt arc ce-1 avea cgci pe
vremea aceea Hercule purta doug arcuri si araltindu-i cum se in-
cinge, ii dete Echidnei arcul si cingatoarea. Cingkoarea avea la incheieturg o fibula de aur si cg, dupg ce i le dete, a plecat. Pe urmg,
and copiii s'au fcut bgrbati, le-a dat mai intal nume: unuia numele
de .Agatirs, celui de al doilea Gelon, iar celui mai tangr Scit ; apoi, adu-
candu-si aminte de cele ce ii se recomandaserg de Hercule, i-a executat poruncile si ca doi din fii, anume Agatirs si Gelon, nefiind in stare
sg facg proba cerutg, plecarg din tail, goniti fiMd de mama lor; iar cel
mai tfingr dintre dansii Scit, savarsind-o a rgmas in targ. Si cg din Scit,
fiul lui Hercule se trag toti regii cari au domnit peste Sciti; dar cg din
cauza fibulei, Scitii pang in ziva de astgzi poarta fibule atarnate la
brau; in sfarsit zic cg numai atat ar fi facut pentru Scit mama sa. Acestea sunt cele ce spun Elinii cari locuesc la Pont.
1 i. Mai existg si o alta traditie cgreia eu ii dau, de and mi s'a argtat,
intaetate. Iat-o: Scitii ratacitori ce locuiau in Asia, fiind bgtuti in rgzboiu
de Masageti, ar fi plecat de acolo, trecnd peste raul Araxe in tam Cimerienilor; cgci se spune cg tam in care locuesc acum Scitii ar fi fost
in vechime tara Cimerienilor. Cg ngvlind la ei Scitii, Cimerienii se
sfgtuirg, cum se intampl in caz de invazii; cg fiind deosebire de pgreri, fiecare parte sustinandu-si parerea cu tgrie, pgrerea castei regale
fu ca mai nimeritg. Dar, pgrerea poporului era sg plece si sg nu fie

expus poporul unei armate numeroase. Pgrerea castei regale era de a
lupta pang la capgt pentru tail impotriva nvlitorilor. Nicio parte
n'a voit sg cedeze; pe de o parte poporul lug hotgrirea sg plece fgr
de luptg, lgsand tara in maina ngvalitorilor, iar pe de aka parte casta
regala era de pgrere sg moarg si sg-si aibg ingropate trupurile in tara
lor proprie; de a nu fugi impreung cu poporul, caci isi aduceau aminte
de ate foloase se bucuraserg si la ate nenorociri probabile s'ar expune, dacg si-ar pargsi patria. Cg hotgrind astfel s'a tras la o parte fiecare partid si cg s'ar fi bgtut unii impotriva celorlalti. Ca poporul cimerian ar fi ingropat pe malul fluviului Tyras pe toti aceia cari muriserg din propria lor cauzg; cg mormntul lor se vede 'Meg si astzi;
cg dupg ce i-au ingropat, au plecat din targ; cg, in sfarsit, ngvglind
Scitii, ar fi ocupat o tarl pustiit.
12. Exist pang in ziva de astgzi un oras Cimeria; mai este si Portmea Cimeria; existg si o regiune cu numele de Cimeria; mai este
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
in sfarsit i un Bosfor ce se chiama Cimerian. Se vede c Cimerianii,

fugind de teama Scitilor in Asia si stabilindu-se pe promontoriu, ar
fi locuit pe locul unde se afl acum orasul grecesc Sinope. Este de ase-
menea sigur ca Scitii au urmarit pe Cimerieni si c gresind drumul

au 1-lava:1it in tara Mezilor. Caci, pe de o parte, Cimerienii fugisera
tinand mereu drumul de-a-lungul marii, iar, pe de alta parte, Scitii Ii
urmrira lsand Caucasul la dreapta kr; de aici au navalit in Mezia
schimband directia spre interiorul tarii. Aceast aka* versiune ce se
spune este rspandit in genere i printre Greci i printre barbari.
17. Dincolo de oraFul comercial al Borysthenitilor acest targ este
punctul cel mai central al coastelor maritime ale Scitiei locuesc
Callippizii cari sunt greco-sciti; apoi dincolo de acestia se afla un alt
popor care se numeste Alazoni. Acestia, ca si Callippizii, in alte privinte sunt asemenea cu Sciii in obiceiurile kr, dar samara' si secera
grau; ei mai cultiva ceapa, usturoiu, linte i meiu. Mai sus de Alazoni
locuesc Scitii plugari cari samn grau nu pentru consumatia kr, ci
pentru vanzare. Dincolo de acestia locuesc Neurii. Regiunea dela
miazanoapte de Neuri este, pe cat stim noi, nelocuit de oameni.
Acestea sunt popoarele de pe malurile fluviului Hypanis, la apus de
Borysthenes.
18. Pe urma trecand peste Borysthenes, and se departeaza cineva

de mare, vine mai intai Ilea ; mai sus de aceasta locuesc Sciii agricultori pe cari Grecii ce locuesc la fluviul Hypanis Ii numesc Borystheniti, iar ei mnii i zic Olbiopoliti. Acesti Sciti agricultori ocupa
regiunea din spre rsrit ca la o distanta de trei zile pan la malul raului
al carui nume este Panticape, iar spre miaznoapte pan la un drum

de unsprezece zile in susul Borystenului. Regiunea de dincolo de aceste
locuri este o mare pustietate; iar dincolo de aceast pustietate locuesc
Antropofagii, o natie deosebita, iar nu scitica. Regiunea mai sus de

acestia este un adevarat desert, si pe cat stim noi nelocuita de niciun
neam de oameni.
19. Scif ii vomazi, cari nici nu saman nici nu ark locuesc in regiunea
dela rasaritul acestor Sciti agrieultori, dupa ce trece cineva peste raul
Panticape. Toat aceasta regiune, afara de Ilea este lipsita de arbori.
Acesti nomazi locuesc spre rasarit, la o departare de patrusprezece
zile, in regiunea ce se intinde pana la raul Geron.
20. Dincolo de Geron se afla partile numite Regalz, pe care le stapanesc Scitii cei mai de frunte si cei mai numerosi cari consider pe
ceilalti Sciti ca pe robii bor. Acestia locuesc teritoriul ce se intinde
spre miazazi pan in regiunea muntilor Taurici, spre rsrit pan la
santul sapat de fiii orbilor si p and la orasul comercial al lacului Meotide,
care se numeste Cremni, iar o parte din ei locuiesc pe malurile fluviului Tanais. Regiunile deasupra acestora, spre nord de Scitii Regali,
sunt locuite de Melanchleni, popor de un neam deosebit, iar nu scitic.
Iar dincolo de Melanchleni sunt baii i pe cat stim noi, regiunea e
nelocuit de oameni.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI
17
21. Dincolo de fluviul Tanais, localitatea nu mai este scitica, ci

prima parte a teritoriului este a Sauromatilor cari incepand dela coada
lacului Meotis se intind spre miaz noapte la o distant de cincisprezece zile de drum; intreaga regiune este lipsit de copaci, atat salbatici
cat si cultivati. Apoi dincolo de acestia din urma sunt Budinii, ocu-
pand un teritoriu cu paduri dese de tot felul.

22. Dincolo de Budini spre nord se gaseste mai intai o pustietate
de sapte zile de drum, iar dupa aceasta pustietate, daca se lasa cltorni spre rasarit locuiesc Thyssagetii1), popor numeros i deosebit.
Ei traiesc din vanat. Vecini, in hotar cu ei i locuind o regiune de aceeasi
natura cu a lor este un popor ce se numeste Iyrcii ; i ei traiesc din

vanat ... Mai sus de acestia cam spre rasarit, locuesc alti Sciti cari
s'au revoltat in contra Scitilor regali si au venit astfel de s'au stabilit
in tam aceasta.
Dincolo de Sciti locuesc Argipeii, iar dincolo de acestia
Isedonii.
46. Pontul Euxin spre care Darius si-a indreptat expeditia sa de

razboi are pe tarrnii sai natiunile cele mai inculte din lume, exceptie
facand Scitii; cad inafara de poporul scit si de Anacharsis, niciun
popor din ate se gasesc in Pontul Euxin nu poate fi amintit pentru
intelepciunea sa i nu stim sa fi ajuns cineva din ei un orn insemnat
Important este ca nimeni care ar navali la ei nu poate sa scape i, pe
de alta parte, daca ei nu vor sa-i &easel cineva, nu poate nimeni sl
puni mama pe ei: ei nu au nici orase, nici cetati, ci toti poarta cu ei
tot ce au, ei sunt arcasi Mari, nu traiesc din munca plugului, ci din
produsul vitelor lor, avand locuintele in cart'. In asemenea conditii
cum sa nu fie ei de necucerit i imposibili de apropiat ?
47. Pe langa natura parnantului vine in folosul lor i faptul c le
vin in ajutor fluviile: cci tara lor este o mare campie buna pentru
pasunatul vitelor si bine irigata; printeinsa curge ape care nu sunt
mai putine la numr deck canalurile din Egipt. Voiu cita pe acelea
nurnai din ele care sunt mai renumite si care sunt navigabile pana la
oarecare distanta de mare. Mai intai vine Istrul care are cinci gur;i
apoi Tyras, Hypanis, Borysthenes, Panticapes, Hypacyris, Gerrhus
Tanais. Cursul lor este urrriatorul:
48. Istrul, cel mai mare din toate apele ce le-am vazut noi, curge
totdeauna la acelasi nivel atat vara cat si iarna. El este primul din ramrile Scitiei care, venind din apus, ajunge la o astfel de marime, fiinda
se varsa si alte fluvii inteinsul. Itaurile cari II rnresc sunt urrnatoarele:
mai intai sunt cinci cari curg prin prtile Scitiei: Porata pe care Grecii
1) Massagetii din Asia, Thyssagegi ti Thyragetii din Europa sunt de sigur unul
acelasi popor al Getilor numiti deosebit dupi regiunile in cari trgiau. Ei nu sunt
Sciti cum banueste Herodot si nu au de a face cu Ostrogotii i Vizigotii din neamul
Gotilor Germani.
2 A. R.
Studii
Cereetdri. LXV.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
numesc Pyretus 1); dupa aceea vin Tiarantus 2), Ararus 3), Naparis 4)
i Ordessus 5). Primul ru mentionat este un rail mare 0 curgand spre
rsarit i unete apele cu Istrul; iar al doilea mentionat Tiarantus

curge mai din spre apus si este mai mic; cat pentru Ararul si Naparul
Ordesus, ele curgand intre cele doug rauri se varsa in Istru. Aceste
rauri izvorand chiar din Scitia mresc Istrul.
49. Pe de alta parte, raul Maris curgand din partile Agathyrsilor,
isi unete apele sale cu cele ale Istrului. Iar din inltimile muntelui
Haemus trei alte rauri curg spre miaznoapte i se vars inteinsul.
Acestea sunt Atlas, Auras i Tibisis 6), iar raurile Atris, Noes si Artanes,
pe de alt parte, dupai ce curg prin Tracia i prin prtile Tracilor Crobyzi
se varsa. in Istru; i raul Scius izvorand din partile Peonilor 0 din mun-
tele Rhodope, dupa ce i face drum prin Haemus, se vars de asemenea in Istru. Pe de alt parte raul Angros 7) curgand din prtile Iliriei
spre miaznoapte, d prin campiile Triballilor i se unete cu raul

Brongus 2), iar Brongus se varsa in Istru. Astfel Istrul primeste aman-
dou aceste rand mari. Pe de alt parte din regiunile superioare ale
Umbrienilor, raid Carpis 2) si inca un altui,.rul Alpis, dupa ce curg
ele spre miazanoapte, se varsa tot inteinsul. Istrul strabate toata
Europa, incepfind dela Celti cari, inafar de Cyneti sunt cei mai occidentali locuitori din Europa; dupa ce strabate toat Europa patrunde
pana in marginile Scitiei.
51. Istrul este deci cel dintai din toate fluviile Scitiei. Dupa acesta
vine fluviul Tyras 10) care pornind din partile de miazanoapte, incepe
s curga dintr'un lac mare ce desparte tam. Scitilor de tara Neurilor.
La gura lui locuiesc Tyriii 11).
52. Al treilea fluviu, Hypanis 12), porneste din interiorul Scitiei i curge
dintr'un lac mare, imprejurul caruia locuiesc cai Salbatici albi, iar acest
lac se numeste cu drept cuvant Mama Hypanios. Hypanis dupa ce izvoraste din acest lac curge inteo navigatie de cinci zile destul de mic
dulce de but, apoi de aci pang la mare o distanta de patru zile de
navigatie se preface foarte amar, caci un izvor amar se vars inteinsul
care, dei de o mica marime, stria tot raul Hypanis prin amestecul
apelor sale, fluviu insemnat intre cele de o dimensiune mai mica. Acest
1) Pyretus-Prutul.
2) Tiarantus-Oltul (dupa Niebur).
) Ararul-Siretul.
4) Naparul-Ialomita.
5) Ordessus-Argeul.
6) Identificarea lor nu e sigur.

Angros-Morava occidentalii.
) Brongus-Morava orientala (bulgarit).
') Carpis ne amintete populatiunea Carpilor, probabil fotii Daci, liberi de mai
t Arziu.
") Tyras-Nistrul.
11) Oraul Tyras, numit i Ophiusa este la gura Nistrului. Tyrigetii stint Tyriti.
12) Hypanis-Bugul.
www.digibuc.ro
izvor se afl la hotarul dintre tam Scitilor agricultori 0 aceea a Alazonilor. Numele acestui izvor 0 al localittii de unde provine este in
limba sciticg Exarnpaeus, iar in limba Grecilor: Ca lea Sacr. Atat fluviul Tyras at 0 fluviul Flypanis se apropie unul de altul in regiunea
Alazonilor; de aci inainte fiecare se sepati, lrgind spatiul dintre ele.
71. Mormintele /egilor Sciti sunt in regiunea Gerrhilor, unde raul
Borysthenes Incepe sa fie navigabil. Aci, cand moare regele lor, Scitii
ridia o mare movilk pdtrat. Apoi indatk ce mormntul e gata, taie
cadavrul, '11 curt, it umplu cu cipru tiat, cu tmAie, cu smnt de
ptrunjel 0 de anason, cos pielea la loc 0 dupa ce InfAsoar corpul
in ceark il ridic 0-1 duc in crut la un alt popor scitic. Acestia din
urm ludnd mortul in primire, urmeaz exemplul dat de Scitii regali;
ei 1'0 taie o buctia din ureche, 10 tund prul de jur imprejur, 10 fac
o tietur la brat, 1'0 sgArie fruntea 0 nasul 0-0 infig sgeti in mana
stang; apoi, dup aceasta duc cu carul corpul regelui Ora la un alt
popor de sub stpanirea lor, fiind urmati de cei la cari cortegiul a fost
intfti. Dup ce dau ocol la toate popoarele, petrecnd pe mort, ajung
in sfarsit in regiunea Gerrhilor, cei din urm dintre popoarele de sub
stApanirea lor 0 la mormintele regilor. Pe urm, dup ce asaz mortul
in mormnt pe un asternut de ierburi, infig sulite inteo parte 0 in
alta a cadavrului 0 pe deasupra aceluia intind niste pari, pe cari, in
urm, ii invlesc cu nuiele impletite. In restul mormntului ei ingroapl pe una dintre femeile regelui, dupl ce o sugrumk 0 de asemenea pe paharnicul, pe buckarul, pe vtaful cailor, pe curier 0 de
asijderea cai 0 citeva din obiectele cele mai pretioase ale lui 0 vase
de aur; argintul 0 arama ei nu le intrebuinteaz. Dup ce fac toate
acestea, sapa 0 ridic o movil mare, silindu-se care de care s o Inalte
mai sus 1).
74. In tara Scitilor creste 0 cnepa, o plant ce samn mult cu

inul, afar numai el este mai tare 0 mai inalt, cci cfinepa in aceste
privinte este mai presus deck inul. Ea creste 0 smlnat 0 de sine.
Din cfinepl Tracii 1'0 fac imbrcminte care au o mare asemnare
cu cele de in, astfel inch o persoan care nu s'ar uita de aproape nu
ar 0i dac sunt de in sau de canep 0 acela care nu a vzut cnep
in vieata sa, ar crede el vestmintele sunt de in.
auqInainte de a sosi la Istru, primul popor pe care 11 supuse Dariu
ost Getii cari cred c sunt nemuritori. Cci Tracii cari stpnesc
prtile Salmydessului 0 cari locuesc mai sus de cettile Apollonia 0
Mesembria 0 cari se numesc Scyrmiazi 0 Nipsei se predaser lui Dariu
fr de lupt, iar Getii hotrindu-se la o impotrivire indrtnica, furl
supusi Indatl, cu toate c sunt cei mai distil* fi mai drepti dintre Traci.
94. Iat in ce chip se socotesc Tracii nemuritori: Ei nu cred &A mor,
ci c, cei cari au repausat, se duc la zeul Zalmoxis ; unii din ei mai dau
acestuia numele de Geheleisis. La fiecare cinci ani, ei trimit ate unul
1) Astfel de morminte scitice se presupune cA se gsesc qi la noi.
www.digibuc.ro
20
G. POPA-LISSEANU
desemnat de sorti, ca sol, la Zalmoxis si-1 insrcineaza cu
toate ate le cer fiecare. Iat cum id trimit: Un numar oarecare din
ei se aseaza in rand i iau fiecare ate trei suliti. Un altul, land pe cel
hotarit s fie trimis la Zalmoxis, de mini si de picioare, Il ridica in
asvarle pe varful sulitelor; daca in caderea lui el este strapuns
moare, ei cred c zeul le este favorabil; clack' insa el nu moare, invinovatesc pe cel trimis si spun ca este un orn ru. Dupa ce au aruncat vina asupra acestuia, trimit pe un altul in locul lui; instructiile se
dau victimei, pe and este ilia in viata. Tot acesti Traci, and fulger
si tuna, arunca sgeti in sus spre cer, ca sa arneninte divinitatea, caci
ei nu cred s existe o alta divinitate deck a lor 1).
95. Pe cat am aflat dela Grecii ce locuiesc la Hellespont si la Pont,
acest Zalmoxis, ffind un oni, a servit la Samos ca sclav; a fost chiar rob
al lui Pythagoras, fiul lui Mnesareh; in urma Ins, astigandu-si libertatea se spune
strans o mare avere i imbogtindu-se se intoarse in patria sa. Dar Ended Tracii duceau o viat miserabila i fiind
ignoranti, acest Zalmoxis, crescand in moravurile ioniene i avnd o
invtatura mai solida cleat aceea a Tracilor, deoarece fusese in consus
tact cu Grecii si inck cu unul din cei mai insemnati dintre filosofii
elini, cu Pythagoras, a pus s i se zideasca o sala pentru primirea
ospatarea celor mai de frunte concentteni ai si, unde s-i invete c
nici el nici oaspetii sal i nici cari se vor naste vreodata dinteinsii, nu
vor pieri, dar ca vor merge inteun loc unde vor vietui de-a-pururea,
bucurndu-se de toate cele bune. Pe cand ei faceau toate cele ce am
spus i vorbeau astfel, el i sapa o locuinta subterana. $i indata ce-si termina aceast locuinta, se fcu nevazut pentru Traci. Scoborindu-se
jos in locuinta subterana, ramase ascuns acolo timp de trei ani. Tracii
Il regretara
planser ca pe un mom In al patrulea an insa el li se
arata. Astfel ca vazura confirmandu-se toate cele spuse de Zalmoxis.
Acestea spun Grecii el a fcut el.
96. Cat ma priveste, aceasta poveste a lui Zalmoxis i locuinta sa
subterana nici nu le pun la indoiala, nici nu le cred in intregimea lor.
Prerea mea este ca. acest Zalmoxis a vietuit multi ani inaintea lui Pythagoras. Dar destul e atat cat am spus, fie ca a existat un orn cu numele Zalmoxis, fie ca va fi fost o divinitate indigena a Getilor. Acest
popor cu traditiile sale despre care am vorbit, dupl ce a fost invins de
Persi, a urmat armata lui Darius.
99. Dincoace de Scitia, pe coastele marii, se afla Tracia. Scitia incepe de acolo de unde coasta formeaza un golf; in acea parte se varsa
Istrul cu gura intoars spre rasrit...

704. Agathyrsii sunt barbatii cei mai gingasi si au scule de aur. Ei
i au sotiile in comun, ca sa fie top frati intre dnsii i ea toti, ffind
astfel in deaproape inruditi, sa nu existe intre ei nici invidie nici ur.
Intru cat priveste celelalte obiceiuri ale lor, ei se apropie de Traci.
I) Din acest pasaj resultd c Tracii erau monoteisti.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GREdI $1 B1ZANTINI
21
105. Moravurile Neurilor sunt aceleasi cu ale Scitilor. Cu o generatie inainte de invazia lui Darius pe teritoriul lor, el au fost siliti din
cauza serpilor sa-si paraseasca tinuturile unde steteau la inceput. erpi
multi se aflau si in prtile kr, dar cea mai mare parte din acesti serpi
navaliser din pustietatile din spre miazanoapte. Bantuiti de acest flagel,
ei isi parasir locurile si se asezara in partile Budinilor. Acesti oameni
au uritul renume de a fi vrajitori; caci atat Scitii cat si Grecii stabiliti
in Scitia ne spun ca odata pe an, fiecare dintre Neuri se schimba pentru
putine zile, in lup si ca, in urma, isi capta din nou forma original.
Pe mine insa nu ma conving cei ce spun asemenea lucruri; dar nu e
mai putin adevarat c le spun si Inca le afirma cu jurmant.
io6. Androfagii sunt cei mai salbatici dintre oameni in ce priveste
moravurile lor. Ei nu respecta justitia si nici nu se supun la legi, Sunt
nomazi. Costumul kr este la fel ca cel al Scitilor; isi au limba lor pro-.
prie si dintre toate popoarele sunt singuri antropofagi.
Historiae, V
3. Poporul Tracilor este, dupa. Indieni, cel mai mare dintre toate
popoareleg,aw4 pkyLcrviv it:1-n rceormov vapWrccov.Daca ei ar fi guvernati
de unul singur sau daca ar fi uniti, ar fi de neinvins si, dupa mine,

cei mai puternici din lume. Aceastd unire este greu de realizat si nu
se va infdptui niciodata. De aceea, ei sunt slabi. Ei poarta diferite numiri, dup reg unea in care traiesc. Toti au aceleasi obiceiuri si institutii inafara de Geti si de Trausi sit de cei ce locuiesc dincolo de Crestonei.
4. Trausii insa nu se deosebesc intru nimica de ceilalti Traci, cleat

el fac urmatoarele la nastere si la moarte: pe cel nou nascut D. inconjoar rudele si il deplang de ce nenorociri si de ate nenorociri va trebui
s sufere din momentul nasterii sale, amintind toate suferintele ce

asteapta pe om in vieata. Cand moare frig II ingroapa, bucurandu-se
si inveselindu-se, si arat de ate nenorociri a scapat si cat de fericit
este in toate privintele.
5. Iar cei ce I ocuesc dincolo de Crestonei au obiceiul ca fiecare
barbat sa aiba mai multe sotii. Cand moare barbatul se iveste discutia
care dintre sotii a fost mai iubita de barbat. Cea care a fost gasit ca
cea mai iubit si care se bucur de aceasta cinste, e laudata de barbati
si de femei si este ucis pe mormant de rude si ingropata impreuna
cu barbatul ei; celelalte se socotesc ca nenorocite, fiind aceasta pentru ele
o mare rusine.
6. Ceilalti Traci mai au urmatoarele obiceiuri: Isi valid copiii ducandu-i in alte OH. Pe fete nu le pazesc, ci le lasa s se intalneasca cu
barbatii ce ele ,voiesc; pe sotii insa le pazesc cu strasnicie; dela OHO
le cumpr cu mare pret. La ei este o mare cinste sa se tatueze si e o
rusine sa nu fie cineva tatuat. E o mare cinste a nu face nimic si e o ocara
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
22
ca cineva s lucreze pmantul. E o mare cinste ca cineva s triasca

din razboiu si din przi. Acestea sunt cele mai de seam moravuri ale lor.
7. Ca zei ei nu au cleat pe Marte, Bacchus si Diana. Regii lor ins,

pe lang ceilalti cetateni ador in special dintre zei pe Mercur, pe numele
caruia jura si spun ea ei se trag din Mercur.

8. Inmormanatrea celor bogati se face astfel: expun mortul timp de
trei zile dupa ce mai intai l-au jelit; apoi jertfesc tot felul de victime
si-i celebreaz un ospt. Apoi dupd ce l-au ars il ingroap sau il ingroap nears. Dupa ce i-au ridicat movila pe mormnt, fac lupte de
intrecere, propunnd mari premii.
9 Mai la Nord de aceasta regiune, nimeni nu poate sa spun sigur
cine locueste. Pare ins ca dincolo de Istru este un desert nemrginit.
Am putut totusi s aflu ca peste Istru locuesc niste oameni cari se
numesc Sigynni, avnd vestminte ca Mezii. Caii acestora sunt plini
cu par lung de cinci degete, c ei sunt mici si carni si. putin in stare
sa duc in spate un barbat; inhmati la car sunt ins foarte iuti; din
aceast cauza indigenii merg in earl. Tara lor se intinde pana la Enetii
cari locuesc la Adria. Ei spun ca sunt urmasii Mezilor. N'as putea
spune cum ei sa fi fost colonisti ai Mezilor ...
io. Tracii mai povestesc ca teritoriile dincolo de Istru ar fi ocupate
de albine si ca din aceasta cauza oamenii n'ar putea merge de ele mai
departe. Lucrul mi se pare putin probabil, de oarece aceste animale
nu pot suporta frigul; din pricina frigului cred eu a nu sunt locuite
.
acele regiuni.
III
EURIPIDES (sec. V in. d. Cr.)
INTRODUCERE.
rviarele poet grec Euripides, autor al unor celebre tragedii,

s'a nscut pe la anul 486, dintr'o familie de jos si a fost contimporan cu Eschil si cu Sofocle. Euripide a studiat pictura,
apoi retorica si filosofia. Obtinnd un premiu literar, s'a

dedicat poeziei si a scris mai multe tragedii, dintre cari ni
s'au pstrat optsprezece tragedii si o dram satiricA. Toate
au subiecte din mitologie si din ciclul troian.
In Andromaha si in Iphigenia in Taurida ne vorbeste
despre LeuceInsula *erpilor.
A ndr o m a ha, vers. 1253 seq.
TEXTE TRADUSE.
Iar tu, Peleu, pentru ca sa fii multumit de castoria ta cu mine, Thetis,

care sunt o zeit si flied de zeu, te voiu libera de necazurile oamenilor
www.digibuc.ro
23
te voiu face zeu nemuritor i nepieritor. Iar in urm te vei bucura

impreunl cu mine in palatul lui Nereu, ca zeu alAturi de o zeit si scotndu-ti piciorul neatins de apa mrii vei vedea pe prea scumpul tu
si al meu fiu, Achile, locuind inteun palat de pe o insua pe o stancA
AlM dela intraPea Pontului Euxin 1) 'Axpakcc /
80.ou4 va.GOVTOC
virrocok
Aroxip XCCT' &xrv &Ink Egeb1011 rcpou 2
IV
THUCYDIDES (sec. V in. d. Cr.)

INTRODUCERE.
Nscut la anul 471 in. d. Cr. Thucydide cobora, dup

tat, dinteun rege din Tracia, iar dup marn el era un
nepot al lui Mi ltiade. Mostenind o avere considerabil, Thucydide a jucat i un mare rol politic. Dup un exil de douzeci de ani, s'a intors in patrie, unde a descris, in opt cArti,
Istoria rzboiului peloponesiac.
Thucydide trece ca cel mai mare istoric din antichitate.

Informatiunile ce ni le procur In privinta triburilor tracice
sunt de cea mai mare insemnaate pentru cunoasterea acestor triburi, din care fAceau parte de sigur i Geto-Dacii.
Dac ins Daii, de cari ne vorbeste autorul, vor fi fost

Dacii cei vechi, cum credea, intre altii, Hasdeu, lucrul nu
este destul de sigur. Thucydide ne area pe acesti Dai, ca
locuind in apropierea Tesalonicului.
Rzboiul Peloponeziac II, 96

TEXTE TRADUSE.
Plecnd dela Odrysi, Sitalces chem la arme la inceput pe supusii

s5i din Tracia, cari locuiesc dincoace de muntii Haemus si Rodope,
1) Inainte de Euripide, Leuce ne este amintit, pe la a, 777 in. d. Chr. de poetul
epic Arctinus din Mi let care, in Aethiopida sa, ne spune cum Thetis, luAnd de pe
rug pe fiul ski Achile il duse in insula Alba
x rij nupere; vocpsdeaccace 'Ow =MC
ct
Aeux-hv vijaov 8LcosoAct. i Pindar, inteuna din odele sale, Nemea VI, 49,
ne spune c Achile are in Pontus o insulA strAlucitoare gxeL 8' "Eu4Ewp rceAckyet.
tpacrwevo 'AxaAck yams.
Cf. Photius cod. 239 la C. M Ulle r, Geogr. gr. min., I,
Ia. 397 i Romanica, p. 124.
2) Acelai Euripid e, in Iphigenia in Tauris V. 435 ne vorbete despre tara bo-
gatA in pasari de pe tArmul cel Alb, de insula Leuce i de frumoasa CursA a lui Achile
din Pontul Euxin. Taw 7roXu6pvLOov &yr atav /Asuxecv ciavrew 'Axaijo Speqou xo0,ltocrra8Eau E5getAlov MGT& rceArrov.
www.digibuc.ro
24
G. POPA-LISSEANU
pana la marea Neagr i Helespont; apoi pe Getii de dincolo de Haemus

precum i pe toate popoarele stabilite dincoace de fluviul Istru, din ve-
cinatatea Marii Negre. Getii i celelalte popoare din aceste tinuturi

se marginesc cu Scitii i intrebuinteaza aceleasi arme ca i acest popor;
ei sunt toti arcasi callri. Sitalces chema din muntii lor i un mare numar
de Traci independen i inarmati cu sbii i cunoscuti sub numele

de Dieni, cei mai multi locuind in Rodope; unii erau pltii altii mergeau ca voluntari. S'au recrutat de asemenea i dintre Agrieni i Leeni
alte populatiuni peoniene cari li erau lui supuse. Erau cele mai indepartate popoare din imperiul sau, care se intindea Oa la Greenii din
Peonia i pfin la Strymon. Fluviul acesta izvoraste in muntii Scombros,
trece prin tara Greenilor si a Leenilor si formeaza granita imperiului

Odrysilor; dincolo sunt Peonienii independeni. Dinspre Tribal li, de ase-
menea independenti, cele din urrna popoare supuse Odrysilor erau

Trerii si Tilateenii. Acestia locuesc la Nord de muntele Scombros
se intind spre apus 'Ana la raul Oskios care izvorste din acelasi munte
ca i Nestos i Hebru. Acest munte, mare si desert, este o veriga din
muntii Rodope.
Ibidem II, 97
Din spre mare, imperiul Odrysilor se intinde dela Abdera la revarsarea Istrului in Marea Neagra. Pentru un vas de comert este o cale
de patru zile i patru nopti in linie dreapta i cu vantul protivnic. Pe
uscat, urmand calea cea mai scurta, dela Abdera la Dunre este un
drum de unsprezece zile pentru un orn bun de picior. Aceasta este intinderea pe tarrnul marii. Mergand de la %arm spre interiorul tarii,
in lrgimea cea mai mare, adeca dela Bizant pan la Leeni i Ora la
Strymon, este o cale de treisprezece zile pentru un orn bun de picior.
Tributul ridicat anual dela popoarele barbare si dela cetatile grecesti, la darea la care a fixat-o Seuthes, urmasul lui Sitalces, este de
patru sute de talanti de argint platibili in numerar. La aceasta trebue
adaus darurile in aur i argint, ce sunt obligati sa plateasca si care forma
o sum echivalenta; fall a mai socoti stofele brodate sau netede i alte
daruri pe cari trebuiau s le fac nu numai regelui, ci i fruntasilor
nobililor tarii. La Odrysi, ca i la ceilalti Traci, exista un obiceiu contrar
celui al regilor Persilor: adec de a primi mai de graba cleat a da. Este
mai rusinos de a refuza o cerere decat de a indura un refuz. Odrysii
au exagerat Inca acest obiceiu, in raport cu puterea lor; la ei nu ajungi
la nimica far de daruri; si astfel regii lor au ajuns la averi colosale.
Dintre toate natiile europene cuprinse intre golful Jonian i Marea
Neagra nu se gaseste nimenea a carui venituri i bogatie s fie mai
mari. Cat pentru forta rnilitara si numrul ostasilor, Odrysii sunt mult
in urma Scitilor. Nu exista popor, nu spun in Europa, ci in Asia, care
1) DouA milioane o sutA saizeci de mii de fr!
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI 51 BIZANTINI
25
sa fie in stare sa se masure, singur cu Scitii uniti la un loc. Dar, in ce

priveste priceperea la afaceri, Scitii sunt departe de a avea aceeasi superioritate.
Ibidem II, 98
Stapan pe un imperiu atat de intins, Sitalces se pregti de razboiu
- si pomi mai intai asupra Macedoniei. Ostirea sa s'a marit prin Tracii
independenti atrasi pentru prad si era forrnat in primul rand de

Odrysi si de Gag cari ii procurar calareti
V
PLATO (429-348 in. de Cr.)

INTRODUCERE.
Celebrul filosof grec, Plato, nascut la Atena, pe la anul

429, si pretinzand ea se trage din familia lui Codrus si a lui
Solon, a fost unul dintre elevii si admiratorii lui Socrate.

Dupa moartea acestuia (399), Plato s'a retras la Megara,
de unde a intreprins mai multe calatorii de studii in Egipt,
Sicilia si Italia meridionala.
Reintors la Atena, a fundat vestita scoal numita Academia
unde a profesat filosofia, cu mici intreruperi, pana la moartea
sa. Plato este unul dintre cele mai mari genii pe care le-a
produs lumea greceasca si a scris un mare numr de lucrri
de o mare valoare literara, care ni s'au pastrat pana in ziva
de astazi. Ele sunt compuse sub forma de dialog si se disting atit prim frumusetea limbii si a stilului, cat si prin
inaltimea ideilor.
Reproducem un singur pasaj din opera marelui filosof.

Din el se poate vedea ca problemele de medicina popular
preocupase si pe Traco-Dacii dela Dundre si. ca preotii acestora se interesau de boalele trupesti si sufletesti ale multimilor. Se pare ca insusi zeul lor Zamolxes avea conducerea
sanatatii publice.
Charmides IV
TEXTE TRADUSE.
... Dup cum, poate, ai aflat si tu, Charmides, dela medicii priceputi cari spun, de ate ori li se cere vr'o consultatie din partea vreunuia
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
26
pentru vr'o boall de ochi, cA ochii nu se pot vindeca fAr sA se vindece

mai nti capul, tot astfel este absurd s se caute O. se vindece un cap
bolnav, fled sA se vindece mai inainte trupul intreg.
Tot asa este si cu boalele sufletesti. Am constatat aceasta in armatA
dela un medic din Tracia, adept al lui Zamolxes despre care se spune
a el si pe oameni i face nemuritori. CAci zicea acel Trac c medicii
greci confirmg. cele ce am spus eu. Dar Zamolxes, regele nostru, care
este un zeu 1 , spunea acel Trac, afirmA c precum ochii nu se pot vindeca fArl capul intreg i nici capul ail de corpul intreg, tot astfel nici
corpul nu se poate vindeca fArA suflet. Acesta este motivul pentru
care cei mai multi doctori greci se insealA in privinta boalelor, fiindcA
nu stiu ce ar trebui vindecat in total spre a vindeca o parte.

VI
LYCOPHRON (sec. III in. d. Cr.)

INTRODUCERE.
Poet de o mare reputatie, atk pentru tragediile cat si

pentru dramele sale satirice, poetul Lycophron a trit pe la
mijlocul veacului al III-lea in. d. Cr. Intreaga oper poeticA a lui Lycophron s'a pierdut, i nu ne-a rmas dela el
deck un poem, in versuri iambice, intitulat Cassandra sau
Alexandra. In acest poem, un soldat povesteste lui Priam,
profetiile Cassandrei privitoare la prbusirea Troiei. Se stie
c aceast Casandra prevestea adevrul care insi nu era niciodat crezut.
Vorbind despre Achille care caut pe Iphigenia, logodnica
sa, inlocuit pe altar, in momentul injunghierii ei, ne aminteste despre Leuce, Insula *erpilor.
Cassandra
TEXTE TRADUSE.
Vers. 186. Va locui multA vreme pe stdnca albitd de spume 2)
La gura fluviului Celtic 3) cu ape turburi

Clutndu-si mireasa pe care odinioarl o cerboaicA
Intinzandu-si gtul o scapA de cutit.
1) '0 7)1Arepo flocatAck, ,EVe
2) StAnca albitA de spume este insula
erpilor, Aeux1)-Alba.
3) Fluviul Celtic este DunArea ce izvorAste din regiunile dela apus ale Celtilor.
www.digibuc.ro
27
VII
APOLLONIUS RHODIUS (sec. III in. d. Cr).
INTRODUCERE.
Apollonius, numit Rhodius dup tam in care s'a stabilit

in urm, s'a nAscut in Egipt, la Alexandria, pe la mijlocul
secolului al III-lea, si a fost elev al lui Callimach, intemeietorul scoalei alexandrine. Fiind silit s-si prseasa patria,
a trecut la Rhodos, unde a deschis o vestit scoal de gramatic si retoricA.
Dela Apollonius avem un poem mitologic, Argonautica

in patru cnturi, poem aspru criticat de contimporanii si
din scoala alexandring, ca ne mai fiind posibil compunerea
unui poem dup modelul poemelor homerice. Ideile religioase, ca si cele patriotice, dup Callimach, n'ar mai fi
putut s fie elemente de inspiratie pentru un poem epic.
Unele pasaje din Argonautica lui Apollonius ca si din
Argonautica lui Valerius Flaccus, pasagii In cari se vorbeste
despre cltoria Argonautilor spre Colchida i despre in-
toarcerea lor pe Dunre spre cas, intereseaz de aproape

si trecutul trii noastre.
Argonautica I,
V. 211
TEXTE TRADUSE.
V. 211. Venir apoi i fiii lui Boreas, Zetes i Calais pe cari i nscuse
odinioar Orithyia in cea mai indepartat parte a inghetatei auaxeLOpou Tracii, unde o dusese rpind-o din Cecropia, Boreas Tracianul.
V. 1296. Zise si se repezi asupra lui Tiphys, fiul lui Agnias, dar
ochii aceluia preau asemenea unor scantei de foc aprins. Si de sigur
s'ar fi intors din nou in tam. Mysilor 1) de unde plecaser lasand
acolo pe Hercule care cauta pe prietenul su pierdut, Hylas lupt and
cu necontenite vanturi protivnice, dac cei doi
cu valurile marii
frati, fii ai lui Boreas din Tracia, nu ar fi mustrat cu vorbe grele pe
fiul lui Aeac (Telamon), nenorocitii de ei, cci de sigur grozav pe-
deapsa vor fi patimit din partea lui Hercule, fiindca i-a impiedicat
ca el s fie cutat 2).
1) Mysii, locuitori ai Traciei, din regiunea Haemus, au primit cu placere pe Argonauti cAnd au sosit In tam lor si le-au dat din belsug merinde, vin i vite. Ei erau
agricultori i pAstori. Cf. v. I, 1179.
5) Hercule, pierznd pe Hylas, prietenul siu, 1-a cAutat In toate pArtile prin pAdurile Mysiei, strigAndu-I Hylas-Hylas. $i astfel si Hercule, perzfindu-se de tovarlsii
sli, Argonauti, a rAmas pe loc.
www.digibuc.ro
28
G. POPA-LISSEANU
VIII
POLYBIUS (sec. II in. d. Cr.)
INTRODUCERE.
Scriitor si brbat politic celebru, Polybius s'a nscut in

Arcadia, pela a. 205 in. d. Cr. si a trAit in epoca de cea
mai strAlucitA glorie romanA.
A luat parte de tnAr in afacerile publice si dupA cucerirea Macedoniei de cAtre Romani (168) a fost unul dintre
ostaticii greci notabili, dusi la Roma. A stat aci 17 ani si
nu i s'a ingAduit s se intoarcA in patrie cleat in 151.
Imprietenit cu Scipio Africanul al II-lea, a asistat la distrugerea Cartaginei (146) si s'a intors in Peloponez dui:4
aderea Corintului. Spre a cunoaste lOcalittile pe care avea
sA le descrie, Polybius face multe cAltorii si moare la adnci
barnete (122) lsAnd dupA sine o pretioas istorie in limba
greack un fel de memorii foarte mult citite in antichitate.
Opera lui Polybius, compus in 30 de cArti, nu ni s'a pAs-
trat, inafarA de primele cinci al-0, dect in fragmente si in

extrase.
Reliquiae XXIV, 6
TEXTE TRADUSE.
Dup ce Quintus Marcius a venit ca delegat in Macedonia, Philippus

a plecat cu totul din cettile din Tracia in care locuiau Grecii si si-a
retras garnizoanele din ele. Dar a plecat fr de voie si plngind de
suprare. A mai indeplinit si alte ordine ale Romanilor, aci dorea s
nu arate cea mai mic indispozitie, ci A' astige numai timp spre a
se pregti de rzboiu. Cu acest gand a luat asupr-si expeditia impotriva
barbarilor si a fcut si o incursiune prin mijlocul Traciei spre teritoriile Odrysilor, ale Bessilor si ale Dentheletilor. Iar, and a ajuns la
cetatea numit Phiippopolis, a cuprins-o dela primul atac, fiind prsit
prin fuga orsenilor cari se refugiaser in munti. Apoi cutreerand ampiile pe tot intinsul lor, pe unele le-a cucerit cu forta, iar altele au primit
supunerea de bun voie; iar, dup ce a pus garnizoane, s'a intors in

regatul ski. Garnizoana ins, nu dup mult timp, a fost izgonit de
Odrysi cari nu pstrar credinta de supunere regelui.
Fragmenta Grammatica, Ex Suida

14. Intoarce-te s nu aluneci. Acest vers s-1 ai totdeauna inainte.
Aceasta n'a fAcut-o Lucius Romanus si a czut in mari nenorociri.
www.digibuc.ro
29
Cele mai mari afaceri se zdrnicesc uneori din imprudenta conductorilor. Pentru oamenii cu minte ne d dovad de aceasta violenta lui
Pyrrhus, regele Epirului, i nvlirea lui asupra cettii Argos, precum
i expeditia lui Lysimach prin Tracia in contra lui Dromichete, regele
Odrysilor1) i alte multe exemple de acest fel.
Res gestae XXX, iz

In timpul acesta Cotys, regele Odrysilor 2), a trimis la Roma o solie
prin care cerea s i se libereze pe fiul ski i prin care arta i motivele
intelegerii ce fAcuse cu Perseu. Romanii. fiindcl terminaser cu bine
afacerea ce avuseser in vedere i fiinda nu mai aveau niciun interes
s continue du0nnia cu Cotys, ddur voie fiului acestuia s se intoarcl acas. El fusese trimis de tad! ski ca ostatic in Macedonia impreunl cu fiii lui Perseu. Romanii i artau in acest chip pe de o parte
bunatatea i mrinimia lor, iar, pe de alt parte ddeau aparenta prin
aceast binefacere cI-i atribue lui Cotys o mare cinstire.
IX
DIODOR DIN SICILIA (sec. I in. d. Cr.)

INTRODUCERE.
Istoricul Diodor din Sicilia Diodorus Siculus s'a nscut la Argyrium, in Sicilia, si a inflorit in sec. I in. d. Cr.
Propunndu-si sa scrie o Enciclopedie istoria, a intreprins
caTtorii indelungate in Europa si in Asia, spre a castiga
informatii cat mai complete pentru opera sa.
A dat la lumin o Bibliotea istoricei in 40 de carti care
n'au ajuns toate pn la noi, in intregimea bor. Din unele
arti nu ni s'au pastrat cleat fragmente i extrase.
Consultnd foarte multe arti, Diodor este mai mult un
compilator dect un istoric critic; de aceea, intlnim uneori
la el contraziceri si anacronisme.
Informatiunile lui Diodor privesc uneori i trecutul trii
noastre.
Reliquiae XXI II
TEXTE TRADUSE.
Tracii cari prinseser in rzboiu pe Agathocles, fini lui Lisimach,

l-au trimis inapoi la tatl ski incrcat de daruri, deoarece printr'o
Dromichete care, precum se stie, era un rege al Dacilor, ni se arati de Polybius
ca rege al Odrysilor.
2) Odrysii erau o populaOune tracfi dela sudul
www.digibuc.ro
30
G. POPA-LISSEANU
astfel de fapta ei isi pregteau un sprijin in intamplrile nesigure ale
sortii si, in acelasi timp, fiinda ei sperau ca vor redobandi gratuit
teritoriul pe care li-1 ocupase Lysimach. Cad isi pierdusera acum orice
ndejde de victorie, vazand pe atatia si atat de mari regi, unindu-se

intre ei spre a-si da ajutor.
XXI, 12,
Cand armata lui Lysimach a ajuns sa sufere de lipsl de alimente

sit and prietenii ski II sftuir s se ingrijeasca, cum o sti, de sine si
s nu-si mai puna in armata ndejdea de scpare, le-a raspuns acestora
c nu e drept ca sa-si prseasca armata si pe prieteni, cutandu-si
pentru sine o scapare rusinoas.
XXI, 12, 2-3

Dromichaetes, regele Tracilor, a primit pe Lysirnach, prins in rzboiu,
cu tot felul de amabilitati, 1-a imbratisat si 1-a sarutat si numindu-1

tata, 1-a condus, impreuna cu copiii lui in cetatea ce se numeste Helis.
Cand Tracii, dupa ce au prins trupele lui Lysimach, (land navala,
incepura sa strige si sa reclame ca regele captiv in lupt sa fie adus
inainte si pedepsit cu moartea (fiindca este drept ca poporul ce s'a
expus in lupt A. hotarasca dui:A voia sa de dusmanii prinsi), Dromichaetes, impotrivindu-se la pedepsirea regelui, le-a spus CI este in
interesul statului ca omul s ramana neatins. Caci dac el ar fi ucis,
numai deck alti regi vor ocupa domnia lui Lysimach 0 vor fi pentru
ei o primejdie si mai mare cleat Lysimach. Dimpotriva, dac ar scpa,
el va purta recunostint Tracilor pentru nepedepsirea lui, iar castelele,
ate mai inainte fusesera in sap anirea Traci lor, le vor cast;ga din nou
fail niciun pericol. Multimea &and ascultare acestora, Dromichaetes a
dus regelui prizonier pe toti cati a putut sa &easel in numrul captivilor, pe amicii si pe top slujitorii lui Lysimach. In urm, facfind
un mare praznic pentru zei, pe Lysimach si pe toti prietenii lui si fruntasii Tracilor i-a poftit la mask pregtind dou triclinuri si paturile pe
cari avea s se aseze Lysimach cu amicii lui, le-a asternut cu covoare
regale, cucerite in razboi, jar siesi si celorlalti Traci le-a pregatit paturi ordinare. De asemenea, pregatind doua feluri de cine, acelora
le-a pus pe mese de argint mancari pregatite in tot felul, iar Tracilor
zarzavat si carnuri slab gatite in farfurii de lemn de rand. In sfarsit,
acelora le-a servit vin in cupe de aur si de argint, siesi ins si la ai sai
a dat ordin sa bea, dupa obiceiul Getilor, in vase de lemn si de corn.
In urma insa, spre sfarsitul ospatului, si-a umplut cu yin culat cel
mai mare corn si numind pe Lysimach tat, 1-a intrebat care drib: Ii
g'a prut mai vrednica de un rege, cea tracica sau cea macedonica ?
www.digibuc.ro
31
Excerpta Sententiarum
Cand Dromichaetes a poftit pe Lysimach la un ospat si and, in mijlocul mesei, dup ce si-a umplut cel mai mare corn si dui:4 ce a nurnit
pe Lysimach cu numele de tatd, l-a intrebat care masa ii se pare mai
regala ? el, spunand ca cea macedonica, Dromichaete atunci zise: De
ce, passind acele strlucite obiceiuri si acel traiu splendid si regatul
si mai mret, ai voit sa vii la acesti oameni barbaki, cari isi duc o vieata
de slbatici, inteo regiune batuta de frigul de iarn si lipsita de bunk"tatea fructelor celor dulci ? De ce ai cautat sa-ti duci in sfarsit armata,
in contra firii, in aceste locuri, in cari soldatul strain nu poate s sufere clima ? La acestea Lysimach, spunand a a gresit, and a intreprins
aceast expeditie, c de altfel pe viitor ii va fi amic si aliat, a primit
cu recunostinta binefacerea ce i-a al-Rat si dup ce s'au stabilit conditiuni omenesti si prietenesti, Dromichaetes si-a real:a-tat castelele ce i
le luase Lysirnach, iar acesta a plecat liber impodobit cu diadema regala.
XXX, 3
Cotys, regele Tracilor, a fost in razboaie brbat energic si priceput;
in alte privinte activ si bun prieten si, pe langl aceasta, foarte sobru
si cumpatat si, ceea ce este lucru de capetenie, cu totul strain de vitiile
innascute ale intregului popor al Tracilor.
Historiae XVI, zz
In timpul acesta, in Macedonia se ridicarl impotriva lui Philipp
trei regi, cel al Tracilor, al Peonilor si al Iliriilor. Fiind ei vecini cu
Macedonenii, si vazand cu ochi invidiosi cum creste zi de zi puterea
lui Philipp, dar ei, fiecare in parte, nefiind in stare s se rzboiasca
cu el, deoarece mai inainte fusesera batuti de el, au ajuns la convingerea ca numai asa ar putea dobandi o victorie asupra lui, daca si-ar
uni fortele. Dar, in vreme ce ei isi strangeau trupele si Inca nu-si aveau
cadrele formate, au fost atacati deodata de Philipp si siliti s se supuna
Macedonenil or.
XVII, 8
Alexandru, dup ce a potolit niscarile Grecilor, si-a pornit armata
mpotriva Traciei, si bagand groaza in populatiunile de aci le-a adus
la supunere. In urm, a invadat si Peonia si Iliricul si Wile din vecinatatea acestora si supunand pe mai multi locuitori cari prsiser
pe rege, a unit pe toti barbarii vecini cu imperiul san.
XVII, 17
Facandu-si socoteala trupelor sale pedestre cu care trecuse peste
mare, Alexandru a constatat c are rz.000 Mecedoneni, roo aliat i
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
32
s000 mercenari. In fruntea lor pusese pe Parmenio. Pe acestia Ii

urmau 5000 de Odrysi, Triballi
apoi woo arcasi, numiti Agriani;
asa cg in total erau 30.000 de pedestri.

X
IOSEPHUS FLAVIUS (37roo d. Cr.)

INTRODUCERE.
Istoricul ovreiu Iosephus, nAscut la Ierusalim, in a. 37

d. Cr. vine de Canal- la Roma. CAci, ajungnd conducAtor
de armatk a fost fAcut prizonier cu prilejul revoltei Ovreilor
impotriva Romanilor. Vespasian, la interventia fiului sAu
Titus, i-a crutat viata. Cu aceast ocazie, Josephus ca profet
a prevestit lui Vespasian i fiului acestuia Titus el vor ajunge
la domnie: Venind la Roma impreuna cu Titus, a fost liberat de sclavie de familia Flavia, al cruia nume de Flavius
l-a adoptat si a primit dreptul de cettenie romank Moare

la anul ioo. Dela Iosephus ni s'au pstrat AntichitcYti iudaice,
dela Creatie pana la anul 66, in zo crti i un rezumat al

Istoriei Ovreesti in 7 cArti.
Bellum Iudaicum II,
16
Dintr'un discurs tinut in fata Ovreilor

Tracii cari au o targ de o latime de cinci zile de drum si de o lungime de sapte, o ar cu mult mai asprg deck este tam voastrg i cu
mult mai intgrit si deci din cauza frigului celui mare fiind mai putin
simtitg apgsarea, nu ascultg ei de o garnizoang romang de doug mii
de oameni ? Iar vecinii lor cei mai apropiati, Juni, locuind o lark' ce
se intinde din Dalmatia si Ong la Istru n'ascultg ei numai de doug
legiuni cari tin in fru chiar i atacurile Dacilor 1); iar Dalmatinii cari
s'au ridicat de atatea ori cu inversunare pentru libertatea lor i desi
aproape totdeauna invinsi si-au strns rnereu trupe, nu-si due acurn
vieata in liniste sub o singurg legiune romang ?
B e 1. J u d. III, 7
In vremea aceasta, Vespasian a trimis impotriva cetAtii din vecingtatea Iotapatei ea se numea Iafa care era pe cale sg se revolte
si care era pling de insufletire, fiindcg Iotapatenii rezistaserg in contra
1) Aluzie la invaziunile Dacilor In teritoriile romane din sudul Dunarii.
www.digibuc.ro
33
oricrei asteptri, pe Traian, prefectul legiunii a X-a cu dou mii de

infanteristi si cu o mie de clreti... Traian crezand c cetatea e
lipsit de apgrtori i cl cei cari s'ar gsi inluntru n'ar indrasni de
fricA s fac ceva, a rezervat pentru imprat distrugerea cettii; trimitfind deci lui Vespasian delegati i-a cenit s-i trimeat pe fiul lui Titus,
spre a desAvArsi victoria.
A n t. J u d. XVIII, 3
Tot in vremea aceea a trit i Iisus, un om intelept, dac ne este
ingAduit s-1 numim orn. Cci a fost creatorul unor lucrri minunate,
invttor al oamenilor cari primesc cu plcere adevrul: pe multi Ovrei
si de asemenea pe multi pgani i-a atras la sine. Acesta era Cristos.
Tras in judecata lui Pilat de ctr primii nostri oameni, desi l-a pe-
depsit cu crucificarea, totusi n'a incetat de a fi iubit de acei cari pentru

intaiasi dat l-au iubit. CAci a aprut a treia zi din morti, dupa spusa
proorocilor Liivini, cari multe alte minuni ne-au vestit despre el. Iar
secta, numit dupl el, a crestinilor, n'a incetat nici pan astzi.
De Be 1. J u d. VII, 4, 3
In aceeasi vreme, deodatk cu defectiunea de mar sus a Germanilor,
latit vestea despre indrasneala Scitilor. Cci cei cari dintre Sciti
se numeau Sarmati, cu o mare multime, trecur pe ascuns peste Istru
in Mysia; apoi ataand pe Romani si cu o mare fort i fiind pericu-
losi din cauza sosirii lor cu totul neasteptate, multi dintre aceia pe
cari i-au gasit in garnizoane i pe legatul consular Fonteius Agrippa,
care le-a iesit inainte, desi s'au luptat vitejeste, i-a ucis i fcur in
regiunea din apropiere tot felul de incursiuni, devastand totul in calea
lor. Vespasian ins, aflnd despre cele ce se petreceau i despre pustiirea Moesiei, trimite pe Rubrius Gallus s pedepseasc pe Sarmati
si multi dintre acestia au cgzut in rzboiu, iar cei ce au scpat sntosi
cuprinsi de Ma.' s'au intors acas. Punfind ins capt acestui fzboiu,
comandantul armatei a ingrijit si de securitatea viitoare, Oki a asezat
mai multe si mai mari garnizoane in acele locuri, pentru ca barbarii
s nu mai poat trece usor peste Istru. i astfel rzboiul cu Mysii s'a
sfrsit repede.
XI
FLAVIUS PHILOSTRATUS (sec I d. Cr.)
INTRODUCERE
NAscut In insula Lemnos, Flavius Philostratus a trAit In

secohil I-iu al erei crestine si a profesat retorica la Atena
1) Traian nainte de a ajunge el Insusi Impgrat, s'a dovedit a fi un general destoinic
devotat.
3 A. R. Studii e'rerceidri. LXV.
www.digibuc.ro
34
G. POPA-LISSEANU
la Roma. A scris mai multe lucrari, intre care cea mai reputata este Vieata lui Apollonius din Tyana, in 8 carti. Acest
Apollonius era un filosof ce facea minuni si pe care antichitatea voia sa-1 opuna, ca reprezentant al paganismului, invataturilor lui Cristos. Incercarea insa n'a izbutit cu atat
mai vartos cu cat Lucian a dat o lovitur de moarte, prin

scrierile sale, mitologiei si doctrinelor religioase pgane.
Dela Philostrat ne-a mai ramas un Tratat de arta epistolard,

Vietile sofigilor, acestea interesante pentru cunoasterea istoriei literare din acele timpuri, Tablouri si. Heroica. Aceasta
din urm opera cuprinde un dialog dintre un. Fenician si

un vier. Din acest dialog am reprodus partea privitoare la
Insula g?erpilor. Pe cetitorul ce ar dori sa adanceasc studiile
sale in aceasta chestiune 11 trimitem la studiul nostru mai

vechiu 1).
Heroica 32
TEXTE TRADUSE.
Leuce este una dintre insulele ce se gasesc in Pontus (marea Neagra),

situata mai mult in partea neospitalier, in stanga cum intri in Pontus.
Ea are o lungime de treizeci de stadii si o latime nu mai mare de patru;
in ea cresc plopi 0 ulmi si intamplator si alti arbori cari sunt langa
templu asezati in rand. Templul este zidit spre Meotida care este asemenea cu marea in care se varsa. In templu sunt statuele lui Achile
si a Elenei, uniti aci de Parce. Caci, desi iubirea 10 are sediul ei in ochi
si din aceasta parte o ant poetii, totusi Achile si Elena, ei pentru

intaiasi data, cu toate ca se gseau, ea in Egipt, iar el la Troia, s'au
aprins de dragoste unul pentru altul, pornind iubirea lor dela urechi.
Deci, fiindck destinul li-a harazit sa traiasca impreuna vieata lor nemuritoare si fiindca in apropierea Troiei nu se gasea nicio insul potrivit... Thetis (mama lui Achile) a rugat'pe Neptun sa-i scoat din
mare o insul, unde ei sa locuiasca. Acesta insa gandindu-se la intinderea cea mare a Pontului 0 ca in acest Pont nu se gaseste de locuit
nicio insul pe care s poat cineva acosta, a scos la lumina insula Leuce,
de intinderea ce am aratat alai sus, ca lcas pentru Achile si Elena,

iar pentru corbieri ca port in care sa debarce. Deci, Neptun avand
stapanirea peste intregul element al apelor si avand in vedere c fluviile Thermodont, Borysthene si Istru isi varsa neincetat valurile lor
cele colosale in Pont, a hotrit ca tot nomolul ce ele il duc in mare
dela Sciti sa fie ingrmadit la un loc si astfel au format insula cat am
1) Aeux1)-Insula .Ferpilor, studiu publicat in Revista pentru Istorie, Arheologie #
Filologie, VII, a. 1894 qi reprodus in Romanica, in a. 1925.
www.digibuc.ro
35
arltat-o, fixand-o in fundul mrii. Aci, pentru prima oark s'au vzut
impreun si s'au imbrtisat Achile si Elena si. nunta lor o srbtorir
insusi Neptun i. Amphitrite si toate Nereidele si zeitele fluviilor si
divinittile demonice ce se gsesc in Meotida si in Pont. Si se mai spune
ea' triesc in t ceast insul niste pasri albe, a ele sunt pasri de ap
si cu miros de mare. Pe acestea, se zice, c5. Achile le-a fcut ca slujitoare ale sale, fcndu-i curtenia templului, ridicand vant cu aripile lor si. stropind locul cu ele. Aceasta ins o fac zburand aproape de
pmnt, ridicndu-se putin deasupra lui. Iar oamenii ce clgtoresc
pe valurile Mairii de nimic nu sunt impiedecati de a intra in insul,
cad ea este un cmin ospitalier pentru cornii. Dar nu le este ingduit de a-si stabili un domiciliu in ea nici corbierilor greci nici barbarilor ce locuesc lang5. Pont. Cci cei ce au acostat aci cu corabia
sunt siliti s se urce in ea, dup ce au fAcut un sacrificiu, la apusul
soarelui, neputand innopta pe uscat si. s' plece mai departe dacA bate
un vant favorabil, iar dac nu, ancornd corabia, s se odihneasc

in ea. Cgci se spune cl atunci Achile si. Elena se ospteaz5 si petrec
in cantece, cantandu-si iubirea lor si cantand de asemenea versurile
compuse de Homer despre Troia si-1 celebreaz chiar si pe Homer
insusi. CAci Achile se bucur si acum de darul poeziei ce i-a druit
muza Calliope si de ate ori are timp liber, dup afacerile sale de tizboiu,
se ocup cu cntecul. Iar cantecul ski pentru Homer este negresit

de' o inspiratie divin... Foarte multi dintre cei ce au ajuns in insul
au auzit pe Achile cntand. Urmtorul cantec cred c l-a compus in
anul din urrn, admirabil atat ca idee cat si. ca exprimare.
it Tu, renume, care de-a-lungul nenumratelor unde locuesti trmii
marelui Pont, lira te cant cu mainile mele. Cant-mi pe divul Homer,
gloria oamenilor, gloria isprvilor mele, din cauza cruia eu sunt nemuritor, din cauza cAruia Patroclu scumpul meu prieten trieste, din
cauza cruia iubitul meu Aiax este deopotriv cu zeii, din cauza cruia cele cucerite sunt cantate de intelepti, din cauza cruia Troia n'a
pier:t >>.
Versuriad mirabile si vrednice de un Homer. Mai ales in poezia

lirici se cade s nu lungesti prea mult vorba si s nu intrebuintezi versuri prea sonore. Din vealime poezia a fost socotit ca o nobila preocupare. Se spune a chiar Hercule odinioark and a rstignit pe cruce
pe centaurul Asbolus a scris urmAtoarea epigram:
Asbolus care n'avea nicio team de zei si. de oameni,
Crucificat de un brad rsinos si cu frunze inverzite
Zace acum ca prad a corbilor lungi de vieat...
Astfel erau cantecele iar vocea sublim si divin. Se spune ins c

cei ce acosteaz in insul aud chiar nechezatul cailor si sunetul armelor
lui Achile si strigte cum se aude de obiceiu in rzboaie. Iar dac ar

bate un \rant protivnic pentru corbierii cari ar intra din spre ,. ord sau
din spre Sud, Achile apare pe pup si d ordin s se schimbe, cedand
3*
www.digibuc.ro
36
G. POPA-LISSEANU
vntului, trmul de acostare. Multi corbieri din Pont vin la mine

si-mi spun: e indat ce zresc ingula cei ce au fost purtati pe intinsul
mrii, se imbrtiseazA intre ei si de bucurie \rang lacrimi. Tar, dup
ce s'au apropiat si au salutat insula, debarcI i plena la templul lui
Achile s se inchine si s-i aducl jertfe. Victimele se gsesc de-a-gata
inaintea altarului, potrivite dupl demnitatea corbierilor. Dar, in ce
priveste urna de aur 1) care cateodat a aprut in insula Chios, despre
aceasta s'a vorbit de oamenii cunoseltori si de ce as mai vorbi si eu
despre lucrurile odat lmurite. Unui negustor ins care mergea adeseori in insul se spune cA Achile i-ar fi povestit cele ce s'au petrecut
la Troia, ca 1-a poftit la masa sa i c 1-a rugat s-i aduc la intoarcere
o fat dela Troia, indicndu-i-o anume, una care era sclava cuiva.
Strinul, mirndu-se de aceasta i clptnd oarecare incredere, 1-a
intrebat: ce nevoie are de o sclav din Troia. Fiinded este, zice el,
din acelasi neam din care este Hector si strmosii lui; cAci ea este o
urmas din sngele lui Priam si al Dardanizilor. Negustorul, socotind c Achile este indrgostit de ea, a cumprat fata i s'a intors cu
ea in insul. Achile, dup'd ce 1-a lgudat c s'a intors la el, i-a poruncit
s o pstreze in corabia lui. Aceasta o socotesc eu, fiinda nu este ingaduit ca femeile s'd intre in insul; iar lui i-a spus s vin spre sear
s se ospteze cu sine si cu Elena. Dupa ce a venit, i-a dat bani multi,
cu cari sunt momiti negustorii, i-a spus c Il va socoti drept prietin

i-a dat drumul cu vorba de a avea cstig in nego i bun cltorie. Iar
a doua zi, cnd s plece, i-a spus ia-ti: acestea cu tine, dar pe fat las-mi-o mie pe tarm. Nu se deprtaser un stadiu dela trm, cnd tipetele fetii ajunser la urechile lor Achile o sasiase
sfrticase membrele.
Iar Amazoanele de cad unii poeti spun c au venit la Troia si c s'au
luptat cu Achile, acestea n'au fost omorite la Troia... Lang trmul

neospitalier al Pontului, pe unde se intind muntii Taurici se spune
el locuesc Amazoanele i anume in teritoriul ce-1 imbrtiseaz fluviile
Thermodontul i Phasis ce izvoresc din munti. TatAl i creatorul aces-
tor Amazoane, zeul Marte, le-a fcut cu gndul ca ele s trliased
necontenit in rzboaie, i sg-si clued viata sub arme i clri pe cai.

Caii ele i cresc prin locuri mlstinoase i attia cti le trebuiesc pentru
armat si nu este ingduit ca in tam lor s locuiasc brbati. Dar, fiindc
ele au nevoie de copii se duc la fluviul Halys, se intalnesc cu brbati,
se unesc cu ei, i, intorcindu-se pe la slasurile i pe la casele kr, copiii
de sex masculin pe cari i-ar naste Ii duc pgrintilor lor dela marginea
trii ca s-i creased. Acestia iau fiecare pe cel pe care II gseste spre a-1
creste ca s-i fie rob. Pe fete ins, pe care le-ar fi nscut, se spune cI
pe acestea le cresc pentru privilejul sexului lor, si le hrnesc dui:4 obiceiul mamelor, cu exceptia doar ci nu le alpteaz. Aceasta ins o fac
in vederea luptelor, pentru ca sa nu se moleseased i s nu le creasc
') Pare a fi vorba de o amfori ce apare pe monetele din Chios.
www.digibuc.ro
37
snurile. Iar numele de Amazoane socotesc c Ii s'a dat fr indoial,
fiinda nu sunt alptate din mamle. Ii hrnesc ins copiii cu lapte
de iap ori cu faguri de rou cari se gsesc sub forma de miere in trestia
fluviilor. Cele ce ni se spune despre aceste Amazoane de poeti si de

scriitorii de mitologii, in operele lor literare, acestea le lsAm la o parte,
nefiind locul lor aci. Mai de grabA vom expune cele ce s'au petrecut
in insull si ce sfrsit au avut Amazoanele.
Niste corbieri si niste const ructori de corbii dintre cei ce duceau
din Helespont mrfuri in Pont spre anzare au fost aruncati cu mai

multe corbii de ale lor pe Ormul stng al mrii, acolo unde se spune
c locuiau aceste femei si fiind prinsi de ele au fost tinuti legati i hrniti
la iesle, pentru ca, trecndu-i peste fluviu s-i vnd Scitilor antropofagi. Dar uneia dintre Amazoane fandu-i-se mill de frumusetea unui
tank- prizonier si de aci, i nsandu-i-se dragoste pentru el, a rugat pe
regin care i era sor al nu vnd pe strini. Acestia fiind liberati din
lanturi i petreand cu ele, au inceput s le invete limba. Dup ce le-au
povestit despre furtun i despre ptaniile lor pe mare, au adus vorba
despre templu, aci nu cu mult inainte debarcaser in insul i fcur
descrierea bogAtiilor ascunse in, ea. Atunci Amazoanele gsind pe strini
ca bineveniti, fiindc ei erau i corbieri i constructori de corbii
mai ales fiindc regiunea lor era foarte bunk' pentru fabricarea de corbii, i-au pus pe strini al le construiasc niste corbii cari s fie bune
mai cu deosebire pentru transportul cailor, avnd s bat pe Achile
mai ales cu alrimea bor. CAci Amazoanele, and descAlecau, erau
slabe si adevrate femei. i astfel, atunci pentru intAiasi dat, ele puser maim pe vasle i invtar s umble cu corbiile. Dupa ce astigara
cunostinta de a naviga, inteo primivar, ridiand ancorele, pornir

dela gura Thermodontului, cu vr'o cincizeci de corbii, cum cred,
spre templul lui Achile la o deprtare de cel mult dou mii de stadii.
Dup ce au debarcat in insula, au poruncit Hellespontiacilor s taie
mai intii arborii ce impodobeau templul cari erau asezati in rand.
Dar securile se intorceau spre ei nii, unora in cap, altora in gt
toti au azut morti lang arbori. Atunci Amazoanele dnd pinteni
cailor ddur nval cu strigte spre templu. Achile ins, uitndu-se
la ele chior i amenintkor, tot asa ca la Scamandru si la Ilion, bg
in iepe o groazA mai mare cleat fraul. Mnate ca de furie i socotind
pe femei ca o sarcira strin i usoar, srir in doul picioare i ca
niste flare, trantindu-le jos la pmnt, clcarl pe Amazoane cu copitele si cu coamele sburlite i cu urechile ciulite, ca niste lei slbatici,
le mncau bratele goale, le spintecau piepturile si le devorau maruntaele. Iar dui:a ce se sturarl de carne omeneasc, pornind spre insul
innebunite de snge, in furia lor, se apropiar in cele din urm de
promontoriile insulei, i privind intinsul mrii, II socotir drept cmpie
si se aruncar nvalnic in mare. Si, din cauza unui ant grozav, pierir i navele Amazoanelor. Cci fiind goale i neoranduite in sir se
ciocnir si se sdrobir una pe alta i ca inteun rzboiu naval se frn-
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
38
geau si se cufundau intre ele. Iar atacurile ce si le dau inteo lupta naval carmacii corbiilor, in fata sau in coaste, aceste atacuri i le faceau
acum corbiile goale, ingrmdite fail de nicio regula. Si, dupa ce

nu putine franturi de corabii au fost aruncate la templu peste oameni
de jumatate mncati, iar unii zacand la prnnt si mai respirand Inca,
impreuna cu carnurile i membrele ce scuipasera iepele, Achile a hotrt
faca o purificare a insulei. Atragand undele marii, a sters si a
splat totul.
Vitae sophistarum I, VII

Dion din Prusia
cat de pregatit era spre a scrie o istorie, ni-o
arat Getica, caci el a ajuns i la Geti, in calatoriile sale in strainatate...
Fiind contimporan cu filosofii Apollonius din Tyana si cu Euphrates

din Tyr, a legat prietenie cu amandoi, desi se deosebiau intre ei ca
doctrin. Plecarea sa la neamurile getice n'as putea-o numi exil, fiindca
n'a fost exilat, dar nici caltorie, fiindca s'a retras din ochii i urechile
oamenilor, petrecand, de teama imparatilor 2) de cari orice filosofie

era prigonit, in alte tari. Deci, semnnd i sapand i ocupandu-se
cu cresterea pestilor in basinuri i in gradini i cu multe alte profesiuni
spre a-si procura hrana, n'a neglijat totusi nici studiul literelor, ci mai
ales a studiat doua crti, Phedon al lui Plato si discursul lui Demosthenes despre Ambasade. Venind insa adeseori in tabara soldatilor,
in care de obiceiu se discuta lucruri grave si vzand pe soldati doritori
de schimburi, in urma omorului lui Domitian, i fiMd aproape de razvrtire, nu s'a putut retinea de a se urca gol pe o tribun ridicata incepand astfel: Mintosul Ulixes si-a aruncat haina sfasiata, i spunand
aceasta i facand-o pe fata, a artat c el nu este un cersetor, nici ce
se banuia, ci filosoful Dion, acuzator al tiranului si-a indemnat pe soldati la cumintenie, dac vor s placa senatului roman. Atat de mare
era puterea de convingere a acestui om ca putea sa miste i pe cei necunoscatori de literatura greceasc. Impratul Traian luandu-1 in carul
sau de aur, in care erau dusi impratii in triumf, s'a intors spre Dion
i-a spus: Nu stiu ce zici tu, dar eu te iubesc ca i pe mine insumi.
Arta sa sofistica ni-o dovedesc mai ales imaginile ce se gasesc la Dion,
care desi sunt multe, sunt clare i adecvate imprejurarilor.
XII
DIONYSIUS (sec. I d. Cr.)
INTRODUCERE.
Ngscut la Charax in Susiana, Dionisius numit Periegetul,

a trAit in secolul I al erci crestine. Dela el ni s'a pstrat o
') Dion din Prusia, din Bitinia, este cunoscut sub numele de Dion Chrksostomos.
2) Se tie cS ImpAratul Domitian a gonit pe filosofi din Roma.
www.digibuc.ro
39
Descriere a pdmatului (llepLimaK) pe care au imitat-o

comentat-o urmasii sai si in special Eustathius In Comentariile sale. Descrierea prnantului a lui Dionysius este compusa In 1187 versuri 1).
Orbis descriptio
TEXTE TRADUSE.
Vers. 298. In apropiere de Rin izvorste Istrul cel sacru, Istru ce

se indreapt spre rsrit p n la Pontul Euxin, in care i descarck
toat spuma apelor sale, vrsAndu-se pe cinci guri lang Peuce. In
partea sa din spre rniaznoapte, locueste o amesteatur de multe popoare pank la gura lacului Meotid: Germani, Sarmati si de asemenea
Bastarni i tam nemrginit a Dacilor ) i rdzboinicii Alani
Taurii ce triesc in 'Malta Cursd a lui Achile3), o regiune lunga si ingust i Ora la gura lacului Meotid. Dincolo de acestia se intinde poporul clretilor Agavi; aci se gsesc i Melanchlaenii i Hippomolgii,
Neurii, Hippopozii, Gelonii i Agatirsii.
Vers. 541. Dincolo, in partea stng a Pontului Euxin, in fata lui
Borysthene, se afl o insull foarte vestit, consacrat eroilor 0 al crei
nume este Leuce, fiindc animalele ce se gsesc aci sunt albe. Traditia
ne spune c aci, prin vile deserte, ratAceste sufletul lui Achile si al
altor eroi. Pentru virtutile lor o atare favoare li s'a dat de Jupiter eroilor
distinsi; cci virtutea aduce dupa sine nemurirea. *)
XIII
DIOSCORIDES PEDANIUS (sec. I d. Cr.)
INTRODUCERE.
Medicul grec Dioscorides din Anasarba, din Cilicia, numit
Pedanius, dup ginta romana in care a fost adoptat, a

trait In timpul imparatului Nero din sec. I al erei crestine
si a fost deci contemporan cu Pliniu cel Baran. Ca medic
militar, Dioscorides a avut prilejul s calatoreasca mult
sa cunosca numeroase tri. Pe oriunde se ducea el culegea,
cu pasiunea omului de stiinta, plantele ce intalnea si le studia
efectele din punct de vedere farmaceutic. Mai apoi cunostin1) Dionysius Periegetul nu trebuie confundat cu Dionysius din Bizan;, dela care
ni s'a pilstrat un Anaplus Bospori Thracii.
2) &crneTo cam.,
nemrginit.
3) Dromos Achillis, Cursa lui Achile.
4) 'Aperil rip dociwocrov Vactze Tt4iv,, virtutea a adus totdeauna onoare nepltatg..
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
tele sale de specialitate le-a consemnat inteo oper ce a

rmas celebr pentru toate vremurile si chiar pn in zilele
noastre, cAci si acum, in trile din Orient se mai recurge
Inca la experientele studiilor lui Dioscorides asupra plantelor
me dicamentoa se .
Se intelege a o carte att de celebr a fost mereu transcris, in nenumArate manuscrise si a fost mereu completata,
mai ales prin note marginale.
Opera lui Dioscorides, scris in greceste, a fost redat

si in limba latin si ni s'a pstrat, sub numele lui Apuleius,
a unui Pseudo-Apuleius Platonicus, un rezumat al luctirii liii
Dioscorides, intitulat De viribus herbarum #, adeca De
virtutibus herbarum #, rezumat fcut in secolul al X-lea.
Manuscrisele lui Dioscorides, cele mai vechi pe care le
avem, sunt unul din secolul al V-lea si al doilea din secolul
al VII-lea, ambele pe pergament si ambele dup un arhetip
mai vechiu ce s'a pierdut si au fost in urin4 multiplicate si
completate de toti invtatii evului mediu, cari s'au ocupat
cu plantele medicinale.
Att in opera greceasc5 a lui Dioscorides cat si in opera
latinA a lui Pseudo-Apuleius, gsim notat o intreag serie
de numiri de plante in limba Dacilor
Aaxot. A6youcrtv
Dar, in timpul cnd si-a scris Dioscorides lucrarea sa,

Dacia nu era cucerit de Traian si deci este putin probabil
ca el s fi cunoscut aceast tar prin vreo cAltorie ce ar fi
fcut aci. De aceea, ne vine greu sa credem c numirile dace
de plante vor fi provenind chiar dela Dioscorides. Mai de-
grabA suntem inclinati sadmitem c ele vor fi fost adugate in opera medicului grec de vreun interpolator din secolele urmtoare. Si intru cat cel mai vechiu manuscris, cel
din secolul al V-lea, fcut, dup cum am spus, dup un
arhetip mai vechiu ce s'a pierdut, contine numirile de plante
dace, cei mai multi scriitori ce s'au ocupat cu aceast chestiune au atribuit aceste numiri dacice unui interpolator de
dinaintea secolului al V-lea. Dar claiar in acest caz informatiunile interpolatorului lui Dioscorides, au, fAr indoial, insematatea lor pentru cunoasterea limbii Dacilor. Cci, in
afar de numele proprii Ampoiu, Tisa, etc., nume comune
www.digibuc.ro
din graiul Dacilor nu avem dect dava i paral) cu insemnarea de castru, forareat i bria cu insemnarea de cetate,
oras ca Sucidava, Mutzipara, Mesembria 2) i alte cteva
mai putin sigure; aceasta face ca arAtkile lui Dioscorides s
aib o important cu att mai mare.

Dintre cele 35 -numiri de plante dacice ce le intlnim la
Dioscorides sau la interpolatorul ski si din cele 14 numiri
ce le Osim la Pseudo-Apuleius, cele mai multe au fost identificate de botanistii romni.
Din acestea atragem atentia in special asupra cuvintelor
Ambele
i ledera
Sepoc
Prodiorna
npo8Copvoc
aceste cuvinte par a fi intrat in limba noastr direct dela
Daci, primul in vorba de zrn 8), solanum nigrum, al doilea

in vorba ieder.
In ce priveste cuvntul ieder, desi
Il intlnim si in
latin, hedera4), si din limba latin, in toate limbile
romanice, totusi deoarece in limba romn cuvntul n'a
pierdut silaba neaccentuat conform legilor fonetismului latin,
credem c'd att In limba latin ct i in limba romra acest

cuvnt a intrat de-a-dreptul din limba Dacilor.
Dioscorides, Numiri dace de plante. ed. Saracenus

TEXTE TRADUSE.
i. 'Avr.ocacreU. De Onobrychide, ed. Saracenus, p. 242 a, Adaus, p.

Germ. Ahne, avia, anus
461. Romani opacam, Axot, vtotaa46.
sexe, cutit; cu insemnarea de cutitul babei. Neidentificat in romneste.
2. "Arrpouq. De Xyride, ed. Saracenus, p. 253 a, Adaus, p. 463 a.
Romani, gladiolus seu iris agrestis, Dacis aprus - einpoug Aper,
vier. Identificat de botanistii romni cu stnginelul 5).
.
3. 'AtlAveLov, (variantl aapata). De clematitide, p. 174, Adaus, p. 455.

Itali terrae malum, Daci absinthium rusticum OctiAvOLov 6). Identi.
ficat de botanistii romni cu pelinul dela lard sau cu Mdrul lupului

ori cu curcubta.
1) Vezi Font. Hist. Dacorom., XV, p. 17.
2) Vezi Chrestomathia Straboniana, 43 in M uil e r, Geogr. gr. min., II, p. 573.
emacrri xaeXci:Tco. 7)1 ro5Xt,5 f3pbx: Selymbria, Mesembria, Poltyobria adica orasul
Selyo, Mesios i Poltyos (Aenos).
5) Nu credem ci etimologia cuvfintului hedera ar putea fi gasit in praehendo.
4) Vezi Tablele cerate descoperite in Transilvania, p. 544.
5) IdentificArile sunt facute de botanistul Dr. BrAndzfi.
8) Nu dm cleat numirile in limba latingt i in limba clack nu si cele in limba Galilor, Africanilor, Egiptenilor, etc.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
42
4. BA*. De Blito, p. 136 c, Adaus, p. 444 Latini blitum, Daci bles-
P*. Identificat cu
5. Bou8Ccaa, (variant poumemo
Diosc. Iv, 126.
Bork i 86AX,
limba boului ca insemnare. Neidentificat in romanqte.

6. I'ovo)kcoc De Lithospermo, p. 237 f. Adaus, p. 460, Romani
columbam. Daci gonoletam - yovoXiTa. Identificat cu meiul pdsd'resc.
7 . &buy. De Limonio, p. 250 a, Adaus, p. 463, Mysis ) mendruta
Romanis veratrum nigrum sau tintinnabulumterrae, Dacis dacina - 8Coctyce.
Este chiar numele poporului dac. Identificat cu stirigoaia neagrd.

8. ALatiz. De Apollinari, p. 269 b. Adaus, p. 467, Latini insanam
aut dentariam, alu apollinarem. Daci dieliam - 8taLay. Identificat cu
mdsdlarita.
9. AoxeM, (variant xo8a5.). De Chamaepity, p. 243 e, Adaus, p. 461.
Romani cupressum nigram, Daci dochela 8oxaCi. Identificat cu ciulinul.
io. A6y. De urtica, p. 281 b. Adaus, p. 469. Latini vurticam, Daci

dyn - v. Identificat cu urzica.
1, "Eaepoc-xtcraoc 3), Diosc. II, 210. Daci gaspoc, iedera. Etimologia
ar fi prae-hend-ere, a cuprinde. Dupg. Apuleius, Dacii numesc gaepa,
arborream.
32. Zou6crri, (varianta Couocrrq). De Artemisia, p. 226 f, Adaus,
p. 458. Romani valentinam, vel herbam regiam, serpyllum maius, Daci
zuosten - .:)6c)(31-11. Identificat cu pelinul negru.
13. Kceponfacc. De Catanance, p. 291, Adaus, p. 472. Romani herba
filicula seu datisca, seu loVis radius, Dacis caropithla - xaporciaa. Identificat cu petala.
14. Kepxepaygov. De Anagallide, p. 165 e, Adaus, p. 449. Romani
maciam, Daci cerceraphron - xepxepappew, cu insemnarea de foaie tare.
Neidentificat in limba romnk.
15. Iii.you6oAce 4). Dupa Dioscoride ar fi numele dac al plantei
BpUOYVECC Aculdi. In radical este a se vedea numele zuWy, cdine. Neiden-
tificat in limba romn.
16. Kooc8cip.a. 1), Dioscor. IV, 99. Romani 134)you cpacouv. - venae fo-
lium; Daci coadama - xoocadcp.ce, cu insemnarea de iarbd de baltd. Neidentificat in limba romana.
17. KoTccra 5 (variant5. xo-rbyroc). De Gramine, p. 255 e, Adaus, p. 464,

Romani gramen seu assefolium seu sanguinalem, Daci cotiata - xcrroc-roc,.
Identificar- cu fdlfditoarea.
18. Kpoucrretvl. De chelidonia, p. 167, Adaus, p. 450. Romani fa-
bium, Daci crustane - xpoucr-reol. Identificat cu rostopasca sau iarba

nindunelci .
Lipseste in editia lui Saracenus.
2) Mysii erau Traci din acelasi neam cu Dacii.
Lipseste in lista din editia lui Saracenus, ca nefiind daa.

4) Lipseste in lista din editia lui Saracenus.
2) Lipseste in lista din editia lui Saracenus.
www.digibuc.ro
43
19. KuxOtaoc (variant xoutoDdc, xocoaacc). De Solano halicacabo,
p. 271 c, Adaus, p. 467. Romani apollinarem minorem seu herbam vaticam, Daci cocalida - xumoAta(z. Identificat cu iarba cucului.
20. Mcorreta. De Rubo, p. 257 d, Adaus, p. 464. Romani sentem seu
rubum, Daci mantiam - p..ocvTacc. Identificat cu mura ori smeura.
21 . MgouX(y. (varianti Irg-/Xcc). De Thymo, p. 190 f, Adaus, p. 454.
-Latini thymum. Daci mozula - gtouXce. Identificat cu cimbru.
22. "OXp.oc. De Chamaeacte, p. 314 b, Adaus, p. 474. Romanis ebulus,
Dacis Olma - allot. Identificat cu socul.

23. "0 pv.cocl) Diosc. III, 135. Romani geminalis, Daci 6pv.ccc. Neidenti-
ficat in limba roman.

24. rfeyptvce 2). Diosc. IV, 582. Romani oblamenia, Daci priadila-7tptot84a. Identificat cu mutdtoarea, o plant5. veninoas.
25. Hanou(L. De Anetho, p. 202 a, Adaus, p. 455. Romanis anethum,
Dacis polpum - narcouv.3). Identificat cu mdrarul.
26. flpwcallXcc. De Vite nigra, p. 3z8, Adaus, p. 475. Romani uvam
laminiam, Daci priadela - TcpLc(84)Acc.
27. Hpo8opvcc. De Eleboro nigro, p. 297 g, Adaus, p. 473. Latini

veratrum nigrum, Daci prodiorna - wpoaopvcc. Identificat cu steregoaia,
o plant veninoasg qi cu zdrna.
28. II porcehaci (variant TC p on o a a ec ) . De Quinquefolio, p. 258, Adaus,

p. 465. Romani quinquefolium, Daci propedulam - npone8oadc. Neiden-
tificat in limba romna.

29. TocetWoc. De Astere Attico, p. 288 d, Adaus, p. 470. Latini inquin'alem, Daci rathibida - (),:c0E6Lacc. Identificat cu ochiul boului.
30. /Ake. De Tragio altero, p. 261 d. Adaus, p. 465. Latini cornulacam sau bituensa, Daci salia - max. Identificat cu salda.
31. Ek6a. De Sambuco, p. 313, Adaus, p. 474. Romani sambucum,
Daci seba - caoc. Identificat cu cristoforita sau iarba Sfntului Cristofor.
32. Emourvog. De Eryngio, p. 18z c, Adaus, p. 452. Romani capitulum cardui, Daci sicupnoex - at,xoonvog. Neidentificat.
33. ExcapA. De Dipsaco, p. 177 b, Adaus, p. 452. Romani labrum
Veneris seu Carduum Veneris, Daci sciare - axtapii. Identificat cu varga
ciobanului sou scaiu voinicesc.
34. TouAtX.. De Centaurio minore, p. 175 d, Adaus, p. 452. Romani
febrifugam, Daci TouX6rpdc. Identificat cu planta potroaca sau Venina-
rita sau fierea pdmatului.
35. Totyrciccrrpz. De Colocynthide, p. 315 C, Adaus, p. 474. Romaniscurcubita silvatica, Dacis tutastra - -rou-reccrrpfx. Identificat cu titva sau
curcubata. Varianta este tutastra - Toureccrrpoc.
1) Lipsete din lista editiei lui Saracenus.
2) Lipsete din lista editiei lui Saracenus.
3) Uncle editii au 7s6kroot.t.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
44
36. flhOopOzOkAoc. De Adianto, p. 292 d, Adaus, p. 472. Romani cincinalem seu terrae capillum, seu supercilium terrae, Dad philophthethelapaopOrOaCc. Neidentificat in limba romn.
37. 'Aa& De Tussilagine, p. 226 c, Adaus, p. 458. Romani tussflaginem seu farfaram aut pastulaginem, Bessi 1) asa eccrai.
XIV
STRABO (66 in. d. Cr. - 24 d. Cr.)

INTRODUCERE.
IVIarele geograf grec Strabo s'a nscut la Amasea in Cappadocia in secolul I-iu inaintea erei crestine i imitnd pe
Polybius, a arui oper o continuk a scris patruzeci trei
de cArti de Amintiri istorice. Aceasta lucrare, in care se descriau evenimentele istorice pn la moartea lui Caesar, s'a
pierdut in intregime. In schimb ni s'au pstrat dela Strabo
a doua lucrare a sa, Geografia, o capodoper din antichitate
de acest fel. In afar de cartea a VII-a, din care n'avem

dect un extras si care trateazA regiunile noastre, restul
geografiei lui Strabo ni s'a pstrat aproape complet.

Avnd o mare avere, Strabo a putut sA facA intinse cltoni pn. in Crimeea, Armenia, Etiopia, Spania i Galia
sA ia informatiuni la fata locului despre popoarele ce descrie,
despre moravurile, legile, institutiunile i religia lor.
Un anonim de mai trziu ne-a lsat o interesant Chrestomathie straboniand.
1) Bessi stint o populatiune track' din sudul DunArii.
Nota.
Pe lngA cele 37 numiri dacice de plante ce le IntAlnirn la Dioscorides
sau la interpolatorul sAu sunt de adAugat incA urmfitoarele 54 pAstrate de compilatorul
sau Pseudo-Apuleius din secolul al V-lea.
i. Amalusta, Ap. 24, Itali bene olentem, Daci amalustam.

2. Arborria, Ap. 98, Cissos, Itali hederam nigram, Daci arrboriam.
3. Calox cardiatos, Ap. I, Itali labrum Veneris, Daci sciate sau calox cardiatos.
4. Diodela, Ap. 88 Itali millefolium, Daci diodela.
5. Dochlea, Ap. 66, Itali uvam tan:it:jam, vitem albam, Daci dochlea.
6. Dracor, Ap. 79, Latini rosmarinum, Daci dracor.
7. Drocila, Ap. 2, Itali quinquefolium, Daci propedula, alfi drocila.
8. Lax, Ap. 3, Itali portulacam, Daci Lax.
9. Riborasta, Ap. 37, Itali, manifolium sau personatia, Daci riborasta.
to. Scardia, Ap. 19, Itali malum terrae, Daci absynthium rusticum, Scardian.
1. Scytha, Ap. 26, Itali labrum veneris, Daci scithen.
12. Simpeax sau (Sipota, Porna), Ap. s, Romani plantaginem latam, Daci simpeax.
53. Styrsozila (var. storsula), Ap. 36, Itali ffbrifugiam, Daci stirsozila.
14. Zyred, Ap. Io, Itali serpilum maius, Daci zyred. cf. zuoste.
www.digibuc.ro
45
Geographia VII, 3
TEXTE TRADUSE.
2. Grecii cei vechi au socotit pe Geti ca un popor trac ce locuia la

inceput pe ambele maluri ale Istrului. De asemenea sunt Traci si
cari acum se numesc Moesii, i din cari se trag Mysii ce locuesc acum
intre Lidia, Frigia i Troada. Tot, precum Frigienii nu sunt altceva

dect Brigi, de asemenea sunt i ei neam de Traci. *i de asijderea din
aceeasi gint se trag i Mygdonienii, Bebrycii, Medobithynienii, Bithynienii, Thynienii i poate i Mariandynii. Numai ca acestc. popoare tracice
au prsit cu totul Europa, in vreme ce Mysii au limas pe loc .
5. Istoria ne vorbeste de un oarecare Get, numit Zamolxis, care
dupa ce fusese sclavul lui Pitagora si a primit dela invttorul su citeva

cunostinte despre stele, pe care cunostinte si le-a imbogAtit mai tirziu
in Egipt, unde I-a dus viata sa de rtcitor, s'a intors in urm in tara
sa si a atras luarea aminte a conduckorilor si a poporului prin prezicerile ce el scotea din semnele i fenomenele ceresti si a sfirsit prin
a convinge pe rege de a asocia la putere un orn care, ca el, ar putea
sa fie tlmaciul vointei zeilor. i astfel el a fost numit mare preot al
zeului, pe care Getii cinstesc in deosebi. Aceasta a fost nurnai 'Meeputul, cdci cu timpul a fost chiar el socotit ca un zeu. i gsind inteun
loc de neptruns o pester adinc, s'a bgat in ea, neiesind de acolo
dect foarte rar i necomuniand cu nimenea altul cleat cu rege
cu sfetnicii si. i chiar regele II ajuta s nele poporul, dupl ce a vAzut
c acesta este mai supus ordinelor sale, de and le credea pe acestea
dictate de inspiratia zeilor. Obiceiul s'a continuat pn in ziva de astzi
si dup Zamolxe s'a ggsit totdeauna cite un sarlatan care s se facl

i, de asemenea, pestera in care se retrgea Zamolxe s'a considerat ca sfnt
si se numeste i astzi Muntele Sacru dar adevratul su nume care
sfAtuitorul regelui i s primeasc dela Geti titlul de zeu.
se cl i unui ran ce curge la poalele sale
este Cogaeonum 1). In timpul
lui Boerebista, regele Getilor, impotriva cAruia divul Caesar era gata
s porneasc cu rzboi, era in aceast demnitate un oarecare Decaeneus .
In sfirsit, Getii au continuat, inteo anumit msurl, s practice abstinenta dela mincarea de came, dupa povata pitagorean introdus
la ei de Zamolxis...
Boerebista, get de nationalitate, dupa ce a luat asupra sa puterea

peste poporul su, s'a apucat sl-1 refac in urrna deselor sale nenorociri
prin munc necontenit, prin cumpatare i disciplin a fcut ca in
scurt timp s intemeieze un imperiu mare s.i s supun Getilor cele

mai multe popoare din vecintate. Ba chiar Romanii incep sa se nelinisteasck and l-au vzut treand cu indrzneall peste Istru i s
devasteze Tracia pang in Macedonia si Iliria, s pustieasca pe Celtii
amestecati cu Tracii i cu Ilirii 2), s nimiceasc chiar pe Boienii lui Cri1) Vezi Font. Hist. Dacorom., vol. XIII, p. 25.
2) Cf C. Daicoviciu, Siebenbargen, Daker und Rominen, 179.
www.digibuc.ro
46
G. POPA-LISSEANU
stasir si poporul Tauriscilor. Si spre a fi ascultat de Geti, Boerebista

s'a folosit de Deceneu, un fel de sarlatan care, calatorind in Egipt, a
invatat anume semne cu ajutorul carora vestea vointa zeilor. Si in timpul
din urm Getii i-au atribuit chiar putere de zeu, dupa cum am aratat
mai inainte despre Zamolxis. Ca dovad cat de mult ascultau ei de
vorba lui, e ca s'au lsat convinsi s-si taie vita de vie si sa renunte la
butura vinului. Romanii n'au avut timp sa porneasca o expeditie de
rzboiu impotriva lor, caci Boerebista a cazut in urma unei revolutii
si mostenirea sa desmembrandu-se, Getii s'au imprtit sub mai multi
sefi. Si astfel, and de curand imparatul August a voit sa trimeata impotriva lor o armata, i-a gasit divizati in cinci state. La moartea lui
Boerebiste nu s'au format deck patru, dar aceste imparpri sunt ternporare si variaz dupa. imprejurari.
12. Exist si o alta impartire a tarii, o imparpre mai veche; asa e
unii se numesc Daci, allii GO. Geti se numesc cei din rsrit, cari
sunt la mare, iar numele de Daci se da populatiunilor dela apus, la
acei cari locuesc alaturi de Germani si la izvoarele Istrului. Si cum,
inteo vreme se spunea, cred eu, Dai sou Davi in loc de Daci, de aci
a venit fr indoiala si numele de Geta si de Davus, aa de des intrebuintat la Atenieni spre a denumi pe sclavii lor. Caci este mai pupn
probabil ca ei sa fi imprumutat aceste nume dela Scitii Daae, cart locuesc langa hotarele Hyrcaniei, prea departe deci ca sa fi putut trimite la ei multi sclavi la targurile din Attica. Caci se stie ca., in general,
Atenienii dedeau sclavilor lor numele natiunilor respective (nume ca

cel de Lydus si Syrus), adeca numele cele mai rasp andite in tam de
unde ei ii luau, in Frigia bunaoara numele de Manas sau Midas si

numele de Tibios celor din Paphlagonia.
De altfel, dela Boerebista care a ridicat att de mult puterea Getilor,
natia a sczut din nou, din cauza luptelor interne si sub loviturile Romanilor; totusi ei si acum pot pune pe picior de razboiu pan la 40.000
oameni .
13. Pe la Geti curge fluviul Marisus care se vars in Dunare; prin

aceasta Romanii au usurinta de a aproviziona armatele lor. Caci Romanii numesc Danubius toata partea fluviului cuprinsa intre izvoare
si cataracte, cea care curge pe la Daci, pastrand numele de Istru pentru
partea de jos care se intinde 'Ana la Pont si curge pe la Geti.
Getii vorbesc absolut aceeafi limbei ca Dadi. Dad,' acum noi, ceilalti
Greci, cunoastem mai bine pe Geti, cauza este a acest;a si-au schimbat
necontenit locuintele si au trecut de pe un mal pe altul, amestecandu-se
cu popoarele Traciei propriu zise si in special cu Mysii. Acelasi lucru
s'a intamplat si Triballilor, alt popor din Tracia, de a primi adeseori
in mijlocul lor cete de Geti emigranti, goniti din lcasurile lor de vecMi mai puternici, fie de Sciti, Bastarni si Sauromati de pe malul ceIMalt, cari nemultumindu-se de a-i fi expulsat, treceau fluviul dup
ei si au lasat astfel diferite urrne in insulele Istrului si in Tracia, fie
goniP de Iliri, cei mai strasnici dusmani pe cari i-au avut de partea
www.digibuc.ro
47
de dincoace a Istrului. Poporul Dacilor si al Getilor care a crescut

On/ inteatata cA a putut trimite sub arme 200.000 de oameni, este redus
astzi la cel mult 40.000 de oameni si pare a fi pe punctul de a primi

jugul roman. Dacl pn acum n'a fcut supunerea lor in intregime,
este c5.-si pun ultima lor ndejde in Germani i pe ura ce acestia poart
Romanilor.
14. Intre Geti i trmul Pontului, dela Istru, pan la Tyras se vede
I'vreiSv 4-1pla
o ampie
imens, lipsit de apl, unde, cu ocazia expeditiei sale contra Scitilor,
Darius, fiul lui Hystaspe, avu nesocotinta s se avnteze, dup ce a
trecut peste Istru i unde ar fi murit de sete, el si armata sa, dacA n'ar fi
terminat prin a-si fi recunoscut greseala si de a se fi intors inapoi. Mai
trziu, voind s atace pe Geti i pe regele lor Dromichetes, Lysimach
ajunse in aceeasi primejdie i avu nenorocirea, ce este si mai mult,
de a a:lea de viu In mainile dusmanului; dar, s'a vzut din ceea ce
am spus mai sus c'd multumit cumptrii deosebite a regelui, el n'a
intrziat de a-si castiga libertatea.
x5. Lfing gurile Istrului este o insul mare, numit. Peuce, pe care
acum o stp nesc Bastarnii, si se numesc Peucini. Sunt i alte insule
cu mult mai mici, unele deasupra, altele MITI mare. Fluviul are sapte
guri, dintre cari cea mai mare se numeste Hierostoma (Sacrum), dela
care pn la Peuce este un drum pe mare de 120 stadii. La varful de
jos al acestei insule Darius a fAcut un pod de vase, desi nimic nu-1 imintinzandu-se asa numitul DeFert al Getilor
piedeca de a-1 fi construit la vrful de sus. Din cele sapte guri ale Istrului
Hierostoma este intaia ce o intalnesti cnd intri din stnga in Pont,

celelalte sunt pe trm, pe lngl care se merge cu corabia pan la Tyras.
Distanta dela Hierostoma pang la cea de a saptea gull este cam de

sapte sute de stadii; intre guri sunt mai multe insule; trei guri, cari
urmeaz dup cea Sacr sunt fr insenmtate, celelalte sunt mai mari
cleat acestea, dar totusi mai mici deck cea sacr. Ephorus atribue
Istrului cinci guri. Dela Istru pn la Tyras, alt fluviu navigabil, distanta este de goo stadii. Intre ele sunt la mijloc doul lacuri mari, unul
care este deschis spre mare direct si poate servi de port, si un altul
lipsit de orice deschidere spre mare.
16. La gura lui Tyras este un turn, numit Turnul lui Neoptolem
un sat care se numeste Hermonact. In urm, urcand fluviul, la 120
de stadii dela mare se afl dou cetti Niconia la dreapta i Ophiusa
la stnga. Populatia riverang numra no de stadii dela gura fluviului
pan la cetatea ce poart5. acelasi nume cu fluviul. In alt parte dela
gura lui Tyras i pan la Leuce sunt 500 de stadii. Aceasta este consacrat lui Achile si se gseste cu totul in mare.
17. Vine apoi Borysthenes, fluviu navigabil pe o distant de 600 de
stadii i in apropiere se vars un alt fluviu Hypanis (Bugul) i, chiar
in fata gurfi lui Borysthenes este o insul i un port. Urand pe Borysthenes la zoo de stadii dela mare, dai de o cetate ce poart numele
fluviului dar care se mai chiarn i Olbia, un mare emporiu, fundat
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
48
odinioar de Milesieni. Mai sus de trm, intre Istru si Borysthenes

tam ce se intinde este Defertul Getilor, apoi vine teritoriul Tyragetilor,
dupa cari vin Iazygii "i Sarmatii regali si Agatirzii, popoare nomade
cei mai multi, amestecati cu un mic numar de triburi agricole 0 nu

e rar de a-i intalni, zice-se, par pe malurile Istrului, pe ambii trmi
ai fluviului. Mai inainte, in interiorul tarii se gsesc Bastarnii cari se
marginesc i cu Tyragetii si cu Germanii...
Geographia VII, 5
12. Scordiscii erau rspndi dealungul Istrului i erau impartiti
in dou: Marii i Midi Scordisti. Cei dintai erau asezati intre doi afluenti
ai Istrului, Noarul care trece pe la Sargetica si Margus sau cum Ii se

spunea altdata Bargus. Ceilalti locuiau dincolo de acest ultim r au
0 se margineau cu Triballi i Mysii. Scordiscii ocupau la inceput unele
insule ale Istrului, dar puterea lor a crescut mult i ei au inaintat pan
la muntii Iliriei, ai Peoniei i ai Traciei 0 au sfarit prin a ocupa cea
mai mare parte din insulele Istrului. Cetdtile lor au fost Heorta si Capedunum.
Chrestomathia lui Strabo VII, p. 567, ed. Didot

. Dela golful Adriatic pang la malurile Istrului sunt o mie de stadii.
2. Germanii se deosibesc putin de Gali atat ca fire salbatica cat i
ca inltime de trup i coloare roscat. In alte privinte ei se aseaman
ca chip si ca moravuri; de aceea Germanii au fost numiti de Romani
cu vorba ce insearnna frati.
3. Marsd i Sieambrii sunt neamuri germanice din apus.
4. In regiunea Germaniei este padurea Hercynia langI Suevi, un
popor foarte mare.
5. Popoarele mai nordice ale Germaniei duc o vieata de pstori i traiesc

in car i migreaza usor dintr'un loc intealtul, fiinda nu steal-1g averi
to. Cimbrii se numesc Germanii ce locuesc langa Ocean 0 cari au

inaintat odinioara cu armele lor 'Ana' la Meotida. Dela ei pare ea i-au
luat numele Cimmerii cari locuesc la Bosfor si de cari aminteste si Homer.
Caci- Grecii Ii numesc astfel printr'un soloecism.

2. Grecii cei vechi au socotit pe Mysii i pe Getii ce locuesc lang
Istru ca sunt Traci si de asemenea ca ar fi colonisti ai Mysilor din

Tracia aceia cari locuesc in Asia intre Frigieni, Lydieni si Troiani.
Ba ca chiar i Frigienii ar fi Brygi, popor din Tracia, precum sunt
Mygdonienii i Bebrycii i Maedobithynii i Bithynii i Thynii i Miriandynii. Dar tap acestia au prasit Europa, inafar de Mysi, de cari
aminteste Homer. Cci sunt unii dintre acei Traci 0 Mysi cari din
motive religioase nu man anca carne 0 nu se csatoresc i pe cari el Ii
numete Hippomolgi, Lactofagi, Abii, adec celibi i traind flea' femei.
Intamplarea face ca acestia, fiind sraci, sa fie si foarte drepti. Este foarte
www.digibuc.ro
49
probabil ca in secolele de mai tarziu, ZamoIxes s fi convins pe Geti,

sa duck' o viat pitagoreana 1), fiindca i-a gsit dispusi pentru filosofie.
13. Pontus care acum se numeste Euxinos s'a numit altadata Axenos,
fiindca locuitorii din vecinatate erau barbarZiar localnicii din. Taurida
aveau obiceiul s sacrifice pe straini.
14. Scitii s'au obisnuit sa aiba totul in comun, pan si femeile, in
afara de sabie i pahar. Fiindca triesc frugal, sunt i foarte drepti,
caci nedreptatile se fac de obiceiu pentru ajungerea la bani i la strangerea bor. Scitii cei vechi insa erau saraci; aceasta ni-o marturiseste
si Homer si Herodot and acesta descrie rzboiul ce a purtat cu Sciii
Darius, regele Persilor i and ne vorbeste despre frugalitatea i simplicitatea lor. i Dromichetes, regele Getilor, and a prins de viu pe Lysirnachus, comandantul Macedonenilor, si care se luptase odinioara
alturi de Alexandru, dup ce i-a artat s5icia Getilor, 1-a pus in li-
bertate cu povata sa nu mai atace mai mult pe Getii ce sunt asa de

saraci, ci sa se foloseasca de prietenia lor.
/ 5. Tara ce se gaseste intre Pontul Euxin siGermania se imparte in dou;

regiunea dela rasarit i dinspre Pontul Euxin o locuesc Geii, cea din apus
ins Dacii sau Dali, dupa care la Atenieni se chiama numele sclavilor.
16. Partile de sus ale fluviului Istru, care sunt in spre izvoare si pan
la Cataracte, cei vechi le-au numit Danubius cari tree mai ales pe la
Daci; cele de jos ins pan la Pont, care sunt lang Geti, le-au numit
Istru. Dar Dacii au aceeafi limbd cu Getii.
17. Intre marea Pontica dela Istru pana la Tyras se intinde desertul
Getilor, numai campie, lipsit de ape. Aici, Darius, fiul lui Hystaspe,
ramanand izolat and, dup trecerea Istrului, s'a dus la Sciti, a ajuns
in primejdia de a muri de sete, impreun cu toata armata sa.
18. Dela Peuce care este o insula cuprinsa intre gurile Istrului,
pana la gurile lui Tyras sunt 900 de stadii; iar dela gura Istrului care
se numeste Sacrum si care este cea mai din Sud, pana la cea care este
cea mai la Nord sunt 300 de stadii. Aceasta este baza insulei Peuce avand
figura unui triunghiu.

19. Insula Leuce, la rasarit de Peuce, la o distant de 500 de stadii,
asezat in largul marii este inchinata lui Achile.
20. Urmeaz apoi fluviul Borysthenes ; in urma spre nord i rsArit
fluviul Hypanis, dupa fluviul Tyras. Inaintea acestora este insula Borysthenes. Pentru cel ce caltoreste pe Borysthenes la dou sute de
stadii, da de o cetate cu acelasi nume, numit i Olbia, targ mare, opera a
Milesienilor. Intre fluviul Istru i Borysthenes se intampina pustietatea
Getilor, apoi Tyragetii, in urma Iazygii Sarmati i Scif li numiti regali.
21. Intregul tinut nordic cat ne este cunoscut dela Germania pana
la marea Caspica este o regiune de camp.
22. Roxolanii ce locuesc langa Meotida au purtat razboi, sub comanda
lui Tasius, impotriva generalilor din Mithridates Eupator.

1) Pitagoreenii erau vegetarieni. Ovidius, Metamorph. XV.
4 A. R.
Studii i Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
so
G. POPA-LISSEANU
24. Localitatile de langa Meotida nu produc mgari din cauza frigului prea mare; cci acest animal nu suporta frigul...
41. DupA regiunea Scordiscilor este regiunea Triballilor 0. a My.silor
langa Istru de asemenea bFile Scitiei minore inluntrul Istrului.

42. Dela gura cea mai de Sud a Istrului, numit Sacrum, spre Sud,
pe trmul maritim al Pontului la cincizeci de stadii este Istrus, un orael,
opera' a Milesienilor; apoi dup 250 de stadii micul ora Tomis, in urm
dupa 280 de stadii, cetatea Callatis, colonie a Heracleenilor, apoi la

1300 stadii departare este Apollonia, fundata de Milesieni. Intre ApolIonia i Callatis este Odessus .
XV
ARRIANUS (sec. II d. Cr.)

INTRODUCERE.
NAscut la Nicomedia, In Bithynia, la incepuiul veacului

al II-lea, Arrian, mare istoric grec, geograf i filosof, a priinit
dreptul de cettean atenian. A fost numit de impAratul
Adrian patrician si a ajuns prefect in Cappodocia i comandant de armat impotriva Alanilor. La 146 a fost ales consul,
apoi preot al zeitei Ceres si al Proserpinei. Restul vietii 1-a
petrecut In Nicomedia consacrndu-se studiilor.
Dela Arrian ni s'au pastrat i) un Anabasis, adicA o istorie
a expeditiunii lui Alexandru cel Mare in Asia, lucrare mult
superioar istoriei lui Quintus Curtius, asupra aceluiasi subiect, 2) Indica, o descriere a Indiei si a locuitorilor ei, 3) Periplul Pontului Euxin si al mdrii Rosii. In acest Periplu, autorul ne procur o sumedenie de informatiuni asupra cettilor i populatiunilor jumAtate grecesti i jumtate barbare
de pe litoralul *nor ce descrie.
Datele ce ni le pstreaz Arrian sunt confirmate si de alti

scriitori cari au tratat ac'eleasi chestiuni.
Arrian a mai scris si alte lucrri ca despre Vadtoare,
Tactica i opere ce s'au pierdut, cu totul, sau in parte.
Alexandru cel mare in lupt cu Getii1)

TEXTE TRADUSE.
Trei zile dupA lupta cu Tribalii 2), Alexandru ajunse la raul Istru
(Dunre). Raul acesta este cel mai mare dintre rfiurile Europei, stracf. I. Lupa g, Lecturi istorice.
2) Semintie a Tracilor care locuia prin pArtile Serbiei de astazi.
1) Traducerea C. Daicovici u,
www.digibuc.ro
51
bltand tinuturi foarte intinse si despartind popoarele cele mai razboinice, in mare parte celtice, la care isi are si izvorul. Cele mai departate
popoare dintre acestea sunt Quazii si Marcomanii. Apoi urmeaz,
dup o parte a Sauromatilor, Iazygii si dupa ei Getii cei ce se fac nemuritori 1). Dui:4 acestia urmeaz grosul Sauromatilor, apoi Scitii p aria la gurile raului care se varsa prin cinci guri in marea Neagr. Aici 2 Alexandru
lu in primire corbiile mari ce-i fusesera trimise din Bizant pe mare, pe
rail in sus. Dupa ce le umplu cu arcasi si opliti (ostasi greu inarmati)

porni cu ele spre ostrovul (Peuce), unde se refugiaser Tribal li 0 ceilatti Traci 0 incerca sa forteze debarcarea. Dar barbarii se puneau impotriva de ate ori corabiile voiau s se apropie de mal. Numrul corabiilor iarsi era mic si echipajul putin, iar ostrovul in cele mai multe
puncte rapos si nepotrivit pentru debarcare si nici cursul repede al
apei, albia fiind ingusta, nu lsa vreo apropiere de ostrov.
Atunci Alexandru, retragand corbiile, hotri sa treaca Istrul impotriva Getilor, cari locuiau dincolo de ?A, fiindca vazu c o multime din
ei se adunau pe mal cu intentia de a-1 opri s treack pe cat se pare,
caci erau vreo patru mii de calkreti si mai bine de zece mii de pedestrasi. In acelasi timp 11 apuca si dorinta de a ptrunde si dincolo de
Istru. El insusi se imbarca pe o corabie si porunci sk umple cu fan
pieile de cort si sa adune de prin tinut, cat mai multe luntrii de lemn,
care se gasesc pe aici din belsug, deoarece locuitorii de-a-lungul Istrului
se folosesc de ele la pescuit 0 pentru a trece unii la altii 0 chiar pentru
a face piraterie.
Astfel adun el cat mai multe luntrii si trecu cu ele atata ostire, cat
ii fu numai cu putinta. Iar cei cari trecuser cu Alexandru au fost vr'o
mie si cinci -sute de calareti si vr'o patru mii de pedestrasi.

Trecerea s'a intamplat noaptea in fata unui amp acoperit cu greine
dese, putand in acest chip sa ascunda mai usor iesirea la mal. Iar and
se crapa de ziva, Alexandru pomi prin grane, poruncind pedestrasilor
s culce cu sulitele piezise graul si astfel s inainteze spre locurile necultivate. Calarimea se tinea in urma pedestrimei atata timp, cat aceasta
inainta prin smnturi, dar odat ce iesira pedestrasii din ogoarele

lucrate, Alexandru in persoan conduse calarimea la aripa dreapta si
lui Nicanor ii ordon s inainteze cu pedestrimea formatie de careu.
Getii nu putura tinea piept la atacul prim al calarimii; le pru anume
de neinchipuit indrlsneala lui Alexandru, care atat de usor a trecut,
inteo noapte, peste cel mai mare rau, peste Istru, fail ca sa arunce
pod; infricosat le prea si inclestarea falangei (a pedestrimei) si puternica navala calarimii. Intai de toate se refugiar in oras, care nu
era mai departe de o parasang 3) dela Dunre. Cat ce vazur insa Ca
Alexandru inainteaz spre ei fail odihna cu falanga rzimat pe Dunre, ca nu cumva sa o poata inconjura pe la spate pedestrimea Ge9 Aluzie la obiceiul Getilor de a trimite tot la cinci ani un sol la zeul lor Zalmoxis.
2) Adia la Dunre.
2) Cam 5 km si jurntate.
4.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
52
.
cu cAlanmea In fruntea otiri, pgrsirg i orasul slab intgrit,

o
luand pe cai dintre copii i femei atatia, cati puteau duce cau .
pornirg spre locuri cat mai departe de rau, in pustiuri. Alexandru
cuprinse orasul i lug tot avutul ce-1 lsarg Getii in urma bor. Cu
tilor,
transportarea prgzii insarcing pe Meleagru i Filip, iar dansul &drama.'

orasul i aduse jertfg pe malul Istrului, lui Joe Mantuitorul, lui Eracle
Istrului nsui, deoarece nu i-a fost potrivnic la trecere. i in aceeasi
zi ii conduse indrt in laggr intreaga ostire frg de nicio pierdere.
A. Periplul Pontului Euxin

31. Cand cglgtoresti pe Borysthene in sus dai de cetatea greceascg,
numit Olbia. De la Borysthene pang la o mica insul desarta i fat%
de nume sunt saizeci de stadii, si de aci pang la Odessus, unde este o
statiune pentru corgbii, optzeci. Foarte aproape de Odessus, la o distantg de doug sute cincizeci de stadii este portul Istrianilor. De acesta
cel mai apropiat este portul Isiacilor, depgrtare de cincizeci de stadii.
De aci pang la Psilum care se numeste gura Istrului, o mie doug sute.
Locurile din mijlocul lor sunt deserte i frg nume.
32. Cam din regiunea acestei guri, dac cdlgtoresti cu corabia spre
inaltul mgrii, dupg suflarea vantului de nord, dai de o insulg pe care
Leuce
unii o numesc insula lui Achile, altii insg Drumul lui Achile,
(Alba) dupg coloarea ei. Se spune cg pe aceasta a scos-o Thetis pentru
fiul ei din mare 0 ca o locueste Achile; in ea se afl un templu al lui
Achile i o statug de o lucrare veche. Insula este lipsitg de oameni
o pasc nu prea multe capre. Pe acestea cei ce sunt adusi de \rant aci,
se spune ea le jertfesc lui Achile. Pe langg aceasta se observg asezate
in acel templu mai multe alte daruri sfinte, ca fiale, inele, pietre pretioase. Acestea toate sunt consacrate ca daruri spre a aduce multumire lui Achile. Si inscriptiuni se pot ceti in greceste i in latineste
concepute in diferite mgsuri, cari celebreaz laudele lui Achile; sunt
unele i pentru Patroclu. Caci cei ce doresc sg placa lui Achile adorg
pe Patroclu odatg cu Achile. Pe langl aceasta, nenumgrate pgsgri
trgiesc in aceast insurg ca lari, liie i prepelite marine. Aceste pasari ingrijesc templul lui Achile. Dirnineata ele zboarg in fiecare zi la
mare si de aci cu aripile ude de apg sboarg din nou in grabg la templu
si II stropesc. Dupg ce au fgcut aceasta in deajuns, ele din nou curatg
pgmantul cu aripile lor.
33. Unii mai istorisesc si urmItoarele: acei cari sosesc cu corgbiile
in insulg, fie cg unii cu intentie sosind aci aduc in corgbiile lor victime
spre a fi sacrificate, dintre cari pe unele le sacrificg, iar pe altele vii
le dg drumul in cinstea lui Achile, fie ca pe unii i aduce aci, Erg de
voia lor, furtuna i ca ei nii cer dela zeu o victimg, intreband oraculul
aceluia in privinta victimelor, dacg vrea mai bine sg-i jertfeascg acea
victimg deck ca dupg judecata lui sg o lase sg pasa i totdeodatg ei
s depung pretul, ce li s'ar pgrea lor drept. Iar dacg oraculul respinge
www.digibuc.ro
53
caci se gseste in templu si un oracol adaug ceva la pret; iar daeal

din nou respinge, mai adaugA muck pan ce, admitnd acela, recunoaste
prettil, ca fiind indestulkor. Atunci ins victima st pe loc de buna sa
voie si nu fuge mai mult. i astfel o mare cantitate de bani este consacrat eroului ca pre% -al victimelor.
34. Unora, in vreme ce au venit in insul le apare in vis Achile, altora
ins chiar in timpul navigrii lor, dac nu sunt prea departe de ea,
artandu-le in ce parte a insulei este mai bine sg tragA si s opreasa
corbiile. Unii spun c li s'a artat chiar pe cand erau trezi Achile,
in acelasi fel ca si Dioscurii, pe catart sau in vrful antenei. In aceea
numai mai putin dect Dioscurii, ea' Dioscurii se las s fie vlzuti de
navigatori pretutindenea si vzuti aduc mntuire; Achile ins nurnai
acelora cari se apropie mai mult de insula sa. Unii afirm a au vzut
in somn si pe Patroclu. Toate acestea le spun despre insula lui Achile
fiind auzite de aceia cari sau ei insisi au debarcat in insul sau au aflat
lucrul dela altii: ceea ce mie nu mi se pare nevrednice de crezut. Cdci
Achile mai mult decat oricare altul, cred el este eroul care pentru nobleta si frumusetea si tria sa sufleteascA si pentru ca in tinerete a murit
si a fost celebrat de Homer si in sfrsit fiindc in cultivarea iubirii si
a amicitiei att de statornic a fost O.' a voit s infrunte el insusi moartea
pentru iubirea sa, merit increderea noastr.
35. Dela bratul Istrului, numit Psilos pn la al doilea brat sunt
saizeci de stadii. De aci pAri la bratul numit Calum patruzeci de stadii
si dela Calum la Naracum, al patrulea brat sunt treizeci de stadii. De

aci pan la al cincilea o sut dougzeci si de aci pin la cetatea Istria
cinci sute. De aci la orasul Torni trei sute de stadii. Dela Torni la -cetatea Callatis, unde este o statie pentru corbii, alte trei sute. De aci
la portul Carum o sut optzeci; si inssi regiunea ce se afl imprejurul
acelui port se numeste Caria. Dela portul Carilor pan la Tetrisiade
o sut douzeci de stadii. De aci p 'and la Bizus, localitate pustie, saizeci de stadii. Dela Bizus la Dionysopolis optzeci de stadii. De aci
la Odessus, unde este o statiune pentru corbii, dou sute.
B. Anonymus, Periplus Ponti Euxini 1)

59. Fluviul acesta Borysthenes este cel mai folositor dintre toate
fluviile fiindcl hrneste foarte mari si foarte multi pesti, si fructe si
plante si psuni pentru vite. Se spune cA el curge capabil spre a duce
corbiile, inteo navigare de patruzeci de zile; dar in locurile de mai
sus nu este nici navigabil nici de trecut; cci te impiedec zpada si
ghiata.
6o. La confluenta celor dou fluvii Hypanis si Borysthenes a fost

fundat o cetate numit mai inainte Olbia, in urrra numit de Greci
1) Amnunte si un comentariu aprofundat a se vedea in Car o 1 M Ulle r, Geo-
graphi Graeci minores, vol. I, ed. Didot.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
54
din nou Borysthenes. Pe aceasta o intemeiar Milesienii in timpul imperiului Mezilor. CAltoria in susul fluviului Borysthenes (care acum
se numeste Danapris) dela mare pAri la ea este de dou sute patru-
zeci de stadii (32 mile).

61. Dela fluviul Borysthenes 1) 'Ana la o insul foarte mica, prsit i lipsit de nume, 6o stadii, 8 mile. Dela aceast mica, pisit
insul si fr de nume pan la Odessus stadii 8o, mile 102/3. Dela Odessus
Ora la localitatea Scopull stadii 16o, mile 211/3. Dela Scopuli para
la portul Istrianilor stadii 90, mile 12. Dela portul Istrianilor pAn
la orasul Niconium stadii 300, inile 40. Dela orasul Niconium Ora la
Tyras, fluviu navigabil, stadii 30, mile 4.
62. Acest fluviu adnc si bogat pentru cultura vitelor procur negustorilor vanzare de pesti iar corhiilor de comert navigatie sigur in
susul rului. IA110 fluviu se gseste cetatea Tyras, cu acelasi nume,
colonie a Milesienilor.
63. Dela fluviul Borysthenes pn la fluviul Tyras stadii 81o, mile 108,
jar dela C'herson 2) 'Ana la fluviul Tyras 4110, mile 548. Dar Artemi-
dorus geograful nu/nail dela cetatea Cherson pana la fluviul Tyras,

impreunl cu inconjurul sinului Carcinit, stadii 4420, mile 5891/8. De la
fluviul Tyras pink' la turnul lui Neoptolem stadii 120, mile 16. Dela
turnul lui Neoptolcm la Creminisci stadii 120, mile 16. Geograful Artemidorus insa spune c dela fluviul Tyras i pn la Creministi sunt
stadii 480, mile 64. Dela Crerninisti la Antiphilus stadii 330, mile 44.
Dela Antiphilus la gura fluviului Istru ce se numeste Psi lon stadii 300,
mile 40. Acestia sunt Traci si Bastarni strini.
64. Mg in fata gurii Istrului Psi lon, pentru cltorii ce pleacl pe
intinsul mrii cu vntul de miazknoapte, se afl o insula pe care unii
o numesc insula lui Achile, altii cursa lui Achile, iar altii, dup coloarea ei, Leuce.
65. Ea are o multime de pasri imblnzite i ofer celor ce vin aci

o priveliste de sfintenie. De pe ea nu se poate vedea uscatul, desi continentul nu e mai departe de 400 stadii sau 531/3 mile, dup cum rie
spune Demetrius.
66. Se spune cl aceast insul a fost creat de Thetis pentru fiul

ei care are aci un templu i o statu de o lucrare foarte veche. Oameni
ins se gsesc rari in aceast insul, in care pasc nu prea multe capre;
pe acestea se spune ca cei ce vin aci le ofer lui Achile. Se gsesc depuse
in templu multe daruri ca vase, ineIe, pietre nestimate. Toate aceste

daruri sunt inchinate lui Achile, precum i inscriptii scrise parte in
limba Romanilor, parte in limba greac si in diferite versuri in lauda
lui Achile.
67. Dela gura Istrului ce se numeste Psi lon, pn la a doua gur

sunt stadii 6o, mile 8. Dela a doua gur pAn la gura Pulchrum sunt
2) In general Geografii fac numArltoarea dela rsrit spre apus, fiind localittile
din rsrit mai cunoscute deck cele din apus.
2) Chersonesus cetate i port in Crimeea, In apropierea actualului Sevastopol.
www.digibuc.ro
55
stadii 40, mile 51/3. Dela gura Pulchrum la Naracum
asa se numeste
a patra gur a Istrului, sunt stadii 6o, mile 8. Dela Naracum Ora
la a cincea gur5. a Istrului, care se numeste Sacrum, sunt stadii no,
mile 16. De aci inainte incep prtile Traciei din spre Mare si limitele
Traciei. Toate populatiunile amintite mai sus sunt barbare.
68. Istru, acest fluviu ce se chiamk i- Danubis, izvorind din regiunile
din apus se vars pe cinci guri in Pontus, desprtindu-se ins pe dou5
albii se vars si in Adria. Pan la Celtica este bine cunoscut si tot timpul
vara rmnfind acelasi I); iarna ins se mreste si se umfl de ploi;
iar sporul din zpada si din ghiata ce se topeste face ca debitul de api
s fie vara acelasi. Are insd i multe insule si de o mare intindere, dup
cum se afirm; dintre acestea una ce se gseste la gurile fluviului nu
este mai micl deck Rodos. Ea se numeste Peuce din cauza multimii
de pacur ce ea cuprinde. Dup ea, inluntrul mrii este insula lui

Achile despre care am vorbit mai sus.
69. Dela gura Sacrum a Istrului pn la cetatea Istros sunt 500 de
stadii, mile 662/8.
70. Aceast cetate si-a luat numele dela fluviul Istru si cetatea au
fundat-o Milesienii, and a trecut armata barbarilor Sciti in Asia, urmrind pe Cimmerianii din Bosfor.
71. Dela cetatea Istros ping la cetatea Tomitanilor care are o statie
pentru corgbii, sunt stadii 300, mile 40.
72. Tomi, colonie a Milesienilor, este inconjurat din toate prtile
de Sciti.
73. Dela Tomitani 'Ana la cetatea Callatis, unde se gseste o statiune pentru corbii, sunt stadii 300, mile 40.
74. Callatis, colonie a Heracleenilor, a fost flcut in urma unui
ordin al oracolului. Au zidit-o chid Amyntas a ocupat domnia Macedonenilor.
75. Dela Callatis pink' la portul Carum sunt stadii 18o, mile 24.
regiunea ce se gseste langa portul Carum se numeste Caria. Acura
ins Caria se numeste Carea. Dela portul Carum ping la Tetrisiades
sau Tiriza acra, care are o statiune sigur impotriva vnturilor ce sufla
din apus si care acum se numeste de obicei Acra, sunt stadii no, mile 16.
Dela Tetrisiade sau Acra pana la orselul Bizone, unde este plin mare,
sunt stadii 6o, mile 8.

76. Acest orsel unii sustin cl este al barbarilor; altii o colonie a
Mesembriei.
77. Dela Bizone pang. la Dionysopolis sunt stadii 8o, mile io2/3.
78. Aceast cetate inainte vreme se numea Cruni pentru vecintatea
izvoarelor de apl; in urm s'a nurnit Matiopolis. Apoi and marea a

aruncat aci o statua a lui Bacchus, s'a numit .Dionysopolis . Ea este ins
la marginea teritoriului Crobyzilor si al Scitilor si are locuitori greci

amestecati cu altii.
1) Pasajul acesta nu este sigur. Vezi, Millie r, Geogr. gr. min., 1, p. 228 i 419.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
56
79. Dela Dionysopolis 'Aril la cetatea Odessus, unde se gseste un

port pentru corbii, sunt 200 stadii, mile 262/3.
80. Odessus a fost fundat de Milesieni, in vremea and Astyage

domnia in Media. De jur imprejur sunt Crobyzi si Traci.
C. Anonymus (Scymnus Chios), Orbis descriptio

748. Odessus este fundat de Milesieni, de pe cnd Astyage era rege
in Media. Este locuit de jur imprejur de Tracii Crobyzi.
Dionysopolis la inceput se numea Cruni din cauza izvoarelor de api
din apropiere; mai trziu, cnd marea a aruncat pe -Wm statua lui
Dionysus sau a lui Bacchus se spune c s'a numit din nou Dionysopolis.
Aceast regiune are in terito iul Crobyzilor si al Scitilor locuitori Greci
amestecati.
Bizone.
acest orsel unii spun c ar fi al barbarilor, altii ins ci
ar fi o colonie a Mesembriei.
Callatis ar fi o colonie venit, din ordinul oracolului, dela locuitorii
din Heraclea. A fost intemeiat pe and Amyntas a ocupat domnia
Macedonenilor..
Tomi este o colonie a Milesienilor, inconjurat din toate prtile de

locuitori Sciti.
astigat numele dela fluviul Istru. Aceast cetate au fun_Estrus

dat-o Milesienii, and armata barbarilor Sciti a trecut in Asia, urmrind pe Cimerienii ce fugeau din Bosfor.
Fluviul Istru izvoreste din tinuturile occidentale vrsandu-se in
Marea Neagr pe cinci guri, dou ins desfcndu-se se vars in Marea
Adriatie. 13n la Celtica este destul de cunoscut... rmnnd acelasi
si vara, tot timpul; cci in timp de iarn se mreste si se umfl de ploile
ce se ivesc, vara insg primind adausuri, dupg cum se spune din zpada
si din ghiata topit are o scurgere egal. Formeazg chiar multe insule asezate in el, de o mare intindere cum se zice, dintre cari una intre mare
si gurile fluviului nu este mai micA deck Rodos. Se numeste Peuce,
fiinda contine o mare cantitate de pcur. In fata ei, in mijlocul mgrii
se afl insula lui Achik.

Aceast insul are o multime de paski blande oferind strinilor un
spectacol de sfintenie. De pe ea nu se poate vedea nicio tar, desi dui:A
cum spune Demetrius distanta nu este mai mare de cincisute de stadii.
Acestia sunt Tracii si Bastarnii strini.
Fluviul Tyras adnc i inconjurat de bogate psuni ofer negustorilor vanzare de pesti i pentru navele de transport o sigui cltorie.
Alturi se gseste cetatea cu acelasi nume Tyras, care a fost o colonie
a Milesienilor. Ung cele dou fluvii Hypanis i Borysthene se gseste
o cetate numit la inceput Olbia, in urm numit din nou Borysthenes.
Aceast cetate a fost fundat de Milesieni in timpul imperiului Mezilor. Navigarea in susul fluviului dela mare pan la ea este de douk
sute patruzeci de stadii.
www.digibuc.ro
57
Acest (Borysthenes fl.) este dintre toate fluviile cel mai folositor
continand pesti mari si foarte multi si fructe de arbori si psuni. Se
spune c'd acesta curge putnd s duc o navigare de patruzeci de zile.
In partea de sus a sa nu este nici navigabil nici de trecut, aci te finpiedec zapada si ghiata.
820. Cursa lui Achile este o fsie de Orm foarte lungI si ingusr.
841. LngA Istru Ephorus ne spune el cei dinti sunt Carpizii,
apoi Aroterii i dincolo de ei Neurii panA la regiunea pustie din cauza
frigului. Spre rsrit ins cel ce trece peste Borysthene intalneste ca
locuitori pe Scitii numiti Hylaei. Vecini cu acestia spre continent sunt
Georgii, apoi iarsi urmeaz un mare pustiu; dincolo insI este neamul
Scitilor antropofagi, si dincolo de ei iarsi o pustietate.
856. Ei ins triesc asa c toate le au in comun si averi si familie.
XVI
APPIANUS (sec. III d. Cr.)

INTRODUCERE.
Scriitorul grec Appianus s'a nscut la Alexandria in Egipt.
Vine de vreme la Roma unde a fost advocat, iurisconsult

si administrator al palatului imperial sub domnia lui Traian
si. In urin, probabil, guvernator in Egipt.
Appianus a scris o Istorie romand in 24 de cArti, incepnd
cu cele mai vechi timpuri si ajungand pti la Traian, lucrare din care ni s'au pstrat 1 o arti.
Meritul principal al lui Appianus consta in aceea a el rupe
cu procedeele vechi ale retoricei in istorie si,.in acelasi timp,
el introduce metoda de a trata istoria fiecArui popor aparte,
independent de istoria celorlalte popoare contemporane.
Folosindu-se de izvoare bune, Appianus este un istoric

care, prin informatiunile ce ne procura, precizeazg mai multe
date istorice.
De rebus Illyricis XVII

TEXTE TRADUSE.
In timpurile mai vechi, Romanii fcuser dou invaziuni in regiunea

Segesticl: dar se inapoiar, neprimind ostatici si nici dobndind altceva. Din aceast cauz Segestanii prinserl un mare curaj. Impotriva
lor a pornit Octavius Caesar prin teritoriul Panonienilor 1), cari in
1) Paeonia se mai numeste si Pannonia.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
58
acea vreme 'Ma nu erau supusi Romanilor. Panonia intreagI este plin
de pduri, lilting de-a-lungul intre Iapozi si Dardani. Panonii acestia
nu aveau pe atunci cetti, ci triau prin sate sau imprstiati cu domiciliile pe camp. Poporul acesta nu avea o conducere comunk si peste
tot nu aveau sefi. In varst de rzboiu erau ca la o sut de mii, dar nici
acestia nu se puteau aduna, neavand o organizatie. Cand a sosit aci
Caesar, s'au ascuns in pduri, de unde iesind atacau pe soldatii romani,
cari se deprtau de trupa bor. Caesar cat timp a avut ndejdea c bar-
barii vor veni la sine, nu s'a atins de tarinile sau de satele lor. Dupl
ce nimenea n'a venit, a devastat cu sabie si foc totul timp de opt zile,
-cnd a ajuns in regiunea Segestan care si ea este a Panonienilor, la
fluviul Sava. Langa acest fluviu este situat o cetate foarte intrit,
inconjurat atat de fluviu cat si de un sant foarte mare; de aceea, Caesar
o dorea cu tot dinandinsul ca s-i fie loc de aprovizionare si fortreat
de fzboiu, care rdzboiu il pldnuia Impotriva Dacilor # Bastarnilor ce locuesc dincolo de Istru. Sava se vars in Istru care pan aci se numeste
Danubius, putin mai jos primeste numele de Istru. Caesar poruncise

ca pe Sava sl i se pregkeascA corbii, cari aveau s-i transporte proviziile pe Dunre.
XXIII. Pentru acest motiv Caesar avea trebuint de Segesta. Cand
s'a apropiat de cetate, Segestanii i-au trimis inainte delegati cari
sa-1 intrebe ce voieste. El le rspunse ck vrea s aseze acolo o garnizoan si sa-i dea o sut de ostatici, pentru ca s se foloseasa mai sigur
de oras in rdzboiul Impotriva Dacilor. i cere si grau cat ar putea s-i
dea. Fruntasii cettii gsir de cuviint sl-i dea. Plebea ins, foarte
suprat, de ostatici nu i-a psat prea mult, socotesc fiinda nu dela
ea, ci fiii fruntasilor aveau s fie luati, dar nu puteau s sufere privelistea unei garnizoane, ci, ca loviti de furie, inchiser iarsi portile si
se suit-A pe ziduri. De aceea, Caesar uni fluviul cu un pod si hotki
sd nconjoare cetatea cu un put i cu un val...
XXX. Mysii, pe cari Latinii Ii numesc Moesii, i-a supus M. Lucullus
fratele lui L. Lucullus, cel ce a purtat rzboi cu Mitridate. Atacandu-i
cu armata sa, a ajuns in drumul ski para la fluviu, prin acele locuri
unde se gsesc situate cele sase cetti grecesti chiar in teritoriul Moesilor: Istrus, Dionysopolis, Odessus 1), Calatis si Apollonia, din care
a adus la Roma coloseul
i lui Apollo si l-a dedicat in Capitoliu.
XVII
PAUSANIAS (sec. II d. Cr.)
INTRODUCERE,
Istoricul grec Pausanias, din secolul al II-lea d. Cr., propunndu-si s calce pe urmele inaintasului slu Herodot, a
') Textul prezintA aci o lacunA.
www.digibuc.ro
59
scris sub impratul Hadrian si urmasii lui, o Istorie a Greciei,
in zece crti, numindu-le dupa trile pe care le descrie.

Recurgnd la mituri si legende, Pausanias este un izvor
principal pentru toti cei cari se ocup cu mitologia, cu
arheologia si cu istoria artelor.
Cteva din insemnrile lui Pausanias prezint un interes
nepretuit si pentru cunoasterea trecutului trii noastre.
.
Descriptio Graeciae I,
9, 5
TEXTE TRADUSE.
Lysimachus a fost de natiune Macedonean, adept al lui Alexandru.

In focul unei suprri, regele dduse ordin ca el s fie aruncat inteo
groap- cu un leu; dar and intelese cA leul fusese imblnzit, a persistat
in admiratia virtutii brbatului si-1 distinse ca pe unul dintre cei mai
de seam Macedoneni. Dupl moartea sa, Lysimachus ajunse rege al
Tracilor din vecintatea Macedoniei asupra crora stpAnise mai inainte
Filip si Alexandru si care nu forma dect o mic parte din natiunea

Tracilor. Cdci cu exceptia Celtilor niciun popor nu poate pretinde
c poate s se compare cu Tracii. Si nimenea inainte de Romani nu
i-a biruit si nu i-a supus cu totul. Acuma ins Tracia intreagA, ca si
toat tam Celtilor, ascult de puterea roman; dar numai ceea ce este
vrednic de a fi cucerit, cci celelalte care sufer de un frig excesiv sau
de nefertilitate, Romanii le-au lsat intentionat necucerite. Odrysii au fost
cei dintfti dintre vecini pe cari Lysimachus i-a atacat cu armele. A pornit
apoi impotriva Gerilor 0 a regelui lor Dromychaetes; dar fiinda rzboiul se purta cu niste oameni cari nu erau nepriceputi la lupte si cu
mult superiori ca numr, a scpat numai cu fuga din cea mai mare
primejdie, in care isi dusese toate puterile sale. In a-ceased lupt. Agathocles, fiul su, care atunci pentru intiasi dat sub conducerea tatlui su isi facea inceputurile sale de arme, a fost prins de Geti. De
aceea Lysimachus, dupl ce a mai suferit si alte infrngeri in fzboaie
-si fiinda fiul sal a ajuns in mftinile dusmanilor, socotind acest dezastru nu far insemnAtate, supunndu-se necesittilor vremii, fcu pace
cu Dromichaetes, cedndu-i partea din teritoriile sale situate dincolo

de Istru 0 dandu-i de nevoie si pe fiica sa in askorie. Sunt unii cari
sustin el Lysimachus insusi a fost fcut prizonier si c Agathocles a
fost cel care a tratat cu Dromichaetes spre a-1 libera. Lysimachus,
intorcndu-se in tara sa, astori pe Agathocles cu Lysandra, fiica lui
Ptolemeus, fiul lui Lagus si al Eurydicei.
Ibidem V, 12, 6
Printre statuele impratilor 'big se observ (la Atena) cea a lui Adrian,
din marmorl de Paros, ridicat de cettile din confederatia Acheianl
www.digibuc.ro
6o
G. POPA-LISSEANU
si cea a lui Traian, pe care o ridicasera toti GreCii. Acest imprat supusese pe Geri, cari locuesc tam deasupra Traciei i a purtat razboiu
cu Partii si cu Osroes, nepotul lui Arsaces. Din toate lucrarile pe cari
el le-a fcut, cele mai insemnate sunt baile ce-i poart numele, un foarte
mare amfiteatru circular si pe lang acestea un hipodrom care are a

lungime nu mai mica de doua stadii, apoi o piata publica in Roma,
vrednica de admirat atat pentru podoabele sale cat mai ales pentru
acoperisul sau construit din bronz.
Ibidem VI, 5, 4
Regiunea muntoasa din Tracia care este inlauntrul Nestului ce curge
prin tara Abderitilor produce si alte animale si lei. i acetia gat de
multi cresc aci el odinioara atacand camilele ce fceau transporturile
proviziilor lui Xerxes, a prapdit o mare parte din ele.
Ibidem IX, 29, 3

Natia Tracilor parea odinioar ca intrece in multe privinte pe Macedoneni i el fata de lucrurile divine erau cu mai multa grij cleat ei.
IX, 30, 5
Vorbind despre moartea lui Orpheus, ne spune:
Se zice ca femeile Tracilor voind sa-1 omoare (pe Orpheus), fiindca
el tam incoace si incolo pe barbatii lor in ratacirile lui (inventase misterele zeilor si ispasirile pentru cele mai mari crime, vindecand pe
bolnavi si impacand mania zeilor), au fost retinute de teama barbatilor
lor de a savari o atare crima; dar imbatndu-se ii pusera in aplicare
planul. Din acel timp, se spune, si brbatii au luat obiceiul sa mearga
la lupte chirchiliti. Sunt unii cari sustin ca. Orpheus a pierit fiind lovit
de trasnetul zeilor...
XVIII
LUCIAN (sec. Il d. Cr.)

INTRODUCERE.
NAscut pe la anul 12o d. Cr. la Samosata in Syria, spiritualul scriitor Lucian a inflorit subt domnia impAratului
Marcu-Aurel. Avocat in Antiochia, vine in urmA in Grecia,
unde profeseazA retorica si, dup un obiceiu al timpului,
face cAlatorii prin Grecia, Italia si Galia, dnd reprezentatii
retorice si avnd un succes rsuntor. Lucian a scris vreo
optzeci de lucrri intre care cele mai pretuite sunt Dialogu-
www.digibuc.ro
61
rik sale. Subiectele tratate de Lucian sunt dintre cele mai

variate: el atacd filosofia si, fAr s fi fost crestin, combate
religia pgn si in special mitologia greco-romana. Cunoscnd bine firea omeneascA, Lucian scrie cu mult bun
sims, cu simplitate si cu gratie temele ce trateazA si ni-a
lsat o serie intreagA de scrieri pline de humor si spirit 1).
De luctu 4, 20
TEXTE TRADUSE.
...
Cat pentru jeluirea celor morti, la top gsim aceeasi lege a ne-
buniei: in ce priveste modul de inmormantare el este diferit la diferitele

natiuni: Grecul arde pe ai si, Persanul ii ingroap, Indianul ii lustrueste
ca sticl; Scitul ins 'A maiincd, Egypteanul ii irnbalzameaz: acesta
povestesc ce am vzut uscat, de obicei si-1 face oaspe si come-
scan. Adeseori chiar and Egipteanul este lipsit de bani, scap de srcie, punand in gaj pentru un timp oarecare pe un frate sau pe un tat.
Iupiter Tragoedus XLIV, 42

Damis. Bine faci, Timocles, c-mi amintesti de deprinderile pe care
unele popoare le-au trecut in numrul moravurilor si legilor bor. Cci
se poate vedea din aceasta ce putin serioase sunt cele ce spun ele despre
zeii lor. E o intreag zpceal: unii consider drept lucruri sfinte

unele, altii altele. Scitii aduc jertfe unei sbii, Tracii lui Zamolxe,
care fugind din Samos a venit la ei, Frigienii zeului Lunus, Etiopenii
Zilei, Cyllenii lui Phales 2), Asirienii unui porumbel, Persii Focului,
Egiptenii Apei. Si cu toate cA toti Egiptenii au ca zeu comun apa,

mai au in special ca zeu locuitorii din Memphis un bou, cei din
Pelusium usturoiul, altii pasrea Ibis sau crocodilul, altii cinocephalus 3)
sau pisica sau maimuta, ba Inca.' dup sate, unii au ca zeu umrul
drept, iar altii din alte regiuni umrul stang; pentru altii este zeu
capul de jumtate tiat, apoi pentru altii o cup de teracot sau
un taler. Toate acestea nu sunt de ras, prea bunule Timocles ?
De sacrificiis XIII, it
Apoi, pentru ca zeii s nu rmara fr de case si de cminuri, le
ridic temple in care le asaz statui, fcand apel fie la Praxiteles, fie
la Polyclet, fie la Phidias. Si acestia nu stiu unde vor fi vzut pe zei,
I) Vezi Toxaris i Legende fi povefti antice publicate de noi In editia Casei $coalelor
i a lui Socec.
31 Phales, personificare ca zeu a lui phallus.
3) Un animal cu capul de caine,
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
62
dar ceea ce este sigur e c pe Jupiter il inchipuesc cu barbl, pe Apollo

totdeauna tngr, pe Mercur june mijindu-i barba, pe Neptun cu parul
albastru, pe Minerva cu ochii de azur. Cu toate acestea, cel ce inta

in templu nu pare a vedea filde din India, sau aur cdutat Intre metalele
din Tracia, ci chiar pe fiul lui Saturn 0 al Rheei, scoborit pe pArnant
0 aezat de Phidias, poruncindu-i-se s prezideze in derrturile dela

Pisa 0 s'a" se multumeasa ca, tot dupl cinci ani, s-i se sacrifice de
cineva, in treack, cu prilejul jocurilor Olimpice.
XIX
CLAUDIUS PTOLEMAEUS (sec. II d. Cr.)
INTRODUCERE.
Celebrul astronom si geograf, Claudius Ptolemaeus, nAs-
cut la Ptolemais, cum se spune, in Egipt, a inflorit pe la

mijlocul secolului al II-lea al erei crestine. Tr gad la Canoba lngA Alexandria a inceput pe la anul iz8 lucrAri de
astronomie pe care le continua la anul 167 si care au rAmas
ca lucrAri fundamentale pAnA in secolul al XVI-lea.
Ptolemeu a compus numeroase opere de stiintA, intre care
si o Geografie.
In cartea a III-a a acestei geografii, autorul are un capitol privitor la Dacia, cuceritA de Traian; intinderea acestei
tAri era dela Tibiscus-Timisul care forma frontiera Jazygilor Metanasti, p AnA la Hierasus-Siretul. Regiunile dela
rAsArit de Siret fAceau parte din Vloesia inferioarA si fuseserA
cucerite mai inaintea lui Traian.

Vom da numai lista popoarelor si oraselor din Dacia, dar
distantele se bazeazA pe date care nu sunt astAzi de utilizat.
Claudius Ptolemaeus, Geographia, III

Dacia
Rauri:
i. Tibiscus TC6Laxoq
long. 48,3o' lat. Timiqul
46
2. Rhabon sau Arhabon xcivrapaEw 49
43,30' Jiul
3. Aluta 'A.Ao&roc
5o,i5' 440
Oltul
4. Hierasus ` I6pcorsog
53,15' 0 46,45' Siretul
5. Danubius AocvoLog - Ister, cu gurile
cIepew j Hexr)
NapocxEov
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI
I BIZANUINI
Kcfaoy
Teuacrrova
Bopetov
ececycacc
In ?toy.
Locuitori:
Triburi dace x5, in serii de ate 3.
La nord: Anartii, Teuriscii, Cistobocii.

Mai la sud: Prendavensii, Ratacensii 0 Caucoensii.
Sub ei: Biezii, Buridensii (sau Buredaeensii) 0 Cotensii.
Sub ei: Albocensii, Potulatensii 0 Sensii.
Mai la sud: Saldensii, Keiageisii (sau Kiaginsii) 0 Piezigii.
Cetti:
Rucconium `Pouxxvcov
Docidava Aoxtaccucc (Aoxpccua)
46,3o' long. 48,Io' lat.

47,20'
Porolissum Hapatacsov (Hapacaaov)
49
52
52,15'
48
48
48,15'
48,15'
48,ro'
*-
Carsidava Kocpaaccua (Kocpcst8ava)

53,20'
Petrodava HeTp6aocuoc (He-cp6accva, He-cpaocaoc) 530,451
48,15'
Ulpianum 0 UTCECCv611
470,301
Napuca Necrcouxoc (Narcoi5xce)

Patruissa Hcapoinaaac (HCCTOW tom)
49
49
490,15'
50,30'
51,30'
52,15'
53,1o'
49,30'
450,30'
48
49,15'
47,4' "
47,30' *
47,40'
47,20' )
47,1' fr
490 ,301
Arcobadara 'Apxoc'caocpcc
Triphulum TplyouXoy
Patridava Harptaccua
Salinae Zany= (Ea:Myra)

Praetoria Augusta 11 pac-rcapta Aliyaxrroc
Sandava EZcv8ccua (Ecivaccoucc)
Angustia 'Avyoucyrta r Airyoucrctcc)

Utidava WI-Lao:um
Marcodava Mapxaccua (Mccpx6aava)
Ziridava Ztptaocua (Zy(kva)

Singidava Ecyyt8ccua (Ecyytaccva)
Apulum "ArcouXoy ("Acoaoy)
Zermizirga Zeppgtpycc (ZepgEryoc) ( replitCcpycc, Nepplolya)

Comidava Koiltaccuoc (Koxcaocucc)
Ramidava Pap.taccua (Pcwaccvoc)
51,30'
51,50'
Pirum Htpoli
510,15f
Zusidava Zouat8aucc
Paloda Hclaoacc
Zurobara Zoup66apoc
Lizisis (Aizisis) AcCcoi (Acyccg)
Argidava 'Apytaocua
52,40'
53
45,40'
46,15'
46,30'
48,30'
Tiriscum Tcptoxoy
Zarmizegethusa regia Zaptgeye6oix:ra BacrtAeco (Zaptateyieouaoc)
470,50'
www.digibuc.ro
*
*
*
47
4760'
47,15'
47,40'
47
*-
46,20'
46,2o'
46,40'
46,15'
46,40'
46,30'
46
46,15'
47
45,40'
45,20'
45,15
45,15'
450,15'
G. POPA-LISSEANU
64
49,30' long. 45,40' lat.
Aquae "Woc-ra
Tiasum Ttemov (Ttocacrov)
Tibiscum TL6Ecrxov
520
Zeugma Zey VA
Dierna Azpva
47,40'
45,30'
45,30'
44,40'
46140'
440)50'
47,15'
48
470,45'
49,30'
49
500,30'
44,30'
450
440,401
50
51,30'
44,45'
*
*
Netindava NeTtv8ccucc (NevrEv8ocucc.)
Acmonia 'Axt.t.ovcc
Druphegis Apoucplyk
Frateria (130poc-repot
Arcinna 'ApAvvec
Pinum 111,v6v (HEvov)
Amutrium 'Ap.o&rpt.ov
Sornum Epvov
52,45'
440,30f
440,30'
440,45'
450
*
*
*
*
Moesia Superioar
Locuitori:
Tricorninsii, Mysii, Picensii 0 Dardanii.
Ceati:
Singidunum (sau Sigindunum), Tricornion, Viminacium, apoi Tanatis, Eteta, Dorticum, Raetiaria Mysilor, apoi Orrea, Timaeum, Vendenis, Vellanis, Arrivantium, Nesos (sau Naessos) Vulpianum, Scupi.
Moesia Inferioar
Locuitori:
Triballii, Trogloditii, Peucinii, Krybyzii, Oitinsii, Ovulinsii, Demensii
(sau Deimensii) 0 Piarensii, apoi Arpii 0 Britolagii.
Ceati:
Regianum, Oescus al Triballilor, Diacum, Novae, Trimmanium (sau
Trimammium), Tiriste polls (sau Tiristipolis). Durostolon (sau Durostoron), apoi Tromarisca, Sucidava, Axiupolis, Carsum, Trismis (sau
Troismis), Dinogetia, Noviodunum, Nucraunum, Sitioenta, apoi Dausdava, Tibisca, apoi Zargidava, Tamasidava, Piroboridava, apoi Niconium,
Ofiussa, Tyraspolis, apoi RevArsarea rAului A.Aiacus Ptyscepolis, ReOrsarea raului Tyras, satul Ermonactus 0 Arpispolis.
Insule:
Borysthenis 0 Leuce.
DIO CASSIUS (155--240 d. Cr.)

INTRODUCERE.
lstoricul grec Dio Cassius s'a nscut, pe la anul 155, la

Niceea in Bitinia, sub domnia impAratului Antonin Piul. A
www.digibuc.ro
65
ajuns, la vrsta de 25 de ani senator, apoi edil i cvestor in

urm sub impAratul Pertinax i urmasii acestuia pretor. Pe
impdratul Caracalla 1-a insotit inteo cAldtorie in Asia. A
fost apoi numit prefect in Smirna, iar dup aceea guvernator in Africa, in Dalmatia si in Panonia. A fost in doul
rnduri consul, iar la bkrnete s'a retras la Niceea, unde
si-a compus opera sa.
La indemnul impAratului Alexandru Sever a scris Istoria
romand in optzeci de cArti, din care avem fragmente din primele 35, aproape complete cArtile 36-54, restul dela 55-60
extrase fAcute de un autor necunoscut, iar ultimele dela
61-8o, extrase fAcute de un compilator bizantin din secolul al XI-lea Xiphilin.
Dio Cassius trateaz sumar epoca republican si mai
desvoltat epoca imperiald. Si, prin faptul cd el a avut In vieata
sa inalte demnitti, a putut avea la indemnd memorii

numeroase documente oficiale, iar, incepnd cu .domnia lui
Commodus, si note si amintiri personale.
Elev al scoalelor de retoric, opera lui Dio Cassius se re-
simte de influenta retorilor. El pune in gura personajelor

sale discursuri pe care el insusi le compune.
Pentru epoca lui Traian si a rzboaielor acestui imprat
cu Dacii, Dio Cassius este cel mai insemnat izvor de informatii.
LI, 22
Triumful lui Caesar

TEXTE TRADUSE.
22. Trupe de Daci si de Suevi luptau (intr'un spectacol) unii contra

celorlalti. Ultimii erau Celti, primii Sciti. Acestia locuesc dincolo de
Rin, cci mai multe popoar poart numele de Suevi, aceia pe ambele
maluri ale Istrului o ' i '&p&rcpc o3 "Ia-cpou v6p.ov-cou ; unii
dintre acestia si anume cei ce-si au locuintele dincoace de fluviu,
aproape de Triballi, fac parte din prefectura"Mysiei si se numesc Mysieni, inafar de cei din vecintate, iar cei ce vin dupa ei se numesc
Daci sau Geti sau Traci, cAci poporul Dacilor i stabilise odinioar
colonii in apropiere de Rodope. Iar, acesti Daci, mai inainte vreme,
trimiseser o ambasad lui Caesar, ins nesatisfcndu-li-se niciuna
dintre cererile lor, se aplecar spre partida lui Antonius, fr ins s-i
fie de vr'un folos din cauza certurilor lor interne. In urma acestora,
3 A. R.
Studii ri Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
66
G. POPA-LISSEANU
multi fiMd fAcuti. prizonieri, fur nchii impreun cu Suevii. Spectacolele durar mai multe zile.
23. In timpul acesta M. Crassus este trimis in Macedonia si in Grecia
s se lupte impotriva Dacilor i Bastarnilor
mAcestia sunt socotiti
ca Sciti. Trecand Istrul ei supuserl Mysia situat In fata lor, apoi pe
Triballii din vecinkate i pe Dardanii ce locuesc in tam celor dinti.
Cat timp se luptau intre ei, Romanii nu s'au amestecat in treburile

lor, dar dup ce trecur peste Haemus i fcur incursiuni in Tracia
Dentheletilor aliati cu Romanii, Crassus pentru a apra pe Sitas, regele
Dentheletilor care era orb si mai ales fiinde se temea pentru Macedonia, a pornit in contra lor. Groaza ce i-a lovit pe acestia a fost- de
ajuns ca ei s evacueze tinutul. Dupa aceast izband, Crassus urrrarindu-i in timp ce ei se retrgeau spre tam lor, a ocupat cetatea Segetica
si s'a repezit asupra Mysiei, pe care a pustiit-o...

27. Altdat Mysienii si Getii locuiau in intregime in tara dintre
Haemus si Istru. Dar, cu timpul, unii dintre ei 1c schimbar numele.
In urml numele de Mysia 1) s'a dat pentru toat regiunea pe care o
separ de Panonia, Savus 2) ce se vars in Istru, regiune la nordul
Dalmatiei, Macedoniei si Traciei. Printre alte popoare se gseste aci
si cei cari odinioara se numeau Triballi, precum si cei cari se numesc
astzi Dardani.
Istoria Roman LIV, 36

In acest an a fost ales, pentru intaiasi dat dela Merula, un flamin
Dial; paza senatelor-consulte a fost incredintat cvestorilor, fiinda tribunii si edilii, in grija cairora fuseser mai inainte, o fAceau aceasta
prin subalternii lor, de unde au urmat mai multe neregule. S'a hotrit
de asemenea ca templul lui Ianus Geminus (el fusese deschis) s IAman inchis ca c cnd rzboaiele ar fi fost terminate; cu toate acestea
el n'a fost inchis cci Dadi, treceind peste Dundrea inghetatd se apucard
pustiasca' Pannonia, iar Dalmatinii se rescular, impotrivindu-se
pltii impozitelor. Aceste miscAri furl innbusite de Tiberiu, care a
fost trimis impotriva lor, din Galia unde se dusese impreun ea Au-
gust. cat depre Celti si Catti (ei trecuser de partea Sicambrilor si

prsiser tam pe care li-o craduser Romanii ca locuinte) au fost unii
maltratati, altii subjugati de Drusus. Dup aceasta, amandoi, impreun
cu August venir la Roma (cci impratul petrecuse aproape tot timpul
in regiunea Lionez spre a supraveghia de aproape pe Celti) si se

conformarl decretelor aduse in onoarea victoriilor lor si celorlalte
indatoriri. Acestea au avut loc sub consulatul lui Jul si al lui Fabius
Maximus.
1) Autorul nu face deosebire intre Mysia i Moesia.
2) Savus este Sava.
www.digibuc.ro
67
LXVII, 6 1)
6. Cel mai mare rzboiu de atunci pentru Romani fu cel cu Dadi,

peste cari atunci domnia Decebal. Dura care avusese domnia mai Inainte
o oferi de bunAvoie lui Decebal, pentruc era ager in a intelege ale rz-
boiului 0 ager a le executa; inteligent in alegerea momentului de a

nvli asupra inimicului, oportun in retragere, mester la curse, viteaz
In lupte, stiind s profite cu dibkie de o victorie 0 a scpa cu bine
dintr'o infrngere, calitti care 1-au fcut pentru Romani un adversar
redutabil. Eu numesc acest popor Daci, dupd cum se numesc fi ei fi precum
Ii numesc fi Romanii, cu toate cd ftiu cd unii Greci ii numesc Geti, pe
drept sau pe nedrept; eu personal cunosc ca Geti pe cei ce locuesc

dincolo de Hem lng Istru. Deci Dornitian intreprinse o expeditie
de rzboiu impotriva lor, clar el nu s'a ocupat de rzboi (ci edit' Anand
inteun oras din Moesia, s'a aruncat, dup obiceiul ski, in bratele des-
frklui), ad nu numai a nu putea suporta ostenelele corporale, ci
fiind de un suflet mic, era desfrAnat 0 inclinat spre femei 0 bAieti.

Trimitnd la rzboiu in locul su pe alti generali, de cele mai multe
ori o nimerea ru. De ate ori nu izbutea, invinovtea pe generali 0-0
insusea succesele la care nu luase parte. Pentru infrngeri acuza pe
ceilalti, chiar and ei urmaser ordinele sale. El ura pe cei ce repurtau
succese in ceva 0 mustra pe cei ce cdeau.
7. El voi s se rzbune impotriva Quazilor 0 a Marcomanilor cari
nu voiserl s-i dea ajutor in contra Dacilor; veni in Panonia ca s se
bat cu ei 0 ucise pe solii ce ei ii trimiseserg pentru a doua meal ca sd
facl pace. FiMd invins de Marcomani si pus pe fug, trimise in grab
soli lui Decebal, regele Dacilor, invitndu-1 s incheie un tratat pe
care el mai inainte il refuzase, desi '11 ceruse de mai multe ori. Acesta
primi conventia, cki se gsea in mare stramtorare, dar nu voi sa vina
el insusi la tratative, ci trimise pe Diegis cu ativa brbati comati cari
s-i predea armele 0 ativa captivi, ca 0 cum numai pe acestia i-ar fi
avut in minile sale. Randu-se aceasta, Domitian puse diadema pe
capul lui Diegis, ca 0 cnd in adevr ar fi invins 0 cI putea s dea un
rege Dacilor; distribui soldatilor onoruri 0 bani 0 trimise la Roma,
ca invingkor, intre altele, delegati de ai lui Decebal 0 o scrisoare ca
din partea acestuia, dar care se zicea a a fost plAsmuit de el. Spre
a da mai mare pompl serbrilor triumfului su, el trimise mai multe
obiecte, pe care nu le luase dela dusmani, (tocmai contrarul el cheltuise
pentru moment mari sume spre a obtine tratatul, d And lui Decebal
mesteri priceputi pentru tot felul de lucruri folositoare 0 pentru timp
de pace 0 pentru timp de rzboiu 0 fgAduindu-i s-i mai dea mereu),
ci le scoase din mobilierul imperial, cki el se folosea de ele intotdeauna
ca de o prad de rzboiu, deoarece el redusese chiar imperiul la servitute.
8. Ii s'a decretat asa de mari onoruri e mai tot universul de sub

ascultarea sa era plin de imaginile 0 statuele sale de argint 0 de aur;
1) Am utilizat ln mare parte traducerea lui Anghel Demetrescu.
5"
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
68
a dat un spectacol mket din care nu afam nimic deosebit pentru istorie
deck doar c i fetele luar parte la alergAri...
1o. In rzboiul cu Dacii se mai petrecurd i urmkoarele fapte demne
de amintit. Julianus, chuia impAratul Ii incredint conducerea rz-
boiului a dat ordin, intre alte msuri nimerite ca soldatii s-si scrie
pe scut numele lor si al centurionilor lor, pentru ca s se poat distinge
mai usor cei ce s'ar purta bine sau cei ce s'ar purta ru. Intr'o lupa
aproape de Tape, dnd peste dusmani, .ucise foarte multi din ei; intre
ei Vezina, care ocupa al doilea Mc dup5. Decebal, neputand s scape
cu viat, se prefku a adea, ca si cum ar fi fost mort, si cu mijlocul

acesta fugi pe ascuns noaptea. Decebal temandu-se ca nu cumva Romanii, incurajati de aceast victorie, s porneasa asupra resedintei
sale, fail arborii de prin prejur i pe trunchiuri puse arme, pentru ca
Romanii, temandu-se c sunt militari, s se retrag; ceea ce s'a i inAmplat .
LXVIII
4. Traian ajunse Cesar si dup aceasta imprat, desi Nerva avea
unele rude; dar acesta nu puse rudenia mai presus de interesele Statului. Cu toate cA Traian era Iber, iar nu Italian sau Italiot 1), el totusi
Il adopt, fiindc panA atunci niciun str5in nu ocupase imperiul roman,
aci el credea c trebuie tinut in seam virtutea, iar nu patria cuiva.
Dup aceast adoptiune, muri in urma unei domnii de un an, patru
luni i nou zile; trise saizeci i cinci de ani, zece luni i zece zile.
LXVIII, 6
6. Dupb: ce sttu catva timp la Roma, Traian intreprinse o expeditiune Impotriva Dacilor, gAndindu-se la tinuta lor i fiind revoltat de
tributul ce ei Il primeau pe fiecare an si fiinded vedea cum creste si
puterile lor i ingAmfarea lor. Decebal, afland despre plecarea lui,
fu cuprins de spaimA, fiindc stia bine c'd mai inainte invinsese nu pe

Romani, ci pe Domitian i c de astdat el avea sA se lupte impotriva
Romanilor si a impratului Traian. Cki Traian se distingea prin dreptate, prin vitejie i prin simplitatea moravurilor sale. El avea un corp
robust (incepuse a domni in al patruzeci i doilea an), inct putea su-
porta ca oricare altul oboseala; cu un suflet viguros asa cA un avea

nici indrzneala usuratia a tineretii, nici moliciunea btrnetii. Nu
invidia i nici nu injosea pe nimeni, ci dimpotrivI el cinstea pe toti
cei buni si-i ridica la demnitati; de aceea, nici nu se temea nici nu ura
pe vreunul din ei. Nu dedea crezamnt brfelilor i nu era pornit spre
mnie. Se abtinea dela averile altora deopotrivl ca si dela omorurile
nedrepte.
1) Care i trage origins dintr'un Italian.
www.digibuc.ro
DACIA TN AUTORII GRECI SI BIZANTINI
69
7. Cheltuia sume foarte mari pentru rAzboaie, foarte mari i pentru

lucru-ile de pace; dar, cele mai multe i cele mai necesare cheltueli
le fAcea pentru drumuri, pentru porturi si pentru edificiile publice,
frA ca, pentru vreuna din aceste lucrri, sA verse sAngele cuiva. Era
inzestrat dela naturA cu atAta inAltime de conceptii si de cugetare, incAt
atunci and a ridicat Circul din ruine, a pus o inscriptie in care spunea
cA l-a fAcut asa fel ca sA incapA in el intreg poporul roman. Lui ii pldcea
mai mult scl fie iubit declit sd i se aducd onoruri. Se purta cu blndete
fat de popor i cu demnitate in legAturile sale cu senatul; era iubit
de toti, temut de nimeni, inafarA de dusmani. Lua parte la vrtAtorile
cetAtenilor, la ospetele si la lucrArile lor, la proiectele ea si la petrecerile
lor; adeseori ocupa locul al patrulea in lectica lor si nu se temea de a
intra in casele lor fArA de gardA personalA. FArA sA stAp AneascI la per-
fectie elocinta, li cunostea procedeele si le aplica. Nu era nimic in care

sA nu se distingA. El bea vin panA se stura, fled sA-si piard mintile,
si in plAcerile sale niciodatA nu vAtAma pe nimenea. DacA iubea rAzboiul,
se multumea cu succesul si cu umilirea dusmanului inversunat si cu

sporirea statului sAu. CAci, niciodatA sub domnia lui nu s'a intAmplat,
cum se face de obiceiu in atari imprejurAri, ca soldatii s se poarte cu
ingmfare i cu obrAznicie; asa de bine i stApnea. De aceea, nu fArA
dreptate Decebal se temea de el.
8. CAnd Traian pomi cu expeditie impotriva Dacilor i and ajunse
la Tape, unde era tabAra barbarilor, li s'a adus o ciupercd mare pe care
era scris in litere latine cd ceila4i aliati fi Burii sfeitut,sc pe Traian sd
se intoarcd inapoi 1ci sd facd pace. Cu toate acestea, Traian cAzAnd asupra
lot, vAzu cA un mare numAr dintre ai si sunt rAniti i ucise mai multi
dusmani. Lzpsindu-i bandajele se zice cd n'a crutat
sfdfie chiar hainele de pe el si le tAie in petece. Mai mult chiar, a dat ordin ca soldatilor
morti in luptA sA li se ridice un altar, si sA li se facA in fiecare an sacrificii funebre. Urcandu-se pe nlimi i luAnd colinele una dupA
alta cu mari primejdii, ajunse aproape de capitala Dacilor, in vreme
ce Lusius care atacase prin altA parte fAcu un mare race! i un mare
numAr de prizonieri.
9. Decebal trimisese, chiar inainte de a fi fost invins, o deputatiune,
nu dintre comati, ca mai inainte, ci dintre principalii pileati 1). Acestia
arunand armele jos si arunandu-se la pqm Ant se rugar de Traian

sI binevoiascA inainte de toate s consimtA ca Decebal s vie inaintea
sa i s stea de vorbA cu el, pentrucA este gata s facA tot ce ar cere;
iar dacA nu, sA trimeat impAratul pe cineva sA se inteleagl cu el. I-au
fost trimisi Sura i Claudiu Livian, prefectul pretoriului. Dar nu s'a
ajuns la niciun rezultat, cAci Decebal nu indrAsni sA vie la intrevedere,
ci trimise pe ctiva
Traian ocupA atunci muntii fortificati,
unde aflA armele si masinile de rAzboiu, captivii i steagul luat mai inainte
') Comati erau oameni ce purtau prul lung, oameni cu coame, pikatii erau oameni
cu capul acoperit cu pileus,
www.digibuc.ro
70
G. POPA-LISSEANU
dela Fuscus. De aceea Decebal si mai ales fiindca Maximus prinsese

pe soru-sa si ocupase un loc intrit, se art dispus s trateze in oHce
conditii, nu cu intentiunea de a le observa, ci pentruca voia sa mai fa"sufle deocamdat. Ii se pretinse sa inapoieze armele, masinele de rzboiu,
pe masinisti, s predea pe dezertori, s drame fortificatiile, sa evacueze teritoriile cucerite si pe lang acestea sa considere de amici si
de inimici pe cei ai Romanilor, s nu mai primeasc pe nimeni, si s
nu mai ia in serviciul sat' pe niciun soldat din imperiul roman, caci
el atragea la sine un mare numar din cei mai viteji; el consimti, desi
fr voia sa, la aceste conditiuni, dupa ce se dusese la Traian, dui:4
ce se aruncase la parnant, i se inchinase si depuse armele. Traian trimise pentru aceasta o deputatiune la senat ca sa se confirme si de acesta
pacea. In urma acestui tratat, lasand o armata la Zarmizegetusa si sta-
bilind garnizoane in restul trii, se intoarse in Italia.

ro. Deputatii trimisi de Decebal furl introdusi in senat, unde, depunand armele, isi impreunara mainile dup modul captivilor, pronun-
tar cateva cuvinte si rugaminti si asa incheiar pacea si-si ridicar

armele de jos. Traian isi celebr triumful si fu supranumit Dacicus ;
el dete in teatru lupte de gladiatori, cci avea predilectie pentru astfel
de lupte, facu s apara histrioni pe scena, caci iubea pe unul din ei,
pe Pylade ; i. cu toate ca era un barbat rzboinic, se ingriji nu mai
putin de celelalte indatoriri ale administratiei si ale justitiei; ci and
in Forul lui August, cand sub porticul numit al Liviei, cand aiurea,
isi pronunta sentintele sale stand pe tribun. Dar, cand ii s'a anuntat
ca Decebal nu respecta conditiunile tratatului, 6 isi face provizii de
arme, ca primeste transfugi, cali reface fortaretele, c trimite solii
la popoarele vecine, c face, pustiiri in trile cari fusesera mai inainte
impotriva lui, ca ocupase niste tinuturi de ale Iazygilor, tinuturi pe care
Traian refuzase sa le dea inapoi, clnd acestia le cerur, atunci senatul
declar pentru a doua oar pe Decebal de inimic al Romei si a doua oar
insarcina pe Traian s faca rzboiu in persoan si nu prin generalii sai.
i r. Fiindca mai multi Daci trecura la Traian, si pentru alte mo tive,
Decebal se ruga din nou pentru pace. Dar, in loc de a consimti s depun armele si persoana sa, el strangea pe fata trupe si atata pop oarele
vecine, atragandu-le luarea aminte ca daca it vor prsi, vor fi si ei

in primejdie; c ei isi vor asigura libertatea mai usor, &ca.' vor lupta
alturi de el, inainte de a patimi vreo nenorocire; ca de vor lsa pe Daci
s piar si ei insisi, mai in urm, fiind lipsiti de aliati, vor fi subjugati.
Decebal fu biruit prin forth', dar era cat pe aci sa omoare prin viclenie
si inselaciune pe Traian; caci trimise in Moesia niste dezertori in-
sarcinati sa.-I ucid, fiindca el era totdeauna accesibil, iar atunci mai
ales din cauza nevoilor razboiului, primea fall deosebire pe oricine
voia s-i vorbeasc. Dar ei nu putura sa reuseasca, fiindc unul din
ei, ffind banuit si arestat, descoperi, prin tortura, tot complotul.
12. Decebal, chemand la sine pe Longinus, prefectul unei legiuni,
si a crui valoare in lupte o cunoscuse, si induplecandu-1 s vie la o
www.digibuc.ro
71
intrevedere sub pretext ca Ii se va supune, puse mana pe el si-1 intrebA in public de planurile lui Traian. Dar, fiindcA acesta nu voi sa-i
spun nimic, Il retinu in paza libera. i trimitand un sol la Traian Ii
ceru, dac voieste
libereze pe Longin, s-i cedeze tara p aria la
Istru i sa-i plteascA banii ce cheltuise cu razboiul. Traian raspunzandu-i in vorbe in doi peri, prin care voia sa-1 faca s creada, ca el
nu pune niciun mare pret i niciun mic pret pe Longin, pentru ca nici
sa-1 lase s piara, nici s-1 rscumpere cu sume mari, Decebal stetea
la indoial, nestiind ce are sa faca. In timpul acesta Longin, procurandu-si otravl printr'un libert, flgadui lui Decebal ca-1 va impaca cu
Traian, de team:4 ca nu cumva, banuindu-i intentia, sa nu-1 tina sub
pazA prea severa; apoi scrise lui Traian o scrisoare, dand-o libertului
s o duca lui Traian spre a fi in siguranta. IndatA ce a plecat libertul,
Longin a luat otrava peste noapte i muri. Decebal ceru dela Traian
pe libert, fAgAduindu-i cA in schimb Ii va da corpul lui Longin i zece
captivi i trimise indatA pe centurionul prins impreuna cu Longin,
Cu speranta cA astfel va reusi mai usor in planul ski; prin acest centurion Traian aflA tot ce se referea la Longin. Totusi el nu-i trimise
inapoi nici pe centurion, nici pe libert, socotind vieata acestui om este
mai de pret pentru demnitatea imperiului deck inmormantarea lui
Longin.
13. Traian construi un pod de piatrd peste Istru, pentru care fapt
Ii exprim toata admiratiunea mea. i celelalte luctiri ale sale sunt mrete, dar aceasta le intrece pe toate. Stalpii, in numar de douazeci sunt
de piatr patrat, inalti de cinzeci de picioare, afarA de temelie i largi
de saizeci; acesti stalpi, deprtati tmul de altul de o suta saptezeci de
picioare sunt uniti intre ei prin arcade. Cum s nu admire cineva cheltuiala facuta ca aceasta lucrare I Cum sl nu se mire cineva de modul
cum fiecare din ei s'a asezat inteo apA plinA de vartoape, pe un teren
nomolos, neputand fi abtut curentul apei. Am spus largimea fluviului,
nu pentrucA ocupa numai acest spatiu, caci uneori acopere un spatiu
indoit i chiar intreit, ci pentruca acesta -este locul cel mai ingust
cel mai potrivit din acele tinuturi pentru construirea unui pod. Dar
cu cat se ingusteaza mai mult aci, coborindu-se apa dintr'un lac mare
spre a intra intealtul si mai mare, cu atata devine mai repede si mai
adanc, incat aceasta contribue la greutatea construirii podului. Aceste
lucrari sunt o nouA dovadA de Marimea mintii lui Traian. Cu toate
acestea pentru noi podul nu este de niciun folos, caci astazi nu sunt
din el deck stalpii, ne mai avand trecatoarea pe deasupra lor, ca
cum s'ar fi facut numai ca sA arate el nu este nimic care sA nu poat
fi indeplinit de mintea omeneascA. Traian, temandu-se ca nu cumva,
cand inghiata DunArea, Romanii de dincolo sa fie atacati, fAcu podul,

pentru ca sa-si poata trece ostirile mai usor. Dara Adrian, din contrd,
tenandu-se ca barbarii, dupd ce vor fi atacat pe pcizitorii podului, sd
nu aibd o trecere mai lesnicioasd in Moesia, ddrdmd constructiunea de
deasupra.
www.digibuc.ro
72
G. POPA-LISSEANU
14. Trecnd Istrul pe acest pod, si conducand rzboiul cu mai mult

sigurant dect grab, Traian cu timpul si cu mare greutate invinse
pe Daci, dnd el insusi multe dovezi de strategie si de brlAtie si dup
ce a infruntat multe primejdii si dui:4 multe fapte de vitejie din partea
soldatilor sii. Unul dintre acestia, un clret fiind greu rnit, fu scos
din btlie cu ndejdea c se va putea vindeca; dar, simtind c ii este
cu neputint s se vindece, se repezi din cort, cci rul nu ajunsese
la culme, si asezndu-se din nou in sirul de bItaie, muri dup ce fcu
minuni de vitejie. Iar Decebal, vAzAnd c resedinta sa, el tam sa intreagg este in Juana invingtorului si c el insusi este in primejdie de
fi prins, se ucise singur si capul ski fu adus la Roma. Astfel Dacia
fu prefcut in provincie romang si Traian coloniz in ea mai multe
orase. Se &ill si tezaurele lui Decebal, cu toate 6 fuseser ascunse
sub rftul Sargetia 1) care ud resedinta regal. In adevr, el abtuse
raul prin niste captivi si fcuse o groap in fundul lui; apoi depunnd
inteinsa o cantitate mare de aur si argint, si alte lucruri pretioase si
tot ce ar fi putut suferi umezeala, asez deasupra lor pietre si grmezi
de pmnt; in urm readuse rtil in albia sa; iar in niste pesteri depuse tot prin acei captivi, vestminte si alte obiecte de acest fel. Apoi,
dupa ce fcu aceasta, id ucise ca s nu spunk' nimic. Dar Bicilis, unul
dintre intimii si, care cunostea toate, fu prins si descoperi secretul.
Cam in acelasi timp Palma, guvernatorul Siriei, ocup Arabia, dimprejurul Petrei, si o supuse Romanilor.
15. Dup ce s'a intors Traian la Roma, sosir mai multe solii dela
popoarele barbare, intre altele si dela Indieni. Apoi dete spectacole
publice, timp de o sut dougzeci i trei de zile, in care se uciseser
'Ana la zece mii de fiare slbatice si de animale domestice si se luptail zece mii de gladiatori. Pe solii sositi din partea regilor, Traian ii
puse sa priveasc la spectacole din scaunele senatorilor. Tot in acest
timp fAcu drumuri pavate cu piatr prin mijlocul bltilor Pontine si
dealungul lor edificii si poduri mrete. Moneta de odinioar puse sa o topeasc. Lui Licinius Sura care muri ii acord o inmormntare publicA
si o statu. Acesta ajunsese la atta bogatie si glorie, 'Mat construi

un gimnaziu 2) pentru Romani. Atat de mare era prietenia si increderea
lui Sura fat de Traian si a lui Traian fat de Sura incit, cu toate
calomniile la care acesta fusese expus, dup cum se intmpl cu toti

aceia cari au oarecare trecere pe langa imprati, Traian nu avu fat
de el nici bnniall nici ur; ci, vznd incptnarea celor invidiosi,
se duse in casa lui Sura, fr s fi fost invitat, spre a lua masa impreuna, si dupa ce-si trimise inapoi garda, churl pe medicul lui Sura
si-1 puse s-i ung ochii, apoi pe brbierul acestuia II puse sa-1 rada,
cAci asa era din vechime obiceiul cettenilor romani si chiar al implratilor; Adrian fu cel dintai care introduse obiceiul de a-si lasa
') Streia, un afluent din stnga Mureului.
2) Edificiu public pentru exercitii de gimnastia.
www.digibuc.ro
73
nand aceasta i apoi luAnd baia i cinnd, a doua zi spuse

acelora cari aveau obiceiul de a blrfi pe Sura: Dac' Sura ar fi avut
de gnd s m omoare, m'ar fi omorit ieri...
23. Intre alte onoruri ce i se decretarl lui Traian de Senat, fu
supranumele de Optimus, adecl Prea-Bunul. El mergea intotdeauna
cu toat armata pe jos, punea la regul pe soldati in toate expeditiunile,
Ii aseza la linie, conducndu-i inteun fel sau intealtul i trecea prin

vaduri ca i ei. Clteodatl rspindea stiri false prin cercetasi, ca s
deprinz pe soldati cu tactica, i totdeodatl sl-i fac gata pentru oHce
si sa nu se teama de nimic. Dupl ce cuceri Nisibe i Batna se mai
numi i Particul, dar cel mai mult se mandrea cu numirea de Optimus,
decat de toate celelalte, pentrucl aceasta se raporta mai mult la ca-
racterul deck la armele sale...
33. Traian se pregAtea s faca iari o expeditie in Mesopotamia;

dar, fiinda boala i se agrava, plec sl se duc pe mare in Italia si
lasa pe P. Eliu Adrian cu armata in Siria. Astfel Romanii dupa ce
cuceria Armenia, cea mai mare parte din Mesopotamia si din tara
Partilor, in desert se muncir si se expuserl la primejdii, cici Partii
depunnd pe Parthamaspate, reveniel la independenta bor. Traian se

imbolnvi, dup cum bnuia el insusi, din otrAvire, iar dup cum spun
unii, din cauza opririi sngelui ce-i curgea In fiecare an pe jos; cci
fu lovit de apoplexie, asa inct o parte a trupului i se paralizk iar trupul
intreg fu atacat de idropisie. Ajungnd la Selinunte in Cilida, pe care
o numim i Traianopole, i dete deodat sufletul, dup ce domnise
noulsprezece ani sase luni i cincisprezece zile.
LXXI
u. .. Sub domnia lui Marcus Aurelius Antoninus (161-18o) venir la implrat deputati dela barbari spre a se supune. 0 parte din ei
furl primiti in armat i trimii unii inteo parte, altii in alta precum
si dintre captivi i transfugi cei ce puteau servi. Iar o alt: parte cptar
unii in Dacia altii in Panonia, altii in Mysia si Germania
chiar in Italia. Cativa din ei cari locuiau in Ravena se rlscularl, ba
chiar se incumetaserl s ocupe cetatea. De aceea impAratul nu mai
introduse in Italia pe niciunul din barbari; i colonizl in alte pArti
pe cei ce veniser mai inainte.
13. Astingii, sub conducerea lui Rhaos i Rhaptos venir sA locuiasc
in Dacia cu speranta c vor lua bani i pmnt pentru alianta lor,

dar necptnd nimic i lsarl femeile i copiii la Clemente, ca s ocupe
cu armele tam Custobocilor; i cu toate ca-i invinserk totusi nu infestau mai putin Dacia. Iar Dacringii temndu-se ca nu cumva Clemente, inspAimantat sl nu-i introduc in tam pe care o locuiau ei, ii
atacar pe neasteptate
bAturl asa de tare inch Astingii nu mai co-
miserl nicio dusmlnie asupra Romanilor, ci rugarl mult pe Marcu

sl le dea bani i plmant cu conditiune de a face rlu celor ce luptau
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
74-
atunci cu el. Acestia implinir o parte din promisiunile lor.. Cotinii ilia
ii propuser conditii analoage.
. . Jazygii ina trimiser deputati la Marcu, rug Andu-1 de pace, dar
nu obtinur nimic, aci Marcu, stiind a acest popor este necredincios

si mai fiind inselat si de Quazi, voia s o curme odat cu ei...
XXI
CLAUDIUS AELIANUS (sec. III d. Cr.)
INTRODUCERE.
Claudius Aelianus, cunoscut sub numele de sofistul Aelian, desi s'a nscut ca Roman, la Praeneste, in Italia si desi
a trit tot timpul la Roma, ca scolar al lui Pausanias, a scris
in greceste. Dela el ni s'a pAstrat o istorie variatg Varia
Historia in 14 at-1i si o lucrare in care ni se vorbeste
despre particularittile animalelor De animaliumnatura in

17 arti. Aelian, poligraf grec, n'are o mare valoare stiintificA. In ateva pasaje face inentiune si despre regiunile
tgrilor noastre.
De natura animalium II
1. Cltoria berzelor
-TEXTE TRADUSE.
Cnd berzele se gndesc sd-si prseasc locuintele lor din Tracia

si s fug de frigul din Tracia, se strng in mare numr la Hebru si
fiecare inghite ate o pietricia pe care s o aili ca mncare si ca lest
fat de bgtaia vnturilor si pornesc in altoria lor spre Nil in dorinta
clup cldurl si hran de iarn...
XLII
Soimii la vnat
Soimii nu sunt mai putin mesteri la vanatul pasrilor deck vulturii
si nici ca mrime nu le sunt inferiori. Dintre pgsri ei sunt socotiti
ca cei ce tin mai mult la oameni si sunt mai domestici. Aflu din auzite
c in Tracia ei se unesc cu oamenii la vnat de pasdri pin bati: oamenii stau linistiti cu laturile intinse, iar soimii sburnd pe deasupra
sperie psrile si le mnd spre laturi. Iar Tracii daca prind pasrile
le impart cu soimii si ii socotesc ca tovarsi credinciosi in societatea
vanatului de pasri. Daa nu imparte cu ei prada ce li se cuvine, sunt
lipsiti de tovarsi la vnat...
www.digibuc.ro
75
XXV
De Mysorum ad Istrum piscatione

Mysii nu cei ce locuesc la Perganum al lui Teleph, ci cei ce triesc
mai jos la Pont cari gonesc pe Sciti din devastarile lor si cari apara
pentru Romani regiunea din apropierea Heracleei si de lang fluviul
Axius, dela cetatea Tomis, in locul unde M idea fiica lui Aeetes, a
AN/I-sit oribila crim fata de fratele ski Absyrt, nelegiuirea blestemat a otravitoarei din Colchis bine cunoscuta de Greci
locuitorii
Mysi pescuesc in chipul urmator: (si se arata felul cum se prind pestii).
Aelian, Variae historiae III

XV
De Thracum et Illyorum vinositate

Se stie si se cunoaste de toata lumea ca Thracii sunt grozavi de be-,
/ivi. Dar nici Illyrii nu scapa de aceasta invinuire, ba inca ei pat si
rusinea ca la ospete in fata oaspetilor isi permit ca fiecare sa inchine
pentru femei si uneori chiar si pentru femeia ce nu este a sa.
Variae historiae VIII

VI
De barbarorum inscitia literarum et disciplinae

Se spune ca ntre vechii Traci nirnenea nu pia carte. Ba ilia socoteau toti barbarii ce locuiau in Europa ca este o mare rusine sa se
foloseasc cineva de scris. Asiaticii ins, cum se spune, s'au folosit
mai mult de seris. De aceea, unii indraznesc sa sustina ca nici Orpheus
n'a stiut carte, ca fiind Trac, si ca faima despre el a fost o nascocire.
Aceasta ni-o spune Androtios, daca este de erezut pentru ce el declara in ce priveste ignoranta si nestiinta de carte a Tracilor.
XX II
PORPHYRIUS (sec. III d. Cr.)

INTRODUCERE.
Nscut la anul 233 d. Cr. la Tyr in Fenicia sau la Batania, in Palestina, Porphyrius s'a numit si Basile, cuvnt
ce insemna traducerea numelui su fenician Malchius sau
Malech, rege, in cel de purator de porfirl. Este un filosof
grec din scoala neo-platonianA care s'a stabilit la Roma,
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
76
unde a trAit in intimitatea filosofului Plotin. Desi cAsAtorit

cu o vcluvA crestinA, Marcella, Porphyrius a rAmas totusi
pgn; in contra crestinilor a scris un tratat ce a fost ars

mai trziu din ordinul impratului Theodosie al II-lea. A
Kris vreo saizeci de opere dintre care ni-au rgmas vreo
dou5isprezece. Intre acestea avem Introducerea la categoriile
lui Aristotel, Vieata lui Plotin, Vieata lui Pythagoras, si alte
cteva.
De antro Nympharum 28
TEXTE TRAD USE.
Regiunile sudice fac s crease trupurile mai mici, cci aldura de

obiceiu le slbese si le usuc. Dimpotrivg in regiunile nordice toate
corpurile cresc mai mari. Ca exemplu ne sunt Celtii, Tracii
Cci regiunile acestora sunt umede i bogate in psuni. De altfel insusi numele de Boreas vine dela bora. Bora ins insemneaz psune.
vntul suflnd din tara bogat in psune, s'a nurnit Boreas adia
bine hrnit 1).
De abstinentia II 56
Scriitorul Pallas care ne-a lsat o prea frumoas colectie de misterie
de ale lui Illithras ne spune c cele mai multe jertfe de oameni au

fost suprimate sub impratul Adrian 2). Cci inainte vreme in Laodicea din Siria se jertfea in fiecare an o fecioar pentru Minerva, iar
acum s'a luat obiceiul s se sacrifice o cerboaicA. De asemenea, in Africa,
Carthaginenii faceau jertfe umane ce au fost oprite de Iphicrates. Du-
mathenii, popor din Arabia, jertfeau in fiecare an o fat pe care o

ingropau sub altar ce servea drept sanctuar. Iar Phylarchus ne vorbeste de o traditie pe care o aveau in general toti Grecii, ca inainte
de a pomi la rzboi s sacrifice un orn. Nu mai vorbesc de Traci
si de Scitii 3). Trec sub tkere de asemenea cA Atenienii au jertfit la
o srbtoare pe fiica lui Erechteu si a Praxitheei. Dar, 'Ana in ziva
de astzi, cine nu stie ea in marele oras (Roma) se obisnueste s se jert-
feasc un orn la srbtoarea lui Jupiter Latiaris...
De abstinentia IV, 21
Istoria ne povesteste e Massagetii i Derbicii socotesc intre rudeniile
lor pe aceia ca - cei mai nenorociti cari mor de o moarte natural

') Etimologia cuvfintului Borreas sau Boreas, pare a fi po, munte.
2) Inainte de ivirea Crestinismului care a intiodus jeitfa de flou i ceteale pignii
aduceau zeilor lor jertf de animale i, nainte vreme, chiar jertfe de oameni.
a) La acestia jertfa omeneasca este prea cunoscutrt.
www.digibuc.ro
77
de aceea pe bAtranii lor i jertfesc

mnnc inainte de vreme. Tibarenii arunc de pe stnci incA de vii pe bAtrnii lor cei mai apropiati. Hyrcanienii i Caspienii expun spre a fi mncati de psri
de cini, unii pe mortii lor, altii chiar pe cei nc in vie*. Scitii ingroap Ina de vii i ucid deasupra rugului pe aceia pe cari cei morti
i-au iubit in deosebi. Bactrianii pe cei ce au imbAtrnit Ii expun
mrince ainii de vii. Obiceiul acesta voind sl abroge Stasanor,

prefectul lui Alexandru, era s-si piard conducerea
XXIII
PHILOSTORGIUS (368-425 d. Cr.)
INTRODUCERE.
Este autorul unei Istorii Ecclesiastice pn In timpul impratului Theodosie al II-lea, din care istorie, patriarhul din
Constantinopol Photie (815-891) ne-a pstrat uncle pasaje.
Intre acestea este si pasajul ce am reprodus privitor la
Ulfila.
Despre Philostorgius nu avem dect o informatie ce ne-a

pstrat lexicograful Suidas din veacul al X-lea. Vorbindu-ne
despre Leontius 1), episcop in Tripolis din Syria de origine din MYsia dela Dunre, dintre acei Mysi pe cari Homer
Ii numeste 'arzegxoug adic de aproape luptatori
spune c i 1-ar fi asociat In cartea sa Philostorgius, din Cappadocia secunda, ca aprAtor al nebuniei sale ariane.
Photius, patriarhul din Constantinopol, in

Epitome le din Istoria bisericeasc II, 5 a
lui Philostorgius
TEXTE TRADUSE.
In timpul acesta, Ulfila, 2) unul dintre Scitii Transistriani, cari de cei

vechi se numeau Geti, iar acum se numesc Goti, a trecut in teritoriul
roman o mare multime de oameni cari fuseser goniti din solul printesc pentru credinta lot. Iar acel neam de oameni au fost convertip la legea lui Christos in chipul urmtor. Pe and conduceau imperiul Valerian si Galien, o mare multime de Sciti cari trgiau dincolo
de Istru a trecut in teritoriul Romanilor si au pustiit prin incursiunile
lor o mare parte din Europa. Apoi trecnd in Asia au invadat in Galatia si Cappadocia. Dupl ce au luat foarte multi prizonieri, intre cari
9 Cf. A. Harnac k,
2) Ulfila sau Urfila.
Mission und Ausbreitung des Christentums, II, p. 201.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
nu putini erau clerici, s'au intors acasg cu o pradg enormg. Deci acesti
captivi i acesti oameni cucernici, amestecandu-se cu barbarii, au convertit nu putini la adevrata credint i i-au convins sg imbrtiseze
religia cresting in locul superstitiilor pggne. Din numgrul acestor

prizonieri fgceau parte 0 bunicii lui Ulfila, de neam din Cappadocia
nscuti in apropierea orasului Parnassus, in satul ce se numeste Sadagoltina. Deci acest Ulfila a fost conducgtorul acelor oameni cucernici cari: au plecat din Gothia i a fost prirnul lor episcop fcut in
uringtoarele imprejurgri. Fiind trimis de regele ce era pe atunci in
fruntea Gotilor, ca delegat, impreun cu altii, la impgratul Constantin
cgci si popo rele birbare ce erau acolo erau supuse lui Cor stan 'n 1)
a fost oranduit de Eusebius si de alti episcopi cari erau impreung cu
el de episcop al crestinilor ce trgiau atunci in tara Getia. Deci el
precum in alte privinte a avut grija lor, tot astfel a inventat pe seama
lor litere proprii si a tradus in graiul lor pgrintesc toate cgrtile sfintei
Scripturi, inafarg de agile Regilor, fiindcg acestea cuprind fapte de
rgzboiu si acesti oameni tin mai ales la rzboaie si acum era nevoie
mai mult de a infrna tendintele rgzboinice decgt de a da imbolduri
pentru lupte. $i apoi acele cgrti (ale sfintei Scripturi) au o foarte mare
putere de convingere ca unele care merit toatg veneratia i ca unele
care formeazg sufletele credinciosilor pentru adoratiunea lui Dumnezeu. Deci impratul a asezat in locurile din Moesia aceast multime
de transfugi, pe fiecare unde i-a plgcut, iar pe Ulfila l-a incgrcat cu
mari onoruri, asa c vorbind de el Il numea adesea Moise al timpului
nostru. De altfel Philostorgius preaslveste pe acest Ulfila i scrie
cg el si cei ce-1 urmau fgceau parte din aceeasi erezie (erau Ariani) 2)..
XXIV
PRISCUS PANITES 3) (sec. V)
INTRODUCERE.
Priscus, sofist si retor, cum 11 numesc contemporanii sAi,

s'a nAscut in Tracia, la Panion, lAngA tArmul mArii de Mar-
mara si pare a fi fost un Roman neaos, care ins a scris in

greceste, dupA cum se obisnuia pe atunci.
La anul 448 a luat parte la ambasada trimeasA de impAratul Theodosie al II-lea la curtea regelui Attila.
1) Philostorgius sau copistul acestei Epitome a numit pe Constantin in loc de Constantius, fiul aceluia.
2) Vezi mai sus vol. I, p. go Auxentius, care ne spune cg. Ulfila predica in limba.
8) A se vedea textul si traducerea acestui autor in Font. Hist. Dacorom., vol. VIII,
precedate de un studiu introductiv.
www.digibuc.ro
79,
Peripetiile prin care a_ trecut aceastA ambasadA, precum

imprejurArile in care s'a fcut cAlAtoria dela Constantinopol
pra la resedinta lui Attila si inapoi,
descris cu amAnunte acest autor i ele ni s'au pAstrat inteun fragment ce-1
avem dela el.
Priscus scrie ca un istoric, aci dela el ni s'au pAstrat, pe

lngA descrierea Ambasadei, mai multe fragmente dintr'o
Istorie bizantind i a lui Attila, in opt cArti, inafarA de Declamatiuni i Epistole,
Informatiunile ce ni le procurA Priscus asupra teritoriului pe unde a trecut ambasada, precum i asupra graiului
Ausonilor, au o mare insemnAtate pentru cunoasterea relatiunilor din tam noastrA din acea epocA.
DAm aci numai cteva pasaje, trimitnd pe cetitor la

lectura completA a acestui autor.
Ambasadele, 3
Miedul
TEXTE TRADUSE.
De aci inainte am altorit pe un drum neted, asternut pe un ses

si am trecut peste mai multe fluvii navigabile, dintre cari cele mai mari
dui:A Dunre erau asa numitul Drecon i Tigas i Tiphisas 1). Peste
acestea am trecut in brci monoxile (ciobace), de cari se folosesc cei
ce locuesc pe malurile fluviilor; peste celelalte ruri am trecut pe plute,
pe cari barbarii le duc in car pentru locurile acoperite cu blti. Ni

se aduceau de prin sate ca nutriment, in loc de grau meiu (malaiu),
in loc de vin mied numit astfel in graiul locuitorilor indigeni
plyotivro E LLV xcc-rec xd.y.oc popcd, VT lAv critroo xyxpoq, dvrri
otvou ilkaog ircLzcopi.c.ag xacAop.evog . De asemenea i servitorirnostri
cari ne conduceau purtau cu sine mlaiu i o butur preparat din

orz: barbarii o numesc pe aceasta camos. Dupa ce flcurm o alltorie lung 2), inteo zi spre sear% ne intinseram corturile linga un
lac, care avea apa bun de but si la care locuitorii satului vecin veneau dup apa.
Ausonii, 3
Imi petreceam vremea preumblndu-ml pe dinaintea imprejmuirii
caselor, and imi iesi in cale cineva pe care 11 socotii, dup
1) Asupra acestor rauri vezi Font. Hist. Dacorom., VIII, Introducere, p. 35.
2) Cilltoria se fficea spre nord, prin Banat, spre reedinta lui Attila.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
8o
mintea sa sciticA, drept un barbar; el ins m salut pe greceste spunandu-mi xoape (salutare), asa c m cuprinse mirarea ca un brbat
scit s stie greceste. Cci, fiind o populatiune amestecat, la intmplare,
pe langa limba lor barbar se silesc s grAiasa sau limber Hunilor sau
a Getilor sau a Ausonilor si anume aceia dintre ei cari au de a face cu
Romanii 1). i cu greu se intmpla s stie cineva grAi din ei si greceste,
dect doar din cei ce au fost luati prizonieri i robiti de prin Tracia
si de pe lng trmul Iliriei. Dar pe acestia, and Ii intalnesti, Ii poti
recunoaste diva hainele lor sdrentuite i dup capul lor sburlit i neingrijit a au czut inteo soarte mai rea. Acesta ins semna cu un
Scit ce ducea un traiu imbelsugat, fiind imbrAcat frumos i cu capul
tuns de jur imprejur.. ,
Ausonii, 3
Profitnd de imprejurarea acestui ospt, bufonul Zercon schimono-
sindu-si i figura si imbraamintea i vocea i vorbele ce rostea, ame-
steand in graiul Ausonilor cuvinte de ale Hunilor si ale Gotilor, i-a

umplut pe toti de veselie si i-a fAcut s izbucneasa inteun hohot de
ce nu se mai putea opri. Afar de Attila, aci acesta rmase neclintit, cu fata neschimbat i nici vorbele nici rsul nu i-a produs
nicio veselie, nicio gluma dect a a privit cu ochii dulci pe cel mai
tnr dintre fiii si Ernas avea numele and a intrat i l-a mn-
giat pe obraz, and a venit la el. Mirandu-m cum de Attila ne-
socoteste pe ceilaii fii ai si, iar fat de acesta i arat dragostea, barbarul ce stetea langa mine si care cunostea limba Ausonilor, spunandu-mi s nu destinuesc nimic din cele ce-mi comunicA, zise c niste
ghicitori ar fi prevestit lui Attila ea' neamul sdu are s piar i c va
fi restabilit de acest copil al ski.
XXV
ZOSIMUS (sec. V d. Cr.)

INTRODUCERE.
Scriitor grec ce a trAit la Constantinopol pe la mijlocul

veacului al V-lea, Zosimos vrAjmas infocat al Crqtinismului,
a compus, in sase at-0 o istorie a impratilor romani, incepnd cu Augustus si sfrsind cu anul 425, in timpul domniei lui Theodosius al II-lea. Evenimentele istorice petrecute
sub primii imprati le trateaz in mod sumar, pentru ca
cele de dupa anul 270 sA le povesteascd amAnuntit. Dec') In armata lui Attila erau mai multe popoare nu numai cele trei a caror limb
Priscus o aminteste.
www.digibuc.ro
DACIA TN AUTORII GRECI $1 B I ZANTIN1
8i
derea imperiului roman pe care o constatk autorul o d pe

seama ptlsirii cultului national.
Din cele spuse de Zosimus se vede intre altele in chip
apriat CA locuitorii dela Nordul Dunrii isi continuau 'hideletnicirile kr agricole si pAstoresti.
Historiae II, 21
TEXTE TRADUSE.
Cnd a aflat Constantin a Sarmatii ce locuiau la lacul Meotid, trecnd Dunarea pe corbii, ii atae regiunile ce sunt sub stapnirea sa,
a pornit ostirile impotriva lor. De asijderea si barbarii impreuna cu
regele lor Rausirnod pornind in contra sa, a atacat mai intdi un oarecare oras, intarit cu o garnizoana destul de mare si care kite() parte
avea ziduri, ce se inaltau dela pamant, lucrare de piatra, partea de

sus ins de lemn. De aceea Sauromatii, socotind a vor cuceri foarte
repede orasul, daca ar fi dat foc lemnului din zid, venir cu foc si atacard* cu sgetile pe cei ce steteau pe zid. Dar, and apartorii zidurilor
incepura s ucida cu sageti si cu pietri aruncate de sus in barbari si
and a sosit si Constantin, atacandu-i din spate pe barbari, a omorit

pe multi din ei, pe altii i-a prins de vii, ceilalti mantuindu-se cu fuga.
Rausimod, dupa ce si-a pierdut o mare parte din oaste, suindu-se inteo
corabie, a trecut peste Dunare, cu gandul sa atace din nou in urma

stapanirea romahd. Afland despre aceasta Constantin D. urmreste, tre-
cnd si el peste Dunre si ataca pe cei refugiati pe o colina oarecare

inconjurata de o pdure deas si omoara pe multi, in numarul carora
era si Rausimod. Dupa ce a luat multi prizonieri, restul multimii i
s'a supus, intinzand minile. In chipul acesta cu o mare multime
de captivi s'a intors acasa 1). (Anul 322 d. Cr.).
Historiae IV, to
Dupa moartea generalului Procopius, imparatul Valens, ludnd vieata
mai multora si confiscandu-le averile in folosul statului, si-a intrerupt
expeditia impotriva Persilor, fiinda mai multi dintre Scitii de peste
Istru nelinisteau teritoriul roman. Trimitand impotriva acestora trupe
numeroase, i-a impiedecat de a merge mai departe si i-a silit s predea
armele si i-a asezat in orasele sale de langa Istru
=I Ta. rcX(x
7CCEpa8o iivat. auvcoccyxciaccg stIveLvz Toek napec -RA, "IaTpov cc-roil narcav
dand ordin sa fie pziti, dar fr lanturi. Ei erau aceia pe cari seful
Scitilor 11 trimisese lui Procopius ca ostasi luptatori. Seful S Htilor
cerandu-i acum imparatului sa-i libereze oamenii, deoarece spunea a
1) Cf. i N. Banescu, Bizantul si Romanitatea dela Dundrea-de-jos, in Acad.
Rom. Discurs de receptiune, LXXII, p. 16.

6 A. R.
Studii li Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
acestia i-au fost trindsi la cererea unor delegati, Valens nu i-a dat ascultare rspunzandu-i ca nu i-a trimis lui si ca ei n'au fost primiti ca
prieteni, ci ca prizonieri de razboiu. Acesta a fost motivul pentru un
nou razboiu cu Scitii. Chid insa impgratul a sinlit el dusmanul se Ondeste s invadeze teritoriul roman, si-a strans armata in grabg, a orfinduit-o de-a-lungul malului Dunrii si el insusi s'a stabilit la Marcianopol, cea mai mare dintre cetatile Traciei si a cautat cu tot dinadinsul
Ali exercite soldatii cu armele si mai ales sa nu le lipseasca proviziile.
A numit ca prefect al pretoriului pe Auxonius, concediind din cauza
varstei inaintate pe Salustius, care era ca al doilea magistrat. Auxonius
insa desi II ameninta un mare rzboiu, era totusi drept in perceperea
darilor, neingaduind ca cineva s fie impovrat peste puteri si, pe de
alt parte, a ingrijit ca la gurile Dunarii sa se aduc pe Marea Neagr
o mare cantitate de corbii de transport pe cari s le dud prin corgbii
mai mici la orasele situate langa diferitele fluvii, ca sa aibl de unde
s le procure cele necesare pentru soldati. Facand toate acestea in timpul
cat a durat iarna, la inceputul primaverii impratul, pornind din Marcianopolis si ducandu-se cu armata de garda la Dungre in teritoriul
dusman, a atacat pe barbari. Acestia insk neindrsnind sa dea o lupt
deschisa, steteau ascunsi prin WO si de acolo incercau incursiuni

clandestine. Atunci impgratul a poruncit ca soldatii sa raman pe loc
si strangand toata multimea de oameni de serviciu, precum si pe aceia

cari erau insarcinap cu paza bagajelor, le-a fagaduit Ca' le va da o anumit
sumg de bani daca i-ar aduce cite un cap de barbar, Toti se ridicar
si in speranta castigului, intrarg in paduri si in blti si omorirg pe top
cati au intalnit si artand capetele celor ucisi, si-au luat rasplata convenitg. In chipul acesta, pierind o mare multime de barbari, ceilalti
s'au rugat de impgrat pentru pace. Acesta, nerefuzandu-le cererea, s'a
fcut pace, lucru care n'a adus necinste maiestatii romane, caci s'a
stabilit CA Romanii sa stgpaneaseg nesupgrati ceea ce era mai dinainte
in stpanirea lor, iar barbarilor li s'a interzis sti mai treacci peste fluviu
0 sa navaleascA in teritoriul roman. Dupa ce s'a incheiat pacea, imparatul a plecat la Constantinopol si fiindca prefectul pretoriului a murit,
magistratura aceasta a incredintat-o lui Modestus si astfel stand lucru-
rile se pregateste sa porneasc razboiul in contra Persilor.
II, 33
Magistratura prefecturii pretoriene

Constantin a impgrtit in patru magistratura prefecturii pretoriene.
Unuia i-a atribuit intreg Egiptul impreun cu Pentapolis din Libia
si Orientul pang la Mesopotamia si pe langa aceea Ciliciile, Cappadociile, Armeniile si intreg trmul maritim dela Pamphilia pang la Trapezus si pana la fortretele de langa Phasis, si tot lui i-a incredintat
Moesia Haemului 0 Rodope si regiunea ce se mrgineste cu hotarele
www.digibuc.ro
83
orasului Doberus; pe langa aceea i-a mai adgugat Ciprul si insulele

Cic lade, exceptand Lemnos, Imbros si. Samotracia. La al doilea i-a
atribuit Macedoniile, Tesaliile, Cretinsii si. Grecia si insulele vecine si
ambele Epiruri si. pe hinge% acestea Iliriile 0 Daciile 0 pe Tribali 0 Panoniile pang la Valeria, si pe langg aceasta Moesia Superioard . La al
treilea i-a atribuit toatg Italia si Sicilia si insulele invecinate si de ase-
menea Sardinia si Corsica 0 Africa dela Sirte pang la Cirene. La al

patrulea Celtii transalpini si Hispanii cu insula Britanicg.
Historiae I,
Aceasta era situatia popoarelor dela Rin. Boranii insg si Gotii 0 Carpii
0 Urugunzii (acestea sunt numele celor ce-si au locuintele langa Dunare) nu lsau nicio parte nici din Italia nici din Iliria nelovit de necontenitele lor pustiiri, jefuind toate fa/1 ca cineva sg li se impotriveasc.
Si Boranii incercara sa tread.' chiar in Asia, locuitorii din Bosfor clan-
du-le corbii si facandu-se chiar calguzele bor...
I, 34
Scitii, vecinii Boranilor, prinzand curaj in urma succeselor acestora
se hotrirg O. treacg si ei in Asia. Asteptand iarna, o pornirg pe tarmul
mgrii si trecurg pe la Istros 1), Tomi, Anchialos spre regiunea Bizantillui.
Historiae I, 27
Aceasta fnd starea de lucruri dupg moartea lui Decius si venirea la domnie a lui Gallus deoarece sap anitorii nu mai puteau
sa apere statul si. deoarece lsasera cele ce erau inafara de Roma, Gold
0 Boranii 0 Urugunzii 0 Carpii incep din nou sg facg jafuri in Europa si luau la ei acas tot ceea ce puteau... Iar Scitii, fiindca tot ce
ocupaserg in Europa, stgpaneau de fapt in liniste si fiindcg trecuserg
chiar si in Asia pe care au pustiit-o pang la Cappadocia si pang la Pesinus si la Ephesus, Aemilian, comandantul legiunilor din Panonia,
a atacat pe barbari pe neasteptate ... si omorind o parte mare din ei,
a trecut cu armata chiar si in regiunile acelora, xott. &rd. Av ixstvcov
yijv -col!) crrpoc'rtdrra4 &AL Ucra si impotriva oricgrei asteptgri a liberat
de furia lor pe supusii imperiului roman nap& naadtv -re &Aram 'yet
`Pcop.cdot4 rciptocc Tij ixevo.r) p.ocv(ocg aeu0epd.)crag
Historiae IV, 34
Pe and Theodosius fgcea acestea, impgratul Gratianus trimetea la
legiunile din Iliria de comandant pe Vitalianus un orn care nu era la
1) Histria, azi Caranasuf.
6
www.digibuc.ro
84
G. POPA-LISSEANU
inltimea unor imprejurri att de critice. Pe cnd acesta i vedea

de ocupatiile sale, dou armate de neam german de peste Rin, dintre
cari una avea de comandant pe Fritigern, iar a doua era sub conducerea
lui Allothus i Safrax, fiinda acestea erau ocupate cu popoarele
impratul Gratianus a avut posibilitatea s. pArAseascl regiunile
celtice i sl tread. Dunrea si sl vie in Panonia si Moesia SuperioarA.
La aceasta tinea el asa de mult pentru c s scape de necontenitele
invaziuni. Si pe cand impgratul era ocupat cu trecerea peste fluviu,
ei s'au gandit sA se duc prin Panonia in Epir i trecnd peste Achelous

s atace cetAtile grecesti; dar mai inainte de aceasta au socotit c trebue sA se ingrijeascA de provizii i sA scape si de Athanaric, seful intregului neam al Scitilor regali, spre a nu-1 avea in spate si s-i impiedece din incercarea lor. Deci ataandu-1 pe acesta 1-au gonit fArA greutate din locurile in cari el era. Dar el s'a refugiat in grab la Theodosius, care nu de muh scApase din boala ce-i luase aproape orice nAdejde
de vieat. Theodosius a primit cu drag pe om si pe insotitorii si bar-
bari, iesindu-i intru intmpinare afarl din Constantinopol o bun distant de kc. i fiinded, nu mult dup aceasta, Athanark s'a stins din
viat, a fost ingropat cu o pompA regeascl. Ii s'a dat atAta mAretie cA
barbarii rmnnd cu totii incremeniti de o asa de superb ingropciune, Scitii s'au intors acas si n'au mai nelinistit mai mult pe Romani, rmnnd incntati de buntatea impratului. Iar cfiti veniserA cu regele rposat au fost gata s apere malurile fluviului i s impiedece ca Romanii s mai fie suprati de incursiuni. In acest timp
alte evenimente norocoase Ii s'au intmplat lui Theodosius; Cci
a gonit pe Scyri i pe Carpodaci, amestecati cu Hunii i biruindu-i
in lupte i-a silit s. se intoarcA in locuintele kr, trecand inapoi peste
fluviu. Deci, de aci inainte, soldatii au inceput s capete curaj i s
scape de situatia criticl de mai inainte
iar agricultorii s se intoarcA la munca kr si vitele si turmele sA vie din nou la psunea lor
fr teatn ConlvaL 're xod yew pyoZg sip v st' y ircy.aeLocv xcc .
rcouytot.g zod
ORLocar, vov.ip &To ov
XXVI
PROCOPIUS (sec. VVI d. Cr.)

INTRODUCERE.
Cel mai mare istoric bizantin, Procopius, s'a nAscut spre

sfrsitul secolului al V-lea, in Caesarea din Palestina. Venind la Constantinopol, s'a dedicat studiilor iuridice
1) Textul aci are o lacuna.
2) Din acest pasaj al lui Zosimus se vede clar c popoarele dela nordul Dunarii
nu 0-au parasit, decat temporar, ocupatiile lor agricole i pastore9ti.
www.digibuc.ro
85
ajunge consilier si secretar al generalului Belizarie, pe care

il insoteste peste tot in falzboaie.
Autor al mai multor opere, Procopius descrie rAzboaiele
pe care Romanii le poart in contra Per.,silor, Vandalilor si
Gordon
Pe lng lucrrile sale de istorie, Procopius a scris Memorii, numite de cei vechi Anecdota si de moderni Historia
Arcana.
A treia oper mai mare a lui Procopius este De aedificiis,

despre care am dat amnuntele ce insotesc traducerea noastrg din vol. XV al colectiei Fontes Historiae Dacoromanorum.
De Bello Vandalico I,
TEXTE TRADUSE.
Pe and puterea din imperiul de apus o avea Honorius, tara sa o

invadar. barbarii. Voi arta cine erau acestia si pe ce cale au facut-o.
Si in timpurile mai vechi si in ziva de astazi, neamurile gotice sunt
mai multe, dar, intre ele se disting, atat prin numr cat si prin vaz,
Gotii, Van& lii, Visigotii 0 Gepizii. Altadata ei se numeau Sauromati
si Melanchlaeni; ; unii le-au atribuit chiar numele de Geti. Toti acestia
se deosibesc intre ei, dupa cum se spune numai prin nume, nefiind
de altfel nicio deosebire intre ei. Tap sunt albi la fat, cu parul blond,
inalti ca trup si cu inftisarea binevoitoare, avand aceleasi legi, aceeasi
religie, anume cea a lui Arie, in sfarsit aceeasi limba pe care o numim
gotica.. Asa ea' eu socotesc ca tosi au apartinut odinioar unui singur
neam si ca s'au separat dupa numele conduckorilor lor. Vechile lor

locuinte au fost dincolo de fluviul Istru. In urm Gepizii ocuparl Singidunum si Sirmium impreuna cu tinutul invecinat pe care Il locuesc
si acum si dincoace si dincobo de fluviul Istru.
De Bello Gothico III, 14

Intre oamenii de casa ai imparatului Justinian era si un oarecare
Hilbudius, soldat viteaz si asa de mare dispretuitor de bani ca socotea
ea cea mai mare avere este a nu poseda nimic 'ev 1 oikrEq, 1 5-mu
eIxe T xewrilo-Otct. plab . In anul al patrulea al domniei sale, imparatul ha numit comandant peste Tracia si ha insarcinat cu paza Dunrii, dandu-i insrcinarea sa impiedece pe barbari de a mai trece peste
fluviu, caci pan aci Hunii, Antii si Sclavenii trecand peste fluviu jefuiau groaznic pe Romani)). Barbarii asa de mult se temeau de Hil1) Cf. N. Binesc u, Bizantul fi Romanitatea dela Dundrea-de-jos, in Acad.
Rom., Discurs de receptivne LXXII.
www.digibuc.ro
86
G. POPA-LISSEANU
budiu c timp de trei ani, cat s'a gasit el in slujba sa, nimeni n'a mai
indrasnit sa treaca peste fluviu, ba, dimpotriva, Romanii, trecand adeseori pe teritoriul din fata lor, jefuiau pe barbarii de pe celalalt %arm
0 le luau robi. Dupa trei ani, and Hilbudius
trecut trupele peste
Dunre, inteun numar mic, Sclavenii Ii ie0r inainte cu o oaste stransa
din tot poporul lor no:v.3)wet. Dandu-se o lupta grea, multi Romani cazura si intre ei si comandantul Hilbudius; de atunci trecerea
Dunrii a fost liber pentru barbari i imparatia roman deschisa pentru
incursiunile bor. In aceast privinta intregul imperiu roman n'a mai

putut s egaleze puterea unui singur om, a lui Hilbudius...

Atunci Antii, dupa cum s'a spus, silira pe acest orn s declare c
el este Hilbudius, comandantul roman, 0 l-au amenintat cu moartea
clack' el ar nega. Pe and se petreceau acestea, impratul Justinian a
trimis o solie la ace0i barbari, cerandu-le s se stabileascI cu totii inteo
veche cetate, numita Turris care era situata peste Dunare 0 a fost fundata: in anii de mai inainte de catre imparatul Traian, goall de multa
vreme, fiind jefuit de barbari eig Trat.v ecpxoaccv, To6ppt.v 1Svolloc,
xeZ'ra p.v Tr4 noTcy.bv "Icrrpov, Tpoaccvoii -rois `Po3v.cd.cov ccirroxpcfc-ropog
iv -rag &vo.) xp6vol4 CarrhV Set.p.oglivol), gpv.oq
y7Ve' &X Troacctori
orJacc, AlLacy.vow min* -cc7.)v -rco'frn f3ccp6c'cpcov
imparatul Justinian
le-a fgaduit &I le va da lor aceast cetate impreun cu campia in-
vecinat, in baza vechiului drept, dup care ea apartinea dintru inceput

Romanilor
6'c-re Trpocrqxocrn -r &
CcpxriN To.)1.i.cdoK
i va cauta cu
tot dinadinsul prietenia lor 0 le va darui 0 multi bani, numai sa incheie

cu el un tratat ca s li se impotriveasca Hunilor, daca acestia ar voi s
fac o invazie in imperiul roman. Auzind aceasta barbarii s'au retras,
fagaduind ca vor aduce toate la indeplinire, daca va da ordin ca Hil-
budius, comandantul, s rman la ei in demnitatea de comandant

roman, declarand c acela care era la ei este nsui Hilbudius. Leganandu-se in aceasta speranta, el voia acum sa i apara i spunea ea el
este Hilbudius, comandantul roman. Plecand spre Bizant, Narses
intalnit in drum 0 avand o convorbire cu el, a descoperit pe inselator
(deli vorbea latinefte i invtnd multe din apuaturile lui Hilbudius,
se preacea cu iscusint) xottrcep -r-hv -re Aoc-ri.vcov c'ccpLivrcc cpcovilv xcd.
,r6v Xt.A6ouai.ou rcoptapircov =XX& ixp.a0wrcc re .07) xod. TrpoanoLeto-Oca Exccw.74 gxowrocfiind aruncat in lanturi, l-a silit s dea pe
fat toat machinatiunea sa si astfel l-a dus cu sine la Bizant.
De Bello Gothico IV, 25

Cand o enorm multime de Sclaveni, facand o incursiune in Iliria,
savarsira grozavenii, imparatul Justinian a trimis in contra lor o armatA peste care erau, intre altii, i fiii lui Germanus. Ei de0 erau
www.digibuc.ro
87
ca numr mult inferiori dusmanilor, acestia n'au putut s reziste;

cici astfel erau zoriti din spate cl au fost prinsi de cei din urm. Multi
fiMd ucii, pe unii i-au prins de vii i i-au trimis la imprat. Cu toate
acestea, incursiunile barbarilor nu conteneau asa el toate drumurile
erau asternute de cadavre si se intorceau acas cu o nenunarat multime de prizonieri i cu toat prada ce o strinseser in devastrile kr,
neimpiedecati de nimenea. CAci Romanii nu le intindeau capcane la
trecerea kr peste Dunre si nu puteau s le pricinuiascA niciun neajuns, fiindcA trecerea le-o inlesneau Gepizii, luindu-se pentru trecere
ca pre% nu putini bani, cAci se pltea de cap cite o stater de aur.

Din cauza aceasta impratul era suprat cA nu putea s-i impiedece,
nici and treceau fluviul spre a jefui imperiul roman, nici and plecau
repede de aci. De aceea, a inceput s doreascl &A' se inteleagl cu Gepizii.

Gotii i regele kr Totila iesind acuma biruitori in rzboiu, Francii
ocupar fr de nicio greutate cea mai mare parte din teritoriul Venetilor fiinda nici Romanii nu-i impiedecau i nici Gotii nu puteau
s declare rzboi i unora i altora. Gepizii cari stpineau acum de
mult cetatea Sirmium si Dacia intreag11), de and impratul Justinian
a smuls dela GO acea regiune, a adus in robie pe Romanii ce triau
acolo i inaintind mereu au pricinuit neajunsuri i jafuri imprtiei
romane. De aceea, impratul le-a refuzat pe viitor subsidiile ce ei obis-
nuiser s primeased dela Romani. Cum ins impAratul Justinian a

druit Longobarzilor cetatea Noricum si fortificatiile din Panonia
alte bocaliti i pe deasupra multi bani, acestia si-au prsit din aceasa
cauzA locuintele lor printesti si se stabilir pe malul de dincolo al
fluviului Istru, nu departe de Gepizi. Ei ins cutreerind Dalmatia
Iliricul i ping la granita Epidamnului, luau przi i robi. Unii dintre
acestia scpfind cu fuga i intorcndu-se acas, barbarii cari se duceau in imperiul roman, fiind uniti cu Romanii ca federati, and recunosteau pe vreunul dintre aceia cari scApaser, Il luau ca pe robii
kr fugati, i Il duceau la ei acas, fr sl li se impotriveasca cineva,
smulgindu-1 din sinul familiei kr. Alte localitti din Dacia impratul
le-a druit Herulilor pin la Singidunum, uncle locuesc acum si de
unde jefuesc prin dese incursiuni Iliricul i Tracia. Unii dintre acestia
ca federati au intrat in armata roman. De aceea cind vin in Bizant
delegati de ai Herulilor, ei se intore dobindind foarte usor dela imprat subsidiile chiar i pentru aceia cari au jefuit pe supusii Romanilor.
Astfel barbarii si-au impArtit intre ei imperiul roman. In urm intre
Gepizi i Longobarzi s'a ivit o foarte mare neintelegere in privinta
hotarelor, si unii i altii fiind gata de lupt, aprinsi de o mare dorintl
de a se rzboi; i s'a fixat i timpul pentru aceasta. Cum ins Lon') E vorba de Dacia dela sudul Dunk-H.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
88
gobarzii singuri nu se simteau deopotriv cu Gepizii, fiind inferiori

ca numgr, au hotrit s atragl in alianta lor pentru rzboi i pe Romani. La randul lor Gepizii, in baza tratatului lor, cu care se legaser,
hotrira s cear. ca Romanii sau s ia armele impreun cu ei i si declare rzboiu sau s rman inafar, nefavorizfind nici pe unii nici pe
pe alii 1).
Historia Arcana 18
Inainte de rzboiul cu Italia, puterea Gotilor se intindea din tara
Galilor pAn la hotarele Daciei. Aci este cetatea Sirmium. Cal vreme
trupele romane se giseau in Italia, Germanii ocupau o mare parte din
teritoriul Galiei si al Venetilor, iar Sirmium i regiunea invecinata o
stpaneau Gepizii ; tot acest tinut era lipsit cu totul de oameni, cici
fuseseti nimiciti si de rzboiu si de boale si de molima ce de obicei
insoteste rzboaiele. Iliricul, intreaga Tracie, Grecia, Chersonezul
toate regiunile i toate popoarele ce locuesc dela golful narii Ioniene
pftn la suburbiile Bizantului le-au pustiit ingrozitor Hunii, Sclavenii
Antii prin incursiunile lor anuale, din momentul ce Justinian a luat
asupra sa puterea imprtiei romane. Cci socotesc c peste dou sute
de mii de Romani au fost sau goniti din locuintele lor sau dusi in
sclavie, asa el peste tot in aceste provincii n'ai sl vezi deci decat
aproape o pustietate ca in Scitia.
XXVII
IOANNES LYDUS, (sec. VI d. Cr.)
INTRODUCERE.
NAscut la Philadelphia in Lydia, Ioannes Laurentius

Lydus, scriitor din secolul al VI-lea este autor al unor lu-
crri scrise in greceste care ni s'au pAstrat. Ele sunt De mensibus, De ostentis si cea mai insemnat De magistratibus reipublicae Romanorum. In aceste lucrAri scrise in legkura cu
1) In discursurile lor din fata impratului Longobarzii spun intre altele cl inainte
vreme Dacia era tributar Gotilor. ro-rffor. thv Thy AcexiLv & ppov iirrciyon,hv
atunci Gepizii nu indrsneau de frica Gotilor St atace pe
np&reptx, ctxov
Romani, dar c in urma cand Dacii au fost goniti si Romanii impiedicati in rAzboaie
au atacat pe Romani: &nail rdexterroc Thjrcru.Sc et8ov r6r.8.oug v.iv ix Acodec
r rrp Twig rroXeliEou
X6OSV -rij -rriK impracikce. -rij ASlis-ripre ot pActpot -rcro/injxctor.
&rriX.rp,orp.ivou cincfccrrK, lierg Si &aoAl
7CCarra-
apoi c Gepitii
se luda c ei stpfinesc toat Dacia, desi duc pe Romani in sclavie TccrimEou
ecv8poc7coSECou5iv, 6A-0, TE rcporstrorclaar Acextccv crivoilar.
La rindul lor Gepizii spun, vorbind de vechea lor amicitie, ca hotii de Longobarzi
-rs
vor s le ia Sirmium i alte localitati din Dacia rtivro4 ot xViircc o5-roi
np[trov xed Oar( 17-ci Accxrct eiTTCC zo.vta 6rr68.caiv LV Tor) naii.tou rrpotapvtah
&rat.
www.digibuc.ro
89
nAzuintele impratului Justinian de a da imperiului vechea

lui strlucire, gsim sernnalate o sumedenie de fapte si de
comentarii privind istoria, arheologia, administratia, institutiunile, etc.
Unele pasaje intereseazI de aproape i istoria noastr
primitiv.
Domitian, De magistratibus II, 19

TEXTE TRADUSE.
Impratul Domitian urmrind s-si astige glorie in lucruri flea

i este in firea tiranilor s
strice institutiunile cele vechi 1). De aceea el, nu numai c6 a distrus
prestigiul prefecturii pretoriene de mni inainte, dar chiar prefectura
orasului care exista Inainte de el a nimicit-o, stabilind in loc de un
insemntate, se bucura s facA inovatiuni.
singur prefect al orasului, doisprezece, de fiecare parte cte unul 2).
Traian, De mensibus IV,
18
Traian s'a numit Ulpius dup numele tatlui su; Crinitus pare a
fi fost numit ca unul ce avea prul frumos i o mare grij de acest
Or. A fost mic de statur, bine pregkit pentru intrebuintarea i exercitiul armelor, desi nu era nscut dintr'o familie nobil; cci inainte
vreme fusese tribun 3). Simtind cl Nerva ar fi dorit proprietatea suburban ce avea, cci ca vecini aveau proprietti aldturea, a scris indat
o scrisoare de donatie a acestei proprietti suburbane i scrisoarea i-a
dat-o lui Nerva. Acestuia plcndu-i de Traian, l-a adoptat ca fiu.
De aci porneste firul spre domnia lui Traian, cAci in scurt timp moare
Nerva. Simtindu-se pornit spre betie, s'a abtinut s mai bea vin. Traian
a fundat in Asia orasul Adramyttum, numit astfel dup Adramyttus,
fratele lui Croesus. Numele cel vechi al orasului era Theba Hypoplaciei.
Iustinian, De magistratibus II, 28

Iustinian a instituit, el cel dintAi, o prefectura a Scitiei. CAci fiind
un om cu minte i aflind din crti c aceast tar este prosper, bogat
in averi i puternicl in arme, ea' este acum i el a fost si mai inainte
tar pe care mai intAi a cucerit-o Traian invingand pe Decebal, regele
Gefilor si aduc and la Roma, dup cum o afirml Crito care a luat
') Acest frumos adevAr ti exprima prin vorbele: "I8tov Si Tupcivvou civocvphrav
ndacu. xceOca-riptvcc.
2) Tot despre Domitian ne mai spune autorul in De mensilms, IV, 15 cA nu era un

rege (pacnActig), ci un despot din cauza firii sale tiranice.
Tribun militar, adecA ofiter in annata romanii.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
go
parte la razboiu, cinci milioane de libre de aur si de doua ori pe atatea
de argint, afara de cupe si de vase de un mare pret si turme si arme

si mai mult de cinci sute de mii de barbati, foarte razboinici cu arme
cu tot 1) nevoind deci sa cedeze intru nimica lui Traian, a hotrit
s pastreze pentru Romani, regiunile dela nord cari lepadasera candva
jugul. *i nu trebuie sa ne miram el toate i-au iesit dupa voie. Cad

Justinian nu numai ca s'a luat la intrecere cu Traian in arme, dar a
fost chiar mai presus cleat August in pietate fat de Dumnezeu si
in modestia moravurilor, dar mai presus si decat Titus in cinste si
cleat Marcu (Aurelius) in intelepciune. A creiat deci, precum am
spus, o prefectur a trupelor din Scitia,.
XXVIII
IOANNES MALALAS (sec. VI d. Cr.)
INTRODUCERE.
Ndscut in Antiochia, I. Malalas a fost un Sirian grecizat

care a trAit intre anii 491-578 d. Cr. A scris o Chronografie,
un fel de istorie universal care a avut o mare influent

asupra tuturor istoricilor ce i-au urmat. Opera sa Chronographia in 18 arti cuprinde o sumedenie de date de cea
cea mai mare insemnAtate att pentru cunoasterea istoriei
profane ct si mai ales, pentru cunoasterea istoriei bisericesti. Malalas a consultat si utilizat, desi nu totdeau.na cu
discernknnt critic, foarte multi autori si ni-a pAstrat astfel
informatiuni pe care nu le-am cunoaste de aiurea. Doul pasaje privesc de aproape si trecutul teritoriilor noastre :
Chronographia XI
De temporibus Traiani imperatoris

TEXTE TRADUSE.
Lui Nerva i-a urmat in domnie prea divul Traian. Acesta a condus
imperiul 19 ani si 6 luni.
In timpul salt a fost o mare prigoana a Crestinilor si multi au fost
ucisi...
Pe cand Traian se gasea in Siria, la Antiohia, si se ocupa de afacerile
Statului, a primit o scrisoare dela Tiberian, prefectul Palestinei; conceput in termenii urrnatori: Neinvinsului Caesar, prea diviilui im9 Aceast neobisnuit de lungl digresiune ne precizeazA citeva date pe cari nu le-am
cunoate de aiurea, desi ele ar putea s fie exagerate.
www.digibuc.ro
9'
parat Traian: Insrcinarea ta de a pedepsi pe Galileanii cari mi se

prezint ca crestini, am adus-o intru cat ma priveste la indeplinire.
Dar ei vin dela sine la tortura si la moarte si cu toate indemnurile si
amenintarile mele spre a-i abate de a mi se preda, n'am izbutit 'Ana
acum. De aceea, Maiestatea Ta neinvinsa s hotarasc in aceast privint . Traian a dat ordin lui Tiberian i celorlalti prefecti, ca pe
viitor s se abtin de a ucide pe crestini. Astfel, pentru catva timp,
crestinii putur s rsufle in liniste 1).
Acelasi imprat a fcut la Amida o metropol .
A facut i o alta provincie, la Dunre, pe care a numit-o Dacia Parapotamia 2) .
. .
Acelasi imprat a construit la Daphne 8), un templu Dianei, in mij-
locul unei dumbrvi; iar dincolo de fluviul Dunrea, in partea din

spre apus a facut dou provincii pe cari le-a numit Dacia Prima si
Dacia Secunda. Imbolndvindu-se in urm a murit in viral de 66 de ani.
De temporibus Commodi imperatoris XII

Aurelian
Dup Quintilian a urmat razboinicul, prea divul Aurelian, care a
domnit 6 ani.
FiMd incunostintat printr'o scrisoare c Zenobia, regina Saracenilor,
devasteaza prin incendii regiunile din rsarit, jefuind totul pang la

hotarele marei Antiochii, c si-a asezat tabra langa fluviul Oronte,
a plecat impotriva ei. Dupa ce a ajuns la Antiochia i dupa ce a nimicit
armata reginei, a luat-o ca prizonier i punand-o pe o carnal a purtat-o, in triumful sau, prin tot Orientul. Apoi ducand-o la Antiochia,
pc and el privea jocurile din Circ, a dat ordin ca si ea sa fie introdusk' in Circ, stand pe o camil. A ridicat chiar un esafod pe care l-a
numit triumf, dand ordin ca ea sa fie expusa acolo, legat timp de

trei zile. A dus-o i la Roma ca regina a barbarilor Saraceni, unde
i-a taiat capul si a expus-o in public 4)...
Acelasi imparat a prefcut in provincie si Dacia Parapotamia care
.este langa fluviul Dunrea 5)... A murit de 61 de ani.
Chronographia XVIII
Cam in acelasi timp s'a unit cu Romanii o femeie vaduva, regina
Hunilor Sabiri, cu numele de Boa, vestita pentru vitejia i intelepciunea
') Vezi in acelasi Malalas prigoane de_ crestini, p. 276.
2) 'EnotrIcse Si xod eft)ATIv irrapxlcov sig Tv Acbm6tv 7COVX010, v ixo'aeaa Aoodocv
noctoccrooTottilotv.
3) Daphne din Asia Mick iar nu cea din Dacia.

4) Singur Malalas ne vorbeste despre omorul Zenobiei, aii istorici nu.
5) '0 S ct?yrk ApTiAtavk
Aoodav Irrohrev rcocpxiotv rv rcocpcuroTotisEcol,
TrXrplov okay TOt Aavo66w rroTap,o5.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
92
ei 1). Era muma a doi fii minori, avnd o armat de ioo.000 de oameni, ea stpftnea peste regiunile hunice, dup moartea brbatului
ei Blach 2). Aceast regin pe care impratul Justinian si-o apropiase
prin mari daruri mprtesti, prin diferite vase de argint si prin foarte
multi bani, a acut prizonieri pe alti doi regi de ai Hunilor, pe cari
regele Persilor Coades si-i asociase pentru un rzboi mpotriva Romanilor. Cci ei, plecnd in Persia, la regele Coades al Persilor, au fost
atacati de 20.000 de soldati inarmati si inteo lupt au fost nimiciti
cu toate trupele bor. Pe unul din acesti regi, cu numele Tyranx, punndu-1 in lanturi, 1-a trimis la Constantinopol impratului Justinian,
care pe cellalt trm al mrii langa S. Conon 1-a pus in furci. Al doilea
rege al Hunilor, cu numele de Glom a fost ucis inteo btlie de trupele
reginei.
In acelasi timp a mai fcut aliant cu Romanii si un oarecare rege

al Hunilor, numit Grod, care domnea langa Bosfor...
XXIX
PETRUS PATRICIUS (sec. VI)

I NTRODUCERE.
Petrus, supranumit Patricius, dup demnitatea la care a

ajuns in imperiul bizantin, a trAit in secolul al VI-lea al
erei crestine. NAscut la Tesalonic, a venit la Constantinopol,
unde din cauza celebrittii sale in sustinerea proceselor si

a gloriei ce-si astigase printre contimporani, a fost numit
magistru si patriciu si a fost trimis de imparatul Justinian
in fruntea mai multor delegatiuni la popoarele strAine.
Petrus Patricius a scris istorie din care nu ni s'au pastrat
deck cteva fragmente. Unele dintre ele privesc trecutul
tarii no-astre.
Excerpta e Petri Patricii Historia 3)

TEXTE TRADUSE.
Fr. 3. Decebal, regele Dacilor, a trimis la Domitian o delegatie pentru
pace. La aceasta, Domitian a trimis pe Fuscus cu o mare armat.
1) Dupa moartea lui Attila si dupa lupta dela Nedao (54.) dintre urmasii sAi, Hunii
nu dispar cu totul de pe scena istoriei, dupa cum cred cei mai multi, desi conducerea /Aril a incaput pe mfina Gepizilor, ci ei mai durar multfi vreme prin Europa.
Dovada ni-o d'a si acest pasagiu al lui Malalas.
2) Numele acesta de Blach, dat unui rege al Hunilor, se datoreste de sigur unei
coincidente, pe care totusi o semnaram. Vezi si numirea de Blachernae in Izv. Ist.
Rom., VII, si Rom. in izv. ist. med., p. 134.
3) Fragmenta Historicorum Graecorum, IV, p. 884.
www.digibuc.ro
93
Cand a aflat aceasta Decebal, a trimis din nou la el un sol care s-i
spuna in batjocura c va face pace, dac ar vrea ca fiecare roman s-i
trimeat anual doi oboli, iar de nu, el i va declara rzboi, si i va aduce
mari neajunsuri.
Fr. 4. Decebal a trimis la Traian soli dintre acei ce poart pileus:

cci acestia sunt socotiti la Daci ca fiind mai cu vaz. Mai inainte
ins Ii trimisese comati, cari erau socotiti ca mai de rnd. Acestia dup
ce au venit la T,-aian, aruncar armele i cu mainile legate la spate in
felul prizonierilor, rugar pe Traian, ca s aib o convorbire cu Decebal.
Fr. 5. Decebal trimise din nou o solie la Traian, care sd cear s

sfrseasc rzboiul. Ii fkgduia cl va preda lui Traian toate armele
si instrumentele de rzboiu i pe Romanii fabricanti de masini i pe
transfugii cari sunt la el si va drma toate garnizoanele i castelele
pe care le-a ridicat. Se va retrage chiar din tot teritoriul pe care 1-a
ocupat Traian i va considera pe dusmanii lui ca dusmani ai si, cl nu
va mai primi de aci inainte fugari si nu va mai retinea pe niciun soldat
roman. Cu aceste conditii Traian a primit solia. Iar Decebal in fata lui
Traian a aruncat armele i cznd la pknnt 1-a salutat. A trimis

chiar delegati la Roma cari, intocmai ca i captivii, erau legati la maini.
Fr. 8. Poporul Carpilor era cuprins de invidie, fiinda Gotii pri-
meau in fiecare an o sold dela Romani. De aceea trimiser o delegatie
lui Tullius Menophilus, cerndu-i cu trufie bani. Acesta era comandantul Moesiei 0-0 exercita in fiecare zi ostirea in vederea rzboiului.
Dar, fiindc vedea c sunt Carpii obraznici i ingamfati, nu i-a primit
mai multe zile, dar totusi le-a dat putinta sl vadl pe ostasi, cnd ei
i fAceau exercitiile. Si, fiinde prin amnri necontenite le-a infrnt
zi de zi i le-a nimicit aspiratiile lor, urcndu-se pe o tribun inalt,
a adus langa sine pe cApeteniile intregei armate si a primit pe Carpi.
Si, in mijlocul soldatilor si, netinnd nicio socoteal de ei, pe and
i expuneau solia, ca i cnd alte afaceri mai mari 1-ar fi preocupat,
intretinea conversatii cu alii. Dar ei, temndu-se, nu ziser nimic
altceva deck: Dac Gotii primesc dela voi sold, de ce nu primim
noi ? . Menophilus le rspunse: Deoarece impratul este stApnul
multor bogtii, drnicia sa si-o arat numai fata de aceia cari se roag
s li se druiascg . Atunci ei S ne socoteased i pe noi in numrul
celor cari cer cu ruggciuni i s ne druiasc i pe noi. Noi suntem
mai presus dect Gotii . Menophilus rznd zise: E de datoria mea
s raportez impAratului in aceast privint. Intoarceti-v dup patru
luni tot in acest loc i \Teti primi rspunsul. Si comandantul a plecat
si si-a instruit soldatii. Dup patru luni Carpii se intorser din nou.
In primirea lor intrebuintandu-se aceeasi metod ca mai inainte,
gsindu-se de cuviint de a-i respinge pentru alte trei luni, and, in

sfrsit, i-a primit din nou, iarsi ca mai inainte, in fata unei nou armate, le-a dat rspunsul urmtor: Impratul nu v d nimic inafar
de invoial. Dac ins aveti lips de drnicia sa, duceti-v la el, cdeti-i in genunchi i rugati-v i probabil va primi cererile voastre .
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
94
Dar ei, suprati, se retraser si timp de trei ani cat a condus Me-
nophilus provincia, rmaserl linistiti 1).

XXx
THEOPHYLACTUS SIMOCATTES (sec. VII)

INTRODUCERE.
Theophylactus Simocattes, istoric grec dela inceputul vea-
cului al VII-lea, a descris In opt al-0, intitulate Historiae,

domnia impAratului din Bizant Mauricius care a armuit
imperiul roman de rsrit dela 582 pn la 602 2). Scria
intr'un stil retoric si avnd pretentia de a fi o oper literark
istoria lui Throphylactus este un foarte insemnat izvor de
informatii pentru epoca ce trateazk
Cteva pasaje privesc de aproape trecutul teritoriului
Daciei.
Historiae II, 15
TEXTE TRADUSE.
Spunand acestea bAtranul in adunare, a aprins din nou in piepturile
soldatilor focul ce se stinsese pentru rzboi si i-a indemnat s reia

lupta, in cei viteji fcand sl se nascI o dorint neinfrant de a se
bate, iar in cei fricosi, sangerandu-le ca si cu biciul, moliciunea lor
femeiascl si determinandu-i si pe ei pentru fapte de vitejie. Si un
strigt coplesitor s'a ridicat in adunare si intreg teatrul rsuna de glasurile celor ce admirau si ludau pe soldatul imbtranit de ani pentru
curajul ski plin de avant. Si cu totii, inteun gand, pun mama fr intarziere pe arme. Se scoborir deci de pe Haemus, la muntele Calvus
si la Lividurgos 3) ca s se lupte si vAzur nu departe de aci pe Chagan
cam la vro patru mile deprtare, stand in corturi fr de nicio grij;

armata fiindu-i inpfstiat in toat Tracia. Comentiolus 4), instrunan1) Intr'un fragment al unui istoric anonim citim privitor la impAratul Constantin
cel Mare:
Constantin luase horkirea la inceput sA strAmute resedinta impArAtiei in cetatea
Serdica i in iubirea sa pentru aceastA cetate repeta mereu: Roma mea este Serdica
(Sofia).
Constantin dorind sA intunece faptele inaintasilor sli, cluta sA injoseascA virtutile

acestora prin epitete batjocoritoare: Si anume pe Octavian August 11 numea lumea
norocului, pe Traian zid de botanicA (grAul potfirnichii), pe Adrian atelier de picturA,
pe Marcu ridicol, pe Severus... Cf. Fragmenta Historicorum Graecorum, IV, p. 199.
2) Mai existA, intre altii si un Theophylactus, episcop in Ochrida, mare istoric bisericesc si teolog din veacul al XI-lea.
2) Calvus, Plesuv sau Pleasa si Lividurgos sunt douA localitAti sau dotal sate din
apropiere.
.
4) Comentiolus era generalisimul armatei imperiale.
www.digibuc.ro
95
du-si ostirea, a format din ea o singur trup si a dat ordin ca astfel sk

inainteze i sl se indrepte spre Astica 1) : noaptea s fie sub pazk iar
ziva urmtoare ca o furtunA sl dea nAvaral asupra Chaganului i s m-
celgreasa pe Avari. 0 soart protivnia ins a fcut s se schimbe
prevestirea favorabil a acestei expeditiuni. CIci, intocmai ca un grgun a distrus stupii chibzuirii si a peadat osteneala ce-si (Muse, ca
o albink generalul. CAci, dupl ce soarele a intors spatele spre intunecata noapte i dupl ce lampa prea frumoas'a i dttoare de lumin
ascuns strAlucirea sa si a cedat puterii noptii, unul dintre animalele
scuturat sarcina de pe spate. Se intmplase ins ca
de povar 2)
stapfinul animalului sa mearg la o distant oarecare inainte, astfel
c cei ce mergeau alturi i vedeau cum animalul tfirste sarcina dupa
dansul, nu cum trebuie, au fost nevoiti s strige la stpin s se intoara inapoi si s'a" indrepte povara de pe animal. Ei bine, acest lucru a
fost cauza ca ordinea din ostire s'a turburat i c aceasta a apucat s1
fug indrk, pentrual vorbele strigate cu aceastA imprejurare li s'au
parut celor mai multi a fi un semnal de fugk ca si cum dusmanul
ar fi aprut langa dansii pe neasteptate. S'a nAscut atunci o invlml-
seal i un mare sgomot, in timp ce toti strigau cftt Ii tinea gura si
se indemnau unul pe altul s'a se intoarck fcnind cu mare turburare

in limba trii 5) retorna, retorna 4), ca i cnd ar fi avut loc, Fail de
veste, cu dusmanul o lupt in timpul noptii. Se stria prin urmare toat
ordinea din ostire, asa dupa cum s'ar sframa ordinea unei armonii
in coardele unei lire. Iar, Chaganul, de aka parte, fugi cftt putu mai
repede de aceast noul primejdie, care fusese mai mare cleat cea dintli,
plrasi drumul bltut, i ct Il tinur picioarele, fugi spre alte locuri,

scpnd de ast data in mod ina mai neasteptat, decat cum sapase
intaia oark Tot asa i Romanii o luar la picior in alt directie cuprinsi
de o falsa team/ i ingroziti de o primejdie neexistentk Dar, and
unii dintre ei s'au intors si au pornit cu curaj impotriva dusmanilor,
au mkelArit mai multi Avari.
Cand frisk' Chaganul s'a recules, dup aceasta indoit invlmAseal
spala pata de rusinea fugii, strfingAnd o ceat de barbari, a
atacat cettile romane si a ocupat castelul Apperia 5).
spre
Historiae VII, 2
A patra zi generalul Petrus a informat pe imprat de rAzviltirea
soldatilor si i plecand dela Odessus, a apucat calea din stnga si a

1) 0 localitate In Tracia.
2) Ccliov, insemneazA de obiceiu catfir.
2) 'Entxcopto? yAttyrrn. Unele codice au s torna, torna 2.

4) Vezi discutia scestui pasaj In Limba ronuind in izvoarele istorice medievale In
An. Ac. Rom., IX, 1939, p. 26.
5) Apperia este Appiaria, Rahova din Bulgaria, de lfingrt Dun/ire.
www.digibuc.ro
96
G. POPA-LISSEANU
ajuns la Marcianopol. Aci a dat ordin ca o mie din oamenii si sl apuce

inaintea armatei. Acestia dau peste sase sute de Sclavini, incrcati cu
przi romane. CAci ei devastar Zaldapa, Aquae, Scupi i jefuir din
nou pe nenorociti i incArcarl mai multe car cu przi. Barbarii cand
vAzur pe Romani apropiindu-se i ea i ei au fost vzuti, se reped
s omoare pe captivi i ridic tot tineretul ce putea s poarte arme.
Si fiinda vedeau c nu o s poat s se impotriveasa atacului Romanilor, unindu-si carele, se baricadeaz ca inteo tabrI si pun in mijloc
pe femei i pe copii. Romanii apropiindu-se de Geti, cci acesta este
numele lor cel vechiu ToZ f&roc Torkro rip Tag Bocpckpoc
nu indrzneau sl se lupte din apropiere, cci se
-xpecr6inepov 6volloc
temeau de sgetile ce s'ar fi aruncat de pe santul de apArare asupra
cailor lor. Atunci comandantul br numit Alexandru ii indeamn in
limba printeasc s dea lupta corp la corp
noc-rpEco
`PoNloctwv
yo.4
De aceea Romanii descAlecar i inaintar spre tabr. Se
aruncl sgeti din ambele
Romanii binie pe barbari pe cari ii
ucid pan la unul.
Historiae VII, 7
La inceputul primverii, Priscus a plecat din Bizant i adunandu-si
ostkea i fcndu-i socoteala, a aflat c un mare numr de Romani
pieriser. De aceea, cu toate c voia s invinuiasc inaintea impratului
pe Petrus, pentru nepsarea indatoririlor lui, totusi determinat de observatiunile unora a socotit c e bine s tinuiasc greselile svarsite 2).
Dup ce a fAcut cincisprezece conacuri i dup ce a trecut peste Dunre, a ajuns in a patra zi la Novae de sus 3). Afland de aceasta Chaganul, a intrebat printr'o solie pe Priscus, de ce a venit 4). Priscus Ii
rspunse, fiinded acele locuri sunt potrivite dela natur pentru vAnat
clrit i cA sunt bogate in ape. Chaganul Ii arat c Romanii i pun
piciorul inteo sar strin i cA, deci, Priscus calc tratatul i cI inteascuns turbur pacea. Priscus la aceasta rspunse cA acea regiune e
pcimeint roman, iar barbarul c Romanii 1-au pierdut prin arme i prin
legea rzboiului. Chaganul deci 1-a combtut i n'a fost de acord in
privinta acestor locuri si se spune c Priscus i-a amintit de fuga lui
din Orient gcpacrxe ToEvuv Ilgaxog `Pcol,tex6v rcavoct
gkcpog,
Pcipocpog 67rAoL xcci, vi.toK naittcov `Pc.op.odouq ducowrilcsoca0oct. Toi5-ro.
1)yol.Lcgo3v-ro; xca atcy.cpLUAAov-rog
-ro-ccov
Tn1 T67ccov, pocat -rv HpEcrxov s--i)v ix -g gco dcrapounv civeL8Eaca
To3 Tovuv Xotyvou
Xocrivy.
1) In armata Roman'a erau foarte multi localnici din Tracia.
2) Petrus era frate cu impAratul.
a) Novae de sus sunt Novae din Banat.
4) Cf. Nistor, Romanii in Transdanuvia, in An. Ac. Rom., Mem. Ist. XXIII,
P. 73 (93).
www.digibuc.ro
DACIA TN AUTORII GRECI SI I3IZANTINI
97
Historiae VII, 13
In timpul acesta Chaganul, fiind in mare cinste la Avari, i strange
trupele i cu ele se indreapt spre Moesia din Tracia i atac Tomea 1).
Cand a aflat despre aceasta Priscus vine in ajutorul orasului asediat.

Si astfel i Romanii si Barbarii rrnan in tabr lang Tomea, desi
se apropia iarna. La sosirea primverii Romanii sufereau de foame.
Si fiindc pentru crestini btea la use sdrbtoarea mortii si a invierii
Mantuitorului i fiindd Romanii erau stramtorati din cauza lipsei de
alimente, dintr'o provident neasteptat, Chaganul trimise o solie, arltandu-le c dac ar dori, el vrea
scape de foame. Priscus rmase
nedumerit la noutatea acestei cereri, pregeta i nu-i venea s creada.
Dup ce si-au dat cuvantul de cinste 0 de credint, s'a incheiat un
armistitiu de cinci zile i chaganul le-a trimis celor flrnanzi car indrcate cu alimente. De aceea, pan in ziva de astzi aceast omenie
barbarica este socotit ca admirabild si se povesteste de ea ca de ceva
neasteptat. hj ziva a patra, and Romanii aveau acum in abundent
cele necesare pentru hrank Chaganul a cenit lui Priscus aromate din
India. Acesta a ingrijit sa i se trimeat piper, foi de India, scortisoar
asa numitul costus. Barbarul primind darurile Romanilor si aromatele s'a bucurat mult i s'a abtinut dela arme 'Ana ce a trecut acele
sarbtori mari si populare 2). Locuiau deci sub aceleasi corturi, flea*
de nicio frid ostile unor dusmani. Dup ce au trecut srbtorile, Chaganul a cerut prin vestitori sd se separe trupele i astfel Romanii s'au
desprtit de barbari.
In ziva a sasea cand a auzit d Comentiolus are s vie cu armata sa
la Nicopole, a plecat impotriva lui. Dar Comentiolus cand a aflat aceasta
s'a dus in Mysia
asezat tabra la Zicidiba, iar in ziva a saptea

a sosit la cetatea Iatros. Barbarul era la o deprtare de Romani de dou-
zec de parasange. La mijlocul noptii comandantul roman a trimis

Chaganului in secret o veste, apoi iute i, ca in treact, ol ordin ca soh
datii s ia armele... Atunci barbarii inconjoar trecgtoarea pe care

Romanii in limba lor printeasc o numesc Clisura
KXeLcsopa
Aci Romanii
-rh" ncerpty `Pcotscdor. cpwq et7COXOCAE-6) TCCLYMX, EtWOCCCILv.
fur btuti.
Ilistoriae VIII, 2
Comentiolus plead la Dunre si la Singidunum se intalneste
cu Priscus. Dupg ce pacea cu Avarii s'a rupt, Romanii se duc la Viminacium, o insul in Dunre. Aci Comentiolus se imbolnveste greu.
De aci trec pe continent. Chaganul, afland de aceste
strans
armata i atac teritoriul roman, dand ordin celor patru fii ai si s
3) Tomea sau Tomis-Constanta.
2) Probabil in oqtirea chaganului se gilseau mai multi creqtini
se va fi artat aceast extraordinari omenie barbaricl.

7 A. R.
Studsi 11 Cercetdrt. LAV.
www.digibuc.ro
in cinstea lor
98
G. POPA-LISSEANU
pAzeascA trecerile peste Dun Are, ceea ce ei fac, dupA cum li s'a poruncit.
Romanii trec peste fluviu cu nave de ocazie sau cu plutele i and lupta
pe mal, ies biruitori. In timpul acesta Comentiolus i Priscus se gaseau la Viminacium... Romanii trec peste Dungre i fac intArituri,
pe cari barbarii le atacA. Desi Priscus si Comentiolus nu iau parte la
luptA, totusi Romanii inving...
3. In ziva a treia incepe din nou lupta. Priscus i imparte armata
in trei, in asa fel, ca cele doul aripi ale ei sA invAluiascA pe dusmani.
Inconjurati Avarii pierd trei mii de oameni. i astfel Romanii se intore biruitori in tabAra bor. In ziva a zecea se aduce comandantului
vestea c barbarul vrea sA reia lupta. Atunci Priscus, a doua zi de dimineatl, inainteazA la atac impArtindu-si ostirea n trei falange. Barbarul cu toate trupele sale concentrate porneste impotriva lui Priscus.
Acesta ocup And pe o inAltime un loc favorabil, cu cele dou armate
din aripi impinge pe barbari in dosul cgrora se afla un lac si foarte multi
dintre acestia se innecarl intre cari si fiii Chaganului, repurtand astfel
Priscus o strAlucit victorie. Au pierit aci cincisprezece mii de barbari, iar Chaganul cu primejdia vietii de abia a scApat teafAr la fluviul
Tissus1)... In urml Priscus d ordin sl treacl peste fluviul din apropiere
Tissus patru mii de oameni de ai sAi, ca sA cerceteze miscArile i planurile dus,manilor. Acestia trec peste fluviu i atacI trei sate de ale
Gepizilor cari, nestiind cele ce se intAmplaserA in ajun, s'ArbAtoreau
intr'o mare adunare popularA 'encx6pio sezAnd i b And, lAsAnd
la o parte orke grije, o srbAtoare a bor. Romanii, dis de dimineatl,
inainte de rAsAritul soarelui, tAbArirA peste barbarii ce chefuiau si le
pricinuesc un adevrat dezastru, de trei sute de mii i o enormA pradA,
cu care intorandu-se la fluviu, o oferA lui Priscus. A douazecea zi,
barbarul i strAnge din nou trupe la acelasi fluviu si se &A aci o lupt
grozavA ce a rAmas de pomial si in care barbarii au fost mAcelAnti
sau innecati in apA, iar cei ce au scApat au fost luati ca robi. Dup aceastd
victorie au fost salvati si luati ca prizonieri trei mii de Avari, alti barbari vase mii dou sute, Sclavi opt mii. TO au fost aruncati in laaturi
trimisi de comandant in cetatea Tomea. Chaganul, inainte ca UnpAratul s fi aflat despre aceast victorie, caut printr'o solie s rAscumpere pe prizonieri. ImpAratul Mauricius, ingrozit de amenintrile barbarului i amAgit de vorbe, d ordin lui Priscus sA dea inapoi pe Avarii
captivi. i astfel birbarii scosi din Tomea sunt restituiti Chaganului.
4. Comentiolus sculat ca dintr'un somn lung, s'a VAzut sfArsit
scdpat de boalA. Se duce deci la Novae, unde chern And pe cAtiva

localnici, cautA un cAluz pentru asa numita cale a lui Traian 5).
CAci se grAbea sA se ducA la Bizant unde avea sa petreacki lama.
Indigenii Il satuesc ins sl nu apuce acel drum. Atunci el furios
omoarl pe doi din ei. Aci nu se gsesc Novenzi cari pot s-i arate
1) Tissus este Tisa.
5) Acest drum era in sudul Durarii i probabil pornea dela Novae *istov.
www.digibuc.ro
99
acel drum; dar este departe de aci, la dousprezece mii de pasi, un

mosneag de iiz ani, el cunoaste calea ce se numeste a lui Traian.
Dup ce a ajuns acolo, Comentiolus roag pe bkrn s meargA inaintea
sa spre a-i arka calea. Mosneagul s'a codit, indignndu-se la ce grea

treab II pune i artndu-i greutatea drumului, asprimea
neajunsurile acestei cltori, c u de nougzeci de ani drumul n'a mai
fost umblat *, Comentiolus strueste i fiindc gndul cel ru a invins,
Romanii apuc pe acea cale. In zilele acelea czuse un frig grozav
de nesuportat i btea un crivt puternic asa c1 au pierit multi oameni
din ostire i o mare parte din vite. De aceea, au ajuns la Philippopol
in blstemele alor si, unde au poposit toat iarna i ajunge la Bizant 1)
la inceputul primlverii. In vara urmtoare impratul Mauricius l-a
numit din nou comandant.
VIII, 5
Petrus, indreptndu-se spre Dunre, ajunge la Palastolum i aci fAcandu-si tabra a petrecut toat vara. Cnd a sosit toamna se duse in prtile Dardaniei i fiindcl auzise c o mare multime de barbari s'a strns
la Cataracte i cA spre acolo s'a indreptat sit Apsich, a voit s aib o
convorbire cu acest ipostrateg al Avarilor. Apsich incerc s le rpeascl Romanilor Cataractele. Generalul roman neputnd s admit
ca In aceste conditiuni s se reinnoiascl pacea, ambele armate se separarl
Chaganul se intoarce la Constantiola, iar Romanii in Tracia 2 . . .
La sosirea toamnei, impratul Mauricius fiind suprat pe Petru din

pricina neretinerii in timp de iarni a trupelor in regiunea Sclavior,
fiinda trupele se burzuluir atat pentru putina prad ce gseau aci,
ct i pentru puinii cai ce aveau i pentru vecinkatea prea mare a
barbarilor, comandantul arunc vina pe imprat, ale crui porunci le
aducea la indeplinire si din cauza aceasta s'a nscut o revola mare.
Implratul struind, soldatii plMi de mnie trec fluviul i vin la Palastolum . . .
Rezultatul acestei revolte a fost detronarea lui Mauricius i inltarea
la tron a lui Phocas.
XXXI
LEGENDA SFANTULUI DUMITRU DELA TESALONIC
(sec. VII)
INTRODUCERE.
In Patrologia graeca a lui Migne vol. CXVI: Acta S. Detnetrii, Miracula II, p. 195, se vorbeste de o migratiune in
Dupa Theophanes iarna ar fi petrecut-o la Bizant.
2) Petrus, comandantul armatei din Tracia era frate cu ImpAratul.
3) Rezultil din acest pasaj cA trupele romane se gseau la nordul DunArii,
7*
www.digibuc.ro
ico
G. POPA-LISSEANU
mas. peste Dunre in regiunea Carpatilor, in jumtatea a

II-a a veacului al VII-lea i apoi de o remigratiune, dup
saizeci de ani, dela nordul Dunrii spre sudul peninsulei
Balcanice. Evenimentul acesta, confirmat si de Porfirogenitul, coincide cu venirea Slavo-bulgara la sudul Dunk-H.
Dislocarea Romnilor, dupa aceast legend, s'a acut din
dreapta Dunirii spre stnga acestui fluviu si dupa dou
generatii, Romnii s'au intors in vechea lor patrie i s'au
stabilit in Macedonia si In jurul Salonicului. Este o dovad
precisa de intermigratiunea Romnilor in evul mediu.
In aceast Legenda intlnim una dintre cele mai vechi
amintiri despre Vlahi. Prima mentiune despre acestia si
anume despre Vlahii dela Rinchios, despre asa numitii Vlahorinchini o avem din anii 617-619, cnd alAturi de Slavi
atacl Tesalonicul; apoi la anul 688 pe vremea Chaganului
Cuber, despre care se vorbeste mai jos i, in urm, in timpul
impratilor iconoclasti (726-778), dupa cum ne informeazI
o insemnare dela Mnstirea Castamonitu ce o reproducem
la sarsitul acestui capitol 1).
Legenda Sf. Dumitru dela Tesalonic

TEXTE TRADUSE.
Din cele de pana aci, ati putut vedea, prea bunilor crest:rt., ca am
facut cunosfnta, in treacat, cu seful Slavilor, numit Chatzo 2) si cu
Avarii 3). Acestia dupa ce au pustiit Iliricul intreg i anume provinciile sale, vreau s spun, cele dou Panonii si de asernenea cele douI
Dacii, Dardania, Moesiile, Prevalitana, Rodope i alte regiuni, precum
Tracia, p Ana la zidurile cele lungi ale Bizantului i celelalte orase
cefati, duser toat populatia de aci inteo regiune asezat in partea
Panoniei, langa." Dunare, provincie care avea odinioar ca metropola
Sirmium 4). Aci deci, dupa cum am artat, Chaganul Avarilor a asezat
toate acele populatiuni robite 5) cari s-i fie pe viitor supusii sal. De
1).Cf.
i Sacerdoteanu, (storia Romiinilor in Evul mediu, p. 231.
2) Chatzo pare a fi mai de grabA o demnitate deck un nume propriu cf. O. T afr ali, Thes, p.
) Sub Avari este a se intelege Bulgari. Cf. D. Onciu I, Cony. Lit., XIX, p. 596.
4) CA aceastA parte a Panoniei era in stAnga Dungrii rezultA 0 din afirmarea autorului, cAteva rfinduri mai la vale, cA urrnaii Romanilor, intorandu-se mai tArziu
In imperiu, au trecut peste Dunfire.
5) Aci este vorba de sigur, de otirile ce purtau arma 0 care au fost transportate
a nordul DunArii, nu 0 de populatiile netnarmate, de femei i copii.
www.digibuc.ro
DACIA 7N AUTORII GRECI El BIZANTINI
atunci ele s'au amestecat cu Bulgarii
101
cu Avarii si cu alte neamuri
0 au dat nastere unei generatii de oameni

liberi, si se desvoltar inteun popor numeros i foarte mare Aoco5
Iar fiii lor, fiecare in parte, primind
emetpou xcci, naFc6XXou yeyovTog.
dela printi, dup obiceiurile romane, traditiile i dragostea de neam,
intocmai precum in Egipt s'a inmultit sub Faraoni neamul ovreesc,
tot astfel si la ei, s'a inmultit familia crestinilor prin credinta ortodoxiei
prin sfntul botez dttor de vieat i povestind unii altora amintirile despre pmntul patriei lor strmosesti, s'a aprins in inimile lor
dorinta pentru intoarcerea acas . . Dar, de cnd printii lor suferiser din partea barbarilor acel dezastru al expatrierii, se scurser acum
vr'o saizeci de ani si mai bine si se nscuse aci un nou popor viog
iar cea mai mare parte a lor, in decursul timpului, ajunsese
Act6
un neam de oameni deosebiti i liberi 2,
aeuO6pou Tok rcXeaTou
xott 6.1v Aour6v 6Ovr,xv
xcci tat.ov gOvoq. Atunci Chaganul Avarilor a pus in fruntea lor, dupd obi-
ceiul neamului lor, un conduator cu numele de Cuber 3). Acesta, aflnd

dela unii din cei mai apropiati de sine, de nostalgia poporului pentru
tara sa strmoseasck s'a gAndit ce ar fi de flcut i a adunat la sine tot
poporul de bejenari romani i alte neamuri de oameni -rv nearmc
Pcov.cdcov Maw
xoct iTpcov Ovr.xclv
adeck dup cum se spune in
cartea lui Moise despre Exodul Ovreilor, pe toti proselitii lor, impreuna cu
bagajele i cu armele i astfel se despart de Chagan i ajung rebeli. Cnd
a aflat despre a ceasta Chaganul, se puse pe urmele bor. Dar, in luptele

ce s'au dat intre ei, haganul este btut in cinci-sase bktlii, dupl cari
s'a separat de ei i luand fuga a apucat-o spre miaznopate, in regiunile mai retrase ale trii, impreun cu restul poporului ski. In chipul
acesta Cuber continua.' mai departe Legenda, repurtand victoria,
a trecut cu tot poporul su peste susnumita DunreMv0U600 TCOTOC11.611-
a venit chiar in prtile noastre si a ocupat cmpia Ceratnisia 4) 1.6v

i s'au stabilit aci, ravnind s aibk mai ales a
Kepakatov xpcov
erau de credinta ortodoxk regiunile printesti, unii cetatea Tesalonicului, protejat de martiri, altii prea fericita cetate, regina cettilor 5),
iar altii, in sarsit, celelalte cetti din Tracia 6).
197. Dup ce au ajuns in campia Ceramisia (Prilep), multimea dorind s se imprstie, Cuber cu sfetnicii sgi au fcut planul criminal
s nu lase pe nimenea s plece pe la locurile ce doreau, ci cl acelasi
Cuber sk rmn conduatorul tuturor acelora cari au venit impreun
1) Bulgarii apar la Dungre, pentru intiai datg, la sffirsitul sec. al V-lea. Cf. F e r d.
L o t, Les invasions barbares, p. 225.
2) Urmasii fostilor robi, proveniti din amestecul cu localnicii liberi, ajung i ei acurn
liberi.
3) Cuber ca i Cubrat este numele unui sef bulgar. Cf. S a cer do t ea n u, Vlabii
din Calcidica, p. 308.
4) Campia Ceramisia din apropiere de Salolic, nu este atestat de alte izvoare
istorice.
6) Regina cetfitilor, Constantinopolul, capitala imperiului.
6) Vezi Legenda sfntului Dumitru dela Tesalonic in Arhiva Romneascd, VII, x 94i .
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
102
s le fie principe i chagan. CAci, daca unii ar cAuta s' plece la impratul ornduit de Dumnezeu, tot poporul 1-ar pArsi si el s'ar lipsi
de conducere. i atunci pentru ca tot poporul s poat fmnea cu el,
s'a prefcut c5. este rugat sl rmn si a cerut chiar populatiilor de
Dragobiti din apropiere s le dea alimente; ceea ce s'a i fAcut. i fiindcl
mai multi dintre Sclavii Dragobiti au intrat in corturile Mr, au fost
intrebati in privinta cettii noastre i and au aflat cA ea nu este prea
departe, aceia cari erau de orzgine romand ot
Po4toctow .5vTe
au inceput sA vie in cetatea noastr cu sotii i cu copii. Iar cei ce se
giseau la conducerea prefecturii i-au trimis in corbii in CapitalA.
198, Chid a aflat despre aceasta principele Cuber, amintit mai sus,
nu si-a mai putut tinea ascuns planul sAu criminal si in secret consfkuindu-se cu sfetnicii sk, spre pieirea sa, a cAutat pe unul dintre
oamenii sAi, mai iscusit si mai siret deat toti ceiIali, pe unul care cunostea pe lngA limba noastr 1), i pe cea a Romanilor, a Sclavilor
a Bulgarilor
rv xce i& ircLaTtlevov yA&Icsaccv 'act
Poyatow,
ExAcim xca Boukypow
si era viclean i intfun cuvnt inzestrat cu toate mestesugurile diavolesti; pe acesta 1-a pus sa se prefac a fi izgonit i s intre in Tesalonic sub pretext el s'ar fi refugiat
acolo i ca an credincios al prea bunului impArat s spunk' cA el vrea
cele ce vrem i noi i sA aducl cu sine poporul i provocnd un rzboiu
civil s punk' mna pe cetate. Iar, dupA cucerirea cetAtii, Cuber sl se
instaleze cu familia i cu cei1aIi fruntasi i cu puteri unite s" porneasc
rizboi impotriva popoarelor invecinate, s'A le supunA i sA ocupe cu
rzboi insulele si Asia, voind chiar s atace pe cel ce detine arma imperiului.
199. Intelesi odatA asupra acestui plan si hotriti in vointa Mr, s'au
legat prin jurknnt pentru aceea ce aveau de fcut. Atunci unul dintre
ei, cu numele Maurus, preaandu-se a fi refugiat, a sosit in cetatea

noastr i prin vorbe dulci i inselkoare, adAugAnd i jurminte, a
fAcut pe cei ce se &eau in fruntea conducerii s dea despre el prea
credinciosului imprat cele mai bune si mai asigurkoare referinte.
ImpAratul cu buravointA fat de toti, fiind determinat de cele ce i s'au

raportat
arAtat numaideat aceast bunAvoint exprimand-o in
scris i trimitnd lui Maurus in semn de cinstire emblema i insigniile
consulare si a dat ordin ca toti Ceramisienii cari ar fugi dela Cuber

sA fie supusi ai lui Maurus. Iar, and acest ordin a devenit public,
fiind introdus in registrele ordinare, tot poporul care alergase aci a
fost incredintat in urm acestui Maurus si el irisusi a ajuns conducAtorul bor. Dar unii din neamul Romanilor -rt.vk a -r(Lv x To5
cari cunosteau de aproape pe Maurus care nici`13o4Lcdow cp6Xou
odat nu si-a tinut cuvntul fat de nimenea, ci totdeauna pervers,
sperjur si inseltor a prAdat prin cele mai josnice apuckuri multe locuri i pe multi oameni aveau convingerea cA nu trebuie s se inLimba noastr adia limba greceascfi, a Romanilor fiind limba latini.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI El BIZANTINI
103
creaz1 in el. Atunci Maurus, fiind informat prin denuntnri de capcanele ascunse ce i se intindeau i care se vedeau din tinuta kr, le-a tiat
acestora capul, iar pe femeile kr le-a vndut unde 0 cum a voit.
zoo. In urni, fiindca ceilalti cretini of, Muni.
XpLcrrucv6v
nu mai indrsneau s dea pe fat cursele ce se urzeau impo_triva cetatii,
i deplngeau soarta 0 a lor 0 a cettii c nimeni nu mai avea curaj

s se impotriveascl i c' chiar cei ce se aflau in fruntea treburilor se
temeau de el, aci Maurus i-a format in jurul su o gar& de oameni
inarmati, de centurioni, pentecontarchi i decarchi 1) din cei mai indrsneti, cari intretinuti din proviziile comune, s-1 pkeascl ziva i
noaptea. Ei i fAcusera chiar planul ca in noaptea de Inviere a Domnului, and intreaga cetate avea s celebreze in comun osptul lui
Cristos, atunci cei mai indemanateci in rzboiu aveau s provoace un
rzboi intern, sa dea foc in principalele locuri i s" puna maim pe cetate.
Sosirea neateptata a flotei imparatesti a zdrnicit planul criminal
al lui Cuber 0 al lui Maurus.
S. Demetrii martyris acta2)

185. Deoarece Slavii de cari am amintit de atatea ori se gseau in
apropierea cettii pgzite de Dumnezeu (Tesalonic) i erau cel
In aparentk linitii, comandantul prefecturii din aceste localitti, cunoscnd de aproape pe impratul de atunci, a adus invinuiri precise
inapotriva regelui Runchinilor pjya TiLv Puyx.Evcov, un anumit Pervund
c ar avea gnduri pline de rutate i viclesug fall de cetatea noastra

a. 782.
Rinchinii
190. i iari, prin mijlocirea aceluia (Sf. Dumitru) care este protectorul cettii (Tesalonic) a sosit un nou tovar de luptk din partea
acelor Slavi dela Strimon 0 dela Rinchiu cari ne lsarl in pace, fie rmAnnd in linite fie desbinanduii otirile si apucndu-se s jefuiasc
pe corbierii ce se intorceau din Cetatea imprteasck dela vanzarea
proviziilor, sau pe aceia cari locuiau in insule i In golfurile mrii ori
in localittile ce sunt in spre Paros i Proconissus (marea de Marmara)
chiar pe acei cari strangeau drile i se intorceau cu corbiile la
ei acas 8).
Vlahorinchinii
In zilele impratilor iconoclati (726-778) populatiunile de pe amprofitand de nebele maluri ale Dunrii sac Trapocaouvecta pi
linitea in care se gsea imperiul, mai cu deosebire fiindcl impratul
1) Sefii unor uniati de eke o sut soldati, de ate cinci zeci O. de cte zece soldati.
2) Mi gn e, Patr. gr., 116, p. 1349.

3) Mign e, Patr. gr., 116, p. 1353.
www.digibuc.ro
C. POPA-LISSEANU
104
insusi ducea lupta impotriva icoanelor, pe atunci asa numiii Rinchini

si mai cu deosebire Vlahorinchinii i Sagudatii, ocup And Bulgaria si
intinzndu-se putin ate putin in diferite locuri, puser stApAnire pe
Macedonia si in urmA ajunseserA la SfAntul Munte impreun cu femeile i copiii lor, fiindcA nimenea nu se gsea ca sA-i opreascA i sl
se lupte cu ei. Cu timpul ei furl introdusi de ckre Sfintii pArinti in
invtturile crestinesti, crezur in aceste invAtAturi si in urmI ajunserA adevArati crestini cu totul 1).
XXX II
GEORGIUS SYNCELLUS (sec. VIII d. Cr)

INTRODUCERE.
CAlugar grec ce a trAit pe la sfrsitul secolului al VIII-lea
nceputul celui al IX-lea Georgius Syncellus a scris o

Chronographie, dela Facerea lumii pn la Diocletian (284).
In opera sa autorul trateaz istoria universalg, dar mai ales
istoria bisericeasa. Lucrarea lui Syncellus a fost continuatl
de Theophanes Confessor. Ca izvoare a avut scrierile lui

Eusebius i Dexippus pentru istoria universali, iar pentru
istoria biseriCeasc pe Panodoros, Annianos i Biblia.
TEXTE TRADUSE.
Chronographia, I
Domitian
Domitian, ros de invidie pentru fericirea fratelui sAu i arzAnd de

dorinta de a domni, a ucis pe Titus miseleste prin venin si a domnit
dupa el... A gonit din Roma pe Nerva sub pretextul ce-i sap5 domnia,
iar pe filosoful Apollonius din Tyana, prietenul lui, l-a aruncat in inchisoare, dar nici asa n'a putut s impiedece pe filosof de a spune adevrul si de a face tAmAduiri...
In timpul ski au fost bAtuti Dadi ci Nasamonii cari se rsculaserA;
asupra Dacilor si Germanilor Domitian si-a serbat triumfuri...
Spre a nu rmnea nimenea din neamul regesc al Iudeilor, a dat
ordin ca top cei nscuti din neamul lui David O. fie omoriti.
Domitian, dup Nero a pornit o prigoanA impotriva Crestinilor.
Nerva
In timpul domniei lui Nerva a murit la adanci bkranete Apollo-
nius din Tyana i dupA spusa lui Philostratus, moartea sa o prevestise

lui Nerva printeo scrisoare proprie.
I) Tomaschek, Zur Kunde der Ildmus-Halbinsel, P. 43.
www.digibuc.ro
1 o5
Traian
Tertulian scrie c5. Plinius Secundus, prefectul unei provincii, a con-
damnat la moarte o mare multime de crestini, dar stnd la indoial

ce s facg cu ei, a raportat printr'o scrisoare lui Traian spunndu-i
cl ei nu sunt vinovati de nicio alt crimk deaf doar 0' refuz s
aducg jertfe idolilor si ca in irnnuri venereazg in fiecare dimineatd pe

Cristos ca pe un zeu, dar c5.' se abtin dela orice crimk Traian i-a rspuns c nu trebue sA ancheteze pe crestini spre a-i condamna la moarte.
Traian, dupg ce a invins pe Daci fi pc Sciti, a prefgcut Dacia in

provincie romank si a primit asupra lor un triumf.
In anul 5600 dela Facerea lumii Traian a fost trecut in numrul
zeilor. Imbolnvindu-se in urm de dizenterie a murit la Selenunta,.
dup Eusebius, dupa altii, la Seleucia din Isauria.
Decius
In anul Facerii lumii 5746, dupa nasterea lui Crist, 251, Scitii si Gotii,
trecand peste Istru, devastark sub Decius, imperiul roman, iar pe Mysii
retrasi la Nicopolis ii asediark Atunci Decius, dup artrile lui Dexippus, atacndu-i Rea' de veste, a omorit trei mii de barbari. In urrnk
dupa cucerirea Philippopolului, a plecat si foarte multi Traci au murit
in luptk Scitii retrAgndu-se, la cetatea Abrytus, numit si Targul lui
Terebronius, Decius, care era dusmanul lui Dumnezeu, urmrindu-i,
a fost omorit inteo noapte impreun cu fiul &Au.
Valerianus
Sub impAratii Valerian si Gallien, Scitii trecand peste Istru au prdat
din nou Tracia si au asediat Tesalonicul, orasul Ilirilor.
Aurelian
Aurelian, al 29-lea imprat, a domnit 6 ani. Acesta a supus pe Palmyreni si Galia. In timpul sgu se spune a a inflorit Philostratus, istoric
atenian si Longinus.
Tot in timpul acesta, Zenobia, stringandu-si o mare armat s'a ridicat impotriva Romanilor si, dupl ce a ucis pe comandantul acestora
Probus, a reclamat pentru sine Egiptul. Aurelian, neputind s suporte
rusinea azut pe armata romank porneste impotriva Zenobiei si la

Antiochia din Siria bate pe Palmyreni, prinde pe Zenobia si o duce
la Roma. Fat de c a s'a purtat cu blndete si a dat-o in casatoria unui
onorabil senator roman.

In acelasi timp, Aurelian supune pe Galii ce se revoltaseek HotIrind
s' plece in Scitia, a fost omorit de propria sa armat care se rzvrtise, inteo localitate ce se numeste Noua Fortilreatd, intre Bizant si Heraclea, in momentul in care se gfindea s' porneased o prigoanl impotriva crestinilor.
www.digibuc.ro
x o6
G. POPA-LISSEANU
Tot el a construit la Roma un templu pentru Soare, impodobindu-1

cu aur i cu pietre nestimate.
Pdrdsind Dacia cu numele lui Traian, a dat ordin ca bgrbatii i femeile s' fie asezati in mijlocul Mysiei pe care o numi Dacia medie,
inconjurat de ambele prti de Mysi 1).
In anul 5765 dela Facerea lumii, Aurelian este impiedecat de a face
prigoana crestinilor de un fulger cAzut din cer; este ucis de oamenii
sAi la Noua Fortreat.
XXXIII
THEOPHANES (741-817 d. Cr.)
I NTRODUCERE.
Nscut pe la anul 741 dintr'o familie nobil i bogat,

Theophanes numit i Confessor, dui:4 o scurt cskorie cu
fiica unui patrician bizantin, s'a retras de lume si a fundat
mAnastirea Sigriane, ale cAreia urme se mai vAd i astzi pe
trmul mrii de Marmara. Sub impAratul Leon V, land

parte activ in luptele dintre iconoclasti i oconoduli, a fost
chemat la Constantinopol i arestat, iar dup o inchisoare
de doi ani, a fost exilat in insula Samotrace, unde a si murit
In anul 817. Biserica ortodoxl l-a trecut In urm in numrul
sfintilor sAi.
Acest Theophanes, la rugAmintea prietenului ski Georgius Syncellus, s'a apucat sl continue cronica inceput de
acesta si a dus firul povestirii ei dela domnia lui Diocletian,
anul 284, pn la diderea impAratului Michael I, anul 813.
Compunerea operei sale, Chronographia in opt cArti, Theo-
phanes a fcut-o intre anii 810-815

mai mult chiar decAt
Sincellus, povestirea a dus-o pe o baz strict cronologic.
Slujindu-se, fr indoial, de izvoarele ce i-a pus la indemn Syncellus, Theophanes, desi nu era un istoric
desi nu era inzestrat cu destul simt critic si nici cu impartialitatea necesar unui istoric, ne-a lsat totusi o lucrare de
mare important si care a avut o enorm influent asupra
cronicarilor bizantini de mai trziu.
In mai multe pasaje, Theophanes se ocap de trecutul
trii noastre din evul mediu.

9 Tip Tpcelavoii 8i Arodav ficcp6Cepot 4E1; Mpag >tat yuvcaxa zi tAaral.-rccrov r Muakc; arOccg ixces6pcoOev,
xxEccv
www.digibuc.ro
vol.geaOca.
107
Chronographia 1)
TEXTE TRADUSE.
In acest an (585) imparatul Mauricius a trimis la Dunre pe Priscus

impreun cu toti oamenii mai de seama, pentru ca sa impiedice populatiunile Sclavinilor s treaca peste fluviu. Chaganul Avarilor a aflat
insa despre aceasta la Durostor si trimitandu-i o solie a invinuit pe

Romani ca-i fac razboiu. Dar Priscus se scuza ca n'a venit sa se raz-
boiasca cu barbarii, ci ea a fost insrcinat de imparat numai sa impiedece
pe Sclavini. Cand insa Priscus a auzit ca Ardagast 0-a dispus multimile sale ee Sclavini ca O. prade provinciile romane, a trecut Dunk-ea
0 in mijlocul unei nopti, a atacat prin surprindere pe Ardagast care,
vazand primejdia, sarind pe un cal fail de yea, de abia a putut s scape
cu fuga. Romanii dupa ce au ucis o multime de Sclavini, au devastat
intregul tinut al lui Ardagast 0 luand o bogata prada a pornit pe la
Tatemer spre Bizant. Tatemer ins, fcand drumul fara de bagare de
seama 0 neinarmat si pe deasupra dandu-se 0 betiei si desfraului, a
treia zi o multime de Sclavini se repezir asupra sa si el cuprins de
fric s'a refugiat la Bizant. Romanii insa cari fuseser cu el, furiosi impotriva Sclavinilor, i-au atacat pe aceytia yi i-au invins, duc and implratului cetele de captivi ale sclavinilor. Impratul bucurandu-se de
aceasta, a adus, impreunl cu tot orayul imnuri de multumita lui Dumnezeu. In urma acestora, Priscus plin de incredere pltrunse p aria in
mijlocul regiunii Sclavinilor. Atunci insa Gepes, un creytin, fugind
la Romani le-a artat acestora, pe unde s intre yi, fail de nicio greutate,
Romanii ocupa regiunea barbarilor. i astfel prin trdarea lui Gepes,
in mijlocul unei nopti adanci, trecand fluviul, dau peste Musugius

regele barbarilor, fiMd beat cad serbase osptul funebru al mortii
fratelui sau. Acesta fiind prins de viu, ceilalti fur in mare parte macelriti ingrozitor. Dupa ce luara o mare prada, Romanii se dau la chef
si la desfrau. Atunci barbarii, strangandu-se din nou, atacara pe invingatori 0 ar fi fost o razbunare mai mare cleat ceea ce ei au suferit,
daca Genzon n'ar fi impiedecat atacul duymanilor printr'o lupta vitejeasc cu puterea pedestrimii sale. In urm Priscus, pe toti cei 'Mere-
dintati cu paza sa, i-a tras in teapa...
In anul acesta (586), anul al doisprezecilea al domniei lui Mauricius,

Priscus a venit din nou la Duncire # a preidat poporul Sclavinilor, tri-
mitand imparatului nu o mica parte din prada yi un numar de prizonieri. Imparatul ins, trimitandu-i lui Priscus pe Tatemer, i-a dat
ordin ca sa ramana in acele locuri in timpul iernii. Aflandu-se aceasta,
Romanii se impotrivir, declarand ca nu se poate face aceasta din cauza
multimii de barbari si a frigului de nesuferit. Priscus 'Mg i-a inmuiat

cu vorbe bune si:i sfatueste sa asculte de ordinul imparatului si sa
ierneze acolo...
1) Cf. Anastasius, Historia Ecclesiastica ex Theophane, II, p. sas.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
t oS
In anul acesta (592) Priscus porninecu armata vine la Singidunum..

Dar si chaganul strangAndu-si repede trupele sosi in Mysia si caufa sA
cucereascl orasul Tomea. Atunci Priscus pArsind Singidunum vine
aproape de el. Fiinda insA era in preajma sArbAtorilor de Pasti si Ro-
manii erau lipsiti de alimente, Chaganul aflnd de aceasta, incunostiinta. pe Priscus sA-i trimeatA cArute spre a-i da alimente ca sA celebreze cu veselie sArbAtorile
'NG< tie-ra Docp6-rirro4 Tip iOCIJTCPI iop-rirr
I'a trimis deci patruzeci de care pline 1). In schimb

si Priscus a trirnis barbarului specialitAti din India, piper, foi de finic,
scortisoarA si altele din acestea ce se cAutau, cand el se gdsea la
Sirmium si pe cari le-a primit cu mare bucurie. *i astfel panA dupa
sArbAtori Romanii si barbarii au petrecut impreunA si nu aveau nicia
ixrcX-qp6acomv
teamA unii de altii xca ox .v p66o4 iv ixccripcu.4 auvegiecnv DupA ce

au trecut sArbAtorile, barbarii s'au separat de Romani si venind la cetatea
au devastat-o a).
Drisipera
Sofia
Chronographia, Anastasius, p. Ior

In anul 531 doi regi bulgari cu o nenumAratA multime de Bukari
i cu drungul 3) lor pornirA cu rAzboiu impotriva Scitiei si Mysiei pe
cand in Mysia era ca general yustinus, iar in Scitia Baudarius. Acestia
iesind in calea Bulgarilor, s'a dat lupta, in care comandantul armatei,
Justinus, a murit, fiind numit in locul sAu Constantinus, fiul lui Florentius si Bulgarii au inaintat pinA in pArtile Traciei. Impotriva lor a
pornit cu armata Acum, hun de origine, botezat de impArat, coman-
dantul armatei din Iliria. Romanii, inconjurnd pe Bulgari cu toate
trupele lor, i bturA si mAcelriel o mare multime din ei si luarl si

o mare pradA si, prinzAnd si pe amandoi regii acelora, repurtarA o
victorie strAlucit. Dar, pe and se intorceau din lupt veseli, alti Bulgari le iesirA in drum si prinserA in curs pe Constantin, Acum si Godila pe and fugeau. Godila tAind cursa cu sabia, a scApat, Constantin
ins si Acum au fost prinsi. Constantin, fiind rAscumpArat cu bani,
s'a intors la Constantinopol, Acum insA, fiind retinut cu ceilalti prizonieri, s'au intors in patria lor proprie.
Chronographia, Anastasius, p. 130

In anul 593 Comentiolus vine cu armata sa la DunAre si la Singidunum se intAlneste cu Priscus si rupe pacea cu Avarii. DupA ruperea
pAcii vin la Viminacium, o insulA mare in DunAre. AfAnd despre aceasta
Chaganul isi strAnge si el armata si atacA provinciile romane, iar celor

patru fii ai sAi le dA insrcinarea sA pAzeascA vadurile DunArii. Romanii
9 Se vede de aci c dumAnia lor nu mergea pfinfi la ainoie i c devi erau vrAjmaul, totui pstrau oarecari raporturi intre ei. In armata Chaganului erau si crestini.
2) Evenimentele acestea au fost povestite si de Theophylactus Simocattes.
3) Drung era un corp de infanterie de 2000-3000 de soldati.
www.digibuc.ro
109
frisk fcndu-si plute, trec peste fluviu i comandantul Priscus incepe

rzboiul cu fiii chaganului 1). In timpul acesta Comentiolus, nerestabilit dup boala sa, se afla la Viminacium. Lupta tinand mai multe
ore, au fost omoriti pana seara trei sute de Romani si au pierit, patru
mii de barbari. Dimineata urmtoare incepe din nou lupta si au fost
ucisi alte opt mii de barbari. De asisderea, in a treia zi Romanii, atacnd
pe barbari dintr'un loc mai inalt, impinser pe dusmani spre un lac si
omorir multi dintre ei i multi se innecar, intre cari i fiii Chaganului.
Prin aceasta izbAnd Romanii repurtar o strlucia victorie. Atunci
Chaganul, strngndu-si o armat mai mare, a atacat pe Romani si
incepnd lupta din nou au invins Romanii. Aceast victorie a fost cea
mai strlucit din toate. In urm Priscus cu patru mii de soldati, bine
inarmati, d ordin s se tread peste Tissus 2) 0 s se spioneze planurile dusmanilor. Barbarii neasteptndu-se la aceasta, celebrau un ospt
festiv si chefuiau. Romanii, atacandu-i fr de veste, flcur un mare
prpd, cci fur omoriti treizeci de mii de Gepizi i alti barbari
lund o prad enorm se intoarser la Priscus. Chaganul ins, refandu-si armata, vine la Dunre, unde, dndu-se lupta, barbarii fur
invinsi din nou i aruncati in ap i impreun cu ei se prpdir
multi Sclavini . Iar vii au ajuns in mAinile Romanilor trei mii dou
sute de Avari i dou mii de alti barbari. In urm ( haganul a trimis
o solie la Mauricius pentru rscumpArarea prizonierilor. Mauricius
ins, neprimind inc vestea unei victorii att de strlucite, a scris lui
Priscus ca s libereze numai pe barbarii Avari 3). De altfel, fiindc
Comentiolus de abia se intremase dup boal, pleac in niste locuri
ale Nomazilor 4), cutnd cdltize care s-i arate drumul fAcut odi-
nioar de impratul Traian. Dar un bAtran oarecare, cunoscnd
drumul, i-a spus d este un drum cam greu i anevoios din cauza multor
ploi si a iernilor grele, d este peste tot stricat i inchis de stnci dzute
si de zApezi. Comentiolus, netinnd seama de sfatul btranului, a apucat
pe acel drum. Dar, dzAnd un frig mare si un inghet aspru, au pierit

multi dintre soldatii romani i cea mai mare parte din vite si de abia
au ajuns la Philippopol. Aci au iernat soldatii, iar Comentiolus s'a
dus la Bizant.
Chronographia
In urrn Asparuch, al treilea dintre cei cinci frati, fii ai lui Crobatus,
regele Bulgarilor, trecand peste fluviile Danapru i Danastru i ajungnd la un alt fluviu numit Olgon, acestea sunt fluvii mai la Nord
1) Rzboitil are loc la nordul Dunfirii, dupi cum rezult din acest pasagiu. Aceleasi evenimente sunt povestite aproape la fel de Theophytectus.
2) Tissus, atestat si de Theophylactus, este Tisa, plstrat sub mai multe forme.
8) Din traducerea bibliotecarului Anastasius rezult cfi e vorba numai de Avari,
iar nu si de alti barbari prizonieri.
4) Unele manuscrise au in loc Nomas, Novas.
www.digibuc.ro
no
G. POPA-LISSEANU
deck Dunrea, s'a asezat intre ele, socotind local sigur si de necucerit din ambele parti. Cad locul in interiorul sau este intarit de balti
inconjurat dintr'o parte si din alta de fluvii i ofera din partea dusmanilor siguranta mare pentru poporul redus, in urma imprtirii sale
intre cei cinci frati. Fiind deci imprtit poporul in cinci prti, slbit
redus ca numr, neamul cel mare al Chazarilor, a iesit din fundul
ad Am al Berzeliei, care este cea dintai dintre provinciile Sarmatiei,
a subjugat stpanirii sale toate tinuturile de dincolo de Dunre pan
la Marea Neagra i supunand pe Batbaia, principele Bulgariei, el
ia
era primul dintre cei cinci frati, l-a fcut tributar, i tributul
pana in ziva de astzi. Cand imparatul Constantin a aflat ca un neam
de oameni murdari i pcatosi s'a asezat cu corturile pe neasteptate
la Olgu peste Dunre i ca pustieste regiunile transdanubiene, adicl
tara pe care o ocupl acum si care pe atunci era stapanita de Crestini
Toi.IT"icvnv
rc' ccirCetiv xpwrouwp x.d) pay, int xpLcrrtaviLv T6TE
xpaxougvv, a fost cuprins de o mare suprare si a dat ordin ca toate

armatele sale sa intre in Tracia i construindu-si o flot, a hotrit sa
se lupte i pe ap i pe uscat... Imparatul, fiind bolnav de podagra,
s'a dus la Mesenbria, iar Bulgarii, trecand Dunrea, ajung la Varna, de
langl Odessus.
Chronographia, I
In acest an (579) chaganul Avarilor, &Aland tratatele, a inceput
s pustiasca cu razboiu groaznic Moesia i Scitia si a distrus cettile

Ratiaria, Bononia, Aquae, Durostorul, Zandap i Marcianopolis. Comentiolus insa plecand spre Anchialos si-a despartit pe soldatii
lipsiti de experient i voinicie, de soldatii cei curajosi si trupelor neincercate, la patruzeci de mii de oameni, le-a dat astfel ordin sa ocupe
tabra, iar trupa aleas in numr de vase mii de oameni, luand-o cu
sine, a incredintat lui Castus doua mii si tot atatia lui Martinus 2), iar
restul de dou mii i-a pstrat pentru sine si asa a pornit impotriva bar-
barilor. Castus sosind la Zandapa a gsit pe barbari, stand in trandavie i fat% de nicio paza si a ucis pe mai multi dintre ei. Pe cei ce
i-a luat ca prizonieri, precum i prada castigat a lsat-o in pstrare
oamenilor si. Martinus insa, ducandu-se in regiunile cetatii Tomea 3)
atac and pe caghan pe neasteptate, l-a facut Ali &easel scaparea
1) Anastasius are ultra Danubium, iar Theophanes ed. Bonn ixdOev
1avou13lou etc Tbv `OXyov iaximaacv E vorba de Transdanub:cni, ale al-or

locuri pe vremea aceea le stpftneau Bulgarii. Bulgarii nu trecusera Durarea i prin
urmare traducerea latinti din Mign e, Patr. gr. e greit.
Pentru identificare, v. N. BAnesc u, La domination byzantine sur les rgions du
Bas-Danube, Ac. Roum., Bulletin de la sect. hist., XIII (1927), p. 5 din Extras.
2) Comentiolus comandant suprem, avfind in subordine pe generalii Cas'us
Martinus.
3) Ratiaria-Arciar, Bononia-Vidin, Aquas-Vidrovat, Durostorul-Silistra, Zandapaprobabil Bazargic, Marcianopolis-Devnia, Tomea-Tomis-Constanta.
www.digibuc.ro
1i 1
in fug/. Castigand astfel Martinus o strlucit victorie, s'a intors la

comandant, in locul unde ii spusese ca-1 va astepta. Dar Comentiolus,
sub teroarea fricii, se retrsese la Marcianopolis si deci, nefiind gasit,
dup ce s'au unit cele doul trupe, s'a mutat tabra in defileurile Haemului. Afland Martinus ca chaganul a trecut peste Dunare, se intoarce
la comandant; Castus 'MA trecand peste Dunre, dupa ce a luat informatii dela avangardele barbarilor, i-a bAtut pe Avari. Dar, ail s
fi avut vreun motiv sa raman, a neglijat sa se intoarcI la comandantul
su. De aceea, in ziva urmtoare, chaganul, inchizandu-i din toate prtile retragerea, ha biruit, iar armata sa imprstiindu-se, a fugit fiecare
cum a ptut prin pduri si prin codri. Dar unii, ca si fiarele la vanat,
fiind prinsi de barbari, au spus unde se gaseste acum Castus. Apoi,
inconjurandu4 barbarii din toate prtile, il .prind de viu si bucuria lor
pentru aceasta si-o manifestar prin jocuri si. petreceri. In urm Chaganul,
indreptandu-se spre miazzi, a cucerit zidul cel lung 1). Comentiolus ins
care satuse ascuns prin codri Haemului a iesit de acolo afar impreun cu
Martinus 0 au surprins pe chagan ce era nepregatit, fiindcg toat multimea
de barbari era imprstiat prin Tracia si pe inserate a plecat in contra

lui. Si de sigur intreprinderea ar fi reusit foarte bine, daca o soarte protivnica nu i-ar fi dejucat incercarea. Un animal de povar a lasat sa-i
atarne in jos sarcina de pe dansul, iar un tovargs al stapanului animalului a indreptat sarcina la loc, strigand totodat in limba printeasck
t torna, torna, fratre g'repo Tv Secnc6Trp To5 Cd3ou npoaymet Tv
cp6prov civop0i.acraL I nocrpc4 cpc.41 4 Tpvcc, -rpvcc cppck-rep
StApinul
animalului n'a auzit strigkul, dar 1-a auzit o0irea 0 crezand CA au dat
dusmanii peste ei, au luat-o la fuga, strigand cat ii tinea gura t torna,
torna . Dar si Chaganul pe de aka' parte s'a speriat si el si. a .fugit
cat mai repede. Asa ca puteai sa vezi si pe Avari si pe Romani fugind,
desi nimenea nu-i urmrea. In urma Chaganul adunandu-si trupele
asedi din nou Apiria si prinzand pe Buza, manganariul cettii il
amenintau cu moartea. Buza se rug s-i lase vieata pentru o mare
suml de bani ca rscumparare 2).
XXI Iv
SF. NICEPHORUS (sec. IX)
INTRODUCERE.
NAscut la Constantinopol dintr'o familie insemnat, Ni-
cephor ajunge in timpul domniei lui Leon V Armeanul
(813 --zo) secretar imprtesc, functiune pe care o avusese

1) Zidul cel lung, ridicat de impiratul Anastasius in 507 se intindea dela Silivri la
Dercos, unind marea Neagr de mares Egee.
11) Vezi discutia acestui pasagiu in Limba rom. In izv. istor. mediev., p. 22. An. Ac.
Rom., vol. IX, 1939. Tot aci vezi si traducerea in limba latini, la Anastasius bibliotecarul, sec. IX.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
112
mai inainte si tatl su; iar dup moartea patriarchului Tarasios, ii ocupa scaunul, 806 --815. TrAind in mijlocul luptelor religioase dintre iconoclasti si iconoduli, Nicephor ca
mare aprtor al icoanelor a avut mult de suferit si in cele
din urm si exiliul in Bosforul tracic. Aci si-a desvoltat intinsa sa activitate stiintifick public nd mai multe scrieri teologice, dintre care unele ni s'au pstrat, iar altele s'au pierdut.
A scris si lucrAri de istorie. Ni s'a pstrat din acestea un
Breviarium historicum de rebus gestis post IVIauricii imperium.
Sub anul 618 ni se vorbeste despre increstinarea Hunilor.

Avem aci o nou dovadd ck dui:4 moartea lui Attila, poporul Hunilor n'a disprut cu totul de pe scena istoriei.
Sf. Nicephor, patriarchul, Breviar. hist. ad an.618

TEXTE TRADUSE.
Dupg catgva vreme, venind la Constantinopol conducgtorul Hu-
6 -riv 06vwv -roll") gOvoug xptoq

impreun cu mai multi
fruntasi si ostasi din neamul sgu, a cerut dela impgrat (Heraclie) ca
s-i boteze. Cererea fiind primitg, fruntasii Hunilor au fost condusi
nilor,
la botez de fruntasii Romanilor si femeile lor de femeile acestora. Dupg
ce s'au botezat cu totii au fost druiti de impgrat cu daruri imprgtesti si cu demnitgti. Pe conducgtorul lor impgratul l-a fgcut o patriciu si cu mari onoruri i-a lgsat sg plece in tinuturile Hunilor
-np Ter( 0 iSvma .0111).
XXXV
CONSTANTINUS VII (Po .phyrogenitus sec. X-a)

INTRODUCERE.
Fiu al impAratului din Bizant Leon Filosoful, Constantin

al VII-lea Porfirogenitul a domnit dela anul 912 pn la
anul 959, desi efectiv a condus afacerile imperiului numai
dela 945 --959. TrAind inteo epoc de relativ liniste, Porfirogenitul a putut s se ocupe cu indeletniciri literare si
stiintifice si in situatia sa de imprat, a avut posibilitatea s
fie un mare colectionator de opere stientifice si un promotor
') Sin cai citand acest pasagiu al lui Nicephor crede crt ar fi vorba aci de Secui
cari, dupa moartea lui Attila ar fi fost stramtorati de Gepizi intre muntii Ardealului
In anul 455, Chronica Romailor, I, p. 193. Noi 'Ma atribuim alta origine Secuilor.
www.digibuc.ro
113
al culturii ; a fcut si el insusi lucrri i a dat impuls si altora la Su-is.

Lucrrile sale personale sunt: I) Istoria bunicului sdu Vasik I, imprat in Bizant, z) De administrando imperio, cuprin-
znd sfaturi pentru fiul su Romanos, i in care ne d o

sumedenie de informatii de istorie i geografie asupra popoarelor din jurul imperiului bizantin, 3) De thematibus,
adicl despre administratia imperiului, in care se cuprind
excerpte din stefan din Bizant din secolul al V-lea si din
Hierocles din timpul lid Justinian si 4) De ceremoniis, o colectie intreag de aranunte dela nastere, botez, cgstorie,
incoronare, etc.
Despre enciclopediik fcute din initiativa Porfirogenitului
am vorbit altdat 1).
De thematibus Occidentis sive Europae II, zo

Prima themA
TEXTE TRADUSE.
Prima themd, care se afl la apusul teritoriului Europei, se numeste

Tracicd, in care se gseste Bizantul i palatul regilor romani. E drept
c Bizantul, care acum se numeste Constantinopol, este cea dintAi

tali din Europa, fiincic ea este cetatea impArteascA si are prerogativa
lumii intregi, ea fiMd mostenitoarea numelui marelui imprat Constantin. De aceea, socotesc c ea este principala cetate din Europa,
fiindcA mnsui Bizantul este partea cea mai frumoasA i cea mai insemnat din Tracia. Deci inainte vreme thema Traciei a fost asezat in
numrul i ordinea themelor; dar numai de cnd Bulgarii au trecut
peste fluviul Istru, &Aci mai inainte Tracia fusese impArtit in dou
theme. Aceasta o dovedeste numele ceatilor, atAt al Mesembriei ct
si al Selymbriei 2); aceste cetti i au numirile dela niste regi, inainte
ca imperiul roman sA. se fi mrit i sA fi cuprins toate popoarele pAmntului. CAci de cnd impArAtia roman/ si-a rspAndit puterea sa
la toate marginile lumii, ca sA zic asa, pe top i-a imprAstiat si a redus
totul la un singur imperiu si a silit pe top sA suporte un singur jug.
Dar, de and plasa a inceput s fac guri mari, i s se rup, s'au schimbat
lucrurile i numirile in diferite chipuri. Iar prefectura Traciei a fost
stabilit sub puterea unui conductor si sub aa numitului consilier.

1) Vezi Introducerea la vol. VIII din Font. hist. Dacoromanorum.
2) Stephanus din Bizant al carui text II transcrie Porfirogenitul aproape vorb de

vorbfi, ne spune c Mesembria ca i Selymbria si alte cetti sunt formate din numele
propriu Mesos, Selyos, Poltyos etc. si bria care insemneaz1 cetate, rcatg.
A. R.
Studii i Cercetdri LXV.
www.digibuc.ro
114
G. POPA-LISSEANU
CAci proconsulul Taurus conducea Tracia in timpurile lui Constantin

cel Mare, avnd sub stpftnirea sa cincizeci si trei de cetti, administrate de conductor si consilier. Dar de cand plasa, dupl cum am spus
a fAcut guri, cettile fnd cucerite si drmate de barbari, imperiul
Traciei s'a imprtit in mici segmente. CAci, Bulgaria 0 fluviul Istru
0 prea celebrul munte, numit Haemus, care se intinde 01.11 la mare,
au fost prti ale Traciei, acuma ins trAiesc ca strline si separate. De
altfel thema Traciei a fost constituit sub impgratul din Constantinopol
si era redus la drepturile si serviciile lui; in ea n'a fost niciodat un
praetor. Dar, de cand natia Bulgarilor, vrjmase a lui Dumnezeu a trecut
Istrul, insusi impratul a fost constrns, din cauza incursiunilor si

apbrilor Scitilor si chiar a Bulgarilor, sa aducl Tracia la rangul themei
si O. creeze in ea un praetor. Trecerea ins a barbarilor (a Bulgarilor)
peste fluviul Istru s'a fcut spre sfarsitul imperiului lui Constantin
Pogonatus ; de aceea numele lor a ajuns renumit si rspndit; c5ci
inainte vreme ei se numeau Onogunduri 1). Tracia ins si-a luat numele dela regele Thrax care a murit odinioar aci, sau dela nimfa Titanis, din care si din Chronos s'a nscut Dolonchus; dela care si-a luat
numele lor dintfii Dolonchii . Martor acestui fapt este gramaticul Hierocks care a scris Synecdemus, adec commentarium Peregrinatiunii,
numrand si poporul Dolonchilor in Tracia cnd spune : Sunt toate
prefecturile si cettile care se administreaz1 de impratul Romanilor
ce st la Constantinopol; prefecturi 64, cetti ins 935. De aceea eu
stabilesc ca principal, cetate, imprteasa cettilor si a intregii lumi,
ca Roma Noud, Constantinopolul si de aceea thema inssi ce se numeste Tracia, situat in regiunea European 2), o hotresc ca prima
dintre themate; iar cetatea ce odinioar se numea a Bizantului s fie
fixat in regiunea Tracilor. Totusi Bizantnl insusi este o colonie a Megarenzilor, a Lacedemonenilor si Boeotienilor, cei mai vechi dintre Greci;
de aceea se si foloseste limba Dorienilor ca limba pentru stiint.

S artin deci dup ordinea stabilit din vechime numele prefecturilor.
Prefectura Traciei sau a Europei.

Sunt conduse de consilieri pentrusprezece cetti, anume Eudoxiopolis, Heraclea, Arcadiopolis, Bizya, Panion, Orni, Ganos, Callipolis,
Merizus, Saltice, Savada, Aphrodisia, Apros, Coelia.
Prefectura Rhodope, are sub ea sapte cetti: Parthicopolis, Heradea, Strymni, Aenus, Maximianopolis, Serrae, Philippi, Traianopolis.
Prefectura Haemimontului, sub duce 3), sase cetti : Adrianopolis,
Anchialus, Develtus, Plutinopolis, Tzoidus.
Prefectura Traciei, sub duce, cinci cetti: Clima, Mesticon, Acontisma, Philippopolis, Beroe, insula Thasus, insula Samothrace.
1) Theophanes, ne spune c in anul al II al domniei lui Constantin Pogonatul au
intrat in Tracia Bulgarii cari se numeau Unnobundo bulgari si Contragi.
2) Tracia oriental se numea in special Europa.
3) Sub duce, dux, .hysv.8.w.
www.digibuc.ro
ns
Prefectura Mysiei, sub conduckor, patrusprezece cetti: Tomis,

Dionysopolis, Acrae, Callatis, Ister, Constantiana, Zelpa, Tropaeus,
Axiopolis, Capidava, Carpus, Trosmis, Noviodunum, Aegissus, Halmyris.
Pn aci thema Traciei, dup cum se gseite in Synecdemul lui
Hierocles. Urmeaz apoi thema Macedoniei.
De administrando imperio, 37
Pecenegii1) au locuit la inceput lng6 fluviile Atel 0 Geech 0 au
fost vecini cu ei acele popoare care se numesc Mazari i Uzi. Iar inainte
cu cincizeci de an cei cari se numesc Uzi conspirand impreun cu

Chazari 0 uninduli cu ei armele au atacat pe Pecenegi 0 biruindu-i
i-au gonit din locuintele lor 0 au rknas stpfini peste ele Uzii pn in
ziva de astzi. Dar Pecenegii cari scApaser cu fuga, mergnd incoace
i incolo, i0 autau un loc unde s se aseze. i, ajungnd in tara unde
locuesc acum 0 gsind aci pe Turci (Unguri) 2), btndu-i i-au gonit
0 0-au aezat ei 1'1100 aci lkasurile lor 0 le locuesc acum, dup cum
am spus, de cincizeci de ani.
Tara Pecenegilor, in intregimea ei, se imparte in opt themate 8) cari

au tot atatia principi mari. Thematele sunt urmkoarele: prima themat
este Ertem, a doua Tzur, a treia Gyla, a patra Culpee, a cincea Cha-
roboe, a asea Talmat, a pptea Chopon, a opta Tzopon. In timpul

ins, cnd Pecenegii au fost goniti din lcaprile lor, aveau ca princtpi
in themate anume in Ertem pe Maitzan, in Tzur pe Cuel, in Gyla pe
Curcutan, in Culpee pe Ipaon, in Charoboe pe Caidum, in Talmat

pe Custan, in Chopon pe Giaze, in Tzopon pe Batan. Dup moartea
acestora le-au urmat in conducere nepotii lor de frate, cdci la ei este
lege 0 un vechi obicei ca demnittile s nu fie transmise la f sau frati,
ci principii trebue O. fie multumiti, ct timp triesc, de a avea conducerea, iar dupl moartea lor s fie inaintati la demniati nepotii de
frate sau fiii acestora, pentruca demnitatea s nu rmng totdeauna
in aceeasi familie, ci ca prin motenire s treacA 0 la colaterali: iar
cel ce ar fi din alt familie nu urmeaz6 la conducere. Apoi aceste
opt themate se impart in patruzeci de prti, cari au fiecare principi de
grad inferior.
Patru natiuni sau themate ale Pecenegilor 0 anume Cuartzitzur,

Syrucalpee, Borotalmar 0 Bulatzospon sunt situate dincoace de Danapru, avnd spre rsrit si miaznoapte Uzia, Chazaria, Alania 0
Chersonul 0 alte regiuni; celelalte patru natiuni ins sunt situate dincoace de fluviul Danapru in prtile din spre Occident 0 miaznoapte,
ad. thema Giazichopon este vecin cu Bulgaria, thema inferioar a
1) Pecenegii se numesc Pacinati si sunt aceiaci cu Bissenii de mai tfirziu.
2) Sub numele de Turci Intelegem pe Unguri sau Maghiari.
3) Thema este o regiune administrativa si militarg.
Zs
www.digibuc.ro
ii6
G. POPA-LISSEANU
lui Gyla este vecin cu Turcia (Ungaria), thema Charoboe este in

vecingtatea Rusiei, jar thema Iabdiertim se mrgineste cu regiunile
tributare tinutului
Rusiei, cu Ultinii,
Derbleninii, Lenzenini si
ceilalti Sclavi. Tara Pecenegilor este la o deprtare drum de cinci

zile de Uzia si Chazaria, de Alania de sase zile, de Mordia de zece
zile, de Rusia de o zi, de Turcia (Ungaria) de patru zile, de Bulgaria
de o jumAtate de zi. Este vecin cu Chersonul si mai mutt ind cu
Bosforul 1).
Cu prilejul in care Pecenegii au fost goniti din tinutul lor, au mai

Aims unii pe loc de buna lor voie si au trit impreun cu Uzii; de
aceea sunt intre ei si unii si acum avnd semne a usor se pot deosebi
si cunoaste cum s'au deslipit de ai lor, folosindu-se de haine scurte
ce se intind numai pn la genunche si far maned, dovedind prin
aceasta a s'au desprtit de neamurile bor.
Iar dincolo de fluviul Danapris, din spre partea Bulgariei, lng
cursul aceluiasi fluviu sunt cetti prsite : prima este cetatea ce se
numeste de Pecenegi Aspron sau Alba, fiinda a fost construit din piatr
albA 2), a doua Tungatae, a treia Cracnacatae, a patra Salmacatae, a

cincea Sacacatae, a sasea Giaiucatae. Intre edificiile cettilor drmate
se gsesc unele urme de biserici si cruci tiate in piatr poroas; de
aceea unii cred c Romanii au avut odat aci locuinte ale bor.
Pecenegii 3) se mai numesc si Cancar, nu toti, ci numai locuitorii
din trei themate, si anume thematele Iabdierti, Cuartzitzur si Chabuxingyla, fiind ei mai viteji si mai distinsi deat ceilalti: aci aceast
insemnare o are vorba Cancar.
De adm. imp.
38. Genealogia neamului Ungurilor si de unde isi trage originea.
Poporul Turcilor (al Ungurilor) odinioara locuia aproape de Chazaria, in locul numit Lebedias dup primul lor voievod
Boe6ao
dup nume el se numea Lebedias, dup demnitate ina, intocmai ca

si urmasii si, el se numea voevodus. In acest loc, in numita Lebedia,
curge fluviul Chidmas care odat se numea Chingylus. Pe vremea
aceea ei nu se numeau Turci, ci din anumit cauz Sabartoeasphali;
erau sapte neamuri si niciodat n'au avut un domnitor pv.av
de al lor sau strin, ci erau condusi de niste voievozi 4), dintre cari
cel dintAi a fost cel pe care 1-am numit, Lebedias. Ei traira Impreuna
cu Chazarii trei agi, luptnd alturi de Chazari in toate rzboaiele acestora. Chaganul, principele Chazariei, a dat primului voievod al Tur1) Bosforul Cimmeric, nu cel Tracic.
2) T .5voliaaOiv nap& TWV liccrtvocxtorrov "Aarcpov 8,6, r To XtOou carroii
cpcdvraOcu. xcerc(Xentouq.
3) Pecenegii au fost numiti in urno5. Vlahi, cf. Ban dur i u s, Animadversiones, 367.
4) Voevod insemneazA conducAtor de armat. Cf. I. Nis to r, Ungurii in Dacia
Carpatind in An. Ac. Rom., III, 24, 15, 1942.
www.digibuc.ro
117
cilor, lui Lebedias, pentru vitejia si tovrsia de arme a lor, de sotie

pe o nobil Chazar, fiind determinat pentru aceasta de faima vitejiei
lui si de strlucirea neamului lui, spre a avea copii cu el. Dar, intamplarea a fAcut ca Lebedias s nu aibl copii cu aceast Chazar. Pecenegii ins cari odinioar se numeau Cancar, cci numele acesta de
cancar la ei insemneaz cel mai nobil si cel mai viteaz, lund armele
Impotriva Chazarilor si fiind invinsi fur siliti s-si prseasc tara
si s intre in tara Turcilor. Pornindu-se ins un rzboi Intre Turci

si Pecenegii numiti pe atunci cancar, armata Turcilor a fost btut
si imprtit in dou prti; dintre acestea una a locuit in partea din
spre Persia (si acestia pan in ziva de astzi se numesc Sebatroeasphali,
dup vechiul name al Turcilor), a doua parte ins s'a asezat spre apus
cu voievodul si ducele lor Lebedias in locurile numite Atdcusu, pe
cari acum le locueste poporul Pecenegilor. Iar ceva mai tarziu acel
Chagan, principele Chazariei a cenit printr'o solie dela Turci ca s-i
trimeat pe Chelandia, primul lor voievod. Deci plecnd Lebedias la
chaganul Chazariei, 1-a intrebat de motivul chemrii. CAruia chaganul
ii rspunse a de aceea 1-a chemat pe acela la sine ca s-1 fac principe
peste poporul sau, deoarece este nobil, intelept, energic si cel dintai
dintre Turci, cu conditia ins s-i fie supus. Dar, acela ii rspunse:
<I Sunt recunoscAtor pentru atentia si bunvointa fat de mine si ti exprim multumirea mea; fiindc ins nu sunt la inltime pentru o astfel
de domnie, nu pot s fiu supus. Dar este dup mine un al doilea voievod,
cu numele Salmutzes, care are si un fiu numit Arpad. Dintre acestia

fie Salmutzes, fie fiul ski Arpad s devie principe si s-ti fie tie supus .
Chaganul a gsit bun aceast propunere si a trimis cu el brbati la

Turci. Dup ce au stat de vorb impreunk ei au gsit cu cale s-si
ia ca principe mai de grab pe Arpad, deck pe tatl lui Salmutzes ca
fiind mai vrednic si mai distins, att ca minte cat si ca voinicie, si potrivit pentru un astfel de principat. Dupa obiceiul si practicele solemne
ale Chazarilor 1-au fcut principe, ridicandu-1 pe scut. Si inainte de acest
Arpad Turcii n-au avut niciodat un alt principe, din urmasii cruia
pan in ziva de astzi se alege principele Turciei. Dup cativa ani
ins Pecenegii fcand o invazie asupra Turcilor, i-au gonit impreun
cu principele lor. De aceea, Turcii fiMd btuti au fugit si si-au cutat
alte locuri unde s se aseze si, intrand in marea Moravie, au gonit
pe locuitorii de aci si si-au stabilit aci ei locuintele si le stp nesc
pfin In ziva de astzi si de atunci Turcii n'au mai avut rzboaie cu
Pecenegii. Dar la Turcii cari locuiesc in rsrit in prtile Persiei, si
despre cari am amintit mai sus, isi trimit negustorii lor chiar si acum
numitii Turci cari locuesc in apus si-i viziteaza si adeseori primesc prin
acestia vesti dela ei.
De altfel locul Pecenegilor pe care II locuiau atunci Turcii se numeste dup fluviile ce se afl acolo. Fluviile 'MA sunt urmAtoarele.
Primul fluviu se numeste Baruch, el doilea Cubu, al treilea Trullus
al patrulea Brutus i in sfarsit al cincilea se chiam Seretus.
www.digibuc.ro
r x8
G. POPA-LISSEANU
39. Despre neamul Cabarilor

C abarii se trag din neamul Chazaiilor. Handu-se o desbinare intre
ei si nIsandu-se un rIzboiu civil, partea intia a invins i cei ce au fost
mnvini unii au fost omoriti, altii fugind s'au dus la Turci in tam Pecenegilor i s'au asezat aci i imprietinindu-se s'au numit Cabari; de
aceea Turcii boo au invItat limba Chazarilor i au pang astIzi acest
graiu i se folosesc de asemenea i de limba Turcilor. Fiinda insI ei
erau superiori celorlalti prin vitejia lor in rIzboiu i prin energie si-i
intreceau in rIzboaie, au avut locul intAi in triburi i I:Aril in ziva de
astzi tribul Cabarilor este cel dintdi la acele neamuri.
40. Despre Cabari si Turci (Unguri)

Acest neam al Cabarilor a fost cel dindi care s'a despIrtit de Chazari, dupl cum am spus, al doilea a fost Nece, al treilea Megere, al
patrulea Curtugerrnati, al cincilea Tariani, al saselea Genach, al saptelea Care, al optulea Case. i astfel uniti intre ei Cabarii cu Turcii
locuirI tara Pecenegilor. In urml insl chemati de iubitorul lui Cristos, de prea strlucitul imp6rat Leon, au trecut la noi i dupI ce au
purtat rzboi cu Symeon pe care l-au invins i pus pe fuga au ajuns
pang la Persthlabum i inchizindu-1 in cetatea Mundraga s'au intors
acasI, in vremea cand aveau ca principe pe Liuntin, fiul lui Arpad. Dar
dupa ce Symeon s'a impIcat din nou cu implratul Romanilor i a gIsit
prilejul a trimis o solie la Pecenegi si a incheiat cu ei un tratat ca s

batI i SA' distrugl pe Turci. i pe and Turcii se &eau departe
inteo expeditie de rIzboi, Pecenegii au pornit impotriva lor impreunl
cu Symeon i le-au prpdit cu totul familiile lor, gonindu-i pe toti
ati rAmIseserI de paza acelor regiuni. Deci, intorandu-se Turcii
acasI i gsind tinutul lor desert i pustiit s'au dus si s'au asezat in
tara pe care o sap inesc pang in ziva de astAii, in regiunea in care
am spus mai sus cI a fost numitl dui:4 fluvii. Locul insI pe care
ocupau la inceput Turcii se numeste dui:A numele raului ce curge
pe acolo Etel Cuzu :), in care acum se gsesc Pecenegii. Iar in acest
loc se mai gIsesc inca unele monumente vechi, intre cari podu/ imp4ratului Traian la intrarea in Turcia i Belgrada care este la o depIrtare
de trei zile dela podul acesta, unde este i turnul sfdntului i marelui
impIrat Constantin 3) si de asemenea pe cursul fluviului se af l Sirmium
care este de Belegrad la o deprtare de douI zile de drum. Apoi urmeazI Moravia cea mare necrestinatI pe care au devastat-o Turcii i
la cgreia principe a fost odinioarI Sfendopluc. Acestea sunt monumen-
tele cu numele lor langa fluviul Dunk-ea. Cele de dincolo insI pe

cari in intregime le locuesc Turcii, i au numele dup rarile care curg
prin ele. Mai intai este Temeful, al doilea r5.0 este Tutes al treilea rau
') Meursius in editia sa are peste tot in loc de Cabari-Avari.
Etel-Cazu, adicA Etel-kztt, intre ape.

3) Cf. D. Tudo r, Constantin cel Mare # rec. Daciei Traiane, p. 136.
www.digibuc.ro
119
Moreses, al patrulea Crisus, al cincilea Titza. Vecini ins cu Turcii

sunt spre eds5.rit Bulgarii, unde Ii desparte fluviul Istru care se mai
numeste i Danubius; la apus Francii, la miazzi Chrobatii 1). Iar aceste
opt neamuri de Turci nu sunt supuse unor principi, ci fiecare, dup

rAurile ce le separl, au stabilit intre ele, inteo invoial comunl ca,
dacl vreo parte s'ar intimpla s.' fie atacat de fzboiu, s-i vin in
ajutor toate celelalte impreun cu toat puterea si cu toat graba; cl
cel dintAi comandant al armatei,
au din familia lui Arpad i impreun
cu acesta aIi doi, pe gylas i pe carchas insArcinati cu judecata dintre

neamuri .
Fiecare neam are un principe deosebit, iar gylas
i carchas nu sunt
nume de oameni ci de demnitti.
Trebue s se mai stie ca Arpad, marele principe al Turciei, a avut
patru ffi, dintre cari primul Tarcatzus, al doilea Ielech, al treilea Jutotzas, al patrulea Zaltan.
Iar fiul cel mai mare al lui Arpad, Tarcatzus, a avut de fiu pe Tebele
al doilea, Ielech a avut de fiu pe Ezelech, al treilea Jutotzas a avut

de fiu pe Phalitzin, care are acum domnia, iar al pitrulea fiu Zaltas
a avut de fiu pe Taxin.
Si top fiii lui Arpad au murit, ne mai rmanAnd cleat nepotii Phale
Tase, impreun cu nepotul lor Taxi.
Tebeles murind a r5.sat un fiu pe Termatzus care de curind s'a finpleat cu Bultzus, al treilea principe i carcha al Turciei.
Iar acest Bultzus, carchas, este fiu al lui Calecarcha; Cale este
un nume de persoank in vreme ce carchas este o demnitate ca i gylas,
care totusi este mai mare dect carchas.
XXXVI
GENESIOS (sec. X)
INTRODUCERE.
Nascut dintr'o familie mare din Bizant WAl slu era

Comandantul gardei imperiale Genesios a fcut parte din
grupul de invtati dela curtea lui Porphyrogenitus. La indemnul si din insgrcinarea acestuia Genesios scrie intre anii
945-959 vietile impAratilor Leon V pnl la Basile I. Izvoarele lui Genesios fiind, in primul rand, informatiunile
personale si svonurile publice, era natural ca opera acestui
scriitor sA fie lipsit de criticA si de dragoste dup5I adevr.
Un pasaj din Genesios este pretios i pentru cunoasterea istoriei noastre din epoca primitivA.
1) Chrobata,
numele vechiu al Croatilor.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
120
Istoria regilor IV, p. 85 ed. Bonn

TEXTE TRADUSE.
(Dovedindu-se neintemeiat o invinuire ce s'a adus patriarhului

din Constantinopol), atunci ereticii s'au umplut de rusine. Patriarhul
in buntatea sa le-a iertat greseala, tinnd seama de porunca lui Cristos de a ierta de saptezeci de ori ate sapte pcatele. i astfel fat de
cei prinsi si dovediti c fuseser in fruntea acestei cabale, pe lng

pedeaps, s'a adugat i interesul ca in ziva aniverskii ortodoxiei s
mearg cu facie in procesiunea obisnuit pentru Maica Domnului din
Blacherne
Blacherne se numesc dupe" un oarecare comandant scit
omort aci
i acest obiceiu a clinuit apoi mult timp...
Apoi, in acea vreme, s'a nscut i erezia Zelicilor
In timpul acesta imperiul era bine condus de Mihael i Theodora,
mama sa, prin mijlocirea brbatilor de cari am amintit. Dar un print
din Bulgaria
neamul crora de Avari i Chazari s'a numit astfel dup

un domn Bulgar care a fost lsat
Romani s locuiascA la Dorystol
in Mysia a aruncat vorbe suprkoare, amenintand pe Romani
cu o invazie. Pe acesta imprteasa, in inim cu suflet brbtesc,
vestit ca va veni cu armata sa in regiunile bulgresti i c i se va opune
cu glorie. < i clack Ii zise ea, vei invinge pe o femeie, victoria nu-ti
va fi de nicio laud; iar dac vei fi invins de o femeie, infrangerea ta
va fi de rsul tuturora 0. Intelegand aceasta Scitul 2), a hotrit sl 0.mn in tara sa.
XXXVII
THEOPHYLACTUS, arhiep. al Ohridei (sec. XI)
INTRODUCERE.
Theophylact, episcop de Ochrida si mai trziu archiepiscop al Bulgariei, a fost un vestit scriitor bizantin in secolul al XI-lea. Preceptor al principelui Constantin, fiul
impratului Michael al VII-lea Duca, Theophylact a fost
un mare teolog al timpului su i ne-a lAsat o pretioasl corespondent i interesante memorn i lucrAri bisericesti.
In Istoria celor XV martiri, Theophylact, vorbind despre
sosirea Bulgarilor i trecerea lor peste Dunlre din Dacia,
ne spune cA trau cu ei multi sclavi crestini.
1) BAcexkpvccK, eat Alvog cipnyoii ExMou BArixkpvou avcetpeOiv-rog balm iscp-h-
pAcrrai. Cf. Romeinii in inv. ist. med. p. 535.

2) SA se observe cl autorul numeste pe printul bulgar
www.digibuc.ro
Scitul s.
121
Istoria celor XV martiri, Patr. gr., 126, p. 189

TEXTE TRADUSE.
Dup ce s'au retras Ombri Barbari meridionali un alt neam

de oameni blstmati si foarte fiorosi, asa numitii Bulgari din prtile
Scitiei, trecdnd peste fluviul Istru, ca o mare pacoste trimeas de Dumnezeu pentru regiunile din Occident, a dat peste noi. Acestia nu cunosteau nici numele lui Cristos, ci de o nebunie sciticA se inchinau
soarelui, lunii si celorlalte stele. Erau chiar unii dintre ei cari aduceau
jertfe si ainilor. Att de intunecate erau inimile lor cl adorau lucrurile create in loc de creator. Subjugand ei toat regiunea Iliriei 0
vechia Macedonie pan la cetatea Tesalonic si o parte din Tracia de
odinioar si anume cea de lng Beroe si Filipopol si prtile de sus,
au retinut acele regiuni, ca locuitori cu drepturi, si strmutar pe vechii
locuitori dintr'un loc intealtul, pe cei ce locuiau in cettile de jos in
cele de sus si pe cei din cele de sus in cele de jos. De toti se foloseau
ca de niste robi si captivi, ei insisi fiind robii ticlosiei si dusrnani ai
adevratului Dumnezeu. Dar creftinii supufi kr retindnd credinta pdrinteasal cea mai curat in toate convorbirile ce aveau cu ei 10 mrturiseau fr team credinta lor in Cristos si pe cftt puteau artau lumina Evangheliei.
XXXVIII
KEKAUMENOS (sec. XI d. Cr.)
INTRODUCERE.
Inalt demnitar bizantin, de origine armean, probabil un

urmas al colonistilor armeni adusi de impratii din Constantinopol, in Macedonia, in veacul al X-lea, spre a fi impotriva Bulgarilor, Kekaumenos 1) a inlocuit ca strateg in
Elada pe Vlahul Niculit 2).
A scris o lucrare de strategie militar crrpovrvytx6
carte descoperit nu de mult in biblioteca sinodal din IVIos-
cova, fiind adus acolo dela o mlnstire dela Sf. Munte.
Lucrarea lui Kekaumenos cuprinde dou parti si o AnexA.

In partea intia se dau amnunte de strategie militar, iar in
partea a doua un printe d sfaturi fiilor si cum trebue s
1) Kakaumenos este nume de familie. Nu se stie care anume dintre Kekaumeni
este scriitorul nostru.
2) Sufixa ta din numele Niculitd, ffind de origine slavfi, dar frecvent si la Romfini,
Bulgarfi pretind a acest Niculit ar fi fost de neam bulgar, desi izvoarele istorice
ne spun precis cfi aceast familie era o familie de Vlahi.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
722
se poarte in anumite imprejurgri ale vietii. Tot in partea a

doua, Kekaumenos care era incuscrit cu familia Niculit
din Tesalia are o iesire violent impotriva Vlahilor cari se
revoltaser la anul io66 impotriva impAratului Constantin
al X-lea Duca 0 glswe prilejul s critice cu toat asprimea
si chiar s brfeasc pe Vlahi in testamentul ce-1 insereazA
in cartea sa.
Aceast revolt luase nastere in casa Romnului BepIriooq
din Larisa i Niculit nepotul fostului protospatar Niculit s'a pus in fruntea revolutionarilor. De aci
iesirea ptimas a lui Kekaumenos impotriva
BXolzo4
In Anex11), un Anonim ne (IA mai multe informatii asupra

originii Vlahilor.
Dui:4 Kekaumenos, Vlahii din timpul sdu sunt aceiafi cu
Dacii supusi de Traian ci cu
Besii dela Dundre. Ei se
gseau, inainte de secolul al XI la sudul Dunrii, in Serbia

si in Bosnia, descendenti ai Dacogetilor i ai Bessilor.
Decebal este socotit ca rege al Vlahilor cari in peninsula
Balcanicl triau in munti i in locuri intrite, de unde

se scoborau s jefuiasca pe Romani. Dela Nord au plecat
spre Sud i au ajuns Ong in Elada 2) r Tirw BAcixcov
"y6v04 &7CLC7Cov . . . 05-rot, yap stv oi XeyellevoL Mx= xat
136igaoL; 4Sxouv c rcpe-repov ralcr!ov Tor) Actvou!ou no-ratioi;
xoci
Toi; Zou
...
&V zuial% xaa suci-f311-OK TemOLq. U. XIX?.

kEeA0ov-req TEA) ixdas aLeo-Tcdcp7rav
7Cd(Crn
'117-cetFy xod,
Maxe8ov4 o rAc!oveg ac-r6v e()x-rrrav
EXXI8a.
Kekaumenos, p,74
TEXTE TRADUSE.
V. sftuesc 8)
zice el catra fili sai atat pe voi cat i pe copiii
vostri, fiindca neamul Vlahilor este cu totul necredincios i stricat,
1) Cf. Mangiuca, Die Vlachen des Kekaumenos in Romeinische Revue, p. 178,
a 1889. si On c iu 1, Zur Geschichte der Rumiinen in Maramorosch, in Romnische
Revue, 1890.
2) Ayog vouOcrirrt.x rcp64 EacraLc. Dm traducerea dupa G. Murn u, Vlahia

Mare, p. /5. Tot aci gasim amnunte asupra povestirii despre familia Niculi/i i ra-
porturile ei cu familia Kekaumenilor. Vezi i textul
i studiul lui Wassilie wsk y-
jernstedt, Cecaumeni Strategicon et incerti scriptoris de officiis regis libellus.
8) Traducerea G. Murn u, VIalzia Mare, p. 126.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTIN
123
intru cat nu are lege nici fat/ de Dumnezeu, nici fall de iMprat si
nici fata de rudele si prietenul ski, ci umbla pe top sa.-i insele si strasnic
minte si furl; si cu toate c pe fiecare zi face jurrnintele cele mai

grozave catre prietenii sai, le calc usor si se leag prin fratii de cruce
si cumetrii, cugetand ca in acest chip va ademeni pe cei prosti si
intru cat niciodata n'a pazit creclinta catre nimeni ba chiar sunt
si tare fricosi, caci au inima de iepuri si indrsneala lor vine numai
din frica; de aceea VA povatuesc sa nu va incredeti inteinsii nidecum.

-Si dacl se va intampla vreodata iar rascoala si vor fatari dragoste si
credinta si se vor jura pe Dumnezeu ca vor pazi-o, sa nu-i credeti;
cad e mai bine sa nu va dea niciun juramant si nici sa le dati lor, ci
s.-i tineti de Ili. 0 nu, O. nu-i credeti pe dansii catusi de putin, ci
s va prefaceti si voi ca le sunteti prieteni. Si daca vreodat se va face
razmirit in Bulgaria, cum s'a spus si va mrturisesc sau va jura prietenie sa nu-i credeti. Iar dac isi vor aseza familiile in vreo cetate a
Romaniei, las-i s le aseze; ele A sad inlauntrul zidurilor, dar ei
afara. Iar and vor pofti s vina la familiile lor, sa nu intre deck numai
ate doi sau trei; si and acestia vor iesi s intre altii. Si s fiti cu mare
bgare de seama la ziduri si la porti. Si asta fcand veti fi in adpost;
pe and dad veti lasa sa intre multi la familiile lor, cetatea va fi tradata
de dansii si yeti fi muscati ca de aspida si atunci VA yeti aduce aminte
de sfaturile mele. Iar dac yeti pzi aceste povete si pe ei ii yeti supune si veti trai Ara' de grija.
Kekaumenos
SI stiti dela mine 9, voi si ai vostri, el al Vlachilor neam e necredincios la culme si stricat, nici lui Dumnezeu Orland credinta dreapta,
nici impratului nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amagi pe toti.
Mari mincinosi si talhari vestiti, ei sunt pururea gata a jura prietenilor
cele mai grozave juraminte si a le clca apoi cu usurinta, facand frtii
de cruce si cumetrii, mesteri de a insela prin ele pe cei prosti. Niciodata n'au fost ei cuiva cu credint nici chiar vechilor imparati ai Romanilor. Impratul Traian ii atacase, i-a strivit de tot si i-a robit, ucigaud pe inzpdratul lor Decebal, al caruia cap a fost infipt inteo sulit
in mijlocul orasului Roma. Ei sunt afet nurnitii Daci # Bessi. De intai
locuiser in vecinatatea Dunrii si a fluviului Sau, numit astazi Sava,
unde acum locuesc Serbii, in locuri tari si grele de strabaut, pe care
rezemandu-se, ftareau iubire si supunere catre vechii imprati, pe

and din intririle lor nvlleau si pustiau provinciile Romanilor, incat
acestia pierzand rbdarea, precum am spus-o, i-au strivit. Atunci fugind de acolo, ei s'au raspandit in tot Epirul si Macedonia, cei mai
multi s'au asezat in Elada.
1) Traducerea Bogdan P. Ha sde u, Etym. Mag., III, p. XXXII.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
124
Cuvant de povtuire cltr Imprat 1)

Bunicul meu Niculit, dup multe osteneli in slujba imperiului
bizantin, a ajuns si duce 2) al Eladei, ca rsplat din partea stpfinirii
pentru credinta sa. Aceast dregtorie precum si domesticatul excubitilor o dobndise el, fr drept de mostenire, pe temeiul unui hrisov.
Dar veni unul Petru, fiu de frate al impAratului Germaniei la rposatul imprat Kir Vasile, in al patrulea an al imptitiei sale, si i-a dat
titlul de sptar, fcndu-1 domestic al excubitilor Eladei. Si a scris
impratul eat-A bunicul meu:
Cunoscut iti fac tie, Vestiere, c venit-a in slujba imprtiei unul
Petru, nepotul bun al impratului Germaniei si dup cum zice, s'a legat
sl fie si s moar ca slujitor imprtiei mele. Imprtia mea primindu-i
jurmntul de credint, i-am dat titlul de sptar, si Ended este strin
de legea noastr, n'a gsit cu cale imprtia mea s-1 fac strateg ca
s nu scoborim pe Greci, ci 1-a numit domestic al excubitilor de sub
porunca ta. Dar stiind imprtia mea c aceast slujb ai primit-o prin
hrisov dela rposttul meu tat, in locul excubitilor iti druesc domnia
peste Vlahii din Elada. An. 980 3).
XXXIX
IOAN SKYLITZES (sec. XI)
INTRODUCERE.
loan Skylitzes, supranumit Cuiopalates, dupa aratrile sale

propril, a trait in jumatatea a II-a a secoului al XI-lea .i. era
originar din Asia Mica. Dem.nitar al curtii imparatwi, con-
duator al garzii imperiale, Skylitzes a scris, folosindu-se

de bune izvoare, o istorie a imparatilor din epoca dintre anii
811 1079. Continual-id pe Theophanes i pe Syncellus, autorul trateazA evenimentele petrecute sub fiecare impArat
in parte, orientndu-se dupa normele trase de inaintasii si.
Pentru istoria noastr primitiva cteva pasaje ale lui
Skylitzes isi au insemnatatea bor.
Excerpta ex Breviario historico, p. 645, ed.Bonn

TEXTE TRADUSE.
Dup ce Ungurii clcar pacea fat de Romani si dupl ce Pecenegii

iesir din vizuinile in cari se ascunseser si au inceput s atace regiunea
') Traducerea G. Murn u, Vlahia Mare, p. is.
2) Duce o strateg Insemna tot una la Bizantini, si corespund cu titlul de guvernator

al unei provincii; domestic era seful unui corp de trupe regulate ale provinciei. Cf. G.
Murnu, op. cit., p. 37.

2) Cf. Sacerdoteanu, Ist. Rom. In evul mediu, p. 235.
www.digibuc.ro
125
invecinat, impratul, pregtind cele ce erau de foks pentru plecarea

armatei, s'a dus la Triaditza1) cu toate fortele sale si aci, primind o
delegatie din partea Ungurilor, a confirmat din nou pacea cu ei si a
pornit impotriva Pecenegilor. Acestia fiind impartiti dupl ginti si
triburi, sefii ceilalti supunndu-se impratului, au incheiat pace si
prietenie. Numai Selte n'a voit s dea mna cu impratul, bizuindu-se
pe mlaftinile Istrului, unde se refugiase si pe stncile prpstioase ce
se gsesc aci. Sprijinit de acestea, a dat nval si in yes, dorind s
se mkoare cu impratul in lupt. Dar in scurt timp a vzut nebunia
ce a fcut, rezistnd cu o micl trup armatei impktesti...
R zboiul cu Uzii
Pe cnd in fruntea oraselor dela Istru se gsea magistrul Vasile
Apocapes si magistrul Nicephorus Botaniates, poporul Uzilor
acestia
sunt din neamul Scitilor si mai nobili cleat Pecenegii si mai superiori ca multime trecnd peste Istru cu tot neamul kr si tot calabalcul lor pe corbii de transport si in brci scobite in lemn si in burdufuri, incepur rkboi cu soldatii ce le impiedicau trecerea, adicl cu
Bulgarii 0 cu Romanii si cu cei ce erau impreun cu ei si duser ca
prizonieri pe camandantii acestora, pe Vasile Apocapes si pe Nicephorus
Botaniates si ocupar toat ampia de langa Istru. Cci natia aceasta
se inmultise asa cl cei cari o vzuse sustineau ca." sunt la sase sute de
mii de oameni de ekboiu. *i nu o mic parte dintre ei, separndu-se,
au nvlit pia la Tesalonic si chiar in Grecia si au pustiit si jefuit

totul in calea kr, land o nenumrat prad, dar ivindu-se o iarn
grozava, pe and se intorcea la ai lor, au pierdut nu numai cele strine,

dar si pe cele ale lor si au ajuns in tabr, dup ce au suferit o strasnic
pierdere... Aceasta se intmpla in anul al saselea al domniei lui Ducas,
in anul Facerii 6573 (1065 d. Cr.).

XL
GEORGIUS CEDRENUS (sec. XIXII)

INTRODUCERE.
Probabil un aluggr a drui vieat nu se cunoaste, Georgius Cedrenus a compus la sfrsitul secolului al XI-lea si
inceputul celui al XII-lea o Istorie a lumii incepnd cu
Creatiunea si p5.n la suirea pe tronul din Bizant a lui Isaac
Comnenul (1057). Este o cronica ce trateaz istoria ovreiascg,
istoria oriental si istoria romanA si bizanting.

') Vechiul nume al ccttii Serdica, azi Sofia. Cf. Cedre n, II, p. 436 Born,
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
126
Utiliznd cronicile existente mai ales ale lui Skylitzes,

Syncellus i Theophanes, cronica lui Cedrenus este o cornpilaie si de multe ori o transcriere a autorilor pe cari i
foloseste.
Cteva pasaje intereseazA de aproape i trecutul '01.11

noastre. Una din cele mai vechi amintiri asupra Vlahilor o
intlmin la acest autor.
Historiarum compendium II, p. 328 ed. Bonn

TEXTE TRADUSE.
Iar Turcii (Ungurii) n'au incetat de a face incursiuni in teritoriul

roman. In acest timp, principele lor Bolosudes 1), inainte de a veni la
Constantinopol, s'a preflcut cA voeste s imbrtiseze credinta cresting
s se boteze. De aceea, a fost bine primit de impratul Constantin
dupl ce a fost impodobit cu dernnitatea de patriciu, s'a intors acas
inarcat de multe daruri 2). Nu mult dup5. aceea Gylas, i el principe
al Turcilor (Ungurilor) s'a dus de asemenea tot la ConstantinopoI

pentru acelasi lucru. Dupa ce s'a botezat i dupa ce a fost in acelasi
fel tratat ca si cel de mai inainte, a luat cu sine pe cAlugrul Jeroteiu,

vestit pentru cucernicia sa. Pe acesta patriarhul Theophylactus l-a hirotonisit ca episcop al Turciei (al Ungariei). Jeroteiu venind in Turcia
(Ungaria) a convertit pe multi dela rtcirea barbar la religia crestin.
Gylas a rmas in credinta sa pentru totdeauna 0 el n'a mai atacat pe
crestini 3), Bolosudes ins, cgland invoiala ce fAcuse cu Dumnezeu,
a atacat cu tot poporul su pe Romani. Dar tot el, ridiandu-se im-
potriva Francilor, a fost prins i crucificat.

In urml Elga 4) sotia principelui Rusilor care venise cu flota sa impotriva Romanilor, murindu-i brbatul, a venit la Constantinopol. Aci,
dupa ce s'a botezat, dovedind o mare dragoste pentru adevrata evlavie,
s'a 'Mugs acas incrcat de onoruri demne de fapta sa.
H i s t. C o m p., p. 437, ed . Bonn

Impratul Adrian a zidit in Thracia cetatea numit Adrianopol
templul dela Cyzic. Sub el, rzvatindu-se Ovreii, s'au apucat s refaa
templul dela Ierusalim. Din cauza aceasta, cuprins de mnie, Adrian
le-a fcut rzboiu si inteo singur zi a ucis 580 de mii. Toate resturile
orasului si ale templului le-a fcut una cu pmntul 0. a zidit un nou
1) Bolosudes este traducerea in grecqte a lui Bulcsu.
2) Cf. i I. Lupa , Voevodatul Transilvaniei in An. Ac. Rom.,III, 18,3, p. 89,
3) Prima incretinare a Ungurilor a fost in legea ortodoxa.
4) Cf. lxv. Ist. Rom., VII, p. (8.
www.digibuc.ro
127
Ierusalim cruia i-a dat numele de Aelia i, punnd statua sa in templu,.
a dat ordin O. fie locuit cetatea de Greci.

H i t. C o m p., p. 435, ed. Bonn
Conducerea Bulgarilor s'a imprtit intre cei patru frati: David,

Moise, Aaron si Samuel, fiii unui comite ce avea o mare influent/ la
Bulgari, si din care caug ei s'au numit Fiii Comitelui (Comitopuli).
CAci din neamul lui Petru ceilalti au murit, iar Boris si Roman, fiji
lui, fiind dusi dup./ cum am spus mai sus, trliau in Bizant, Boris impodobit de Ioan Tzimiske cu demnitatea de magistru, iar Roman castrat de Iosif camerierul intim al impratului. Dar, dui)/ moartea lui
Tzimiske ei au fugit din ora i s'au dus in Bulgaria. Boris, imbrcat
in hainele lui Roman, pe and trecea printeo pdure a fost omorit
de un Bulgar, fiind socotit ca Roman. Roman ins./ a limas neatins

catva timp in urm s'a intors in oras, dupa cum se va spune la timpul
su. Dintre cei patru frati. ins, (fiii tarului Bulgar isinan) David a
fost in cur-find uds intre Castoria fl Prespa, lnga asa numitii Frurnofii
Stdari, de niste Vlahi drumeti1), Moise ins/ pe chid se lupta la Serres
a pierit fiind lovit de o piatr
H i s t. C o m p., I, p. 517, ed. Bonn

In anul al 22-lea, Constantin fcnd cu puterea crucii o expeditie
in contra Germanilor, Sauromatilor i Gotilor a castigat o nare victorie, si a adus in sclavie acele popoare. A zidit i Drepana in Nicomedia
in cinstea lui Lucian care dduse dovadl pentru adevr prin supliciul
vietii sale i a numit-o dupa mama sa Helenopolis.
In anii 23, 24 si 25 s'a inceput sa se zideascA la Antiochia un templu
octangular. Constantin treand Dundrea a fdcut peste ea un pod de piatrd
sit a supus pe Sciti. A fundat i un for cu doul mari tribune si a pus.
acolo in for o coloan adus din Roma, format dintr'un singur bloc
de marmor, toe./ de coloare de porfir 2).. .
H i s t. C o m p., I, p. 581, ed. Bonn
Rzboiul cu Pecenegii
Pecenegii (Patzinatii) sunt un popor scitic, din acei Sciti cari se
numesc regesti, mare si numeros i cruia niciun alt popor scitic nu
1) Torrow
Te.iv TEcrenipcov ciaacpc7)v Acc618
Koccrsopioc xoct Ilpiarra xca .rci Xeyovivoc xX&
sek cine6Eco &voctpeOck vicrov
p 7tocp& uvow BXaxWv (Shv.
Pasagiul acesta lipseste in editiile de Basel, Paris si Venetia. Cf. si Sacerd o-
tean u,
Consideratii asupra Istoriei Romdnilor, p. 235.

2) Asupra luptelor purtate de Bizantini impotriva Rusilor la Durostor, a se vedea
monografia noastri Drdstorul-Silistra s, p. 96.
www.digibuc.ro
128
G. POPA-LISSEANU
i se poate impotrivi. Ei se impart in treisprezece triburi, cari dupa cum,

cu toatele, poart numele comun de Pecenegi, tot astfel fiecare poarta
un nume deosebit dupa seful si creatorul tribului. Ei locuesc dincolo
de Istru intr'o cdinpie intinsd dda fluviul Borysthenes pana in Panonia,
rtacind frk locuinte sigure si ducandu-si viata necontenit in corturi.
In fruntea acestui popor era pe atunci Tyrah, fiul lui Kilter, un orn
foarte distins, de altfel neactiv si iubitor de liniste. La ace1asi popor
mai era si un altul cu numele Kegenes, fiul lui Baltzar, de neam foarte
de jos, fr de niciun nume deosebit, dar cu totul deosebit in razboaie
si in conducerea armatei, caci de mai multe ori batuse pe Uzi Uzii
acestia sunt de neam hun and au navlit asupra lor. Tirah nu numai
ca n'a indrznit sa ias impotriva lor, dar s'a ascuns cu ai sai in locurile
si bltile din vecinatatea Istrului. De aceea Pecenegii venerau pe Tyrah
pentru nobleta neamului sau, dar pe Kegenes il iubeau pentru vitejia
sa deosebit si pentru energia sa in purtarea rzboiului. Acestea insa
il rodeau in suflet pe Tyrah cand le vedea si auzea si era ingrijorat
pe de o parte de conducerea sa, iar pe de alta parte de a pierde pe Kegenes. Dar, fiindca capcanele ascunse ce-i intindea n'a dus la niciun
rezultat, s'a gandit in sfarsit sa-1 atace pe fat, si trimitandu-si o ceatal
de oameni, le-a dat ordin s pun maim pe el si sa-1 omoare. Kegenes
insa afland de cursele ce i se intindeau s'a ascuns cu fuga in lacurile
dela Borysthenes si a scapat de pieire. Stand ascuns aci, a trimis vesti
la rudele si tribul sail si a izbutit ca aceasta sa ajunga la urechile impratului tribul se chema Belemarnis
si. un altul cu numele de
Pagumanis. In urma, strangandu-si trupe, a pornit la lupta cu dou
triburi impotriva lui Tyrah, care avea 1 i triburi. Durand lupta cateva
ore, coplesit de multirne, in cele din urma a fost pus pe fug. Rtcind
in urma prin bltoace si. cutandu-si mantuire pentru sine si pentru
ai sai, o singura iesire a gsit, dac s'ar refugia la impratul Romanilor.
Plecand deci la Dorostol, unde s fie sigur de curse, s'a inchis pe sine
si pe ai si, cari erau la zo de mii, inteo mica insul a fluviului si a
anuntat pe prefectul regiuniiacesta era Mihail, fiul lui Anastasie
cine este el si manat de ce soarte a ajuns aci; si c doreste sa se supun
imparatului si fagadueste cl daca va fi primit se va pune cu totul in
serviciul acestuia. Prefectul raport and aceasta numaidecat imparatului, a
primit ordinul ca indata sa primeasca pe Kegenes si pe insotitorii sai si
A. le dea cele de trebuinta, iar pe Kegenes sa i-1 trimeata cu onoruri la
Bizant. Acesta, indata ce a sosit acolo, a fost primit cu mare cinste si

dupa ce a vorbit cu impratul, a fagduit c va primi sfantul botez
si ca va face ca si compatriotii si sa se boteze; din partea imparatului
a fost impodobit cu onoarea de patriciu si i s'a atribuit trei fortrete
dintre cele care sunt pe malurile Istrului si mai multe stadii de pmant;
ba Inca a fost trecut in numarul amicilor si aliatilor poporului roman.
Aceasta mai ales in vederea el promisese sa se boteze si el si cei ce erau
impreun cu el. In aceasta privinta ei s'au bucurat de lucrarea unui
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI SI MZANTINI
129
iDarecare calugr evlavios Euthimus, trirnis la ei, care a svrsit cere-
monialul sfintei taine la fluviul Istru si i-a botezat pe tosi 1).

XLI
IOANNES ZONARAS (sec. XIXII)

INTRODUCERE.
Mare cronicar bizantin, Zonaras a trAit spre sfrsitul

veacului al XI-lea si pinl la mijlocul celui de al XII-lea.
A ocupat mai multe demnitti in Stat, intre care comandant al grzii imperiale si s'a retras in urm eau& in Hagia
Glyceria, una dintre insulele Principilor. Aci a scris o Epitoind a istoriei i o Chronicd a honii, dela creatiune pra la
urcarea pe tron a lui Ioan Comnenul 1118.
Zonaras, spre deosebire de alti cronicari cari, ca Malalas,
consemneazI tot felul de nimicuri, ne-a lsat, bazndu-se
pe izvoare bune, o lucrare de mare valoare si ea este cu

att mai insemnat, cu at multi dintre autorii citati s'au
pierdut in totul sau in parte.
CAteva pasaje prezint un mare interes si pentru istoria
noastrI dinprimele ei timpuri.
C hr o n. XII, 24 vol. II, p. 597, ed. Bonn
TEXTE TRADUSE.
Dupa Valerian a ajuns la conducere fiul su Gallienus. El fiMd
lsat de tatl sgu, care pleca in contra Persilor, in Occident, ca sk reziste celor ce pusese gand ru Italiei si devastau Tracia, a biruit numai
cu Io.000 de oameni 300.000 de Germani langa Mediolianum; apoi
a bItut chiar si pe Heruli, un neam de oameni scitic si gotic. A purtat
rzboiu si cu Francii.
Aureolus ins din provincia geticd cI ci astfel se numea odinioar
Dacia nscut dintr'o familie de jos
cci a fost pstor ajutat de
noroc, s'a luptat cu curaj si prin hrnicia sa a ajuns s i se incredinteze
grija de caii imprtesti. Tratndu-i pe acestia bine, a dobandit dragostea impratului. Cnd in urm' legiunile din Moesia rzvrtindu-se
au ales de imprat pe Ingenuus si cnd Gallienus a adus la Sirmium
9 S'a produs In urrni reactiunea lui Tyrah care protesta c s'a calcat tratatul de
aliant ce-1 aveau Pecenegii cu Romanii. Pornindu-se un razboiu, trupele romane con-
duse de Kegenes inving pe Pecenegi si Tyrah este prins si dus la Cpol, unde, dupa
ce a primit crestinismul, el si oamenii stii, a fost bine tratat si incarcat de ononiri.
9 A. R.
Studii ti Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
130
in contra lui pAn si pe Mauri, acestia flind atatati de Mezi, Aureolus,

ca magister equitum, a luptat vitejeste si a omorit multi dusmani, iar
pe ceilalti si chiar pe Ingenuus, in situatie disperatk I-a pus sl fuga,

si a fost ucis apoi de oamenii s'ai.
C hr o n. X, II, 37
Tiberius, pe and se afla in conducerea treburilor de fdzboiu, a venit
adeseori la Roma, fiinda se temea a Augustus, in lipsa sa, s'a" nu pre-
fere pe un altul. Dadi insk Sauromatii i alte neamuri din Panonia,

punandu-se in miscare, el s'a intors din Galia la ele. Tot acolo Augustus
a trimis si pe Germanicus, desi probabil Tiberius ar fi putut s le invingl repede singur, dar intentionat faragna lucrurile ca s fie sub
arme in vederea rkboiului.
Chr o n. XI, 25. v. II, p. 507, ed. Bonn

Traian de origine din Spania a ajuns la domnie la virsta de 42 ani,
in toat vigoarea sufleteasa si corporall fiMd departe de temeri-
tatea tineretii si de incetineala barAnetei. Pe oamenii de treab' ii cinstea; fat de top se purta bine, nu se temea de nimeni; pe nimeni nu
ura, dispretuia pe paritori, nu era aplecat spre mrire. Nu ravnea averea
altora si de asemenea se abtinea dela omoruri nedrepte. Desi era in-
zestrat cu o fire bung si cu un caracter nobil, fkea totusi mari cheltueli cu drumurile, cu porturile si cu lucrrile publice. A restaurat hipodromul ce Cazuse in ruink fa'andu-1 mai mare si mai frumos, punAnd o inscriptie, el l-a refcut asa fel ca s aibl spatiu destul poporul
din Roma. El era mai multumit s fie iubit decat onorat; a dorit sl
f ie pretuit de supusi si temut de dusmani. Desi nu era erudit, ca invAtAturk totusi cunostea literatura si se exercita in ea. Ii cam pacea
butura, dar cu cumptare. FiMd bun ostas si fcnd fapte rzboinice,
Iinea pe soldati in disciplinA si nu le ingAduia sl se abat dela ea. De
solie a avut pe Plotina.
A purtat rzboiu cu Dadi 1), dup Ionas, cum ne spune Appian, in
a douAzeci si treia carte a Istoriei Romane, pentru ca A. nu mai pltease/ tribut anual si pentru ca s'a" pedepseasa faptele acelora. De sosirea lui s'a temut Decebal, conduatorul acestui popor, cunoscandu-1
ca lArbat priceput in ale rzboiului. Dandu-se lupta, Romanii au ucis
multi dusmani, dar avAnd si ei nu putini rniti. Multimea acestora
a fost asa de mare c51 lipsind bandajele, Traian nu si-a crutat nici hainele proprii. Dup ce a ocupat cu mult greutate inltimile muntilor
si dup ce s'a apropiat de palatul regelui, Decebal i-a promis printr'o
1) 'Earp&Truac pivroi ini. Acixac,
ACOCOk MGT& uIcovaq. Vezi Krumba c he r,
op. cit., p. 764.
www.digibuc.ro
131
solie c ii va preda armele, masinile de rzboiu 0 pe mestesugari, si

cl va face pe lngA aceea tot ce va pretinde si a venit el insusi la imprat si ii s'a inchinat, cAzand la pmnt. In urm Traian, intorandu-se in Italia, a adus cu sine pe solii lui Decebal. Acestia, fiind introdusi in senat, dup ce au depus armele, cu mainile unite ca si captivii, se rugar cu multe rugciuni si, dup ce au obtinut pacea, isi primir armele. Traian, dup ce si-a srbtorit triumful, a fost numit
Dacicus. Dar din pricina afacerilor militare, n'a neglijat nici celelalte,
ci adeseori, si in multe localitti, a pronuntat judecti de pe tribune.
Dar, dupl ce Decebal, cAland tratatele si conventiile, a inceput

s unelteasc din nou, impratul insusi a pornit cu armata in contra
lui. Fiindel ins Decebal nu se putea msura cu el, s'a gndit s biruiasa pe imprat prin siretlic. Fiinda era usor de a te apropia de
el si fiinda stia CA primeste pe oricine in audient, a ingrcinat pe niste
transfugi sl incerce s-1 ucid. Unul dintre acestia insk fnd prins
sub bnuial, la anchet a mrturisit tot secretul. Atunci impratul
fand un pod peste Istru, lucrare mai presus decat mice adiniratie si
amintire, si-a trecut armata si cu mari primejdii si greutti a invins
pe Daci. Decebal de disperare s'a sinucis. i de atunci poporul Dacilor
# provincia lor a inceput sd fie romand 1). i a gsit si tezaurele lui Decebal, desi gsirea lor a fost anevoioas. aci barbarul, schimband in
alt parte cursul fluviului, care curgea pe langa palatul regal 2), a scobit
in albia lui o groapl foarte adncl pe care a inchis-o cu lespezi de piatr,
dupl ce a bgat in ea o mare cantitate de aur si una si mai mare de

argint si de alte lucruri pe care s nu le strice umezeala 0 ingramddind pmnt a readus aul in vechia lui mated; si multe ascunsese chiar
si in pesteri. Acestea le fcea nefiind nimenea de fall inafar de robi
pe cari, dupa terminarea lucrrii si ascunderea lucrurilor avea grij

ca s-i omoare spre a nu divulga secretul. Totusi, unul dintre tovardsii
lui Decebal, stiind unde se gseste tezaurul, a denuntat aceasta...
Cind a numit un prefect al pretoriului si and i-a incredintat sabia
cu care avea s se incing i-a zis: (< Ia aceasta si daca m port bine s
fie pentru mine, dac m port ru, foloseste-o impotriva mea . A intemeiat si o bibliotec...
Comm o du s, C hr o n. XII, 4, vol. II, p. 533, ed. Bonn

In timpul domniei sale (a lui Comrnodus, fiul lui M. Antoninus)
au fost rzboaie impotriva barbarilor, cari locuesc dincolo de Dacia
0 cel mai mare din toate a fost rizboiul britanic, la care a fost trimis
Ulpius Marcellus...
1) Zonaras nu ne spune at Dacii ar fi fost nimiciti, ci numai doar ca tars lor a
fost preacuti in provincie romanfi.

2) Rfiul curge pe lang capital: 5g -co% PacradoLg airroili napkppei deci nu pe
Ifingl satul Grad4te, unde se cautti de unii capitala lui Decebal.
9s
www.digibuc.ro
532
G. POPA-LISSEANU
Con stantinu s, E p i t. XIII, 2, vol. III, p. 13. ed. Bonn

Cnd ins Sarmatii 0 Gotii au invadat provinciile romane 0 regiunile din Tracia, s'a ridicat in contra lor Constantin cel Mare 0 dup
supunerea Traciei a invins in lupte pe barbari 0 a obtinut un prea

frumos triumf 1).
E p i t. XVI, 14, p. 483, vol. III, ed. Bonn

Dar Turcii, de cari am spus mai sus ea' se numesc Unguri, fiind
obinuiti s fac invazii in provinciile romane, sttur linititi pentru
catva timp. Cci un conduckor al lor Bolosudes 2), 0 Gylas, principele
unei parti din ei, venir la impgrat 0 initiati amndoi in baia botezului
regenerator 0 introdusi in tainele religiei noastre 0 impodobiti cu
dernnitatea de patriciu, dupa ce s'au incrcat de bani, s'au intors acask

ducnd cu ei un arhiereu, prin mijlocirea caruia multi au ajuns la cunoasterea lui Dumnezeu. Gylas a rmas in credint 0 a pstrat pacea.
Cellalt, rupand legAtura ce a fcut cu Dumnezeu, a ridicat armele

impotriva Romanilor 0, tot el, atacnd pe Franci, a fost fcut prizonier 0 rstignit pe cruce. i Elga 3), sotia principelui Rusilor, care lovise
cu flota sa pe Romani, dupa ce i-a murit brbatul, s'a dus la impArat
0 s'a botezat 0 onorata dup demnitatea ei, s'a intors acas.
XLII
MICHAEL ATTALIOTA (sec. XI)
TEXTE TRADUSE.
Michael Attaliota, nscut probabil la Attalia, in Pamphilia,

dup care si-a luat si numele, a venit din vreme la Constan-
tinopol unde a avut mai multe insrcinri oficiale si unde

a ajuns la demnitatea de patriciu. S'a alipit de Nicephor
Botaniates care II fcu magistru.
Ca scriitor Michael Attaliota s'a manifestat pe diferite

trmuri intre care si pe trmul istoric. A scris o istorie in
care ne povesteste evenimentele petrecute intre anii 1034
si 1079. AmAnuntele ce ne cl asupra intrigilor dela curtea
impratilor au o mare insemratate pentru cunoasterea imprejurArilor din acea epoc.
Attaliota ne cla lucruri trite si vazute de el insusi. Autorul a fost mult utilizat de urmasi, in special de Skylitzes.
1) Sub Aurelian nu se vorbeste de parAsirea Daciei.
2) Bolosudes, Bulcsu.
3) Elga, Olga.
www.digibuc.ro
133
Intre altele Michael Attaliota ne vorbeste i despre locuitorii dela Dunre.
Michael, Attaliota, Historia, p. 30, ed. Bonn

INTRODUCERE.
Sciii pe cari graiul comun i numeste Pacinati, au trecut peste Dundre
cu tot neamul lor i i-au asezat tabra in teritoriile grecesti. Ei erau

un neam de oameni cari, in loc de orice alt stiint i art de rzboiu,
nu fAceau decat incursiuni de prad
duceau o astfel de vieat c
triau necontenit cu mna pe sabie, pe arc si pe sgeti, murdari in
chipul lor de a fi i neabtinandu-se de a se hrni cu mncgri spureate...
Histori a, p. 24, ed. Bonn

Poporul de jumtate barbar ce locuia la Istru era turburat de svonuri. Cci pe malul acestui fluviu se afl mai multe cetti mari, avnd
o populatie adunatel din toate limbile si intretinnd nu o micd oaste cu
arme grele. La acestia, treand inainte vreme Scitii, le-au adus obiceiul
scitic de vieat. Lor, rpindu-le chiar darurile ce li se trimeteau pe fiecare an din tezaurele imprtesti, acestea au fost reduse de Nicephor.
Din pricina aceasta unele din aceste cetti erau pe cale de a se rscula
trimeteau vestitori la poporul Pecenegilor. Cei ce erau lng imprat
l-au rugat s trimeat un satrap, din acei cari i erau lui mai devotati;
el a hotrit s numeascg la Dristra ca prefect pe un oarecare Nestor,
onorat cu demnitatea de sef al vestiarilor si care se trgea din neamul
Ilirilor, ajuns slujitor al tatAlui impratului. Pe acesta att de mult Il
pretuise fostul imprat eh'
trimis cu cativa Dristrieni cari s fagAduiasc impratului cA-i vor preda lui fortreata.
XLIII
ANNA COMNENA (1083-1148 d. Cr.)
INTRODUCERE.
Fiica a imparatului din Constantinopol, Alexis, contemporana a cruciatei intaia si a doua, Anna Comnena era celebra atat pentru frumusetea ei cat i pentru calitatile sufletesti ce avea. In casa acestei femei distinse era locul de
intalnire al oamenilor de litere si al artistilor de seam din
acea vreme. Dupa moartea tatalui ei, a conspirat impotriva
1) WacipecepoL Cf. I. Nisto r, Emanciparea politicd a Dacoromanilor din Transdanuvia, in An. Ac. Rom., Seria III, Mem. Ist. 24, 517,
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
134
fratelui ei Joan, dorind sA ajungA la domnie brbatul ei

Nicephor. Dar neizbutind in planul ce-si fcuse, a fost siha s se retragA. In aceast retragere fortat, Anna Cornnena a descris, inteo lucrare istoricl in 15 arti, evenimentele petrecute in timpul domniei tatAlui ei, Alexis, intitulngu-si opera Alexias.
In aceast Alexiad, autoarea ne d, intre alte multe informatiuni, si cteva date privitoare la istoria noastr medievala 1).
Ale xia s III, p. 115, ed. Reifferscheid.

TEXTE TRADUSE.
Cfind conducAtorii Dacilor

oi -cy Aotx6v CepxlyiTCEL
cland tratatul incheiat mai inainte isi pusera de gnd s declare rzboiu Roma-
nilor si incepusera chiar s-i atace, Sauromatii numiti de cei vechi

Mysi, observnd aceasta, n'au mai voit nici ei sl mai rman in pace
si in 1Miste intre frontierele lor. Dar, cum ei locuiau dincolo de Dundre,
unde albia acesteia mrgineste stpanirea romank nvlir de aici in

teritoriul nostru si fiindcl nu le dedea mna s se rzbune impotriva
Getilor, din partea cArora suferiser neajunsuri in urma unor necontenite incursiuni si jafuri, cutau s se rzbune impotriva Romanilor
nevinovati. Din aceast pricin, fiind impinsi la url si dispret fat de
noi, cand au prins ocazia inghetrii Dungrii, inaintarl pe suprafata ei
solid ca pe uscat, nu inteo expeditie de rzboiu, ci inteo migratiune
intreagA si cu tot celetul lor s'au mutat in teritoriul nostru, ca o mare
calamitate si pentru tinut si pentru cettile invecinate. Cand a auzit
impratul Isaac despre aceasta, a gsit cu cale s ocupe Triadita (Serdica-Sofia).
..
Alexia s V, p. 169, ed. Reifferscheid.

Impratul dorea s porneasc atunci de-a-dreptul impotriva lui Baimundus, dar totusi, cednd ratiunii, a socotit c trebue mai intdi s-si
completeze armata cu o recrutare in liniste de soldati mercenari. Cu
armata astfel intrit a plecat din Constantinopol si a venit in prtile
din vecinAtatea Larissei si trecnd peste colina Celliilor si lsnd la
dreapta drumul public se cobori la Ezeban peste colina numit Cissavon pe limba autohtonilor; acest tinut situat in apropiere de Andronia
este Vlahic. De aci, scoborind iarsi inteun alt sat, numit de obicei
Plavitza, de lnga fluviul cu acelasi nume, s'a oprit cu tabra sa )(al
Tag 1.1.6pecn -rij Aaptcro-% lyyEaoc xoci aLEAOWv Mc Tor)
Pouvo5 liv
KaXEcov ma siv 87H.Looiav Xecacp6pov Kvieev xa-roOarceav xoct T6v fiouvv
1) Trecem sub acere problematicele voevodate din Paristrion ale lui Tatu Hali,
Sesthlav si Satzas.
www.digibuc.ro
135
,r6v o.scoal. 6yzcopf.cog xoOto6p..evov Kiaaccov xotrijX8ev eig 'Et'eUv. Loptov

Torito BAcqt,x6v .fij 'Avapwvetoc gym.= ataxdp.evov. 'Exel:Oev 8
xcrraXotMv &-cipacv oz.13014 xcop.rcoXt.v HAccKocv auv-Ocoq xcaoup.blv,
ayxo5 7C011 TO5 OISTWOi TCCOg XCCAOUgv01.) TCOTCCV.05. . .
xtrgOsTo.
Alexia s VII, p. 227, ed. Reifferscheid.

La inceputul primaverii Tzelgu, cel mai mare conducator al armatei
scitice, trecand peste stramtorile muntilor ce sunt deasupra Dunrii
8LeXOWv 6 Rayo Tee 67cepxdp.evoc Toti Aavo66u.o Tkpirt)
cu o
armata amestecata din diferite popoare, cam vreo optzeci de mii de
soldati, parte Sauromati si Sciti parte chiar Daci durc6
Llocxmoi.i
crrpctre6p.cero o6x af.yol.K
ca.ci si din acest popor urma odinioar
nu o mica ceata pe Tzelgu sub conducerea lui Solomon, navali asupra
cetatilor vecine cu Chariopolis
chiar asupra cettii Chariopolis
pe care o devasta i o jefui, land mult prada din toate i pe care au
dus-o in lagarul lor stabilit inteun loc intrit prin situatia sa i numit
Scotinum.
Alexias VIII, II, 8. ed. Reifferscheid.

Imparatul Alexis a scris lui Nicephorus Melissenus s-i stranga o mare
armata nu din veterani, caci pe acestia Ii distribuise ca paza pentru

cettile dela frontiera de apus, ci oameni noi i nedeprinsi pang atunci
cu rzboiul, explicandu-i cu de-a-maruntul din ce anume categorii sa
fac alegerea recrutilor: Bulgari i tineri tarani nomazi pe cari graiul
comun ii numeste Vlahi 67C6CrOL 'Ca &x Boayecpcov xcel 67c6aoL 1.6v
vopacc 13f.ov etAowro (Bkixouq To6-cou
xcnvh xcaav dae M.Xewroq)
altii strini ce s'ar oferi fie pentru cavalerie fie pentru infanterie.
Apoi el insusi, chern cinci sute de clareti din Nicomedia, trimii
de comitele din Flandra, sa-i expedieze la imprat.
Alexias X, 2, ed. Reifferscheid, p. 6o sq.
Expeditia impotriva Cumanilor

Afland imparatul despre planul Cumanilor de a-i face razboiu si-a
strans o armat cat putu mai mare si o inarma, pregatind i celelalte
ce erau necesare pentru a rezista Cumanilor. Cad a ocupat cu garnizoane Valle cele inguste dela granitele trii, numite clisuri in limba populara
(Inc p xActao6pag 1,8t.Ent.g otas yXiiis-scc xoc.XEZV. Apoi cand a
aflat Ms imparatul, dupa catva timp, vremea fiind potrivit pentru

expeditii, el in Paristrion r HocpEarpLov a sosit armata Cumanilor,
Cbariopolis, azi Hairebolu, Irebol sau Erebol, leag5. rfiul Irebol, un afluent al
fluviului Hebros-Marita. Cf. si C. Neguleseu, Ipoteza Formaliunilor polit. rom. la
Dundre, In sec. X1, p. 144.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
ir36
impreun cu Pseudodiogene, a convocat pe toti comandantii mai de seaml
ai armatei sale si pe toate rubedeniile i pe toti prietenii si spre a se

consulta ce e de fkut in aceast imprejurare
Trimise la Beroe pe principele Nicephorus Melissenus i pe Georgius Palaeologus i impreun cu ei pe fiul surorii acestuia loan Taronita
ca s stea de paz pentru aceast cetate i pentru regiunile invecinate.

Iar din ceilalti comandanti a ales de asemenea trei, pe Dabatenus, pe
Georgius Euphorbenus i pe Constantin Umpertopulus, cArora, le-a
dat trupe in deajuns, sl poat s impiedece pe dusmani de a trece prin
clisurile (strAmtorile) muntilor. Una dintre aceste clisuri, numit Hortarea XopTapkav a ocupat-o impratul; de aci a vizitat tot muntele, cercetand cu de-a-naruntul, dac sunt pzite toate treckorile dupI
cum a poruncit si clack' s'au adus la indeplinire dispozitiile luate, indreptnd cele ce nu erau indestultoare si luAnd i alte msuri
Cki, clack' se vor aduce toate la indeplinire, Cumanii nu vor putea
ptrunde pe acolo. Dup ce a luat toate aceste dispozitiuni, s'a intors la
asa numita Balta-sacrii de lfingl Anchialos. Ad a venit inteo noapte
la imprat un oarecare Pudilus 1), dintre fruntasii Vlahilor, aducnd
vestea el Cumanii au trecut Dunrea
vux-ck
xcestacc66vToq
IlooMou Tr.vog kxxpEToo Tcliv BX&xcav xcei. Tip -rcliv Kolikrow auic TO5
AcevoUccoq SLarcepodwou eacocryef.Xonrcog
De aceea in dimineata ur-
mtoare, fiind convocati tosi fruntasii Curtii i ai armatei, s'a tinut

un consiliu spre a se vedea ce e de fkut... i printr'o scrisoare a dat
ordin lui Catacalo Euphorbenus Constantin ca s ia cu sine pe Monastra, care era de neam i grec i barbar, dar de o mare experienta
de rzboiu, i pe Michael Anema cu dou cohorte ca s se ia pe urmele
Cumanilor, indat ce va fi aflat c s'a ptruns de Cumani in Clisuri
sl atace din locuri sigure ariergarda dusmanilor. Cumanii insd fiind
ailduziti de Vlahi cari le-au artat cile inguste i intortochiate, au
trecut usor peste munte
yoriv
Kogvcov nocp& TiLv Daxcov
Tag aLeC
Aetcroupc-av &Tparco ilet.t.ocOlx6Tow xcd. o
Tv Zuyv
(5c,caog
lc
sLekipm6v.ov
indat ce s'au apropiat de Goloe, locuitorii
acestui oras, prednd Cumanilor pe prefectul garnizoanei legat, primia

cu mare bucurie pe acestia.
Ibide m, XIII, II p. 221, acceasi editie.

Intr'o list de martori, din anul Facerii 6517, in care gsim subscrisi:
mai multi episcopi, din partea curtii imprtesti intfilnim semnati urmtorii: Sevastul Marinus, Rogeres al lui Tacupertus, Petrus Aliphas,
Gelielmus Gantze, Ritzerdus Printzitas, Iosphre Male, Umpertus fiul
lui Graul, Paulus Romaeus, acqtia venind dela Dad, solii Dacilor,
1) Cf. I. Ni s tor, Emanciparea politicd a Dacoromanilor din Transilvania, in An.
Ac. Rom., III, Mem. 1st., 24, 17,P 533 i N. BAneseu, Bizantul Romanitatea,
in Acad. Rom., Discurs de Receptiune LXXII, p. 27.
www.digibuc.ro
DACIA IN AUTORII GRECI
I BIZANTINI
137
din partea Craiului i rudei donmesti Zupanus Peres, si Simon si

solii lui Riscardus Siniscardus i Basilios, cel mai nobil eunuc si secretarul Constantinus.
Alexia s XIV, p. 258 acceasi editie.

Apoi de ambele prti ale acestei ape locuesc multe popoare foarte
bogate, la miaznoapte Dacii i de asemenea Tracii
no& scat raou-
auL-prrac 03v7) Alma Aocxitv I/6 Ihrrow popecolipcov met Trav Opcpciov
la miaz'Azi ins Tracii si de asemenea Macedonenii. Trecnd peste

Haemus in timpurile mai vechi Scitii nomazi, inainte de a fi fost ei
pr5pditi, in urma mai multor primejdii i lupte, de spada lui Alexius,
au atacat, cu nenumArate armate de mai multe neamuri unite impreun,
atat diferitele prti ale imperiului, ct i mai ales ceatile invecinate,

dintre care se socotea ca metropol i capitalk odinioark faimoasa
Philippopolis.
Ale xias XIV, II p. 240 acceasi editie.

Fata de primejdia din partea Galilor, unii dintre soldatii romani
aveau sA pazeasa cu garnizoanele lor, prin Serbia si prin Dalmatia,
ntkirile inguste ale vAilor, cheile imperiului, altii langl Durare st-teau de zAgaz Cumanilor fl Dacilor 1) ce amenintau mereu cu invaziile
lor Teo); v& nepi. Tv "Io-rpov c Tec Tir.w Koluftvwv xacl. Aocx6w
icp68oug cpaix-rrop.ivcov, iar altii, i acestia erau cei mai multi, erau de
paza Dyrrachiului primejduit din nou de Galii ce se &eau la aceast

frontier 2).
') Dacii dela nordul DunArii, dupl N. BAnescu, erau in vremea aceasta Ungurii.
Sub numele de Cumani ins, credem noi, trebuie socotite si populatiunile romne
conduse in aceastA epocrt de Cumani, cu cari ele trAiau in simbiozA.
2) Din timpul impAratului Alexe Comnenul avem i o stire despre Vlahii dela Mun
tele Athos. Dim textul lui A u r. Sacer do tean u, Vlahii din Calcidica, p. 304:
In anul iio 5 se ivea un mare scandal la Sfntul Munte. Locuiau acolo in xavreiivc
trei sute de familii de vlahi socotiti de SouAorrekpomor. ai cAlugarilor, cArora le vindeau

britnzA, lapte i efts, zis dela Athos ('A8.61-upov). Dar, in cuprinsul chinoviilor
nu aveau acces decAt bArbatii. Se intfirnplA insA ca femeile i fetele Vlahilor, probabil
ca s lase liberi pe bArbati de a lucra in altri parte sau de a phzi turmele, s'au imbrA
cat bArbAteste si au dus ele cele de vitnzare cAlugArilor. Acestia, cAci nu erau toti
btrilni, se abAturA atunci dela regulele schivnice din pricina femeilor i fetelor
vlahe, care 4 aveau pe diavolul in inima lor s. De aci mare scandal. Protosul Ioanichie
Valmas a scris atunci Patriarhului Nicolae arAtfindu-i situatia nenorocitA. Se aduce
chestia i in fata impAratului Alexis I Conmen, care cere lAmuriri ierarhului. Acesta
li rAspunde intre altele cl-i este rusine sA scrie sau srt audA despre ceea ce se petrece
intre cAlugAri i Vlahi. Conflictul nu s'a putut aplana cleat printr'o mAsurA drasticA,
aceea el Vlahii au fost siliti sA plece. Dar, spre mares uimire a bAtrfinilor schivnici,
aceastA hotArire a pricinuit si plecarea cAlugArilor tineri cari interveniserfi zadarnic
sA nu fie mutati Vlahii. Atonitii se vAd deci lipsiti de ajutorul tinerilor i bisericile
Domnului rAmfin astfel in paza cAlugArilor neputinciosi i schiopi.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
138
XLIV
NICETAS CHONIATES ACOMINATUS (sec. XII)
INTRODUCERE.
NAscut pe la mijlocul secolului al XII-lea la Chonae in

Frigia, Nicetas era fiul unei familii bogate, i frate cu Michael Choniates, 'Malt demnitar bisericesc si mare scriitor.
Venind de tar la Constantinopol a imbrtisat cariera
si a ajuns la inalte functiuni In Statul bizantin sub ultimii
Cornneni i apoi sub impAratii din familia Angelos. Logotet
al secretelor, apoi Mare logotet i consilier imperial Nicetas
a fost socotit ca satuitor indispensabil al diferitilor impArati
ce s'au succedat in Bizant. In timpul cruciatei a treia (1189)
Nicetas era guvernator al themei din Filipopol, iar mai
trziu a asistat la prAbusirea patriei sale sub Latini, cnd s'a

refugiat la Nicaea i apoi a jucat un oarecare rol aci la curtea
lui Theodor Lascaris.
Mare scriitor, Nicetas a compus, pe lng51 Thesaurul or todoxiei , o Istorie 1) in zt de crti in care ne povesteste, continand pe Anna Comnena i pe Cinnamus, evenimentele
din anii 1180-1206. Tratnd pe scurt domnia lui Ioan
Comnenul, partea principal a expunerii lui Nicetas o
formeaz domnia lui Manuel Comnenul si a celor doi

urmasi ai sAi, apoi ridicarea la tron a fgmiliei Angelos
si in urmA trista soart a Bizantului si aderea lui sub domnitorii Latini.
Land parte activ la evenimentele ce descrie, Nicetas,

fAra s recurgl la izvoare istorice scrise, ne expune fapte
situatii cunoscute i triite de el personal, procurndu-ne
astfel informatiuni de cea mai mare insematate pentru cunoasterea acelei epoci. Asupra Vlahilor i in special asupra
formArii statului romno-bulgar, datele lui Nicetas pot fi
socotite ca cel mai de seam izvor istoric, iar negarea acestor
date din partea scriitorilor slavi, ca o grosolaa mistificare

a adev5rului 2).
Nicetas a mai scris despre Statui, lucrri de retoricd i poezii, intre cari poema:
Logodna impratului Isaac Angel cu Margareta, fiica regelui Bela al Ungariei.
2) Vezi in aceasta privintl N. Banesc u, Crearea i caracterul statului Asdneli lor (2185), in An. Ac. Rom., III, Mem. Ist., XXV, I 2 543.
www.digibuc.ro
139
De Manuelo Comneno IV, p. 171 ed. Bonn

TEXTE TRADUSE.
Andronicus, luand dela el (Pupace) merinde si calauze de drum,

pleca in Galitia. Dar, tocmai and incepuse s prinda curaj, crezand
ci scpase de maim urmritorilor sai si tocmai ajunsese la hotarele
Galitiei 1), la care tindea ca la un azil de scapare, tocmai atunci a calut
in laturile vanatorilor, pentruca nifte Vlahi, la cari ajunsese vestea de-
spre fuga lui, au pus mana pe dansul si s'au apucat s-1 duel inapoi
la imparatKoct A0068.110 TeC ipatcc xcet. ilyep.6vcov 6ao5 eincokaccq Thy 6

I'Avrccv 67ropel'ivro... au?alpOetg ydcp Tcapdc BAcfaaw, ot 1] qykrq Tiro
cc6.roi3 cpOdtcroccroc cpuyiN l'irngroc-co, k Tarrctaco 7cp6 poccraia racAr.v cbrhycro.
Aci neavand niciun sprijin, niciun prieten, niciun soldat, niciun servitor, a scpat din nou numai prin iscusinta sa. Prefcandu-se bolnav
de stomac si iesind mereu afara, a stiut sa pacaleasca pe paznici si a
fugit pentru a doua oar, pe o aka cale, in Galitia.
6 n 7cocXv.rcol4
yev6p.evo ae Oari si l'eavro:v kero.
Isac Anghel, c 4 2)
Petru si Asan, respinsi de Isac, rascoall

pe Vlahi (1186)
Iar and s'au linistit popoarele rsaritene nu numai primind vremelnice daruri, si chiar si dari pe fiecare an (caci asa stiu imparatii
Romeilor din zilele noastre s se aiba cu limbile strine, spre tihn
pururea nazuind, ca niste fete de cas cari stau de torsul lanii), Isac
vru sa-si ia femeie de neam strain, cci femeia ce o avusese o pierduse prin moarte. Deci ajungandu-se prin soli cu Bela, craiul Ungariei,
a luat pe fiica lui, care insa nu implinise zece ani. Dar scumpindu-se
sa ridice nunta cu cheltueli din visteria imparatiei, a facut far% crutare s se stranga bani din Wile supuse lui: si pe sub mink din la-
comic, a jefuit intre altele si orasele din partile din spre Anhialos, faand in acest chip siesi si Romeilor neimpacati dusmani pe acei barbari ce locuesc peste tot cuprinsul muntelui Emos si. cari inainte se
numeau Mysi, iar acum Vlahi se chiamd. Acestia bizuindu-se pe stram-
tori si sumetindu-se in cetatile lor, de cari foarte multe sunt si se

inalta drepte pe stanci prapastioase, si aka data s'au incumetat a se
impotrivi Romeilor, dar atunci dandu-li-se prilej binevenit cu rapirea
turmelor si bantuirea lor, au fcut rascoala infricosata. Cei cari au

iscodit rul si au vanzolit intreg neamul era unul Petru i Asan, doi
frati din aceiasi semintie, cari nevrand s faca inceputul fr cuvant
se infatiseaz1 la impratul pe cand acesta petrecea la Kypsella. Dansii
1) Aci nu poate fi vorba de Galati, cum au crezut unii, ci de hotarele ;Aril Galltai ce pe acele vremuri (a. 1167) se vede cA
se intindea mult mai spre miazAzi.
tiei' sev ..r."4 rceAK-q dpEcav
2) Traducerea G. Murn u, Vlahia Mare.
www.digibuc.ro
140
G. POPA-LISSEANU
ii cer dreptul sd fie wig aldturea cu Romeii) i prin carte imprkeasci

sa li se dea un loc de mosie cu venit putin din muntele Emos; dar ce-
rerea lor fu respinsk fnd dumnezeiasca putere mai presus de cea

a omului. Deci vazandu-se neluati in seamk dansii incepur a carti,.
pe cand din nou struiau in cererea lor, au indrasnit pe negandite
s rosteasca chiar cuvinte cari tradau rasvrairea si tot rail ce aveau
de gand sa faca la intorsul lor acasa. Dintre amandoi cel mai cutezkor 0 crud era Asan care pedepsindu-se pentru neobrazare a fost
plmuit din porunca lui Ioan sevastocratorul. i astfel ei fara isprav.
plini de ocara s'au intors inapoi. Dar multimea de rele ce au facut
Romeilor acesti blestemati i nelcgiuii, cu ce cuvant s'ar putea spune ?
Au ce fel de povestire ar putea cuprinde atatea Iliade de amaruri ?
C a p. 5, p. 485, 3
C a p. 6, p. 491
(Vlahii, condusi de Petru si Asan, se coboara din Emos i fac prada-
ciuni din Tracia, Isac iese impotriva lor si Ii atac. Assan i Petru cer
ajutorul Cumanilor cu cari impreun ocupa. apoi Mysia. Isac trimite pe
rand impotriva Vlahilor pe Ioan sevastocratorul, pe Than Cantacuzina
i pe Alexie Vrana).
Iara and Vlahii au pus la cale infricosata kr rzvraire sub povata

pomenitilor incepatori ai raului, iesi imparatul impotriva kr caci
nu trebue sa lsam nepovestite i faptele petrecute pe atunci. Dintru'ntai cu neincredere privind mrimea lucrului, Vlahii se fereau s
porneasca rscoala, la care erau indemnati de Petru i Asan. Deci
amandoi fratii vrand s scoat din frica neamul, au zidit o bisericd at
hramul sfintului mucenic Dimitrie, unde stransera multi oameni
brbati i femei, cu pleoapele intoarse i inrosite, cu parul valvoi
si lasat pe spate si cu toate semnele cu care aievea se invedereaz cei
stapaniti de duhuri rele; si-i invtara sa zica in furia lor cum ea Dumnezeul neamului .Bulgarilor fl Vlahilor a binevoit libertate i incuviintat
scuturarea jugului celui de demult; drept care mucenicul Dimitrie a 0
prsit Thessalonice, cetatea-i de scaun i templul ski de acolo precum
salsluirea lui printre Romei si a venit la dansii cu gand s-i ajute
sa le fie 'Arta la lupta Apoi odihnindu-se putin apucatii acestia
si de naprazn adunandu-si mai multa rsuflare i ieindu-si iar din
minti, se sbuciumau si se sghihuiau i cu glas rasunkor, ca insuflati
de dumnezeire strigau CA nu mai este de acum vreme de stat locului,
ci armele sa ia in mana i drept asupra Romeilor sa purceadk iar pe
cei prinsi in razboiu aft' nu-i crute, ci sa-i injunghe i sa-i omoare fr
milk nici sk le dea drumul pe rsplata, nici s se induplece la rugile

lor, nici s se moaie, de le vor cadea in genunchi, ci in chipul otelului sa fie neindurati la toata ruga lor i sa-i piard de istov pe cei ce le
cad la mana . De niste asemenea vrajitori fiind dar castigat nearnul
1) Una din pretentiile Vlahilor dela Haemus era i aceea de a li se acorda dreptul
de a face parte din armata imperiului dreptul sd fie ostiti aldiuri de Romei.
www.digibuc.ro
141
intreg, cu totii se repezir la arme. Si cum indata miscarea le fu cu

izbanda, au si prins tot mai vartos sa creaz ca a plcut lui Dumnezeu
desrobirea bor. Si socotind ca nu putin lucru e dobandirea liberttii si
neatarnrii kr, se latesc si spre targurile si catunele mai departate de
Emos. Iar unul din frati, Petru, isi puse pe cap o coronit de aur
si in picioare incltaminte rosii. Si lovind Preslava (cetate era aceasta,
straveche si toat zidit din caramid si avea un foarte mare cuprins
sub muntele Emos) si vazand ca impresurarea ei nu era farl de primejdie
au parsit-o. Apoi coborindu-se din Emos si fr de veste nvlind

spre alte orsele de ale Romeilor, multi oameni si multi boi si dobitoace de povar si multime mare de vite rpesc. A pornit dar atunci
sac cu ostirea asupra kr.
Ei ins apucand de iznoava locurile inguste si grele, mult vreme st-
tura impotriv. Dar o ceat deasa din senin starnindu-se cu voia lui
Dumnezeu, a carui ascunzatoare in intunerec este, si acoperind muntii
unde barbarii panditori pazeau stramtorile, pe furis le-au iesit in fata
Romeii si i-au imprstiat si i-au umplut de spaima. Capii rnlui si ai
ostirii, adica Petru si Asan si tovarasii lor de rascoal, intocmai ca si
turma porcilor despre care zice-se in Evanghelie ca s'au aruncat in
mare, s'au repezit spre Dunre si luntrarind-o s'au dus la vecinii lor
C'umani. Imparatul macar ea nu gasi nicio piedeca in Mysia si putea
sa o cutreere toat si sa aseze armie de straje in toate cettile de acolo,
de cari multe sunt de-a-lungul Emului, iar cele mai multe sau mai toate
cldite sunt pe rapi stancoase si pe culmi acoperite cu nouri n'a
fcut nimic din toate acestea, ci dand foc secerisului strans in snopi
si ademenit ffind de vorbele inseltoare ale Vlahilor cari i s'au infatisat, se grabi s se intoarca inapoi fail ca deplin sa vindece ranele
din fata locului. Deci el a fcut ca barbarii s se trufeasc si s se imbrbateze tot mai tare impotriva Romeilor.
Si sosind impratul in capital se arata falos de isprvile lui si pe
cand unul din judectori (acesta era Leon Monasteriotes) i-ar fi zis
c sufletul lui Vasile, ucigtorul de Bulgari,nialnitrate, ea impratul
nu se tinu de randuiala si de toate hotririle aceluia asezate in mnstirea Sosthenios si c din pricina asta s'au rsculat Vlahii
Isac nu
s'a lsat mai pre jos, ci cu ras si batjocur a rspuns, el prevederea
lui Vasile fu gresita, intru cat el atat de repede a induplecat si a adus
pe rzvrtiti la supunerea si robia de mai inainte, pe cand Vasile n'a
izbutit sa fac aceasta deck dup vreme indelungata si a deci in zadar
el ca de pe tripedul oracolului delfic si-a rostit prorociile deserte si
mincinoase.
Iar barbarii ce intovrseau pe Asan, trecand Dunrea se intal-
nira cu Cumanii si stransera acolo mare multime de soii de arme dup

voie si se intorseser in patria lor Mysia. Si gasind-o cu totul prsita
si desertat de oastea Romeilor, au intrat in tail cu mai mult semetie,
aducand cu sine gloatele ajuttoare ale Cumanilor, ca pe niste cete

4ole duhuri. De aceea nu mai erau multumiti s poat pastra ce era al
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
lor, IndestulAndu-se numai cu stApAnirea Mysiei, fiind cu totul hotAriti s aduc imprtiei Romeilor cea mai puternicA lovitur
impreune domnia Vlahilor # a Bulgarilor 1), precum a fost odinioarA.
ar fi fost poate mai bine, clack' nsui impratul i acum ar fi pornit
amnat-o pe alt vreme,
asupra rAzvetitilor; dar el purcederea sa
iar comanda ostilor a incredintat-o unchiului au de pe tat lui loan
sevastocratorul. Dar acesta, dup ce cu multA destoinicie i in chip
foarte vrednic de laud a cfirmuit ostirea Wand nu putin rAu dusmanilor cari se impreunaser inteo singur armie si se coboriser pe
sesuri bune de cAllrime, in curnd fu indepArtat din capul otirii, fnd
bnuit c rivneste la impArAtie. Il mosteneste dar ca general Chesarul
Ioan Cantacuzino, cumnat de soil al impAratului, care brbat de minune era la vedere i bogat in stiinta ostsiei; dar de astA data n'a fost
norocos in rAzboiul cu Vlahii. Drept care in locul lui orAnduit a fost
Alexie Vrana.
C. I, p. 515 a C. 2, p. 54
A doua expeditie si a treia expeditie a lui Isac

impotiva Vlahilor (1187-1188)
Iar impAratul purcede a doua oarA asupra Vlahilor, cAindu-se cA in

rndul intAiu nu pusese la cale trebile din tara dusmanului si c soulAndu-se a plecat repede de acolo, ca si and vrjmasii ar fi stat sA-1
bat; nici straje de osteni romei asez And in cetAti c nici ostateci luind
tot ce barbarii aveau mai scump. Atunci a pornit din Constantinopol
cu putinA oaste ce avea cu dAnsul; cci auzise cA Vla Hi nu mai stteau
tupilati pe dealuri i munti, ci, ndimind oaste de a Cumanilor, potopiser prtile despre Agathopolis, pe care din rAsputeri le prdau i fceau grozave stricAciuni. Iar cealaltA parte a ostirii, chemat de imprat,
incepu s se adune sub steaguri. FatA de nvAlirea neasteptat a barbarilor urml sit impAratul pilda lor; deci avAnd grije s tie piept
.ismpiedice pe dusmani i vrAnd sl imbrbteze pe ai lui in ostitul acesta
al doilea asupra Vlahi lor, el insusi cel dinti impotriva lor de ast dat
a luat armele si a inclecat calul de rzboiu. i sosind la Taurocomos,
un sat asezat nu departe de Adrianopol, astepta impreunarea tuturor
ostirilor lui. TotodatA porunci si Chesarului Corrado a vie fArA zAbav 2).
Iar impAratul osebind vreo dou mid de osteni alesi i imprtindu-le

arme si cai iuti de picior, s'au repezit din Taurocomos cAtre dusmani,
dup ce poruncise la toat slujitorimea ca lucrurile c dobitoacele de
povar s meargl la Adrianopol. In vremea asta cercetasii vesteau cl
vrjmasii cAlcaserA pArtile despre Lardea c prpdiser multime mare
de oameni c robiser nu mai putini i c acum se intorceau incArcati
cu belsug de prad. Deci el peste noapte a plecat clare si la sunetul
Bulgarii sunt amintiti alturea de Vlahi; ei nu sunt confundati de autor.
2) Acesta nu-1 asculd ci, ca cruciat, se duce in Palestina, unde moare in lupd.
www.digibuc.ro
143
trambitii a mers drept inainte ci sosind la un loc ce-i zice Vasnerna

s'a oprit acolo spre odihnirea otirii, cAci dusmanii nu se iviser de
Iar peste trei zile, plecnd de acolo ajunse pe manecate la
drumul ce duce drept cAtre Veroe. Dar abia btu cale de 4 parasanghe
ci iat se apropie un orn ucor inarmat, pe a crui fat zugrvit era
vestea rului, i zicea gafaind, c undeva pe aproape se intorceau pro-.
tivnicii noctri cu pleanuri, mai mult pe indelete, mergand clri
pedectri, cci nirneni nu li se impotrivise i erau incrcati cu rnultime

nenumrat de przi. Indat dar impAratul imprtindu-si oastea la cpetenii i randuind-o in chip de rzboiu, apucl drumul pe care se zicea
ca merge vrsmacul. Cnd pe urm noi pe dnii i-am vzut i ei pe
noi ne vAzur cdci fi eu am urmat atunci pe Imprat, slujindu-i ca
scriitor 1)
Cumanii i Vlahii i-au incredintat pleanurile unora din
cetele lor ci au poruncit s aleag cele mai scurte &Ai i s sileasc pank
ce vor apuca muntii. lax% ceilalti inglotindu-se, cu indrsneal se atineau la clgrimea Romeilo ce gonea ctr dncii si se rzboiau dup
datina lor strdbun; adic apropiindu-se aruncau sgeti ci se incAerau
cu sulitele, peste putin ins prefcnd nvala lor in fug i intetind
pe ducmanii lor sk se atie dupa ei, ca dupa nicte fugari, ei de iznoav,
cu iuteala pasrilor ce taie vzduhul se invartejau spre ducmani, se
inhtau cu dnsii ci cu mai mult inirn se bateau. i aceasta de multe
ori fIcand i vzandu-se acum mai tari cleat Romeii, dnii i contenirl invartejirile i smulgand sbiile i &rid strigt spimanttor
foarte, aproape mai iute ca gandul se aruncarl in randurile Romeilor,
secerand deopotriv pe oricine prindeau, pe cel ce indrznea s lupte
pe cel ce se trgea inapoi de team. i poate in ziva aceea Cumanii
izband mare fAcand ar fi ras de noi ci am fi fost prada batjocurei unui
norod nebun, daca nsui imparatul n'ar fi alergat in ajutor, teafr

avanduli Ina gloata din preajma lui; i vuetul cumplit al trambitelor
rsunetul din gura clopotelor de aram precum i ivirea chipurilor
de balauri ce atarnau de sulite catinate in \rant au umplut de spaim
pe ducman i l-au fcut s creada c oastea noastr era mai multa cleat
aievea. Atunci impratul cu putina parte din pleanuri rpit ca din

gura fiarelor, a nzuit spre Adrianopol, prsind calea ce-ci pusese in
gand s apuce. Barbarii ing nu s'au linitit i el s'a intors inapoi pe
drumul ce prsise. i sosind la Veroe a oprit ravala Cumanilor i Vla-
hilor nu numai prin sfatul i ajutorul unor brbati cu deplin ctiint

de rzboire, ci ci mai ales prin el insuci.
Dar ducmanii, macar ca se temeau de Romei ci se dedeau inapoi in
fata implratului, tot nvleau pe furic, i aci se artau gata de hrtuit,
aici pandeau i cautau prilej de lovire; i in dreapta i in stanga mergand se alegeau cu ate o izband. Cand impAratul alerga spre Agathopolis ca sa-i opreasc din goan, dnii stricau satele cele mai apropiate de Filipopol i pe and el se grbea s ajute prtile bantuite,
Autorul descrie fapte vzute si trite.
www.digibuc.ro
144
G. POPA-LISSEANU
barbarii porneau fuga spre locul de unde pleca impratul. Acestea le

fcea unul din frati, anume Asan, care era cu deosebire istet la minte
si foarte destoinic intru a nscoci lucruri de folos la vreme de nevoie.
Deci hotri impratul s intre iar in Zagora ca in tot chipul s incerce
s supuie pc Vlahi. Deci pleand din Filipopol se duce la Triaditza
cci auzise CA de acolo drumul spre Emos nu era atat de greu si pe
une locuri se deschideau chiar cArri drepte si c ap din belsug se
gsea pentru vite, de ajungea cineva acolo de vreme. Dar cum se apropiase iarna si cum apele incepuserl sa inghete de frig ca inteo sari
mai spre miaznoapte i friguroas, si fata pinantului acoperit era
cu troiene de zpadd, care nu numai Valle introienise ci i portile caselor infundase, impratul si-a zabovit rizboiul 'Aril la primAvar.
Deci el, lsAndu-si oastea s ierneze in acest tinut, se intoarse slobod
la Constantinopol, unde petrecu la alergrile de cai si se desfit cu
privelitile frumoase.
Cand apoi a venit primvara, s'a ostenit iar impotriva Vlahilor.
Iar dup ce vreme de trei luni s'a rzboit si foarte mult s'a ostenit intru
luarea ceatii care-i zice Lovitos, lsatu-si-a lucrul iar fr isprav
iar s'a intors la scaunul su; caci mftndretea Propontidei si petrecerile
desfatoare de aici si vintorile c clriile, inlntuind oarecum pe
impratii din zilele noastre, nu-i lsau s stea mult vreme afar, ci
ca pe niste lepdtori de arme i induplecau s fug spre ele. Cu prilejul acesta impgratul a robit i pe femeia lui Asan fi a luat ostatic pe
fratele lui al doilea ; dar nici cu aceasta nu s'a putut opri inmultirea
Cart. III a Domniei lui Isac Anghel

C. II, p. 56o, 6
C. III, p. 566, i3
Generalul Constantin Aspiete in lupta cu

Vlahii. A patra expeditie a lui Isac (ii9o)
Dar nu numai cu Alexie si cu Andronic asa s'a purtat Isac, ci si pe
Constantin Aspiete, care luAndu-si in aprare ostirea in capul arm
se afla and fcea rzboi cu Vlahii, a zis numai c ostenii si nu pot
duce lupta cu foametea i cu Vlahii, dou rele greu de rbdat, dar
ca trebue s li se plteascA simbria pe un an
impratul neputandu-si
stpani mnia, 1-a prins indat c, luandu-i comanda, 1-a orbit prepuind c el, sub cuvant ca al:4ra ostirea, umbl s o rscoale impotriva lui.
Fiul rposatului imparat Andronic Comnenul, vr and s rscoale
poporul, este prins si orbit.
Cum ins trebile din apus mereu se inriutteau c Vlahii c Cumanii
nvleau adeseori in tam. Romeilor jefuind c pustiind, iar se scul
impratul impotriva bor. i cotind Anchialos prin incunjur a intrat
in Emos. Dar nefiind in stare s punk' la cale nimic vrednic de fata unui
www.digibuc.ro
145
imprat, si-a trIgInat ostitul vreme de douI luni, cIci gsi ceatile
orselele de acolo cu mult mai bine intrite deck inainte, fiind imprejmuite cu ziduri i cu turnuri nouI, iar cei ce le apArau din afarI
umblau ca niste cerbi si se acItau prin prIpastii in chipul caprelor, ferindu-se de incIerare. Apoi i teama imparatului de nvlirea Cumanilor
(cici i vremea trecerii lor pe Dun Ire nu era potrivit) 1-a silit s plece
cat mai de grab de acolo. Dar nevrand sI se intoarne pe unde in-
trase in munti, ci autand o alt cale mai scurt prin niste vIi s
se coboare la Veroe si-a pierdut cea mai mare parte din oaste i daca
n'ar fi fost Domnul cu dansul, ar fi pierit si el; cci pe and el trebuia sI apuce o cale destul de lat pre unele locuri si bunk pentru
trecerea cAlrimii, el s'a varit cu oastea prin infundturile unor locuri

grele si prin vgIunile muntilor, pe unde curgea i apl adusI de ploi
si de zIpad topia. Cei din fat erau protostatorul Manuil Camytze
Isac Comnenul, ginerele lui Alexie, care mai apoi i-a urmat in domnie;
in coada armatei mergea sevastocratorul Ioan Duca, unchiul de pe

tat al impratului, iar impratul Isac i fratele acestuia, sevastocratorul
Alexie, umblau cu gloata dela mijloc, inaintea cgreia mergeau poverile si slujitorimea iesitg din rand. Intr'asta barbarii de amandoul laturile acelei stramtori ivindu-se, mereu se arItau gata de fapte cumplite. Numai oastea ce mergea inainte a trecut nelovitI, nefiind intampinata de Vlahi la stramtoarea drumului.
Vor fi socotit poate acestia c e mai bine pentru ei s lase pe cei dintai
si treac inainte prin munti flea vrsare de sange i sI tabere asupra

oastei dela mijloc, unde era impratul i insotitorii lui i cu top boierii
mari ce erau cu dansul. i nici n'au gresit in tinta lor. Cci pe cand
pratul vartos inaintase in locul acela greu si nu mai avea pe unde
sl fug, atunci barbarii s'au npustit in numr nespus de mare. Dar
nici pedestrimea Romeilor nu pregeta impotriva lor, ci grbindu-se
ei ca s nu fie impresurati, desi cu mula trud i primejdie se repezeau la deal si respingeau pe barbari, cand coborau din culmile bor.
InsI fiind de multime imbulziti i suferind ru de rostogolitul pietrelor, Romeii au rupt-o la fuga, dar i atunci domol si nu fat% cumpt
numai pe catva vreme; cci necurmata izbandire a potrivnicilor cotropitori prin putere i multime i-a silit spre neoranduial. Deci invlmIsindu-se i cAutand care incotro s se mantue pe sine, ca pe niste
vite ingrAdite inteun %arc, dusmanii schilodeau pe cei prinsi i omorau
pe cei ce le sta la indemanI. i nu era nimeni sa-i ajute i nici nu era
cu putint. Insusi impratul ca inteo curs incIput, de multe ori a
incercat s resping pe barbarii cari nvleau asupra lui, ci nimic n'a

izbutit, ba chiar si-a pierdut i coiful. Dar erau in preajma lui
oameni multi i cei mai alesi in vitejie, acestia omorind multe dobitoace incrcate, ba chiar, cum se zice, necrutand nici pe ostenii Romei
care inghesuindu-se impiedecau trecerea lui, i-au inlesnit iesirea din

stramtoare i astfel el, unul singur a scpat de pieirea multora. i and
apoi ajunse cetele ce trecuser inainte nevtmate, in chipul lui David
ro
A. R. Studii i Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
146
G. POPA-LISSEANU
multumi lui Dumnezeu care-i adumbrise capul in cursul rIzboiului

acesta. Sevestocratorul Duca, vznd c anevoie era de rzbit inainte,
se intoarse pe alt cale si a scpat neispitit de cel ru, avand norocul
s dea de o bun cruz, unul anume Litovoi pe care 11 alese
lul
din ceata barbarilor ce erau sub porunca lui. Iar impratul fugind
sosind prin Crenos la Veroe
gsit oastea iesit frl pierdere inainte,
in mare grije ffind pentru sine, cki se svonea c i el insusi pierise
impreun cu tabra lui. Deci pentru neadevrul acestui svon impratul, dup zbavl de putine zile prin prtile acelea se intoarse in capital. Vestea cobitoare despre pieirea domnitorului era intrecut de
alta, pe care impratul, intocmai ca si Amon Cartagineanul, a intrit-o
rspandit-o prin orase ca s-1 intmpine drept biruitor...
Cart. III a domniei lui Isac Anghel c. 4, p. 568

Vlahii dar trufindu-se dup neincetatele biruinte asupra Romeilor
dobndind avutie mult si tot felul de arme, ajunser de acum de
nu mai puteau fi struniti in goana u prigoana lor si nu numai satele
campiile cutreerau, ci au inceput s bat u orase bine intrite. Luat-au
dar Anchialos 0 Varna au supus i sosind la Triaditza, vechea Serdick stricar mare parte dinteinsa i mnsui Stumbion 1-au pustiit de
locuitori. i sosind chiar p Aril la Nisos au fcut de acolo nu putin
pradl de oameni si vite. Iar impratul ca un fagure impresurat de albine, fiind din toate prtile incins de rele i nestiind caruia din cei
obiditi sl ajute mai intai i cruia pe urml isi imparte oastea la apetenu i.
astfel zideste din nou cetatea Varna si intreste Anchialos cu
ziduri i straje. i cu toat grija imprteascl ce 'Area c arat pentru
toate cele, dusmnii erau tot mai tari si mai covfirsitori. Deci ctra
toamn luind i muieretul cu el s'a dus in tinutul Filipopolului si a
cutat din rsputeri s curme npustirile Vlahilor i Cumanilor. Se
repezi i pAn la jupanul Sdrbilor care fcea stricciuni i risipea
Scopia. i d Andu-se lupta pe apa ce se chiam Morava, barbarii au fost
infrnti i fiind pusi pe goan, nu putini pierirl unii innecati in ap,
iar alii strpunsi cu sulitele. i treand dincolo de Nisos impratul

sosind la rfiul Saovon (Sava) s'a intalnit cu socrul su Bela, craiul Ungariei. i zile multe pe aci petrecand se intoarse inapoi la Filipopol
si de acolo la scaunul sgu ocolind muntele Emos.
nzuind s dea un nou chip de carmuire provinciei Filipopolului care mereu si mai mult cleat toate ptimea, trimise impAratul
ca strateg pe vrul ski Constantin, pe care II oranduise i duce peste
corbii . Acesta mcar cl nu era inck cleat un copilandru, art mult
iniml i indrsneal, asemenea unui pui de leu, care chiar dela nastere i vdeste mandria i desimea coamei i ascutimea ghiarelor.
Asa fcu el s fie ascultat i temut de ostirea ce avea cu dnsul, incit
nu numai la un semn, ci i chiar la un gaud al lui usor se pleca implinindu-i porunca.
www.digibuc.ro
x47
Avea, ca general, desteptaciune fireasca; dar clack' cumva sburdarea

tineretei 11 abtea dela datorie, infranat era el de generalii ce erau sub
ascultarea lui, oameni incercati la rzboaie, cari Il povatuiau sa nu treac
peste hotarele cuvenite ale osteniei. Deci inteatata rzvrtitii Vlahi

s'au temut de dansul, cat nu s'au speriat nici la vederea impAratului.
Si de multe ori vrand Petru cu Asan sa prade tinuturile Filipopolului
si a Veroei, nu puturl sa scape de privigherea lui Constantin. El era
pururea pe urma lor i pururea le punea pe fuga cetele, de nu mai puteau face dese navliri ca inainte...
Atat de mult s'au bucurat Vlahii si s'au veselit Petru si Asan dupa
patania aceasta a lui Constantin (a fost orbit fiindca s'a proclamat
imparat) ca i and el le supusese neamul la impartia lui i ca imparatul nu putea s le fac alt bine decal s scoat ochii lui Constantin.
Prin aceasta dadeau dovada de intelepciune si luau in r as imprtia
Romeilor, care mereu aluneca i mergea din scadere in scAdere.
Tot dansii urau chiar dornnia indelungat a familiei Anghelilor,
stpanitoarea Romeilor i rugau pe Dumnezeu ca aceasta, clack' se
poate s nu moara niciodata, sau s nu fie niciodata lipsit de imprtie.
Aratau i pricina acestor urri i prevedeau blestematii c pe vremea
cat vor imparati Anghelii, domnia Vlahilor va spori i va creste tot

mai vartos si c ei vor dobandi ri i orase strine si din coapsele lor
vor odrsli domni si sap anitori cari toate aceste lucruri nu stiu
de unde si cum le spuneau
Deci cu gand ca sA surpe vreo cetate sau satele s prade, iesir cu
o gloat de Cumani potopind tot ce gseau in cale, acum navlind spre
Filipopol, acum atiindu-se asupra Serdicei, ba uneori chiar nazuind
asupra Adrianopolului. Iar Romeii slabeau tot mai mutt din putere
chiar de s'au impotrivit cateodat ori s'au hArtuit, putin au stricat
dusmanului...
Iar impAratul, neputand suferi nAvlirile i talhriile Vlahilor intovrasiti cu Cumanii si fiind necjit ca Alexie Ghidos si Vasile Vatatze
cel dintfii comandant al ostirii rsAritene, iar al doilea al celei apusene,
incaerandu-se cu dusmanii pe undeva cu totul aproape de orasul Arcadiopol, nu numai ca n'au izbutit nimica bun, ci pe de o parte Ghidos
a fugit in risipa
pierdut cea mai mare parte din wire, iar Vatatze a pierit impreuna cu cetele de sub porunca lui, s'a hotrit iarl
singur s inceap razboiul cu vrasmasii. Deci adun i chem sub steag
ostiri din tail si nimeste un mare numar de straini. Totdeodata trimite si la socrul su, craiul Hunilor (Ungurilor) de-i cere ajutor; acesta
s'a invoit bucuros sa-I ajute i i-a flgaduit sa-i trimeata cetele lui prin
Vidin.
Adunand dar in tabr oaste destull si land din visterie centenare

de aur cincisprezece, iar de argint saizeci i gatindu-se cu tot ce era
de nevoie pentru ostire, pomi dela scaunul su in zilele lui Martie.
Si era plin de incredere in Dunnezeu i nsi fata lui sprijinind
intArind drept stancl impotriva barbarilor, el i puse in gand s nu
zo*
www.digibuc.ro
148
G. POPA-LISSEANU
se intoarc inapoi deck numai dupa ce va isprvi lucrul pentru care

s'a ostit asupra razvatitilor, asa incat de va birui, sa multumeasca lui
Dumnezeu, iar de i se va intampla vreo nenorocire, impotriva careia
se ruga sa se lase in judecata celui de sus, care Inca mai incuviinteaza si toiagul celor packosi sa loveascI in soarta celor drepti.
Deci cu astfel de ravn si inima plecand se indrepteaz catre Wile
in cari primejdia era mai mare. Dar maim si puterea ce st deasupra
tuturor era ilia mai ridicata si mania lui Dumnezeu, dupa cum faptele
au invederat, nu se imblanzise cu toate biruintele dinainte ale Vlahilor
intariti. i astfel pe and ochii impratului erau atintiti asupra amarnicilor rzvratiti si mintea lui id urmrea de departe, el nu vedea, macar
ca erau aproape, pe cei ce voiau A-1 rastoarne de pe scaun si trecea
usor peste cuiul din cas, parch' ar fi fost cu totul neprimejdios...
Domnia lui Alexe Anghel (1195-1203)

c. 4, p. 612, 5, p. 617
Alexe, dela inceputul imparatiei lui, a autat in tot chipul s incheie
pace cu Vlahii, pentru care la urm si soli a trimis la Petru si Asan.
Dar incercarile lui n'au ajuns la nimic bun, caci oamenii acestia au dat
rspunsuri trufase si voiau s faca o tocmeala de pace, care nu numai
infrunttoare Romeilor era, ci si cu neputinta de implinit. Iar pe and
impratul se afla la rasarit (in provinciile asiatice), ddnfii ndpddesc
tinuturile bulgrefti despre Serres, infrang armia Romeilor care era
pe acolo, omoara o multime dinteinsii si la urma prind de viu pe Alexie
Aspiete, generalul lor. Dupa aceea cuceresc multele cetati din acele
pal* si intrindu-le se intoarna cu nenumrate pleanuri. Iar imparatul temandu-se ca aceasta sa nu se mai intample iar, trimite impotriva lor cu oaste puternica pe ginerele sail, sevastocratorul Isac. In vremea
asta unii povItuiau pe Vlahi ca in luptele kr sa nu se napusteasa orbeste in Romei, ci s umble cu mestesug ostenesc, zicand ea <( acum au
aflat ca asupra Rorneilor stpaneste un orn razboinic si foarte deosebit
de fratele lui . Dar Asan cu ingamfare raspunde ca nu totdeauna trebue nescine s-si plece auzul la svonuri; nici se cuvine sa tremure ca
de un adevarat viteaz de unul ce se svoneste el e viteaz si nici se cade
a nesocoti si a nu-1 lua in searna inainte de a-1 pune la incercare, pe
unul ce se zice ea" e misel si fricos; dar totusi s nu se nesocoteasc
svonul ca lipsit cu totul de temeiu, mai ales and numrul svonitorilor
e cat se poate de mare, ci sa ia drept piatra de incercare faptele bar-
batilor ce se defaim sau se laud de ctre ei, si, de multe ori chiar
ochiul sa-si puna judecator celor svonite si numai asa s-1 primeasca
de va fi intemeiat; sau s nu-i dea ascultare de va fi mincinos. Caci
auzul nu vede faptele, ci prinzand de veste din limba multimii, aduna
inteinsul cuvinte straine cari adeseori nu se potrivesc intre sine. Numai
ochiul este negreselnicul judecator al faptelor si nesmintitul martor
www.digibuc.ro
149
al celor vzute, dci nu din afar ca auzul, ci prin el insusi capt incredintare asupra lor. Deci nu VA temeti c impAratul de acum al Romeior
se vesteste cl e viteaz. Noi trebue s artm dad in adevr e asa
precum ii merge vestea. Traiul lui de mai inainte s ne fie nou intru
aceasta povtuitor si invttor desvrsit. Dac dinadins yeti socoti
lucrul, veti sti d el nu s'a insemnat prin nicio fapt deosebit; cci
el n'a umblat in rzboaie si nu s'a supus la primejdii ostindu-se, nici
nu s'a ostenit luptandu-se alturea de fratele stt pentru Romei, pe cat
eu stiu, de and tot cutreer si pustiesc tara dusmanului si port biruinte
peste biruinte si grmdesc trofee peste trofee. Apoi el nici n'a dobndit coroana si porfira imprteascl drept rsplat pentru trudele
sale, ci precum cu fapte a artat, jocul norocului orb i-a pus sceptrul
in mn. In ce chip dar el fr de veste s'a prefcut cu totul dimpotriv, el care niciodat nu s'a ivit in btlie, nici cu glasul, nici cu bratul
nici cu sfatul n'a suprat vreodat pe Wahl mie mi-e peste putint
a pricepe. Dar, pentru ca dinteo pild, pe at se poate, s v lmuresc
tot ce priveste pe acest orn si neamul lui vedeti firele aceste felurite
la fat si la testur, care acuma atarn flfaind de sulita mea ? Ele
sunt dintr'o singur materie si un singur testor le-a nevedit; dar totusi deosebite fiind vpselele lor se pare c nu le-a lucrat acelasi mester
din aceiasi materie, ceea ce este cu totul gresit. Si Isac, bunoar,
fostul imprat, este frate cu Alexie care acum impr'teste si au amndoi
un singur printe si o singur marn, s'au nscut in aceeasi tar si toate
au mostenit inteun fel, mcar d unul Alexie e mai vechiu de zile...

Auzind sevastocratorul Isac de nvlirea barbarilor Cumani la Serres
si fiind el tnr si mandru de o biruint dobandit de curnd asupra
Vlahilor, n'a cercetat dinainte s vad care era puterea dusmanului,
ci, cum a oblicit despre ei, a si purces impotriva bor... Iar and el
s'a apropiat de tabra dusmanului, Asan si-a pus la panda' prin ascunzAtori cea mai mare parte si mai aleas din oaste. Isac neintelegand
mestesugul si viclenia lui, s'a repezit cu nival nebun, fiind incredintat
cA-1 va bate si-1 va pune pe fuga. In vremea aceasta 1-au lovit cetele
pnditoare si prins fiind ca inteo curs a pierdut o multime de oameni
si la urm si el insusi a dzut in robia Cumanilor. Din care pricin a
urrnat ca barbarii, ca niste lei asupra unor vite, s'au npustit pretutindeni, fr nicio teaml lovind si jefuind, cci nu era nimeni de partea
Romeilor s-i impiedice; dintre acestia cei ce au sdpat de sabie, cu-
prinsi de spaim, in goana cailor s'au dus de s'au oplosit in orasul

Serres. Cumanul care robind pe sevastocratorul Isac, nu stia cum
s-1 ascund mai bine pe acesta, ca s nu fie descoperit de Asan, si
se legana cu ndejdea nu tocmai proast, d de-1 va putea strecura
printre Vlahi si-1 va aduce acas la el, grozavg rsplat va dpta dela
imparatul. Dar inteacestea se svonise 61 generalul era prins, si fandu-se cercetare amanuntit el se descopere si se infdtiseaz lui Asan.
Pe and se intamplau acestea, iat unul din preptii robiti, pe and era
dus ca rob in Emos, se roag de Asan, grdindu-i iii limba lui, ftiutor fiind
www.digibuc.ro
150
G. POPA-LISSEANU
de limba Vlahilor, s aiba mil de el si sa-I sloboada. Dar Asan 1-a respins,
zicandu-i ea el e hotrit ca niciodata s nu sloboad Romei, ci pururea

sa-i piarda, caci aceasta este si voia lui Dumnezeu. La care zice-se el
preotul, suspinand din greu si cu ochii scaldati in lacrami ar fi 1ntampinat ca nici de el nu va avea mill Dumnezeu, caci el nu s'a milostivit
de un orn sarac, care prin darul preotiei se apropie de Dumnezeu, si
ca nu e departe nici sarsitul vietii lui, si ca.' sfarsitu1 nu-i va fi de
moarte fireasca, ca intr'un somn bland, ci dupa cum de cele mai multe
ori se intarnpla celor ce aleg omorul cu sabia. *i nici n'a fost desart
proorocia preotului caci peste putina vreme, Asan intorcandu-se in

Mysia fu omorit de unul din ai lui in chipul urmator:
(Ornorul lui Asan \prin Ivanco si ncercarea de a birui pe Petru cu
ajutorul Irnpratului).
Cartea a
II-a a domniei lui Alexie Anghel, c. 3

Impratul dupa aceasta, urmandu-si drumul inainte, se duce la
Kypsella cu gaud ca s scape orasele Traciei stricate de Vlahi si Cumani

si dup aceea sa prinz pe Hrysos sau mcar s opreasca nvlirile pe
'cari el le facea pe ascuns pustiind partile dinspre Serres. $i era acest

Hrysos dupd neam, un Vlah, marunt de stat si nu se potrivise lui Petru
si Asan la rascoala lor Impotriva Romeilor, ci cu cei soo de oameni
din semintia lui a ridicat armele asupra lor, insotindu-se cu Romeii.
Dar, putina vreme dup aceea, descoperit fiind c umbl sa se alature
de cei de un neam cu dansul si a nu se mai abtea din aceasta cale,
ci el tot se gtea s-si fac domnie pentru sine, fu prins si aruncat in
Inchisoare. Dar, mai pe urm fu slobozit si trimis spre paza Strumitzei.
Aci el a inselat ndejdea impratului care 11 trimisese acolo si si-a pus
de gand si el sa fie pacostea Romeilor din vecintate. Deci impratul
aducand oaste mult la Kypsella pomi impotriva lui. Dar in scurt
vreme si-a prsit gandul acesta si a cautat s se intoarc inapoi. In
desert ii fuse dar adunarea ostilor acolo si in desert se indreptase catre
Kypsella, caci a lsat lucrurile din apus in starea lor nenorocit
dinainte si s'a Intors la Bizant, fled sa se Indure sa-si indelunge ostitul

nici mcar vreme de dou luni... Pe and irnpratul se afla Inca suferind, Cumanii cu o gloatd de Vlahi1), trecand Dunrea si navlind in tar
prdau in ziva de Sf. Gheorghe orasele Traciei de pe lang Mesena
si Tzurulos si toate ate erau In tinuturile acestora.
loan Asan
Petru luase de mai inainte ca tovaras trudelor sale si partas la domnie
pe acest frate Ioan 2) care multa vreme petrecuse ca ostatic printre

1) Gloata de Vlahi dela nordul Dun Aril nu puteau fi Bulgari.
2) Joan, cunoscut din documente ca loanitiu.
www.digibuc.ro
151
Romei, de pe cnd impratul Isac se ostise a doua oarl asupra Mysilor,
dar fugind pe furi i intorcndu-se inapoi in %am lui, n'a stricat si

prdat impgrtia Romeior cu mai mult blndet deck Asan. Caci
nici pe acesta nu l-a flcut firea mai potolit fat de noi si ale noastre.
Dar cine ar putea socoti, ate si de ate ori pe an au fost npustirile
Cumanilor si Vlahilor precum i urgiile svrsite de dnsii ? De bung
seam faptele intamplate, pustiirea trilor despre Emos i prdarea
Macedoniei si a Traciei mrturisesc mai lmurit dect oHce monument si mai vrtos cleat orice povestire 1).
Cartea III a lui Alexei Anghel

C a p. II, p. 691-67, 7. Murn u, p. 55
. . . Vlahii fi Cumanii ngvAlesc in rile bizantine. Roman, print rus
din Galitia pustieste tara Cumanilor, iar Joanitiu cucereste Constanta
si Varna ... loan din Mysia cucereste Constanta i asediaz Varna;
cei mai multi oameni din cetate erau din neamul latin 2) xpaTtavav
iivorcov v.7.w iaeE(s-row xckx TO5 ACCVNLIVA cnicpoug avyxexporynlv(ov.
Moartea impratului Balduin

Fiind acut prizonier in rzboiul cu Scitii 3), Balduin a fost aruncat
in lanturi la Trnova i inut mai mult vreme. Dar, dup ce Aspietes
a trecut la Latini, Joan, clocotind de mnie si ajungnd chiar furios,
a dat ordin ca Balduin s fie scos din inchisoare, s i se taie cu o secure
mainile i picioarele i s fie aruncat inteo vale, unde dup trei zile
si-a dat sufletul, servind de mncare pentru pasdri. *i nu numai el,
ci i multi Romei prizonieri au fost omoriti cu aceeasi cruzime, refuzndu-li-se orice vorb i orice gest de rug...
Moartea lui Asan

Putin in urmg Asan intorandu-se in Mysia a fost omorit de unul
dintre rudele sale. Cineva, asemenea cu el ca fire si ca moravuri, fiind
inteo intima prietenie, cu numele de Ivancu, cci astfel numesc Vlahii
pe Ioan "Iceyxoq vot,ta Te crqt,tocEvet
Agt.g Tv kovvv,
avand
relatii cu sora sotiei lui Asan, a fost implicaf inteun scandal 4).
1) Asupra acestui Ioanitiu, In afara de datele ce ni le procurfi autorii bizantini, avem
doeumentele cu cari incepe seria documentelor strnse de N. Densuseanu
in marea Colectie de documente Hurmuzaki.

2) Acesti Latini de neam nu puteau fi Bulgari.
3) Vlahii ffind uniti cu Cumanii, in lupta lor contra Bizantinilor, poart numele
de Sciti.
4) Asan a fost omorit de acest Ivancu si nu mult in urtra a fost ucis i Petru, fratele
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
152
Anul 1186
Scitii 1), popor care 0116 asfzi incl n'a fost robit, neospitalier 0 foarte
rkboinic 0 acei ce-0 trag originea din Bordoni 2), dispretuitori de

moarte 0 fiind o ramur a Tauroscitilor Tow pocrxMcov eacoanctSe
popor indrgit de zeul rzboiuluit da.nd ajutor barbarilor 3), au cgzut,

fiind invin0 impreung, 0 au p ent, iar alianta de arme cu Per0i cari
dedeau ajutor rebelilor 0 Egiptenilor nvecinati a desfacut-o, respingandu-i din nou 0 In urmA i-a gonit, omorndu-i.
XLV
EUSTATHIUS (sec. XII, d. Cr.)

TEXTE TRADUSE.
NAscut la Constantinopol si crescut inteo mi'nstire, Eustathius a ajuns diacon al celebrei biserici a Sf. Sofia din
Bizant, apoi Libellorum supplicum magister si profesor
de gramatia si retoria. Bucurndu-se de o mare trecere
la curtea impAratilor bizantini, a fost numit arhiepiscop in
Tesalonic. Moue la adnci btrnete lisnd in urma sa,
inafari de renumele astigat la Constantinopol, uncle casa
sa era un fel de academie pentru educarea tineretului o
intrea0 oper literati si istoric. A scris mai multe comentarii intre care comentariul lui Dionysius Periegetul, apoi
studii de gramatic si de lexic, de istorie si de geografie.
Fiind un mare invtat, Eustathius se foloseste de bune
izvoare. Pe noi ne intereseazA in primul rnd luctirile sale
de istorie si de geografie, in care ne citeazi in special Etnica
lui Stephanus din Bizant si Geografia lui Strabo.
A. Eustathius, Commentarii in Dionsyium 146,

vol. II, ed. Didot, p. 243
INTRODUCERE.
Pontul Euxin care odinioar nu era navigabil, iar marea se numea

Axinum sau neospitalier, urmasii 1-au numit Euxin, schimbandu-i
3) Se numeau Sciti popoarele dela nordul Dunrii. In vremia aceasta, la anul s i86,
conducerea politica in regiunile dela stanga Dunrii o aveau Cumanii cari traiau in
simbioz cu Romanii. Cf. Izv. 1st. Rom., XI si XII.
3) Bordonii, adica Brodonii, considerati de unii istorici ca Brodnici.
3) Barbarii sunt Vlahii si Bulgarii cari se luptau impotriva impratului din Bizant,
Isaac Angel.
www.digibuc.ro
153
printr'un eufernism numele. Se numea insa Axinus (ceea ce dupa Sofocle s'ar spune doz6Eavo), fie pentruca nu avea insule unde corbiile
&a &eased un refugiu, fie pentruca locuitorii Sciti de acolo, oameni
barbari i flea de legaturi cu alte neamuri, sacrificau pe straini i mancau
carnea celor sacrificati si de titvele acestora se foloseau ca de cupe.
Unii spun c si Hercule a cutreerat acele locuri i c a prefcut pe Axenus
in Euxinus. Altii atribue aceasta fapta Jonienilor, cari au intemeiat

mai multe cetti pe tarmii marilor.
Ibidem 18o, II
Trogloditi se gsesc si in Europa, in unele regiuni ale Triballilor
de asemenea langa Caucasul boreal 1). Ei insa din cauza frigului prea
mare locuesc in pamnt. j autohtonii din Parnasus sunt unii la fel.
Despre Trogloditi si Erembi am vorbit in Commentariile asupra Odisseei. De altfel cei cari la Dionysius sunt Erembi, retorul Ii numeste
Trogloditi, spunand: Trogloditii, popor din Etiopia, din neamul Nomazilor, vecini cu Arabii. Se zice ca ei intrec pe toti in iuteal i sunt
foarte buni arcasi >>. Tot el, explicand numele acestui popor dupa eti-
mologia cuvantului, ne spune ca ei, and sunt atacati de dusmani,

fug cu o iuteala ca dusi de aripi spre gurile lor cu o intrare ingusta
intr in cavernele ascunse ale stancilor. Herodot in sfarsit spune
vorbind despre Trogloditii din Etiopia: Trogloditii Etiopiei sunt cei
mai iuti dintre toti muritorii si se hrnesc cu serpi i oparle si in vorba

scot un strigat ca de liliac.
Eustathius, Comment. 298, p. 268, ed. Didot

In apropiere de Rin sizvorste, dintr'un loc ceva mai jos, Istrul care
de obicei se numeste sacru. El i varsa spuma apelor sale in Pontul
Euxin, pe cinci guri, adeca pe cinci brate, inconjurnd insula Peuce 2).
Insula triunghiulara, Peuce se gaseste la gurile Istrului. Ptolemeu ins
sustine ca i Istrul se vars, ca i Nilul pe sapte guri. i de asemenea
Geograful care II descrie ne spune ca este cel mai mare fluviu din Europa si c luandu-si inceputul dela Germani curge spre Sud; apoi spre
rsarit pang in Pontul Euxin este la o departare de o mie de stadii

de extremitatea golfului Adriatic si c cea mai mare gur a Istrului
este aceea care se numeste Sacrum 1,epv
i pe care odinioar
Darius a unit-o printr'un pod, precum Xerxes a unit stramtoarea Helespontului. De altfel, Istrul mai cuprinde in gurile sale si alte insule
mai mici, in afara de Peuce. Herodot cunoaste Istrul ca un fluviu celtic
Triballi un trib tracic triau prin regiunea Dobrogei. Tot acolo trAiau i Trogloditii, dupa cum ne spune geograf. Strabo, XVI. Vezi i Cete(i fl orafe gr. rom. in noul
terit. al Dobrogei, p.
2) Cf. Apollonius Rho dius, (sec. II in. d. Chr.) Argonautica, VI, 303
C. Valerius Flaccus, Argonautica, VIII, 217.
www.digibuc.ro
154
G. POPA-LISSEANU
care se mreste prin mai multe ruri si luandu-si inceputul dela Celti,
curge prin intreaga Europa. i el ne spune cl are cinci guH si cl totdeauna curge egal cu sine si ne arat si motivele pentru aceasta. Geo-
graful ins ne vorbeste si de un alt Istru, izvorind din acelasi loc si

care, dupg unii, se vars in Adriatica. Prin el cred cei mai multi c'd
Argo a scpat din Pontul Euxin refugiindu-se in marea Adriatick in
timpul and Argonautii, furand lAna de aur, au fugit din Colchida. Acest
fapt il cunoaste si Aristotel care ne spune a numai sardelele cltoresc
din Pont in Istru; apoi, and acesta se desparte, se scoboarl in Adriatica. Cci si el admite un al doilea pe lng acest Istru de care aminteste Geograful. Tot Geograful adaug c'd Istrul s'a numit odinioar
Matoa ceea ce insemneaz1 ca si and ai spune in greceste gxn.og coenosus, plin de nomol. Scitii treandu-1 de multe ori n'au suferit nicio
primejdie; dar and au suferit un dezastru, fluviul 1-au poreclit Danubes sau Danusis, ca si cnd ar fi fost vinovat de pgtania lor, ori c
prin acest nume, in limba lor, fluviul era acuzat ca autorul nenorocirii
lor insisi. Mai spune pe lngl aceea cl in fata Istrului la o egal distant dela Adriatica la Pontul Euxin sunt munti, mai intai muntii
Ilirici, apoi Peonici, in sarsit cei Tracici, intre cari este si Haemus
situat spre Pontul Euxin. Intre acesti munti, la mijloc este Peonia,
regiune in intregime mai ridicatk de care spre Tracia este alipit Rhodope, unde se gseste acum asa numita Clocotinitza1). Unii ins spun
despre Istru foarte scurt: Istrul care curge prin Panonia izvorste
din muntii Hercynieni, navigabil dela izvoarele sale si desprtindu-se
in douk parte se vars in Pont, parte in Adriatica.

302. La nordul Istrului sunt urmtoarele popoare: Germanii, Samatii, adec Sarmatii, prin elipsa literii r, dup cum am artat. mai
sus, si Getii si Bastarnii si regiunea nenuIrginit a Dacilor 2) si Alanii

si Taurii cari se numesc si Rosi, locuind lngl Cursa lui Achile si Melanchlaenii si Hippomolgii, despre cari am vorbit in Comentariul asupra
Iliadei si Neurii si Hippopozii, aceiasi cari dup unii se numesc Chazari si Gelonii si Agathyrsii. Acestia ins la nord. La Sud ins de Istru
sunt Gerrii si foarte multe orase Notice si Panonii, aceiasi cari dupl
unii se numesc si Bulgari si Moesii, acestia mai la Nord deat Tracii
si Tracii insisi cuprinznd o regiune imensk. Dintre acestia, despre
Germani am vorbit in deajuns, despre ceilalti insk se va arta acum
ceea ce pe scurt va trebui spus...
Dionysius a artat pe Getii in partea de nord a Istrului, dup cum
s'a spus, ca si Sarmatii cari sunt un popor Scitic. Herodot ins e de

prere CA Getii sunt o parte din Traci. Iar Geograful 3) ne spune a
ei locuesc pe ambele maluri ale fluviului, ca si Moesii si Tracii. Sunt
insk zice el, muieratici si aplecati spre religiositate; la ei a fost Za') Amintiti de Acropolita, p. 725. Spitteru s, Memoriae Bizantin. II, p. 725.
2) Accxe..iv 're &arre'ro yrri.
3) Strabo, numit prin excelent Geograful.
www.digibuc.ro
155
molxis, elevul lui Pitagora 0 al Egiptenilor, care prezicand multe, a

fost numit de aceea de ei zeu si impreun cu regele a luat parte la administrarea statului. Mai spune cA GeVii au fost odinioar spaima Ro-
manilor 1) cand, trecand peste Istru, prdau pe Iliri, pe Traci si pe
Macedoneni. Este in obiceiul Getilor ca femeia s fie ucis peste barbatul ei, cand acesta moare si s ante din chitarl cand herolzii trateazI
in privinta Sell. Herodot ne mai spune cA ei arunc spre cer sgeti impotriva tunetelor si fulgerelor, amenintand pe zeu. Geograful spune
mai departe el odinioar Alexandru a ptruns la Getii cari sunt
peste Istru, dar primind daruri s'a intors repede inapoi. Tot el ne mai
povesteste cd Getii i Dacii pan inteatata s'au inmultit odinioar c
scoteau la rzboiu dou sute de mii de oameni; in urm ins asa de mult
au sazut c n'a lipsit mult ca s fie supusi de Romani. De asemenea
Julianus inteo cuvantare a sa ne spune c neamul Getilor, pe unde

s'a aflat, a fost foarte rzboinic atat din cauza vitejiei sale cat si din
cauza lui Zamolxes pe care il venereaz. Crezand c ei nu mor, ci numai emigreaz, infrunt mai bucuros moartea decat s primeascI s
fie transportati in regiuni strine. Si Herodot ii numeste sustintori

ai nemuririi din cauza scamatorului acela de Zamolxes de care si. el
spune ea' a urmat pe Pitagora. Ne mai povesteste chiar c Getii sunt
cei mai viteji si cei mai drepti dintre toti Tracii '2). In sfarsit, ne spune
cl Darius i-a supus and, trecandu-si cu plutele armata din Asia, fAcea
drumul prin Tracia.
305. Pe Daci unii i-au numit Dai. Chiar Geograful ne spune ca. Dacii
s'au numit odinioar Dai. Herodot ins sustine c Daii sunt un popor
de nomazi din Persia. Dar scriitorul Etnicei 5) afirmai a Dacia se tine
de localittile invecinate cu fluviul Boristene, despre care va fi vorba
mai jos. Ne mai aminteste chiar el la Atici numele sclavilor era mai
ales Davus si Geta. De asijderea, istoria ne mai invat el mai la nord
de Istru sunt Daci, cci ni se istoriseste ca.' Aurelian a readus de ad pe
Romanii trimifi sci locuiascei in Dacia 4) din cauza primejdiilor la care
ei erau expusi pe malul de dincolo al Istrului, el i-a asezat in mijlocul
Moesiei si c acea regiune a numit-o Dacia.
.
Muntele Alanus e in Sarmatia, dup care s'ar pairea ea si-a primit
numele poporul Alanilor, pe care Dionysius ni-i arat ca viteji si. bo-
gati in cal.
306. Cursa lui Achile 5) in care locuesc popoarele Taurice este un

tinut ingust si lung 0 dupal Geograf, o peninsula' ce se ridicA nu mult
deasupra mrii, ca o lipitoare sau ca o fsie nisipoas, ce se intinde
in rsrit pe o lungime de o mie de stadii, iar ca ltime de cel mult
doi stadii.
1) OE ri-rat. Tii `PayatoLc po6cpot.
2) 'AvSpELOTVLOL Onxiiiv ot Fg-roct. wet SMOCLOT&T04.
3) $t e f an din Bi z an T, autorul unei lucrAri intitulatl Etnica.
4) Eustathius nu ne vorbeste de trecerea populatiunilor dace, ci numai de Romani.

-3) '0 'Axt,XX6o4 Sp6p:K.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
156
Aceast curs a inconjurat-o acel faimos grec Achile, urrrarind pe

Iphigenia, fiica lui Agamemnon, dus din Aulida in Scitia, and in
locul ei Diana a lsat s fie jertfit o cerboaick Aci Achile rmnnd
mai mult vreme, dup cum sustine Lycophron, a dat numele sal localittii. Iphigenia ins la inceput a fost fIgAduit s ia in astorie
pe Achile, dup cum ne spune traditia in general. Cu toate a unii

cred a a fost 0 un al doilea Achile, rege al Scitilor din acele localit4i, care cuprins de iubire pentru Iphigenia trimis ad, pe and se
gsea in autarea ei, a rmas acolo, dup care locul s'a numit al lui
Achile. Cei ce sustin aceasta aduc ca dovacl pe Alcaeus care ne
spune: Achile care sapanesti Scitia . Dup Achile s'a numit si insula Leuce (de care vom vorbi mai trziu) din Pontul Euxin, unde
spun Scitii a a trecut sufletul lui Achile si a aci petrece el. Iar po-
ponil Taurilor se spune a s'a numit dupa un taur, deoarece aici Osiris
ar fi arat cu um bou la jug. Aproape de acestia este insula Tauricd, care
se numeste si Maeotica, mare 0 foarte insemnat, lnga care se gseste
Phanagoria si Hermonassa, cum se va vedea mai jos. i Diana Tauropolos pare a se fi numit dupa acei Tauri, la cari ea tinea, fiinda pentru
ea jertfeau pe strini. Dar Noricii Taurisci de cari aminteste Strabo
sunt un popor diferit de acesti Tauri.
309. Melanclzlaenii sunt numiti dupa vestmintul ce-1 poartk de co-
loare neagr 0 inchisk dupa cum crede aceasta 0 Herodot care ne

mai spune cl ei mnna chiar carne de mu i ni-i arata ca locuind
dincolo de Tauri, in nite lacuri 0 o regiune pustie ...
541. In fata Borysthenului, fluviu nordic care se vars in partea

stng a Poutului Euxin se gseste situat in mare o insula a eroilor
foarte celebrk consacrata lui Achile, dupa care s'a numit si acea Curser
a lui Achile de care am vorbit mai sus. Aceast insul se numeste Leuce
sau Alba, dup faptul a animalele ce se gsesc acolo sunt albe...
B. Anonymus, Geographia Compendiaria,
ed. Didot, p. 496

ii. In cea mai occidentall parte a Sarmatiei, indreptat spre miazzi,
dup Iazygii Metanati, se gseste Dacia, care se mrgineste de asemenea cu fluviul Istru. Sub celelalte regiuni ins, in spre rsrit, este
Moesia Inferioar care ocup o mare parte si dincolo de Istru si cuprinde tot tinutul maritim ce se intinde dela Borysthenes pna la oraul
Mesembria.
12. Mai jos de Dacia, lang Istru este Moesia Superioar ce se mrgineste la rsrit cu Moesia Inferioar, spre apus ing cu Dalmatia si
Panonia Inferioark In urm sub Dalmatia 0 o parte din Moesia Superioara se gsete Macedonia; apoi sub o parte din restul Moesiei
Superioare 0 mai jos de Moesia Inferioar este Tracia 1)...
i) Anonimul geograf ne precizeaza prin acest pasaj al sau ca partea de rlsirit a
Daciei acea parte din Moesia Inferioar.
www.digibuc.ro
157
XLVI
CONSTANTINUS MANASSES (sec. XII)
INTRODUCERE.
Trind in jumAtatea intia a veacului al XII-lea, Constantinus Manasses, poet si prozator, ne-a lAsat o cronic
in 6733 versuri de ate 15 silabe. Ele trateazd istoria imperiului roman, incepnd cu creatiunea si ajungnd pti la
moartea lui Nicephorus Botaneiates, din anul io8i.
Cu versul 2142, autorul, ajungnd in povestirea sa la
domnia impratului Traian, desi nu aminteste nimica despre cucerirea Daciei, are totusi numai cuvinte de lama
pentru ctitorul neamului nostru.
Impratul Traian
TEXTE TRADUSE.
Moartea rpindu-1 repede pe acesta (Nerva), numai dui:4 o domnie

de un an si patru luni, a ajuns la arma statului Traian, un brbat foarte
priceput in afacerile militare, care astigase sase sute de victorii, viteaz, curajos si mrinimos, un brbat indrznet in lupt cu dusmanul
si tinfind just balanta drepttii. El a subjugat pe Celti, cari mai inainte
nu puteau fi subjugati, a respins atacurile fzboinicilor Parti cari, in
vremea aceasta, imprstiati in lung si lat, pustiau toate teritoriile din
Asia, le jefuiau in toate prtile, fceau mAceluri, devastand totul prin
foc i ducandu-si tabra pn la Eufrat. Traian aflnd despre aceste
planuri ale lor si cunoscand Flank' unde le merge indrsneala, a pornit
indat dela cele mai indeprtate hotare ale imperiului la extremitatea
opus, s'a ciocnit cu dusmanul, a spart falangele inimice, a umplut

de cadavre campiile acelor locuri, a silit pe Parti A.' se mrgineasd in-
luntrul hotarelor lor i s'a intors acas nu cu o mid victorie pentru

triumful su. Traian era fcut dela natura s mnge pe cei obiditi, s
ajute pe cei loviti de nenorociri, s fie fat de straini cu bunvointl,
s mangilie pe prieteni, s suporte cu rbdare orice ocar, ziand c
un impArat trebuie s fie asemenea cu un zeu si s rabde usor obrz-
nicia vorbelor rutkioase. Sabia scoas din tead o dete in prezenta senatului si a magistratilor, prefectului cettii din Roma cu vorbele acestea: Primeste aceast sabie, si dad in imperiu m voiu purta
cu nedreptate, foloseste-te de ea in contra mea si nu-mi cruta vieata;
dad ins voiu fi dat ordinele mele dup legi, cu dreptate si echitate,
socoteste cI ti-am dat-o pentru aprarea mea .
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
158
XLVII
IOAN CINNAMUS (sec. XII d. Cr.)
INTRODUCERE.
Autor al unei istorii bizantine, Ioan Cinnamus (Kinnamos)

a trit in secolul al XII-lea i ne descrie, intr'o lucrare din
everiimentele din timpul imcare ni s'a pstrat sapte
pratilor I. Comnen si Manuel.
Voind s completeze pe Zonaras i pe Anna Comnena,
Cinnamus ia de model pe istoricii Herodot si Xenophon si
trateaz intmplArile petrecute intre anii 1118 si 1176. Ne-
avnd o prea mare publicitate, caci din opera sa nu ni s'a

pstrat dect un singur manuscris i nici acela, probabil,
nu este dect un rezumat al originalului, opera lui Cinnamus
este mai mult un panegiric al impratului Manuel, ale crui
fapte le admir i pe care caut sa le preamreasc. Bine
informat, mai ales din punctul de vedere militar, istoria
lui Cinnamus are o mare valoare documentar. Pentru autor

teritoriul dacic este cel dela sudul
Pentru istoria noastr din epocile ei intunecoase, de o
mare insemnAtate este in special descrierea unei expeditii

impotriva Ungurilor.
Historia II,
13, p. 69, ed. Bonn
TEXTE TRADUSE.
Asa de mare era multimea lor (a Germanilor). Cnd s'au apropiat

de Naisus (Nis) care este metropola cettilor dacice, Michael, supranumit Branas, cruia i se incredintase de imprat prefectura provinciei, a ornduit toate cele necesare, precum i se poruncise. Dupa ce
a sosit la Serdica (Sofia), s'au dus doi din cei mai ilustri barbati...
His t or ia VI, 3, p. 257, ed. Bonn

lntr'aceea regele Ungurilor, cAlcand tratatul de alianta, a trimis pe
un oarecare Dionysius, unul dintre fruntasii curtii sale, un brbat ce
se distinsese in mai multe rzboaie, cu o mare armed ca s cucereasc
din nou Sirmium. Comandantii romani, indat ce auzir despre aceasta,
tin sfat ce e de fcut; dar consatuirea lor n'a fost spre folosul Romanilor,
cci consilierii se gandeau cum s se insele mai mult unul pe altul;

in special erau cei doi Michael, anume Gabra care era seful acelei re-
www.digibuc.ro
159
giuni i Brana care i el era comandantul armatei, ambii doritori de
rzboiu. A fost admis prerea lui Brana...

Ungurii au iesit invingtori...
Impratul, indignat nu putin pe ei, a hotrit el insusi din nou s
intervin in Ungaria 1) . i avea aminte mai ales s dea o dovad dusma-
nilor de vitejia roman. Pe Alexius, dup care mritase pe fiica sa,

Il trimise cu mult oaste peste care era comandant (protostrator) la
Istru spre a amagi pe Unguri cl ar avea de gand s nvleasel asupra
lor din nou din locurile obisnuite. Iar lui Leon, cu numele de Vatatze
i-a dal ordin s nvleasc cu o armat mare din alt parte, mai ales
cu o nenumdratd multime de Valachi despre cari se spune cd au fost colonii de odinioard ai Ita lilor 2), s atace Ungaria din locurile vecine
cu Pontul Euxin, pe unde nimeni pn acum, din primele veacuri,

nu i-a atacat. Deci, Alexius cu cealalt armat a Romanilor, ajungfind la Istru, a fcut pe Unguri s se tearn c toti ar trece pe acolo.
Iar Vatatze, &And nval din locurile amintite, a pustiit tot ce i-a stat
in cale si a ucis o mare multime de oameni si a luat nu putini prizonieri. Pe lang aceasta, ducand cu sine turme de vite, cai i alte dobitoace, s'a intors la imprat. Voind apoi s dea Ungurilor si o alt lovitur a trimis impotriva lor trupe noul, poruncindu-le s se ducA in
locurile de mai sus i s atace pe Ungurii ce locuesc in Tauroscitia..
In fruntea acestor trupe erau Andronicus Lampardas i Nicephorus
Petralipha i altii, nu putini. Comanda suprem era in mAna lui _loan
Ducas, de care nu o singurl dat am pomenit. Nezbovind mult timp,
a ptruns in locuri indeprtate i in ;hi neumblate i lipsite cu totul
de oameni i, invadand in Ungaria, au ajuns in mai multe sate populate i fac o mare prad. Ucid multi oameni i pe foarte multi i iau
c a prizonieri si and s'au gandit s plece de acolo, fac o troit de metal
pe care o aeaz1 acolo cu urmAtoarea inscriptie:
Numeroii urmai ai neamului Panonic i-a nimic aici Marte
puternicile cete ale Ausonilor, in vremea and la Roma stgpinirea
avea divul Manuel, cea mai de seam glorie a augustei dinastii a Coranenilor 3).
XLVIII
EPHRAEMIUS (sec. XIII d. Cr.)
INTRODUCERE.
Autor al unei cronici versificate, scrisa In trimetri bizantini, Ephraenius are o vieat cu totul necunoscutl. Intru ct
') Cf. gi I. Lupa g, Lecturi din izvoarele istoriei romine, p. 31.
2) Kcci. 6
xeci. Daxcov rroXi,v tiv.aov, o ,r(ov & 'IrcaLce dirromot. raacct etvoct.
kyovrat, &x Tay 7Tp Tr!) E6Eetvcp xcaouvcp 716vor(p xcoptov ip.6ocXetv Exaeucv
d.
rv Oimtx-6v.
8) Cf. I. Nistor, Emanciparea politica a Dacoromanilor din Transdanuvia, p.
www.digibuc.ro
160
G. POPA-LISSEANU
insA opera sa se terminA cu recucerirea, la anul iz6i, a Constantinopolului de Mihail Paleologul, se pare cA a trAit In
secolul al XIII-lea.
Cronica lui Ephraemius, scrisA din preocuparea sa de a
celebra evenimentele de seamA ale bisericii crestine, este corn-
pusA din 9564 versuri cari trateazA istoria impAratilor romani, inceputul lucrArii care va fi descris vieata lui Caesar,
August si Tiberiu s'a pierdut panA la Mihail Paleologul;
la ea se mai adaugA, ca supliment, vietile episcopilor si patriarhilor, versurile dela 9565 pAnA la 10.392.
Ephraenius, fiind preocupat mai mult de formA, nu cautA
adevArul istoric. El ia de temeiu opera lui Zonaras; pentra
anii din urmA pe cea a lui Georgios Acropolites, si versificA
materialul procurat de acestia.
De Leone Magno
TEXTE TRADUSE.
Vers. 874. Dup moartea lui Marcianus ajunge la puterea regeasa

un oarecare numit Leon, supranumit Mace lles, un brbat bun, virtuos, mpodobit mai ales cu rnilostenie, principe distins si rzboinic
iscusit, care zdrobea ca un leu cetele de dusmani. De origine el era din
Tracia, sau din Dacia, cum cred unii, strasnic aprtor al ortodoxiei,
l'arg distribuitor de ajutoare pentru cei lipsiti.
De Isaacio Angelo
Vers. 5756. Murindu-i prima sotie Isaac s'a nsurat a doua oar
cu fiica regelui Ungariei. Pentru srbkoarea nuntii sale, nevoind A
fad cheltueli din fiscul impArkesc, deoarece cuprins de sgArcenie nu
voia s se atingl de acesta, a inceput s strang bani dela supusii sili
din cetti si din celelalte castele. De aceea popoarele Moesiilor miscandu-se, locuitorii din Haemus cari se numesc Blachi au refuzat credinta imperiului roman, fiinda se vedeau spoliati de turmele lor: pretextul Patroclus, cum se spune la proverbiu. Pe langa aceasta, au fost
mpinsi la aceast crima de doi frati, Asan i Petru i ei Moesieni de
neam si fire. Acestia au atatat prin viclenie pe compatriotii lor cari
se temeau de a se desface de partida imperiului, printr'o inselkorie
delceasc ca s zic asa. Ei au fundat, pentru martini! care unge cu
mir 1), o biseria si aci au asezat cu viclenie pe cativa dintre prietenii
1) Sf. Dumitru din Thessalonic.
www.digibuc.ro
i6x
kr, indrciti i entusiasti, cari inholbandu-si ochii i cu prul sburlit

s vorbeased mu1imii ca inspirati, c Dumnezeu vrea ca Bulgarii
Moesii s-si dobandeasc libertatea. De aceea si Mare le Sf. Dumitru,
prsindu-si vechea sa locuint, a venit aci s le dea ajutor. Iar, de
acum inainte, rup and pregetul lor, s loveasc pe Romani cu armele
in man i s ucid fr de iertare, ca la rizboiu, pe toti aceia i si nu
sloboaz pe nimenea pe bani. Acesti profeti bachici proclamand astfel
de lucruri convinserl pe barbari s prinz armele. Ei, cutreerand toat
regiunea dela Haemus, au jefuit-o. Ba nc Petru si-a pus si o coroan
de aur pe cap si in picioare sandale de purpur. Impratul, atacandu-i
cu armele, i-a invins i i-a pus pe fug. Asan ins i Petru, autorii nelegiuirii, au trecut peste Istru i s'au unit cu barbarii ce locuiau acolo.
Impratul, desi putea s cuprinz toat Moesia i s o linisteasc in
intregime, fiindcl nimeni nu i se impotrivea nickrea, n'a fcut nimica
-ce ar fi folosit aprrii. Deci, dup ce a dat foc depozitelor de grau,
fiind pclit, in acelasi timp, de viclenia Vlahilor, s'a intors la resedinta
imperiall, lsand acolo lucrurile incurcate. Atunci Asan i Petru, Wand
cu ei pe Sciti, se intorc in patrie, neimpiedecati de nimenea, si intrand
din nou in tinuturile romane, fac un jaf vrednic de Moesi...
Vers. 5875. Impgratul pleacI din nou in Moesia... Prinde pe sotia
lui Asan si ia, ca obstatic, pe al treilea frate al lor, pe loan.
Vers. 6o68. Fiindc Blachii ci Cumanii incepuel s devasteze din
nou regiunile romane din apus, impratul a luat iarsi armele impotriva bor. Si,-trecand peste orasul Anchialos, a intrat in regiunea Haemului, ldcacul Vlahilor, dar, fiinda a gsit aci gatnizoane puternice
castele c orase intdrite si investite cu ziduri si turnuri c fiinded a
observat pe Moesi, ca pe niste capre, ocup and locurile prpstioase
si d nepkruns, pentru ca s nu dea cu Romanii o lupt de ses ci apoi,
fiindca se mai temea si de o invazie a Scitilor, s'a gandit s se pregteased de o intoarcere acas. A pornit prin locuri inguste si nepracti-cabile, printr'o vale strarnt si oarecum de neptruns, indreptandu-se
spre Berroe, pierzand o mare parte din armat si era cat pe aci s piar
si el, dacl Dumnezeu mantuitorul nu 1-ar fi ajutat.
Vers. 6152. Poporul Vlahilor era de nesuferit, fiind bogat din przile si jafurile luate dela Romani. Avand mijloace de rzboiu deosebit
de bune, au nvlit in regiunile Romanilor, au cucerit orasul Varna,
a luat Anchialos, a invadat tinutul dela Triaditza si au dramat
Naissus. . .
Vers. 6271. Ajungand la domnie Alexius c avand s conduc singur
afacerile statului, nu s'a grbit s vin la Bizant, ci, fiinda regiunile

din apus se &eau in suferint din cauza suprtorilor principi ai Moesilor, nenorocitii frati, Asan si Petru, a gsit de cuviint s vin in ajutorul acelor regiuni.
Vers. 6381. Isaciu, ginerele impratului, desi a plecat cu o armat
puternick a fost prins totusi de barbarul Asan, a fost pus in lanturi
aruncat in inchisoare, unde a murit de o moarte violent. Dar, si
.r.r A. R. Studii
Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
z 62
barbarul Asan a pierit de 'liana unui oarecare Moes Ivanciu 1). lar,
un pumnal ridiandu-i 0 acestuia vieata, a urmat ca ef al Moesenilor
loan 2), fratele lui Petru 0 Asan, un orn de o fire ticloas, pieirea ce-
ttilor romane. Ioancus insk refugiindu-se la irnprat 0 fiind bine
prirnit de acesta, a trecut de partea Romanilor, fiind un orn in floarea

vrstei, viteaz i gata de manie. Lui imparatul i-a dat in castorie, and
a venit la curtea imprteasck pe nepoata sa, incredintandu-i i prefectura din Philippopolis. El a ajuns o puternicl pavk a imperiului
roman in contra Moesiilor 0 Sciti lor.
Vers. 6541. Tic 'Mosul neam al Moesilor, intovariindu-se cu o ceat
de Cumani din Paristrion, invadau tinuturile romane 0 luau multa
prad 0 multi robi, cu cari imbogtiti se intorceau acas 3). Si aceasta

s'ar fi repetat mereu si in urink dac prea evlaviosul neam al Ruilor
crestini n'ar fi impiedicat pe barbari dela frdelegile lor. Cci principele din Galitia, indemnat de inalta cpetenie a bisericii ruse, stran-
gAndu-si
o mare oaste, a nvlit ark de veste in tara Cumanilor 0
..,
a pustnt-o in chip ingrozitor. Aceasta fcnd-o mai adeseori, spre bucuria 0 manglierea cretinilor evlaviosi, ajutorul Cumanilor pentru
Meosieni a incetat.
Vers. 6615. Pe and domnea Alexius, Ioan, fratele lui Asan i Petru
din Moesia, urmasul in principatul patriei lor, a ridicat armele impotriva imprtiei si cu o mare armata a atacat, in muntii Rodope, ce-
tatea intrit Constanta...
Vers. 7369. Cu ajutorul Blahilor, Romanii nnai retineau Didimotica

0 Adrianopolul, unde puser garnizoane puternice. Ioan 'frig strAngea
trupe 0 cherna si ajutoare scitice 0 aceasta cuta s o facl pe ascuns
de Latini. Dar Balduin, regele Italilor, afland de mischile Romanilor
conspiratori Aik6vcov a trirnis soldati in orasele rebele. Ei cu-
ceresc Bizya 0 Tzurulus 0 ambele cetti sunt supuse Latinilor.
Vers. 8038. Theodorus, ocup and aceast cetate, a dat mereu de lucru
Latinilor, nelinistindu-le 0 prdndu-le cettile. A atacat 0 cetatea

Latinilor Byzia si Brysa 0 irnprejurimile lor 0 toat vecintatea a jefuit-o. In urmk a ajuns pan la zidurile Bizantului, bgand groaza in
Italici. Acesta a incheiat prin jurmnt o aliant cu regele B4garilor
Asan. Acest Asan era ins fiul acelui Asan care odinio4r domnea peste
Bulgari 4). Acesta, dup moartea printelui ski si dup ce regatul Bul-
garilor a fost rpit de Borilk dup cum istoria noastr a spus-o mai
sus, a scApat cu fuga peste Istru in Scitia. In urmk insotit de o armatk
scitica 0 ruseasek a fcut rzboiu domnitorului Borild si a reocupat
domnia printeasck iar pe rivalul sgu, btut in luptk ha prins, l-a
1) In alt parte acestui Ivanciu i se spune ci este din neamul Vlahilor.
2) Cunoscut in deobste sub numele de Ionitrt.
a) Dunrea n'a fost niciodat un fluviu desprtitor, iar Paristrienii se gseau pe
ambele maluri ale Dunfirii.
4) Poetul confunda aci pe Vlabi cu Bulgari; pentru el pare a fi unul si acelasi popor.
www.digibuc.ro
161
orbit si a ocupat el insusi domnia 1). Cu acest Asan loan, dupa cum am
spus, usurpatorul demnitatii regale, Theodor Lascaris a facut un tratat
de alian
i in acelasi timp i una de rudenie, caci pe Maria, fiica bastard a acestuia, a dat-o in castorie legitima fratelui sau Manuel.
Dar, putin dupa aceea, calcand tratatul i strangandu-si o mare armat, a pornit cu razboiu in contra domnului bulgar. . Dupa ciocnire Theodor
a suferit un mare dezastru, oastea sa fiind cu totul distrus. El insusi
pati rusinea de a cdea prizonier in minile Moesienilor; nefericitul

este legat de Asan, impreun cu cei mai de seam fruntasi ai si i cu
o multime de popor. Asan ins l-a tratat cu mult bunatate
onoruri, lasandu-I atat pe el cat i poporul captiv s se intoarca liberi
in patrie; de sigur insa i spre folosul sau. Caci, dupa ce a dat drurnul
prizonierilor a putut s se abata cu armata sa pe la cetti, pe care le-a
cucerit repede fr de lupta iar orasele si le-a supus stapanirii sale.
A ocupat orasul Adrianopol, orasul fortificat Didymotica, apoi Tracia
si Macedonia intreaga.... A cuprins intreaga V lahie 2) plina de munti
xal -r^* BAocx(cc -rok 6pou XCL.Torrpizet; In urma s'a intors acasa.
Orasele insa, parte ni le-a dat nou, parte le-a retinut sub stapanirea
sa. Pentru aceste fapte ale sale, Asan s'a dovedit a fi un barbat de seama,
laudat de toti. Era in adevar un orn indurator si bland peste masur;

nu suferea omorul supusilor sai; nu admitea cruzirnea fireasc a barbarilor, socotind-o ca fiind fcuta impotriva sa. Nu se bucura de sangele nostru, ca regii nelegiuiti de mai inainte ai Bulgarilor ; ci era un
orn de o fire bun i milos, iubit deopotriva si de ai nostri si de Bulgari 3) .
IL
GEORGIUS ACROPOLITES (sec. XIII)
INTRODUCERE.
Nscut la Constantinopol in anul 1217, Georgios Acropolites a ajuns la demnitti Malte la curtea imperial. FiMd
instructorul lui Theodor Lascaris, mostenitorul tronului,
Georgius Acropolites s'a bucurat, i In urm, de increderea
noului imprat care l-a numit chiar comandantul unei armate
in rzboiul impotriva despotului Michael din Epir. Fiind

'Mg btut, a cAzut prizonier i n'a scapat din captivitate
dect mai trziu, prin interventia impAratului Michael al
VIII-lea. In urmA a fost intrebuintat In diplomatie.
1) Cf. N. BAnescu, Crearea fi caracterul statului Asaneftilor, An. Acad. Rom.,
Mem. sec. ist., XXV, 565.
2) Despre aceastA Vlahie poetul vorbeate i in versurile 8360 al 8599.
3) In dorinta lor de a obtinea confirmarea Papei, regii Asaneati, urmaai ai fratilor
Petru, Asan i Ionil, renuntAnd la caracterul romfinesc al miacarii pArintilor lor, invocau, dupA pArerea d-lui G. BrAtianu, drepturile moatenite ale primului tarat bulgar.
rr*
www.digibuc.ro
G. POPA-L1SSEANU
164
Georgius Acropolites a scris istorie, In care ne povestete

intmplArile dela cucerirea Constantinopolului de Latini pnI
la restaurarea bizantin (1203-1261), continund lucrarea

lui Nicetas Acominatus.
Land parte la evenimentele ce ne descrie, autorul este
mai totdeauna bine informat.
Luptele Asanetilor le atribue Bulgarilor. Pentru el Vlachii
sunt numai cei din Tesalia, iar popoarele dela Nordul Dunrii sunt numite Sciti.
Anna le s, p. 42, ed. Heisenberg.
TEXTE TRADUSE.
Lui Asan ii s'au supus Adrianopolul, Didymotica, Bolerum intreg,

apoi Serres, Pelagonia, PriIapus vi localittiIe invecinate. A strbltut
Blachia Mare 1), a ocupat Elbanum vi jefuind a devastat toate pAn
in Iliria
xocT68pectie in xca Tillg p.eyeckilg BAccztag.
Ibide m, p. 61, ed. Heisenberg.

In urm se intilni cu impAratul vi e bine primit de acesta, fiind din
acelavi neam vi fiind ales odinioar ca despot vi, dup ce i-a dat bani
vi vase trireme, s'a indreptat spre Maria Blachie, luAndu-i mai inainte,
de fric de sigur, jurgmntul de credint, ca unul ce era prevgzAtor
vi. intelept
bri. ,r;lv 1.1.E-1401v Mocztxv eup`ipcsv.
Ibide m, p. 18, ed. Heinseberg.

Pe cnd impratul Isaac conducea afacerile la Constantinopol, i-a
murit sotia, precum am spus mai sus, vi vi-a luat ca o nou sotie una
din Ungaria, fiica regelui Ungurilor. Avnd sd fac o cskorie regeasa,
a hotrit s fac vi cheltueli regevti. De aceea, din intreaga sa imprtie ii se strAngeau oi, porci vi. boi. Dar, fiindc Bulgaria era cea mai
bogat din toate in acestea, a cerut dela ea mai mult. Bulgarii ins vi
mai inainte erau dusmani ai Romanilor...
L
GEORGIUS
PACHIMERES (1242-1310)
.
INTRODUCERE.
NAscut la Nicaea, la anul 1242, Georgius Pachimeres se
duce ca tnr la Constantinopol, unde ajunge curnd la

1) Localitatile muntoase ale Tesaliei, unde dupl Pachhneres locuiau Meycao6Xccxi:Tat., I, 3o.
www.digibuc.ro
165
inalte demnitti civile i bisericesti. Activitatea sa literarl

s'a manifestat pe mai multe trmuri, cAci pe lngl poezii,
a scris in prozI lucrri de istorie, retorick filosofie, drept

ne-a lsat i epistole.
In istorie Pachimeres descrie evenimente trite de el si

scrisul su tocmai prin aceasta are o mare valoare documental-5; el continu povestirea de unde a fost lgsata de Acropolitul.
Vorbind despre invazia Scitilor dela nordul Dunrii, autorul are prilejul s aminteasa despre Vlahi pe cari i socoteste din acelasi neam cu Scitii.
Asupra Vlahilor si a indeletnicirilor lor a se vedea cele
ce ne spune i Geograful anonim din 1308, an cu care i
incheie Pachimeres istorisirea sa 1).
Historiae II, p. 59
De nunciata incursione piratica

TEXTE TRADUSE.
Aceeasi imprejurare vestea despre o invazie de prad a Scitilor

dela nordul DunArii i-a produs impratului Andronic ingrijorare si in privinta Vlahilor. . Acestia erau un neam de oameni nestabili
cari ritAceau fr s aib locuinte anumite, ci vagabondau in acea vreme
prin tinuturile ce se intind dela suburbiile Constantinopolului pan5.
la Bizya i dincolo chiar. Inmultindu-se in aceste locuri peste mAsurk
erau pe drept bnuiti, ca nu cumva s-si uneasd fortele lor, nu neinsemnate, cu cele ale Scitilor cari aveau sa &el invazia ce se astepta,
tat-4i fiind de partea lor prin asemnarea vietii i poate fi a originii
lor comune. Multimea acestor Vlahi era greu de numrat, tineretul

lor fiind vanjos din pricina felului lor de traiu si a cresterii lor aspre.
In locurile in cari le placea s trAiasck lor nu le lipseau averile din venitul turmelor de oi si a vitelor pe care le hrneau in pAsuni bogate 2).
In sfArsit, ei erau socotiti nu neexperimenta(i in afacerile militare, pe
cari le cunoteau nu numai din vanatul zilnic al fiarelor, ci si din exercitiile lor dese in lupte nu ffal succes impotriva unor oameni inarmati.
Spre a preveni aceast primejdie (a unirii lor cu Scitii nvlitori), s'a
gdsit cal lucrul cel mai bun de fIcut era de a strAmuta acest popor din
regiunile din apus in cele de tigrit i de a-1 aseza dincolo de mare pe
trmul din fata cettii Bizant i, pe deasupra, de a slei puterile prin
amenzi si prin fiscalitate pentru ca ei, constienti de puterile lor proprii,
sit nu se mai fdleascd cu numeirullor i cu bucatele lor, cum o faceau pan51
1) Fontes Hist. Dacorom., vol. II.
2) Vezi An on i mu 1 geograf din 2308 in Rom., in izv. ist. med. p. 213.
www.digibuc.ro
166
G. POPA-LISSEANU
acum. Si astfel Vlahii au fost foarte mult pagubiti atat prin fiscalitatea
excesiv a drilor, cat si prin siluirea neomenoas de a se muta cu

locuintele peste Helespont; aceasta era pentru ei mai suprtoare chiar
cleat nedreptatea drilor. Caci, pe de o parte, cu ocazia strmutarii,

agentii statului ii zoreau fall de nicio mill si lucrurile nu era usor de
a le transporta dinteo localitate unde traiser, si in fata hotilor cari
profitau de imprejurari, iar, pe de alt parte, erau siliti sa-si \Tamil'
lucrurile cu pagub, pe un pret de nimic, in aceste vremuri critice.
Se mai adauga si faptul ca stramutarea aceasta, fcandu-se in timpul
iernii, le aducea o mare pierdere atat de oameni, mai ales a celor de
o varst mai slat* cat si de tanra prasila a oilor; de aci a rezultat pentru
ei o mare paguba. Si, neputandu-se obisnui inteo noua clim si mortile inmultindu-se zilnic, le-a venit multora gandul de a-si rescumpra
cu multi bani putinta de a se intoarce inapoi in solul natal, experienta
aratandu-le cl nu pot trai ei si ale lor, departe de acesta.
APENDICE
LI
IOHANNES CANTACUZENUS (sec. XIV)
INTRODUCERE.
Ioan Cantacuzen care a domnit la Constantinopol dela

1341 png. la 1355, dupa ce a pArasit tronul, s'a retras inteo
mAnAstire, unde a compus lucrri de polemica religioas si
scrieri istorice. Memoriile ce ni s'au pdstrat dela el imbrati-
seaa. istoria imperiului bizantin dela anul 132o 'Ana la

1360. Aceast oper, imprtit in patru at-0, in care autorul
cautd s calce pe urmele lui Tucidide, la inaltimea cgruia
ins nu se poate ridica, este mai mult o apologie personal.
Vlachii si Ungrovlachii se intlnesc de mai multe ori in
paginile lui Ioan Cantacuzen.
Hist or iae I, 30 ed. Bonn, p. 146

TEXTE TRADUSE.
Marele stratopedarch Palaeologus, comandantul prefecturilor din Roin a. 1322 cetatile ce ii se incredintasera,
precum si ostirea, s praseasc pe nepot si s dea ascultare unchiului
dope, a determinat
Alexios II : Unul singur frisk', de natiune Dac, un pdstor cu numele

de Syrmpanus (Serban)
gva K TCOV GUT 05. Aocxmo5 Tivoli; yoga.

ZupFcvou 6v9p,ocap.ivou si,..)v 6v-cwv circoarepipag lipsit de avere, fiindc
www.digibuc.ro
DACIA TINT AUTORII GRECI SI BIZANTINI
167
era de partea nepotului, dupa ce a fost de mai multe ori batut si torturat 1), este aruncat cu catuse in inchisoare. Scapand ins de aci, s'a
unit cu alti pastori 2) mai multi si, desi aid arme ostsesti, s'a amestecat printre trupele trimise sa se impotriveascl lui Palaeologus si
se gsea acum prin tinuturile dela Rodope.
Historiae I,
36, vol I, p. 175, ed. Bonn
Cam in acelasi timp, dup moartea fail' mostenitor a lui Terter,

fruntafii Moesilor chiam si proclaml ca rege al lor pe Michael, fiul
lui Sdreantzimer, unul din dinastia bor, prefect de Vidin si care isi
trgea originea din neamul Moesilor fi al Cumanilor dandu-i ca resedint regard Tarnova impreunl cu restul principatului lor. Acesta,
dupa ce si-a strans trupele la un loc, n'a gsit de cuviinta s atace, nestiindu-se destul de puternic, pe imparatul roman care, cu trupe auxiliare de Ungrovlahi si de Sciti, asedia Philippopolul. A asediat insa
si a devastat campiile acelor cetti care, situate in munti, se predaser
Romanilor, dupl moartea lui Terter, si pe cari le aparau Scitii si alti
arcasi aliati. Aducandu-i-se aceasta la cunostinta impratului, acesta,
convocandu-si pe consilierii &al, a hotrit s praseasc asediul si s
iasa inaintea lui Michael...
Historiae III, 53, p. 319, ed. Bonn

De aceea, fiindca maiestatea noastra spune impratul loan Canvrea sa recompenseze intotdeauna si in chip demn, ba trick'
s o tread aceasta ca un dar in bula de aur, d ordin, consfinteste si
tacuzen
decreteaz ca prea iubitul nostru frate domnul Ioan Angelos sl fie

seful sau prefectul castelelor si al tarilor Blachiei cat timp va tri
-r(7.w xeccrspon xat xcopi5v BAccxce; ... fiind obligat s le pstreze ne-
atinse, dupa cum cu jurmant a fgaduit aceasta maiesttii noastre, ca

prea iubitul nostru frate, domnul Than Angelos sa fie amic al amicilor
nostri si dusman al dusmanilor... ca sa retina prefectura acestei Blachii
pang la sfarsitul vietii sale, dar s nu aib libertate de a o lsa fiului
su ca mostenire, fr porunca si aprobarea maiestatii noastre, si sa
fie dator supunere nu numai maiesttii noastre, ci si domnului Ioan
Palaeologul imparatul, clack' il vom fi instituit pe acesta ca succesor.
Iar clack', din voia lui Dunmezeu, imparatul Palaeologul ar muri, atunci
s-i fie supus aceluia pe care maiestatea noastra II va fi fcut, cu voia
lui Dumnezeu, succesor si mostenitor. Si aceasta s se promulge si sa
se faca cunoscut in toat Blachia b, Taccrn 1 VopT Til-q BX,xx(ccg...
i s se pastreze ca mai inainte hotarele
Blachiei
Tec. crinopa Til
.) I s'a scos dupa spusa autorului doi dinti si i s'a ars falca cu fierul rosiu.
2) Pentru autor Vlahii dela Rodope erau Daci nomazi, adic veniti din regiunile
dela nord. Cf. si Sacer do tean u, Cnsid. de Ist. Rom., p. 25x.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
168
si ale despotatului, ca si mai inainte, spre a nu se produce

vr'o neintelegere; iar daca ar primi fortrete in preajma Blachiei, pe
acestea s le OA in prefectur i intocmai ca i restul Blachiei lecv
BAcqtag
napoOan Tec gy Tr!) rceptopLailc7) sij BXo:xtocg xeccrrpa, yj xod -rocilroc ek

1-6 xeyoaccrtimov odyro5 eoq xca
dup cum s'a
Aomilv BAoatocv
lmurit mai sus.
LII
GEORGIUS PHRANTZES (sec. XV)
INTRODUCERE.
Secretar al impAratului Manuel al II-lea, Georgius Phrantzes, nAscut la Constantinopol la anul 1401 a trAit in preajma
curtii imperiale si a insotit pe impArat peste tot locul. Ajun-
gnd in inalte demnitti, protovestiar si prefect, Georgius

Phrantzes a cAzut prizonier la cucerirea Constantinopolului
de atre Turci (1453). Dup liberare ins, s'a refugiat in
Peloponez i in urmA in Italia. Vieata
sfrsi ca un cAlugr
inteo mnAstire din Corfu. Aci a compus o cronicl ce cuprindea povestirea evenimentelor dela anul 1258 pn la
anul 1476.
Cteva pasaje privesc de aproape i istoria noastr din

epoca intemeierii Principatelor romne.
Annales I, 26, p. 82 ed. Bonn
TEXTE TRADUSE.
Apoi, intorandu-se in Europa (Baiazet), porneste impotriva Unguinvinge in mai multe randuri i ocup o parte din Albania.
De asemenea, plecand impotriva lui Milt= (Mircea), principele Blarilor
chiei, a pustiit mai multe localitti ale acestuia. Dar and Miltza a
ajuns la o adevrat lupt, inteun loc dificil, Turcul cednd in fata
locului primejdios, a prsit btlia i s'a intors. In urml au cAzut la
invoialk in care Miltza i-a fgduit cl-i va plti un tribut i s'a incheiat pacea.
Annales I, 31, p. 91 ed. Bonn

A atacat (Amurat al II-lea) apoi Tesalonicul, supus pe atunci Venetienilor i asediindu-1 1-au luat cu asalt i 1-au adus in stpAnirea
sa. i din Ungaria a supus nu o mic parte si dup ce s'a luptat cu
regele Ladislau, a iesit biruitor. Plecand ins impotriva Blahilor fi a

Moldoblahilor, n'a avut izband, ba s'a retras chiar cu pagubl. In urml,
www.digibuc.ro
a pornit din nou impotriva lor: Blahii chiaml in ajutor pe Unguri,

dar dandu-se lupta victoria a rmas a Turcului; aceia risipiti o iau
la fug. In aceasta lupt au pierit dintre Unguri i Blahi mai mult de
treizeci de mii; dintre Turci se spune cl au cazut foarte putini. Anul
6958 (14.5o).
Annales IV, zo, p. 414, ed. Bonn

In primAvara aceluiasi an (1463) a plecat in Marea Valachie i, dup
ce a pus regul in aceast provincie, s'a intors
refcut flota care
trimis la Lesbos a adus sub stp anirea sa acea insul.
In Noemvrie, acelasi an (6971), Amurat, fiul lui Turachan, fcnd
o invazie, a ocupat toata regiunea de lfingA Naupactul Aetoliei care se
fAcut tributari nu numai pe Veneti, dar chiar
numeste Galata si
pe locuitorii Micii Valachii ce se numeste Phlampuros. Aflnd despre
aceasta prefectul triremelor Venetiene, a alergat in ajutorul bor.
LIII
LAONICUS CHALCONDYLAS (sec. XV)
INTRODUCERE.
Ndscut la Atena, pe la inceputul secolului al XV-lea Laonicus Chalcondylas sau Chalcocondylas, se trAgea dintr'o
familie nobil care a fost nevoit, din cauza luptelor interne
din imperiul bizantin, s se refugieze in Italia. Laonicus
insa a 'limas in Grecia, unde a avut prilejul sl observe de
aproape aceste lupte ce i-au sngerat patria. Despre viata
acestui autor se stie foarte putin, inafar de faptul Ca' a fost
arestat in dou rnduri.
Laonicus Chalcondylas a compus o istorie a imperiului
bizantin dela anul 1298 pn la 1463. Dar, istoria sa se deosebeste de istoria compus de predecesorii si; cAci el are
ca punct central, nu imperiul grecesc cu nesfrsitele lui
lupte mArunte i cu certurile lui religioase asupra dogmelor,
ci statul cel 11011 al Turcilor ce se intemeia pe ruinele vechilor
stapniri grecesti, slave, etc.

Ca model Laonicus ia pe Herodot i Thucydide.
Desi acest autor nu intr in cadrul lucedrii noastre, el
scriind dup intemeierea Principatelor Romne, totusi pentru

cteva date generale i facem loc in Apendicele acestui volum.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
170
De rebus Turcicis II, p.83 Patr. gr.
Descrierea Daciei
TEXTE TRADUSE.
Baiazet, trimitandu-si in urm armatele, a devastat Panonia. Dar

dup catva vreme, a pornit rzboi impotriva lui Mircea, principele
invinuindu-1 c, unindu-se mai inainte
Ty AGOd.04 Ilyelvvot
cu Panonii, a purtat rzboiu impotriva sa. Acest neam al Dacilor 1) este
foarte priceput la rzboi km. 8i yivog 1-05,ro (Aaxe4) nxtp.6v -re
Daciei
dar nu prea este guvernat de legi bune. Ei

locuesc de obicei in sate, trind ca nomazi dupa psuni. Tara lor 2)
se intinde dela Ardealul Panonilor Daciei pan la Marea NeagrA; ea,
la dreapta, pe unde se lungeste spre mare, e udat de fluviul Dunk-ea,
la stanga ei este tinutul numit Bogdania. Tara lor dinspre Paeonodacia
Tec k -rdv rcastLov
o separl un munte ce se intinde departe numit de locuitori Prasovos 3).

Langa tara aceasta se gsesc unii, nu putini, din neamul Scitilor nomazi,
un neam de oameni mare si bogat, supusi ai regelui Casimir. Scitii

nomazi II urmeazA pe acesta ori unde ar voi el, in rzboiu, el fiind de o
vitejie recunoscuta in lupte. Vecini cu ei spre miaza-noapte sunt Polonii, iar la rsIrit Sarmatii. Dacii intrebuinteaz un grai asemntor
cu al Italienilor Acixeg Si xpalvTca cpcovh nocpocralcra, 1 'Iroav,
dar asa de stricat si de diferit c numai cu greu pot s inteleag cele
ce se spune in graiul acestora. Folosindu-se de o limbl si de obiceiuri
romane, de unde vor fi venit in aceast regiune in care si-au stabilit
locuintele, n'am aflat dela nimenea si nici n'am auzit pe cineva care
s-o spunl. Se zice totusi cl oamenii au venit din toate partite si au
ptruns in tinutul de aci. Cci in istorie nu este nici un indiciu de un
astfel de exemplu. Ei se aseamn cu Italienii si in alte privinte, in
felul de trai, in arme, folosindu-se si acum de aceleasi mobile. Desi
poporul acesta este imprtit in dou principate si anume in Bogdania
0 in regiunea Pariaria, ele nu sunt prea bine guvernate. Nu au principi
cari s rman mult timp, ci dupl cum gsesc cu cale, isi schimbl
domnii, avand and pe acest principe and pe acela. Pe Mircea acesta,
nscut dintr'un vechiu neam de principi si 1-au ales de domn dup uci-
derea lui Dan, care avusese puterea. Acest Mircea a avut cu o concubina mai multi fii bastarzi in Dacia. Iar dup moartea lui Mircea
s'au ivit si alti domni ai Dacilor cari au dAinuit in domnie 'Ana
in timpul de acum. Impotriva acestui Mircea, Baiazet, fiul lui Amurat,
invinuindu-1 cl ar fi inceput el cel dintai rzboiul, unindu-si armata
9 Sub numele de Daci autorul intelege i pe Moldoveni.
2) 0 notit marginall: a monte Orbalo ac Peucinis initiuln sumens.
3) Traducatorul lui Chalcocondylas crede ca este vorba de Haemus-Balcani.
Poetul sas Schesaeus, din sec. XVI-lea in Ruinae Pannonicae libri IV, ne vorbete
de muntele Prasobus, dup care s'ar fi numit oraul Braov:
Haec (urbs Coronae) a Prasobo Braschovia molte vocatur.
Numele Prasobus a disprut din intrebuintarea curent spre sfargitul veacului
2.1 XVIII-lea.
www.digibuc.ro
171
cu cea a lui Sigismund, impgratul Romanilor, a pornit cu oastea sa.

Inainand apoi, dup ce a trecut peste Dunre, a robit mult lume
din acea tar. Mircea, strngndu-si nu putin armat din lark pomi
nevi-And s stie cum are s lupte. Pe sotii si pe copii, ducndu-i pe
muntele Prasobus, a urmrit oastea lui Baiazet prin regiunile pline
de pduri de stejar, care fiind foarte multe aci, inconjoar tinutul, asa
c nu las pe dusmani &A se apropie de Mircea, care nu este usor de
prins 1).
LIV
Inscriptia lui ACORNION dela Dionysopolis-Balcic
INTRODUCERE.
In timpurile din urmA s'a descoperit la Balcic, oras ce

fAcea parte dintre orasele celebre ale Scitiei celei Mici o
inscriptie din care se poate vedea care era situatia acestui
oras in secolul I-iu in. d. Cr.
Inscriptiunea aceasta, comentat cu deamAnuntul de Laty-
schew 2), dateazA din anul 48 in. d. Cr. Din ea se vede c

senatul i poporul Dionysopolitanilor aduc un decret in
onoarea unui oarecare Acornion, fiul lui Dionysius care de
bura voia sa i cu cheltuiala proprie
luat aa-upra-si o
solie cAtrA tatAl lui Boerebista, regele Dacilor, apoi chiar
care Boerebista insusi; cA orasul Dionysopolis Balcicul
de astAzi s'a gAsit In secolul I-iu in mari primejdii
a recunoscut dependenta sa fat de regatul Dacilor; cl acest
Acornion a intrat in gratia lui Boerebista i CA a fost trimis
ca sol al acestuia la Roma, la Cnaeus Pompeius i el a stiut
s se achite cu succes de insArcinarea datA i s cAstige foloase pentru patria sa. Mai rezultA din inscriptie c atunci
c And marele rege al Dacilor, Boerebista, a ingeput sl cucereascA Tracia i cetAtile grecesti dela Pontul Euxin, orasul
Balcic s'a supus de bung voie si n'a voit sA infrunte _urgia
regelui dac i cA Acornion a putut sA deving un devotat al
regelui
reprezinte interesele pe lngA generalul roman.
Tot din aceqstA inscriptie mai vedem care era starea financiarA a orasului pe aceste vremuri.
Informatiunile lui Chalcocondylas ni le confirmA in mare parte, si istoricul german
Leunclavius-Loewenklau (1533 z 593) care urmreste de aproape, in

Annales Sultanorum i in Historiae Musulmanicae, expunerea istoricului bizantin.
2) Latyschew, Journal du Ministare de l'Instruction publique, 1896.
www.digibuc.ro
172
G. POPA-LISSEANU
Inscriptia lui Acornion dela DionysopolisBalcic1)
TEXTE TRADUSE.
...dimpreun cu tovarasii cautnd scapare se duse la Argedavon,

la tatal regelui Burevista, si fiind acolo si intalnindu-se cu ei astig
dela ei bunavointa pentru oras, iar de cheltuiala avut liber pe popor,
fcfindu-se preot al zeului Jupiter Maximus, indeplini jertfele si
ceremoniile religioase cu cucernicie si carnea o imparti intre concetatenii sli. Ales apoi preot al lui Serapis suporta de asemenea cheltuelile
cu bunavoint si cu tragere de inim. Dionysos (Bacchus), zeul eponirn
al orasului, neavfind de mai multi ani preot, fiind aclamat el de con-
cetteni, a primit si luand coroana zeului, in timpul and Gaius Antonius isi avea aci cartierul de iarn, indeplini bine si cu magnificent
jertfele si cerimoniile religioase si carnea o imparti cu darnicie intre
concettenii si. Luand apoi coroana zeilor din Samothrace pe vieat,
indeplini jertfele 0 cerimoniile religioase si ale initiatilor si ale orasului_
In tineretea sa, pe and era rege Burebista, cel dintai si cel mai mare
dintre regii stapanitori asupra Thraciei si ,obtinand dela acesta stap nirea peste intreg tinutul de dincolo de Potamos (raul ce curge pe
lngA Marcianopolis, oras zidit de imparatul Traian) si peste imprejurimi si face pentru aceasta in prima si marea domnie foarte multe
lucruri bune patriei sale, spunnd si dndu-i totdeauna cele mai bune
sfaturi si astigand prin vorbele sale bunavointa regelui pentru orasui
sau; in celelalte toate artfindu-se cu ravna fat de reprezentanta orasului si ocupndu-se fail preget de nevoile lui si interesandu-1 tot ce
priveste binele patriei sale. Sr fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Gaius Pompeius, fiul lui Graecus, &tap anitorul roman, si
intalnindu-1 pe acela in Macedonia langa Heraclea de langa Lycos,
duse la bun sal-sit nu numai tratativele referitoare la rege, astigand
pentru rege bunavointa Romanilor, ci isprvi si tratativele foarte favorabile pentru patria sa si in special chibzuind In sufletul si corpul
ski intreaga situatiune a imprejurrilor si fcnd cheltueli in vieat si
marind prin sine bun starea cetatenilor si, dovedeste mare ravna
pentru binele si mntuirea patriei sale. De aceea, pentru ca si poporul
s se arate recunosctor fat de brbatii si bravi si buni si cari ii fac
bine, senatul si poporul a hotrit sa se aduca pentru aceasta laude publice lui Acornion, fiul lui Dionysius si s fie incoronat la serbrile
dionysiace cu o coroan de aur si cu o imagine de metal si sd se Incoroneze si In viitor in fiecare an la srbtorile dionysiace cu o coroana
de aur si pentru a i se ridica o statu sa-i se dea locul cel mai bine situat din piat.
1) Vezi Cetqi # orate greco-romane in noul Teritoriu al Dobrogei, p. 24.
www.digibuc.ro
INDICELE NUMELOR PROPRII

Agrieni 24, 3z
Agrippa 33
Aaron 127
Abdera 24
Abderiti 6o
Abii 48
Absyrt 75, 103
Acamas jo
Achelous 84
Achei, Acheian xo, 59
Aiax 35
Aizisis 63
Alani, Mania 39, 50, 115, 116, 154

Alanus, munte 155
Alazoni 16, 19
Alba -Leuce 23, 156
Achille ix, 23, 26, 34, 35, 36, 37, 38,

39, 47, 49, 52, 53, 54, 55, 56, 57,
15o, 156
Acominatus 138, 164
Acmonia 64
Acontisma 114
Acornion 171, 172
Acra, Acrae 55, 115
Acropolites 160, 163, 165
Acum 103
Adria, Adriatic 22, 48, 55, 56, 153, 154.
Adrian, Hadrian so, 59, 7x, 72, 73, 76-,

94, 126
Adrianopol 114, 126, 142, 143, 162, 163,

164, 187
Adrimyttum 89
Abac 29
Aeetis 75
Aegissus 115
Aelia 127
Aeliams 74, 75
Aemilian 83
Aemus 114
Aetius 7
Aetolia 169
Acthiopida 23
Africa 41, 65, 76, 83
Africanul 28
Agamemnon io, 156
Agathocles 29, 59
Agatias 15
Agathyrsi 18, 20, 39, 48, 154
Agathopolis 142, 143
Agavi 39
Agnias 27
Alba
Aspron 116
Albania 168
Albocensi 63
Alcaeus 156
Alexandru 26, 31, 49, 50, 51, 52, 59,

77, 96, 155
Alexandru Sever 65
Alexandria 27, 57, 62
Alexe 133, 134, 135, 137
Aliphas Petrus 136
Allothus 84
Alexius 159
Alpis 18
Aluta, Alutanus 6, 62
Amasea 44
Amazoane II, 36, 37
Amida 91
Amidon jo
Amon Cartagineanul 146
Amphitrita 35
Ampoiu 8o
Amurat z68, 169, I70
Amutrium 64
Amyntas 55, 56
Anacharsis 17
Anarti 63
Anasarba 39
Anastasius 107, 108, 109, x 1o, III
Anastasia 128
Anchialos 83, IIo, 114, 136, 139, 144,

146, 161
Androfagi 21
Andromacha 22
Andronia 134
Andronic 539, 144, x65
Andronicus Lampadas 159
Androtios 75
www.digibuc.ro
174
G. POPA-LISSEANU
Anghel Alexe, Ioan, Isac 138, 144, 147,

148, 150, ISI, 152
Angros 78
Angustia 63
Anna Comnena 133, 134, 136, 138
Annianos 104
Anti 85, 86, 88
Antiochia 6o, 90, 91, 105, 127
Antonin Piul 64
Antoninus 131
Antonius 65, 73
Antonius Caius 172
Antiphilus 54
Antropofagi 16
Aphrodisia 714
Apiria Ili
Apocapes 125
Apollo ix, 58, 62

Apollonia 19, 50, 58
Apcllonius Rhodius 27, 153
Apollonius din Tyana 34, 38
Apperia 95
Appianus 57, 138
Apros 114
Apsich 99
Apuleius 40, 42
Apulum 63
Aquae 64, 96, no
Arabi, Arabia 72, 76, 153

Arabon 62
Ararus z8
Araxes 12, 15
Arcadia 28
Arcadiopolis 114, 147
Arciar 110
Arcobadara 63
Arctinus 23
Ardagast 107
Ardealul 7, 112, 170
Ares io
Argedavon 172
Argidava 63
Argipei 17
Argo 154
Argonauti 27, 154
Argyrium 29
Ariani 78
Arie 83
Aristotel 76, 154
Armenia 4-4, 73, 82
Arcinna 64
Aroteri 57
Aromni 8
Arpad 117, 118, 119
Arpi 64
Arpispolis 64
Arpoxais 13, 14
Arrianus so
Arrivantium 64
Arsaces 6o
Artanes 18
Artemidorus 54
Asanesti Ioan, Petru, Asan 139, 140, 141,
144, 147, 148, 149, 150, 151, 16o, 16x,
x62, 163, 164
Asbolus 35
Asia de mai multe ori
Asirieni 61
Asparuch 109
Aspietes 744, 148, z5x
Aspron x 16
Astica 95
Astingi 73
Astyage 56
Atel 115
Atelcuzu 117
Atena, Athena 25, 33, 46, 49, 59, 76,

84, 169
Athos 737
Atlas z8
Atoniti 137
Atris 18
Attaliota 132, 133
Attica, Attici 46, 155
Attila, 7, 78, 79, 88, 92,
112
Auchati 14
Augustus 6, 46, 66, 70, 80, 90, 130, z6c,
Aulida /56
Auras 18
Aurel-Marcu 6o
Aurelian 6, 91, 105, io6, 132, 155
Aureolus 129, 130

Ausoni 79, 8o, 159, 162
Attalia 732
Auxentius 78
Auxonius 82
Avari 95, 97, 98, 99, ioo, Ica, 107, 1o8,
109, mo, izo, III, 118, 120
Axinus 152, 153

Axiacus 64
Axenos 49
Axius 1o, 75
Axiopolis 64, ns
Babiloneni 12
Bacchus 22, 55, 172
Bactriani 77
Baiazet 768, 270, 171
Baimundus 134
Balcania, penins 9, zoo, 122
Balduin 151, 162
www.digibuc.ro
Balcic 17x, 172

Baltzar 128
Balta Sacra 136
Banat 79
Bandurius x i 6
Banescu N. 81, 85, 1 1o, 136, 137, 138, 163
Barbaricum 7
Bargus 48
Baruch 1 x7
Basilios - Vasile 75, 119, 137
Bastarni 39, 46, 47, 48, 54, 56, 58, 66, 154
Batan 115
Batania 75
Batbaia Io
Batna. 73
Baudarius io8
Bazargic I lo
Bebryci 45, 48
Bela 139, 146
Belemarnis 128
Belgrada i i8
Berivoos 122
Berroe
Veroe 114, 121, 136, 16i
Berzelia 110
Bessi 61, 28, 44, 122, 123
Bicilis 72
Biezi 63
Bisseni x x 5
Bitini, Bithynia 38, 45, 48, 50, 64

Bizant Bizantini 7, 9, 24, 5x, 81, 83,
8s, 86, 87, 88, 94, 96, 98, 99, Ioo, 105',
107, x 09, 112, 113, 114, 124, 125, 127,
x28, 138, 150, 151, 152, 16x, 162, /65.
Bizone 55, 56
Bizus 53
Bizya 114, 162, 165
Blach, Blachia - Vlach-Vlachia 92, 16o,
162, 164, 167, 168, 169
Blachernae 92, 120

Boa 91
Bogdania 170
Boieni 45
Bolerum 164
Bononia 110
Borani 83
Bordoni x52
Boreion 63
Boreas, Borreas 27, 76
Boerebiste - Burevista 45, 46, 171
Bolosudes 126, 132
175
Bosnia 122
Botaneates Nicophorus 125, 132, 157

Brana x58, x59
Brandza 41
Braschovia-Brasov 170
Brfitianu G. 163
Brigi 45
Britania 83
Britolagi 64
Brodnici 152
Brodoni 152
Brongus 18
Brutus 117
Brygi 48
Brysa 16
Budini 17, 21
Bug 6, 47
Bulcsu 126, 132
Bultzus 119
Bulatzospon x x 5
Bulgari-Bulgaria 95, Ioo IOI, 102, 104,

108, 109, 110, 113, 114, 115, 116, 1I9,
120, 121, 123, 125, 127, 135, 140, 141,
142, 150, 151, 152, 154, 161, 162, 163,
164
Burebista - Boerebiste, 6, 172

Buri 69
Buridensi 63
Buredaensi 63
Buza i i i
C
Cabari x x 8
Caesarea 44, 45, 58, 65, 90, 16o
Caesar
Caidum 115
Calais 27
Calcidica iox
Calea sacra 19
Calecarcha 119
Callatis so, 53, 55, 56, 58, 114, 115

Callipolis 114
Calimach 27
Calliope 35
Callippizi 16
Calum 53
Camitze Manuel 145
Cancar 116, 117
Canoba 62
Borotalmar II 5
Cantacuzen 140, 142, r66, 167

Capedunum 48
Borysthenee 13, 16, 17, 19, 34, 39, 47,
Capidava x z 5
BoriM 162
48, 49, 52, 53, 54, 56, 57, 64, 128,

155, 156
Bosfor 16, 39, 48, 56, 83, 92, 112, 116

BOIls 127
Capitoliu 58
Cappadocia 44, 50, 77, 78, 82, 83
Caracalla 65
Care 118
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
176
Cimbri 48
Cimeria, Cimerieni 13, x 5, x6, 48, 55,
Carea 55
Caria ii, 50, 53, 55

Carpati 7, roo
Carpi, Carpizi 6, 57, 83, 93
56, xi6
Carpodaci 84
Carpis 18
Carpus x x 5
Carsidava 63
Carsum 64
Carthago, Carthagineni 28, 76
Carum 55
Case x x 8
Caspick marea, Caspieni 49, 77

Cassandra 26
Cassius Dio 64, 65
Castamonitu 100
Castoria 127
Castus 110, I x I
Catacalo Euphorbenus 136
Cataracte 49,99
Catiari 14
Catti 66
Catus 6
Caucaz 16, 153
Caucoensi 63
Cazimir 170
Cecropia 27
Cedrenus 125, 126
110, III
Commodus 65, 91, 131

Comnenus 125, 129, 134, 137, 138, 139,
158, 159
Comidava 63
Comitopuli 187
S. Conon 92
Celti 18, 26, 45, 55, 56, 59, 65, 66, 76,
83, 84, 134, 154, 157
Ceramisia lox , 102

Ceres 50
Chabuxingyla ii 6
Chalcondylas 169
Chariopolis 135
Charmides 25
Charoboe 115, ix 6
Chatzo 100
Chasari 96, izo, zig, 116, 117, z z 8, 120,
154
Chaganul 94, 95
Cheas jo
Chelandia 117
Cherson 54, 88, xis, 116

Chidmas 116
Chingylus 116
Chios 36
Chone 138
Choniatus 138
Chopon 1'5
Christos 33
Chrobati zig
Chronos 114
Chtysostomus 88
Ciconi IO
Ciclade 83
Cilicia 39, 73, 82
Cinnamus 138, x58

Cipru 83
Cirene 83
Cissavon 134
Cistoboci 68
Claudius Aelianus 74
Claudius Livianus 69
Clemente 73
Clima x14
Clisuri 97, 135, 136
Clocotinitza 154
Coades 92
Codrus 25
Cogaeonum 45
Coelia 114
Colaxais 13, 14
Colchida 27, 75, 159
Comentiolus 94, 97, 98, 99, 108, 109,
Contragi 114
Corfu x 68
Corinth 28
Corrado 142
Corsica 83
Cotensi 6o
Cotini 6o
Cotys 29, 31
Constanta 97, 110, 151, 162
Constantiola 99
Constantiana 115
Constantius 78
Constantinus 7, 78, 81, 82, 94, 108, II0,
112, 114, 120, 122, 126, 127, 132, 137,
146, 147
Constantinopol de mai multe ori

Cracnacatae ii6
Crassus 66
Creminisci 54
Cremni 16
Crenos 146
Crestonei 21
Cretensi 83
Crimea 44
Crinitus 89
Cristasir 45
Cri sus 119
Crito 89
Croati 119
www.digibuc.ro
177
Decebal 67, 68, 69, 70, 71, 72, 89, 92,

93, 122, 123, 130, 131
Deceneu - Decaeneus 45, 46
Crobatus 109
Croesus 89
Crobyzi 18, 55, 56
Cruni 55, 56
Cuartzitzur 115, ji6

Cuber zoo, rot, 102, 103
Cubra: rot
Cubu .17
Cuel 115
Culpee x z5
Cumani 135, 136, 137, 149, 141, 142,

143, 144, 1451 146, 147; 149; 150, 151,
152, r6z, 162, 167

Curcutan x 5
Curopalates 124
Cursa lui Achilles 23, 39, 52, 154, 155,

x 56
Curtius Quintus so
Decius 83, 105

Demensi, Deimensi 64
Demetrius 54, 56
Sf. Demetrius 103
Demetrescu Anghel 67
Demosthenes 38
Densusianu N. 151
Dentheleti 28, 66
Derbici 76
Derblenini x x6
Dercos
Develtus 114
Devnia Ito
Dixippus ro4, 105
Diacum 64
Dial 66
Curtogermati 118
Custan 115
Custoboci 73
Cuzu x 8
Cylleni 61
Cyr x
Cyzic 126
Diana II, 22, 91, 156
Debatenus 136
Daci-Dacia 5, 6, 7, 8, 9, 23, 20, 32, 39,

40, 41, 42, 43, 44, 46, 47, 49, 53, 58,
62, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 72, 73, 83,
87, 88, 91, 92, 94, loci, 104, 105, 120,
122, 129, 129, 130, 131, 132, 134, 135,

136, 137, 150, 154, 155, 157, 16o, 166,
167, 170, 171
Daco-geti 7, 122
Dacringi 73
Dai 23, 46, 49, 155
Daicoviciu 45, go
Dalmatia, Dalmatini 32, 65, 66, 87, 137,
x 56
Dan 170
Danapris - Danapru 54, zoo, 115, 116

Danastru 109
Danubes, Danubis 55, 154
Danubius 44, 46, 62, z
Danusis 154
Daphne 91
Dardania - Dardanizi 36, 58, 64, 66, 99,
zoo
Darius 19, 12, 13, 14, 17, 20, 21, 47, 49,
Didimotica 162, 163, 164

Diegis 67
Dieni 24
Dierna 64
Dinogetia 64
Dio Cassius 64
Diocletian 104, zo6
Dion 38
Diodor din Sicilia 29
Dionysius 38, 39, 56, 152, 153, 154, 155,
158
Dionysius delegat 171

Dionysos 172
Dionysopolis 53, 55, 56, 58, 115, 171,
172
Dioscorides 39, 40, 41, 42, 44.

Dioscuri 53
Doberus 83
Dobrogea 153
Docidava 63
Dolonchus 114
Domitian 38, 67, 68, 89, 92, 104
Dorieni 114
Dorticum 64
Dragobiti 102
Dracon 79
Drepana 127
Drisipera zo8
Dristra 133
DrAstor 128
Drys:ol, Durostor, Dorystol 64, 107, 110,
120, 128
Dromos Achilli 39
Dromychaetes 6, 29, 30, 31, 47, 49, 59
153, 155
Dausdava 64
David 104, 145, 127
Davus 46, 155
Dryphegis 64
Drusus 66
Duca x25, 145, 146, 159
12 A. R. - Studii i Cercetdri. LXV.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
1 78
Michael Duca izo

Dumastheni 76
Sf. Dumitru 99, 140, 16o, 161

Dunarea s, 6, 7, 25, 26, 29, 29,32, 44,
46, Si, 58, 66, 71, 77, 81, 82, 83, 84,
85, 86, 87, 91, 95, 96, 97, 98, 99, Ioo,
xoz, 103, 107, 108, 109, no, in, 118,
120, 122, 123, 133, 134, 135, 136,-137,
138, 14, 45, 150, 152, 104; 165, 170,

171
Dura 67
Dyrrachium 137
Fabius Maximus 66
Fenicia
Fenician 34, 75
Filip - Philippus 52, 59

Filipopol -Philippopolis 121, 138, 143,
144, 146, 147, 167
Flaccus Valerius 27, 153
Flandra 136
Flavia 32
Florentius 108
Fonteius 33
Fortareata nou 105, 106
Franci 87, 119, 126, 129, z32

Frateria 64
Echidna 14, 15
Egee, marea
Frigia
Egipt -Egipteni 17, 25, 27, 34, 41, 45,

46, 57, 61, 62, 82, lox, 105, 152, 155
Elada 121, 122, 123, 124
Elbanum 164
Eioneu io
Elena 34, 35, 36
Elga x26, 132
Elini, 14, 15
Eneti zz
Ephesus 83
Ephorus 47, 57
Ephraemius 159, x6o
Epidamnum 87
Epir 29, 83, 84, 122, 123
Erambi 153
Erechteu 76
Erithea 14
Ermonactus 64
Ernas 8o
Ertem 115
Eschil 22
Frigieni 45,
Fritigern 84
Fuscus 70, 02
46, 48, 61, 138
Gabra 158
Gades x4
Galata 169
Galatia 77
Galati 139
Galia - Gallia, Gallus 41, 44, 48, 6o, 66,
83, 88, 105, x30, 137
Galileeni 91
Galitia 139, 151, z62
Gallienus 129
Gallus Rubrius 33
Ganos 114
Gantze Gulielmus 136
Gebeleisis 19
Geech 115
Gelon xs
Geloni 39, 154
Genach xi8
Genesios 119
Georgii 57
Etel ii8
Etela 64
Etiopia 44, 6i, 153
Eudoxiopolis 114
Eufrat z57
Euphrates filos. 38
Eufemos Io
Euphorbenus 136
Sf. Gheorghe iso

Gepes 107
Gepizi 85, 87, 88, 92, 98, 109, 112
auipides 22, 23
Eurydice 59
Europa 17, 24, 29, 48, 50, 75, 77, 83,
92, 113, 114, 153, 154, 168

Eusebius 78, 104, 105
Eustathius 39, 152, 153, 155
Euthimius 129
Euximus Ponthus 152, 153
Exampaeus 19
Ezeban 134
Ezelech 119
Gerion x4
Germani 17, 33, 39, 46, 47, 48, 49, 73,
86,88,104,124,127,129,133,154,158
Germanicus 130
Geron 16
Genzon 107
Gerri 154
Gerrhus 17, 19
Geti 6, 17, 19, 20, 21, 24, 30, 38) 39,

45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 59, 6o,
65, 66, 67, 77, 78, 8o, 85, 89, 96, 129,
134, 154, 155
www.digibuc.ro
Hipotoos 16
Hippomolgi 39, 48, 154
Hippopozi 39, 154
Hircania 46
Hispani 83
Giaze 115
Giazichopon 115
Giaiucatae 116
Ghica D. x2
Ghidos Alexe 147

Glom 92
Glycera, Hagia 129
Godela 1o8
Homer 9, 10, 35, 48, 49, 53, 77

Honorius 85
Hortarea z36
Go loe 136
Goti, Gothia 7, 17, 25, 77, 78, 8o, 83,

85, 87, 88, 93, 105, 127, 132
Hrysos Iso
Huni 8o, 84, 85, 86, 88, 92, 112, 147
Hurmuzaki 151
Hylas 27
Hylaci 57
Hypacyris 17
Gr Adiste 131
Graul 136
Gratianus 83, 84
Greeni 24
Greci, Grecia 7, 9, io, II, 12, 14, 15,
16, 17, 19, 20, 21, 28, 31, 45, 48, 53,
56, 59, 6o, 6z, 66, 67, 75, 76, 83, 88,
124, 125, 127, 169
Hypanis 16, 17, 18, 19, 47, 49, 53, 56

Hypoplacea 89
Hyrcanieni 77
Hystaspes 47, 49
Grod 92
Gyla, Gylas 115, 116, 126, 132
Iabdierti ii6
Hadrian -Adrian 59
Haemus -Emos, Hemimont 18, 23, 24,
27, 66, 67, 82, 94, in, 114, 137, 139,
140, 141, 144, 146, 149, 151, 154, 161,
170
Hairebolu 135
Halmyris x is
Hali 134
Halicarnas II
Halys 30, 36
Harnack 77
Hasdeu 23, 123
Hebru 24, '74, 135
Hector 36
Helespont XO, 20, 24, 37, 153, x66
Helis 30
Heorta 48
Heraclea 50, 52, 55, 56, 75, 105, 112, 114,
x72
Hercules 14, 15, 27, 35, 105, 153

Hercynia 48, 1-54
Hermonassa 156
Hermonact 47
Herodot 5, 1 1, 12, 17, 49, 58, 153, 154,

155, 156, 158, 169
Heruli 87, 129
Hierasus 6z
Hieron 63
Hierostoma 47
Hierocles 1 x3, 114, x x5
Iafa 66
Iapozi 58
Iatros 97
Iazygi 48, 49, 51, 62, 74, 158
Iberi 68
Ibis 61
Ielech 119
Ieroteu 126
Iernstedt 122
Ierusalim 32, 126, x27
Iisus 33
Jiul 6z
Ilea x4, 16
Ilion 37
Iliria, Iliricul, Ilirieni x8, 31, 32, 45, 46,
48, 57, 80, 83, 86, 87, 88, Ioo, 105,
Helenopolis 127
Hilbudius 85, 86
179
108, 121, 133, 154, 155, 164

Imbros 83
India, Indieni 21, 5o, 6r, 6z, 72, 97, io8
Ingenuus 129, 130
Insula $erpilor 26, 34
Joan sevastocrator x40, 142
Ioan Asan i5x
loan Comnenul 134
Ioanichie Valmas 137
Ioanitiu Iso, 151
Joe 52
Ionian golf 24, 88, 153
Iorga 7
Iosif 127
Iosephus Flavius 32
Iotapata 32
Ipaon 115
Iphicrates 76
12.
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
18o
Iphigenia 22, 23, 26, 156
Letos io
Isauria 105
Leunclavius 171
Libia 82
Lionez 66
Lipoxais 13, 14
Litovos 146
Liuntin 1 r8
Livia 70
Irebol -Erebol 135

Isac - Isaac 125, 134, 139, 141, 142,
145, 146, 148, 149, 151, r61, 167
Isiac, portul 52
Issedcni 12, 17
Istriani port 52, 54
Istru de mai multe ori
Istros cetatea 50, 53, 55, 56, 58, 83

Itali, Italia de mai multe ori
Iudei 104
Iul 66
.
Iulianus 68, 155
Iustinian 85, 86, 87, 88, 90, 92, 113
Iustinus i o8
Jupiter 13, 39, 61, 62, 76, 172
Iutotzas 119
Ivanciu 151, 162
Ivancus, Ivanco iso, 162
Iyrci 17
K
Livian Claudiu 69
Licinius Sura 72
Lividurgos 94
Lizisis 63
Longin 70, 71, 105
Longobarzi 87, 88
Lot Fer. ioz
Lovitos 144
Lucian 34, 6o, 61, 127

Lucius Romanus 28
L. Lucullus 58
M. Lucullus 58
Lunus 61
Lupas I. 5o, 126, 159
Lusius 69
Lycophron 26, i56
Lycos 172
Kalon 63
Kegenes 128, 129
Keiageisi 63
Kekaumenos 14, 122, 123
Lydia -Lydieni 45, 48, 88

Lydus Iohannes 46, 88
Lydus Laurentius 88
Lysandra 59
Lysimach 29, 30, 31, 47, 49, 59
Kiaginsi -Keiageisi 63
Kilter 128
Krumbacher 130
Krybyzi 64
Kypsella 140, 150
Macedonia xi, 25, 28, 29, 31, 49, 55, 59,
6o, 66, 83, lc*, 104, 121, 122, 123,
137, 151, 155, 156, 163, 172

Macelles 16o
,
Lacedomoneni 114
Lactofagi 48
Ladislau 168
Laeni 24
Lampadas Andronicus 159
Laodicea 76
Lardea 142
Meotida, Maeotis 48, 49, 5o, 8r, 156

Maghiari x 15
Maitzan 115
Larisa Io, 122, 134

Lascaris Teodor 138, 163
Latini 42, 43, 44, 58, 138, 151, x62
Latona x x
Latyschew 171
Lebedias x 16, 117
Lemnos 33, 83
Malalas 90, 91, 92, 129

Malchius 75
Male Josphre 136
Malech 75
Manas 46
Manasses 157
Manuel 138, 139, x58, 163, 168

Mangiuci 122
Marcianus 16o
Leon xo6, III, 112, 118, 119, x6o
Marcodava 63
Margus 48
Marcella 76
Marcellus Ulpius 131
Lluce 22, 23, 26, 34,
Marcianopolis 82, 96, 1 xo, III, 172

Marcomani 51, 67
Marcu-Aurel 74, 90
Lenzenini I x 6
Leontius 77
Lesbos x x, 169
54, 64, 156
49, 52,
www.digibuc.ro
t8
Moldoblachi 168
Monasteriotes Leon 141
Monastra 136
Morava 146
Marcu 73, 94
Marinus 136
Maris 18
Maria 163
Marisus 46
Marifa 35
Marcius Quintus 28
Marmara, marea 78, 103, 1o6
Moravia 117, n8
Mordia 116
Moreses 119
Marte II, 22, 36, 159

Martinus 1 1 o, I I I
Massageti 12, 15, 17, 76

Matiopolis 55
Matoa 154
Maurus, Mauri 102, 103, 130
Mauricius 94, 98, 99, 107, 109, 112
Maximianopolis 5X4
Moscova izi
Muntele Sfnt 45, 104,
Muntenia 7
Miiller 23, 41, 52, 55
121
Mundraga 118
Mures 72
Murnu G. IC), 122, 124, 159, 151
Musugius 107
Mutzipara 41
Mysi, Mysia de mai multe ori
Maximus 70
Mazari 115
Medea 75
Mygdonieni 45, 48
Media, Mizi 13, 16, 22, 54, 56, 530

Medobithyni 45, 48
Mediolanum 129
Megara, Megarenzi 25, 114
Naissus - Nis i58, 16,
Meleagru 52
Melissenus Nicephoros 135, 136
Naracum - Narakion 53, 55, 63
Megere ii8
Melanchlaeni 16, 39, 85, 154, 156
Memfis 6,
Maeotis - Meotida 13, 16, 17, 34, 38, 39
Menophilus 93, 94
MerCur 22, 62
Merizus 114
Merula 66
Mesembria 19, 41, 55, 56, no, 113, 156
Mesena 150
Mesopotamia 73, 82
Mesticon 114
Metanasti 62, 156
Meursius ii8
Michael lo6, 120, 128, 158, 163
Michael Sdreantzimer 167
Midas 46
Migne 99, 103, no
Milet 23
Milesieni 48, 49, 50, 54, 55, 56
Miltiades 23
Minerva 62, 76
Miriandysi 45, 48
Mircea Miltza 168, 170, 171
Mitridate 49, 58
Mithras 76
Mnesarech 20
Modestus 82
Moesia de mai multe ori
Moise 78, lox, 127
Moldova 6
Moldoveni 170
Naparis 18
Napuca 63
Nrses 86
Nasamoni 104
Naupact 169
Nece 118
Necsulescu 135
Neagrii, marea ii, 24, 51, 56, 82, no,

III, 170
Nedao 92
NaessoS 64
Nesos 64
Nemea 23
Neoplatonicus 75
Neoptolem 47, 54
Neptun 34, 35, 62

Nereu 23
Nereidele 35
Nero 6, 35, 104
Nerva 68, 89, 90, 104, 115
Nestor 133
Nestos 24, 6o
Netindava 64
NeuH 16, x8, 21, 39, 57, 154

Nicea - Nicaea 64, 65, 138
Nicanor 51
Nicephor Botaniates 123, 132
Nicephor Petralipha 159
Sf. Nicephor iii
Nicephor 112, 134, 139

Nicetas Choniates Acominatus 138
Nicolae, patriarch 137
Nicomedia 50, z27, 135
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
182
Niconia 47
Niconium 54, 64
Nicopolis 97, 105
Niculit 121, 122, 124

Nil 74, 153
Nipsei 19
Nis 158
Nisibe 73
Nisos 146,
Nistor I. 6, 116, 133, 136, 159
Noarul 48
Noes 78
Nomazi 109, 153
Noricum 87, 154
Novae 64, 96, 98, 109
Novgorod 13
Novidunum 64, 115
Nucraunum 64
Panonia 57, 58, 65, 66, 67, 73, 83, 84,

87, Ioo, 128, 130, 154, 159, 170
0
Oceanul 14
Ochrida /20
Octavius Caesar 57
Octavian August 94
Odessus -Varna 95
Odessus 50, 52, 53, 54, 56, 58, 110
Odrysi 6, 23, 24, 25, 28, 29, 32, 59
Oescus 64
Oitrnsi 67
Olbia 47, 49, 52, 53, 56
Olbiopoliti x6
Olga 132
Olgon 109
Olgu 110
Olimpia 62
Oltul 62
Ombri 121
On dui MO, 122
Onogunduri 114
Ophiussa 47, 64
Optimus 73
Orbalus 170
Ordessus 18
Orithyia 27
Orni 114
Oronte 91
Orpheus 9, 6o, 75
Orea 64
Osiris 156
Oskios 24
Osroes 6o
Ostrogoti 17
Ovidius 49
Ovrei 32, 33, IoI, 126

Ovulinsi 64
Pachimeres 164, 165

Pacinati 115, 127, 133
Paeonodacia 170
Pagumanis x28
Palastolum 99
Palaeologus 136, 16o, 166, 167
Palestina 75, 84, 90, x42
Pallas 76
Palma 72
Palmyreni xos
Paloda 63
Pamphilia 82, 132
Panion 78, x 14
Panites Priscus 78
Panodorus 104
Panticapes 16, 17
Paphlagonia 46
Paralati 14
Parapotamia 91
Parce 34
Parmenio 32
Paristrion 135, 162, 170
Parnassus 78, 153
Paros 59, 103
Partanaspete 73
Parti 6o, 73, 157
Parthicopolis 114
Particus 73
Patridava 63
Prvan V. 9
Patroclu 35, 52, 53, 160
Patruissa 63
Pausanias 58, 59, 74
Pecenegi 115, 116, 117, 118, 124, 125,
127, 128, 129, 133
Pedanius 39
Pelagonia 164
Pelasgi lo
Peleu 22
Peloponez 23, 28, x68
Pelusium 61
Pentapolis 82
Penthesilea x i
Peoni -Peonia Io, /8, 24, 31, 48, 154

Peres Zupanus 137
Perganum 75
Persi, Persia II, 24, 29, 49, 61, 81, 82,

85, 92, 117, 118, 129, 152, 155
Persthlabum 118
Pertinax 65
Pesinus 83
Petra 72
Petralipha Nicephor 159
www.digibuc.ro
Petrodava 63
Petru (Asan) 139, 141, 148
Petrus general 95, 96, 99
Petru 124, 127, 140, 147, 150, 151, 16o,
161, 16z
Petrus Patricius 92
Pervund 103
Peuce, Peucini 39, 47, 49, si, 53, 56,
63, 64, 153, 170
Phale 119
.'es 6x
PriS azin 119
Phanagoria x56
Phasis Ix, 36, 8z
Phaedon 38
Phidias 61, 62
Philadelphia 88
Philippi x x4
Philippus 28, 31
Philippopolis 28, 99,105,109,114, 137, 162
Philostratus 33, 34, 104, 105

Philostorgius 78, 79
Phlampuros 169
Phocas 99
Photie, Photius I , 23, 77
Phrantzes x68
Phylarchus 76
Piarensi 64
Picensi 64
Pontine, b5ltile 72
Porata 17
Porolissum 63
Porphyrogenitus Iro, 112, x 19
Porphyrius 75, 76
Portmea Cimeria 1g
Potamos 172
Potulatensi 63
Praeneste 74
Praetoria Augusta 63
Prasobus 170, 171
Praxiteles 61
Praxithea 76
Prendavensi 63
Preslava 14I
Prespa 127
Prevalitana roo
Priam 26, 36
Prilapus 164
Prilep 101
Principi, insula 129
Printzitas Ritzerdus 136
Priscus Panites 78, 79, 8o
183
Priscus general 96, 97, 98, 108, 109
Piezigi 63
Pilaios xo
Pilat 33
Pindar 23
Pinum 64
Pirechmes ro
Piroboridava 64
Pirum 63
Pirus ro
Pisa 62
Pitagoras, Phagoreeni, Phythagoras zo,

45, 49, 76, 155
Plato 25, 38
Plautius Silvanus 6
Plavitza 134
Plinius Secundus 39, x 05
Plotin 76
Plotina 130
Plutinopolis 114
Pogonatus Constantin 114
Poloni 170
Poltyobria 41
Polybius 28, 44
Polyclet 6r
Pompeius 171, 172
Probus 105
Proclus r
Proconissus 103
Procopius 81, 84, 85
Propontida 144
Proserpina 5o
Prusia 38
Pseudo Apuleius 40, 41, 44
Pseudo Diogenes 136
Pseudostoma 63
Psilon, 52, 53, 54, 63
Ptolemais 62
Ptolemaeus 59, 62, 153
Ptyscepolis 64
Pudilus 136
Pulchrum 54, 55
Pupace 137
Pylade 70
Pyretus 18
Pyrrhus 29
Quazi 5r, 67, 74

Quintilian 91
Rahova 95
Raetiaria 64
Pontus Euxinus 14, 15, 17, 20, 23, 34

35, 36, 37, 39, 49, 50, 52, 53, 55, 150,
152, 153, 154, 159, 171
Ratiaria Ito
Rfimleni 8
Ramidava 63
Ratacensi 63
www.digibuc.ro
G. POPA-L IS SEANU
181.
Rausimod 81
Ravens 73
Regianum 64
Resus io
Revrsarea lui Tyras 64

Rhabon 6z
Rhaos 73
Rhaptos 73
Rhea 62
Rhodius 27
Rhodope -Rodope 18, 23, 24, 65, loo,

114, 154, 162, 166, 167
Rin 39, 65, 83, 84, 153
Rinchini -Runchini 103, 104
Rinchos zoo
Riscardus 137
Ritzerdus 136
Rodos 55, 56
Rogeres 136
Roman 78, 127, 151
Sandava 63
Saovon x46
Saraceni 91
Saracenus 41
Sarbi 146
Sardinia 83
Sargetia, Sargetica 48, 72
Saturn 62
Satzas 134
Sau 123
Sauromati, Sarmati 17, 33, 39, 46, 48,
49, 51, 81, 85, 110, 127, 130, 132, 134,
135, 154, 155, x58, 170

Sava 58, 66, 123, z46
Savada x 14
Savus 66
Scamandru 37
Scipio Africanus 28
Scitia, Sciti de mai multe ori
Roma si Romani de mai multe ori

Romania 7, 123
Romanus Lucius 28
Roma Noul 114
Romaeus Paulus 136
Romei 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145,
146, x47, 148, 149, 150, 151

Romani 6, 7, 8, 100, 121, 152, 169
Roxolani 49
Rubrius 33
Rusi - Rosi - Rusia 116, x26, 128, 132,

154, 162
Rucconium 63
S
Sabartoeasphali 116
Sabiri 9x
Sacacatae II 6*
Sacerdoteanu Au. ioo, xo/, 124, 127,

137, 167
Schesaeus 170
Scius 18
Sclaveni, Sclavini 85, 86, 88, 96, 107,

109, x 16
Sclavi, 98, 99, 1o2, 1 x6

Scoloti 14
Scombros 24
Scopia 146
Scopuli 54
Scotinum 135
Scordisti 48, 50
Scupi 64, 96
Scymnus Chios 56
Scyri 84
Scyrmiazi 19
Sebatrocasphali 117
Secui 112
Sdreantzimer 167
Segesta, Segestica, Segestani 57, 58, 66,
Serbia, Serbi 123, 137
Selinunte 73, 105
Seleucia 105
Selte x 25
Sacrum 47, 49, 50, 55, 153

Sadagoltina 78
Safrax 84
Sagudati 104
Salinae 63
Salmacate x i 6
Salonic, vezi Thessalonic xoo, urn

Salmutzes 117
Salmydessus 19
Saldensi 63
Saltice 114
Salustius 82
Sensi 63
Serdica 94, 125, 134, 147, 158
Selymbria 41, 113
Serapis 172
Seretus 117
Serrae 114
Serres 127, 148, 149, 150, x64
Samos II, 20, 6o
Sesthlav 134
Senthes 24
Sevastopol 59
Severus 94
Sicambri 48, 66
Samosata 6o
Samuel 127
Samotrace 83, 106, 114, 172
Sigismund 171
Sigriane 106
Sitilia 25, 29, 83
www.digibuc.ro
Talmat 115
Tamasidava 64
Tanais 16, 17
Tanatis 64
Tape 68, 69
Sigyni 22
Silistra Izo
Silivri iii
Silvanus 6
Simon 137
Siniscardus Riscardus 137
Sincai
Tara sios 112
I2
Singidunum 64, 85, 87, 108

Singidava 63
Sinope j6
Siretul 62
Siria 72, 73, 90
Sirmium 85, 87, 88, ioo, z 08, 129,
Si rtele 83
Taxi n 9
Taxin 119
Tebele, Tebeles 119
relamon 27
Teleph 75
Temesul 62, 118
Tere' ronius 105
Sofia 94, 108, 125, 134, 158

S. Sofia 152
Termatus 119
Sofocle 22, 153

S011111111 64
Spania 44, x30

Stasanor 77
Stefan din Bizant 113, 152, 155
Strabo 44, 152, 153, 154, 155, 156
Streia 72
Strimon 103
Strymon 24
Strumitza 150
Sucidava 41, 64
Suevi 48, 65, 66
Suidas 28
Sura Licinius 69, 72, 73
Susiana 38
Symeon
Sympanus 166
Syncellus 104, 106, 124, 126
Syria, Siria 6o, 76, 77, 105, 115

Syrucalpee 115
Syrus 46
Tacupertus 136
Tafrali 100
z 58
Targitau 13, 14
Tariani ix8
Taronita 136
Tatu 134
Tatemer 107
Tauri, Taurida Taurici 13, x 6, 36, 39,
49, 154, 155, 156
Taurisci 46, 63, 156
Taurocomos 142
Tauropolis 156
Taurosciti 152, 159
Taurus x x4
Tarcatzus 119
Tarnova 151, 167
Tase 119
Tasius 49
Sisman 127
Sistov 98
Sitalces 23, 24, 25
Sitas 66
Sitioenta 64
Slavi 7, x oo, 103
Slavobulgari 100
Sfendopluc xx8
Skylitzes 124, 126, 132
Solomon 135
Solon 25
Smirna 65
Socrate 28
Strymni 11 4
Stumbion 146
185
rter 167
Tertulian 105
Tesalia 83, 122; 164
Tesalonic, Thessalonic, Salonic 23, 92,

99, z oo, lOI, 102; 103, 105, 125, 140,
152, 160, 168
Tetrisiade 53, 55
Teutamos 10
Thasus 114
Theba 89
Theodora 121
Theodorus 162
Theodosie 76, 77, 78, 8o, 83, 84
Theophanes 99, 104, x 06, no, 114, 124,
i26
Thersit
Theophylactus Simocatta 94, 109
Theophylactus din Ochrida 94, 120, 126
Thermodon i,, 34, 36, 37

Thetis 22, 23, 34, 52, 54
Thiagola 63
Thucydide 23, 69
Thurium
Thynieril 45, 48
Thyrageti 17
Thyssageti 17
Tiasum 64
www.digibuc.ro
G. POPA-LISSEANU
186
Turachan 169
Turci - Unguri 115, 116, 117, 118, 119,
126, 132, 168, 169
Tiarantus 18
Tiberian 77, 90
Tiberiu 66, 130, 168
Tibios 46
Tibisca 64
Tibisis
Tibiscus 62, 64
Tigas 79
Tilateeni 24
Tirnaeum 64
Tunis 86
Tutes 118
Tyana 38
Tyr 38, 73
Tyras 15, 17, 18, 19, 47, 49, 54, 56

Tyrageti 48, 49
Tyrah 128, 129
Tyranx 92
Tyrana 92
Tyraspol 64
Tzelgu r35
Tzimiskes 127
Tzoidus 114
Tzopon 115
Tzur 115
Tzurulos 162
Timocles
Tiphisas 79
Tiphys 27
Tiriscum 63
Tiristepolis 64
Tiriza acra 55
Tisa 40, 98, 109
Tissus 98, 109
Titanis 114
Titus 32, 33, 99, Iol

Titza 1i 9
Tomaschek 104
Tomea 97, 98, to8, iio
Ulfila 77, 78
Traci, Tracia de mai multe ori

Traian, de mai multe ori
Ulpianurn 63
Ulpius 89
Ultinii ix6
Umbrienii 18
Umpertopulus
Urnpertus 136
Torni, Tomis 50, 53, 55, 56, 75, 83, 115

Totila 87
Toxaris 6z
Traianopolis 73, 114
Transdanubieni i jo
Transdanuvia 6, 133, 159
Transistrieni 77
Transilvania
Trapezus 82
Traspi 14
Trausi 21
Treri 24
Ungaria - Ungurii 115, 116, x 18, 124,

125, 126, 132, 137, 139, 146, 147, 158,
159, 16o, 164, 168, 169

Ungrovlachi r66, 167
Unnobundo 114
Unogunduri 83
Trezenus io
Triaditza 125, 134, 144, 146, x6i
Triballi 6, 18, 24, 32, 46, 48, 50, 51,
64, 65, 66, 83, 153
Triconinsi 64
Tricornion 64
Trimmanium, Trimamrnium 64
Triphulum 63
Tripolis 77
Trismis 64
Trogloditi 64, 153
Troia, Troada, Troian 9, Io, ri, 26, 34,
35, 36, 45, 48
Tromarisca 64
Troismis, Trosmis 64, 115
Tropaeus 115
Trullus 117
Tucidide 166 vezi Thucydide
Tullius Menophilus 93
Tungatae r16
Ulise iI, 38
Urfila -Ulfila 77
Utidava 63
Uzi 175, x16, 125, 128
Uzia 115, 116
V
Valachi -Valachia 7, 159

Valens 8x, 82
Valeria 83
Valerian 77, 105, 129
Valmas Ioanichie 137
Vandali 85
Varna x xo, 146, 15I
Vasile
Basilios 113, 124, 141
Vasnerna 143
Vassiliewsky 122
Vatatze Leon 159
Vatatze Vasile 147
Vellanis 64
Vendenis 64
www.digibuc.ro
Veneti, Venetiani 87, 88, 168, 169

Veroe
Beioe 143, 145, 146, 147
Vespasian 32, 33
Vezina 68
Vidin no, 147, i67

Viminacium 64, 97, 98, xo8, 109
Vitalian 83
Vizigoti 17, 85
Vlachi - VIachia 7, zoo, Iol, x16, 121,

122, 123, 124, 126, 127, 134, 135, 136,
137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144,
145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152,
161, 163, 165, 166, 167, 169
Vlachorinchini Ioo, 103, 104
Volochi 8
Vrana Alexe 140, 142
Vulpianum 64
X
Xerxes 6o, 153

Xenofon 158
Xiphilin 65
187
Zagora 144
Zaldapa 96
Zaltas 119
Zandapa Ixo
Zamobte sau Zalmoxe 19, 20, 25, 26, 45,
46, 49, 51, 61, 155
Zargidava 64
Zarmizegethusa 63, 70
Zelici 120
Zelpa ix5
Zenobia 91, 105
Zercon 8o
Zermizirga 6o
Zetes 27
Zeugma 64
Zicidiba 97
Zizidava 63
Zonaras 129, 131, 158, 166
Zosimus 8o, 81
Zurobara 63
Zusidava 63
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Prefita
Introducere
1. Homer,
2. Herodot,
3. Euripide,
4. Tucidide,
5. Plato,
6. Licofron,
7. Apoloniu R.,
8. Polibiu,
9. Diodor S.,
ro. Iosef Fl.,
11.
Filostrat,
rz. Dionisiu,
13. Dioscoride,
14. Strabo
15. Arrian,
16. Appian,
r7. Pausania,
18. Lucian,
19. Ptolemeu,
,
sec.
*
*
*
*
*
*
a
*
*
*
*
*
20. Dio Casiu,
21. Aelian,
22. Porfiriu,
23. Filostorgiu,
24. Priscus,
25. ZOsinl,
26. Procopiu,
27. I. Lydus,
28. I. Malalas,
29. P. Patriciu,
30. Teofilact Sim.,
31. Legenda Sf. Dumitru,
32. G. Syncellus,
33. Teofanes,
34. S. Nicephorus,
35. Const. Porfirogenitul,
36. Genesiu,
37. Theophylactus arch.,
38. Kekaumenos,
39. I. Skylitzes,
40. Cedren,
41. Zonaras,
42. Mih. Ataliota,
Pag.
IX in. d. Cr. Introducere, Texte traduse
V*
V*
V
IV
III
III
II
I
I
I
I
I
II
II
II
II
II
III
III
III
IV
*
*
*
*
*
*
*
*
0
*
*
*
VII
VII
VIII
VIII
IX
33
38
39
II
50
57
58
6o
62
64
74,
75
77
78
8o
84
88
90
92
94
99
XII
XII
XI
*
0
*
*
*
*
44
io4
To
xo6
Tr 1
I20
*
*
121
124
125
129
532
X*
X*
XI
XI
XI
9
xr
V
VI
VI
VI
VI
.
.
22
23
25
26
27
28
29
32
I d. Cr.
3
5
www.digibuc.ro
x12
119
G. POPA-LISSEANU
190
Pag.
43. Ana Comnena,

44. Niceta Choniate,
45. Eustatiu,
46. Const. Manase,
47. Cinamus,
48. Efremius,
49. G. Acropolitul,
so. G. Pachimere,
sec.
a
a
*
XI in. d. Cr. Introducere, Texte traduse
XII * a
a
a
XII a
a
*
XII a
a
a
XII a
a
o
o
XIII *
a
*
*
XIII
*
*
a
XIII
533
138
152
157
158
159
163
I 64
Apendice:
51. I. Cantacuzen,
52. G. Frantes,
53. Calcondylas,
54. Inscript. lui Acornion,
sec.
*
*
XIV d. Cr. Introducere, Texte traduse
XV a
XV *
I in. d. Cr.
Indicele numelor proprii
r66
168
169
x71
573
www.digibuc.ro
ERRATA
Vol.
#
I, pag. 70 Pater Urcund in loc de parter Urcund

v
30 Capillum
o
#
#
eapellum, adecA un fir de pr in loc
de un bugean
XIV, n
84 Siluri
#
o
Si Iii
V,
41,
www.digibuc.ro
Lei
XX. TH. CAPIDAN, AromAnii, dialectul aromAn, 1932.
400
XXI. NICOLAE DRAGANU, RomAnii in veacurile

IXXIV pe baza toponimiei si a onomasticei, 1933 soo
XXII. G. BOGDAN-DUICA, Ioan Bare; studii, 1933 . 100

XXIII. VESPASIAN ERBICEANU, Nationalizarea justitiei i unificarea legislativd in Basarabia, x934 . .
zso
XXIV. TR. SAVULESCU $1 T. RAYSS, Materiale

pentru flora Basarabiei, 1934
300
XXV. N. GEORGESCU-TISTU, Ion Ghica scriitorul,

cu prilejul unor texte inedite, 1935
130
XXVI. $TEFAN PA$CA, Nume de persoane si nume de
animale in Tara Oltului, 1936
250
XXVII. OTTO WITING, Istoria Dreptului de vAnfitoare
In Transilvania, 1936
XXVIII. AL. DOBO$I, Datul oilor (quinquagesima ovium),
8o
6o
1937
XXIX. ILIE CORFUS, Mihai Viteazul i Polonii, 1937

350
XXX. ARTUR GOROVEI, OulEe de Pasti, 1937 . . . 150
XXXI. G. BOGDAN-DUICA, tEftimie Murgu s . .
120
XXXII. PETRE P. PANAITESCU, Documente slavo-romfine din Sibiu (1470-1653)
40
XXXIII. GENERALUL R. ROSETTI, Familia Rosetti I,

300
1938
XXXIV. CONSTANTIN GEORGIADE, Originile magice

ale minciunii i geneza gdndirii, 1938
225
XXXV. Prof. VASILE GRECU, Izvorul principal bizantin
pentru Cartes cu InvdtAturd a Diaconului Coresi
din 158x
Iso
XXXVI. $TEFAN PA$CA, Cel mai vechiu ceaslov romnesc zoo
XXXVII. TEODOR HOLBAN. Documente romfinesti din

arhivele franceze (1801 1812)
XXXVIII. N. I. $TEFANESCU, Menandru
8o
x8o
XXXIX. Dr. VASILE GHEORGHIU, Codex Argenteus

so
Upsaliensis
roo
XL. N. IORGA, Observatii ij probleme bAndtene .
XLI. Dr. VASILE GHEORGHIU, Lectionarul evangelic grecesc din Iasi (Ms. 194)
90
XLII. N. IORGA. Le voyageur franais al Abatelui
ZOO
Joseph Delaporte
XLIII. AL. CIORANESCU, Documente privitoare la istoria Romftnilor, culese din Arhivele din Simancas 165
XLIV. D. R. MAZILU, M. Eminescu, Poezii i Variante soo
x 8o
XLV. I. BRUCAR, Titu Maiorescu, Logica
XLVI. PAUL MIHAILOVICI, TipArituri romanesti in
Basarabia dela 1812 pAnd la 1918.
www.digibuc.ro
250
Lei
XLVII. GENERALUL R. 11::)SETTI, Familia Rosetti II,

200
1940
XLVIII. ION G. COMAN, Miracolul clasic, 1940 . . .

XLIX. N. IORGA. Un oras romrinesc In Ardeal. Condica
Hategului, 1940
140
120
L. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera economistului Alexandru D. Moruzi, 1941

LI. ANA M. PAUCA. Studiu fitosociologic, in Muntii
Codru si Muma, 1941
LII. TRAIAN SAVULESCU. Mana vitei de vie, 194t
LII1. P. P. NEGULESCU. Istoria filosofici conteroporane, I. 1941
LIV. N. BAGDASAR. Teoria cuncstintei, I. 1941
.
,
250
120
250
200
so
LV. H. DJ. SIRUNI. Domnii romni la Poarta Otomand, 1941
150
LVI. GENERAL M. RACOVITA-CEHAN, Familia

Racovit-Cehan, 1941
200
LVII. N. BAGDASAR. Teoria cunostintei. II. . . .

LVIII. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera econornistwin Nicolae Sutti, 1941
LIX. P. P. NEGULESCU Istoria filosofiei contempor;,ue, II. 1942
LX. VASILE GRECU. Versiunea greceasca a invAtturilor lui Neagoe Basarab, 1942
LXI. G POPA-LISSEANU. Dacia in autorii
I. Autorii latini clasici i postclasici
LXII. P.
NEGULESCU. Istoria fiksofiei contempo-
nne, III.
/50
350
300
500
500
943
VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera econorniului D onisie Pop Martian 1829-2865. Vol. I. 1943
too
,.XIV. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera economistuiut Di rasie Pop Martian 1829-2865 Vol. II, (sub tipar)
LNI.1
G. P...,PA LIS..EANU. iiacia in autorii clasici.

350
C. 16.275.
www.digibuc.ro
PIZETUL LEI 3$0.

Dacia in Autorii Clasici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dacia in Autorii Clasici

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dacia in Autorii Clasici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMANA

AUTORII GRECI SI BIZANTINI

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE5TI,

I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919.

II. N. IORGA, ScurtA Istorie a Slavilor rashriteni: Rusia

III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului

VIII. G. BOGDAN-DUICA, Viata si ideile lui Simeon

XIII. O. ANASTASIU, Industriile sAtesti in raport cu

XIV. R. V. BOSSY, Politica externi a RomAniei intre

XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediul

XIX. RADU I. PAUL, Flexiunea nominall interna

DACIA IN AUTORII CLASICI

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTL 1943

popoarele care au trait in trecut In teritoriul tdrii noastre, ne

datoreste in mare parte faptului.cd tara noastrei de astzi nu

anume, numai pad la Intemeierea Principatelor.

zime, au fost mai mult frunzliti de noi, ei asteptnd, Ord

Urmnd sei trateim autorii greci, att pe cei clasici

mai de aproape trecutul tdrii noastre, deceit vechii autori elini.

crestine, datele asupra teritoriilor din Dacia sunt mult mai

Cu acest volum, al XX-lea din colectia noastrd de Izvoare

Continuitatea Romnilor in Dacia incheiem opera noastrd

La ea urmeazd sd addugdm fi lucrdrile noastre mai vechi:

al zeitei Thetis i al Oceanului.

Au putut ajunge, fireste, si altii la aceleasi incheieri, ca

condus la urrntoarele concluzii principale pe care le am

logic ce s'au fcut in timpul din urm.

geto-dace au fost romanizate de colonistii ce griau latineste

2. Aria de formatiune a limbii si neamului romnesc nu

3. Limba romn nu s'a format, cum se credea pn

acum, din latina vulgarg, ci din graiul latin al populatiunilor

romanizate, sub influenta idiomului local, natp4mc cpcovh sou

4. In istoria Romanilor nu se mai inregistreaza astazi un

mele cuceritorilor aceasta Dacie cucerita de Traian nu

105 1o6, ci fusesera castigate de mai inainte de Catus

deci, sedentare, numai in cateva imprejurri au putut fi

romanizate sau pe cale de a se romaniza, n'aveau niciun

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI

motiv de a-si pArAsi cAminurile, pentru niste regiuni dela

Ardealul, imprejmuit de munti greu de pAtruns, era de

io. Noi, Romnii, ca urmasi ai Tracilor romanizati si

influenta Grecilor, iar altele s'au slavizat sub inrurirea

autohtonii romanizati, au trait in simbioza, cu unii dintre

DACIA IN AUTORII GRECI I BIZANTINI

dati lumina zilei. apte cetAti i disputau in antichitate

canic ne vorbeste de mai multe ori despre Tracii din

cari stiu sA cultive vita de vie si ca oameni de cultura i ci-

vilizatie tara lor fiind patria miticului Orpheus care era

Iar Hipotoos ducea la bataie Pelasgi de tot felul,

-i orice primire poti face, el prea multi ascult de tine.

5) Tracii in epoca lui Homer erau agricultori si viticultori.

cari se lupta de aproape.

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI

Dansul cu ele a venit. Para' nici nu se cade pe lume

Ciclorum poetarum FRAGMENTA

p. 583, ed. Didot.

Printele istoriei si, in acelasi timp, cel dinti mare istoric