Energia solara

Energia solara este energia radianta produsa in Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune
nucleara. Ea este transmisa pe Pamant prin spatiu in cuante de energie numite fotoni, care
interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamantului.
Energia solara a fost folosita inca din antichitate prin diferite tehnologii.
In zilele noastre energia solara este exploatata in mai multe moduri si din ce in ce mai des.

Metode de utilizare a energiei solare

Principalele metode de utilizare sunt:
celula solara
si
concentratoare solare parabolice.
In curs de dezvoltare sunt mai multe metode de utilizare a energiei solare: colectoare solare, turn
solar, alte tipuri de centrale solare

Celule solare
O celula solara, sau celula fotovoltaica, este un dispozitiv ce converteste lumina in curent
electric folosind efectul fotoelectric.

Aceasta celula consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai intlnit
fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa intre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu
anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a
unei diode. Cnd stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie
a electronilor din material si va fi generat un curent electric.
Celulele au de obicei o suprafata foarte mica si curentul generat de o singura celula este mic dar
combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce curenti suficient de mari pentru a putea fi
utilizati in practica. Pentru aceasta, celulele sunt incapsulate in panouri.
Prima celula solara a fost contruita de Charles Fritts in ani 1880. Desi prototipul convertea mai
putin de 1% din limina incidenta in electricitate, acesta descoperire este considerata una foarte
importanta.
In timpul crizei petrolului dezvolatarea celulelor solare a cunoscut o crestere semnificativa.
Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dar sunt trei tipuri principale de celule
solare. Celulele monocristalinefabricate din pastile de siliciu monocristalin,
celulele policristaline fabricate din mai multe cristale mici, si al treilea tip fiind celulel
dolare amorfe.

Clasificarea celulelor solare dupa materialele folosite

Celule pe baza de siliciu
Strat gros:
Celule monocristaline (c-Si): randament mare - in productia in serie se pot atinge pana la
peste 20 % randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie
este energofag, ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp in care
echivalentul energiei consumate in procesul de fabricare devine egal cantitatea de
energia generata).

Celule policristaline (mc-Si): la productia in serie s-a atins deja un randament energetic
de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie in procesul de fabricatie, si pana acum cu cel mai
bun raport pret performanta.

Strat subtire:
Celule cu siliciu amorf (a-Si): cel mai mare segment de piata la celule cu strat subtire;
randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu exista strangulari in aprovizionare chiar si la
o productie de ordinul TeraWatt

Celule pe baza de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si): in combinatie cu siliciul

amorf randament mare; tehnologia aceeasi ca la siliciul amorf

Semiconductoare pe baza de elemente din grupa III-V

Celule cu GaAs: randament mare, foarte stabil la schimbarile de temperatura, la incalzire o
pierdere de putere mai mica decat la celulele cristaline pe baza de siliciu, robust vizavi de
radiatia ultravioleta, tehnologie scumpa, se utilizeaza de obicei in industria spatiala
(GaInP/GaAs, GaAs/Ge).
Semiconductoare pe baza de elemente din grupa II-VI
Celule cu CdTe: utilizeaza o tehnologie foarte avantajoasa CBD (depunere de staturi subtiri pe
suprafete mari in mediu cu pH , temperatura si concentratie de reagent controlate); in laborator sa atins un randament de 16 %, dar modulele fabricate pana acum au atins un randament sub 10
%, nu se cunoaste fiabilitatea. Din motive de protectia mediului este improbabila utilizarea pe
scara larga.
Celule CIS, CIGS
CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs la firma Wrth Solar in Marbach am
Neckar, respectiv Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell in Berlin, iar CIGS pentru CupruIndiu-Galiu-Diselenat produs in statie pilot in Uppsala/Suedia.
Celule solare pe baza de compusi organici
Tehnologia bazata pe chimia organica furnizeaza compusi care pot permite fabricarea de
celule solare mai ieftine. Prezinta, totusi, un impediment faptul ca aceste celule au un randament
redus si o durata de viata redusa.
Celule pe baza de pigmenti
Numite si celule Grtzel utilizeaza pigmenti naturali pentru transformarea luminii in energie
electrica; o procedura ce se bazeaza pe efectul de fotosinteza.
Celule cu electrolit semiconductor
De exemplu solutia: oxid de cupru/NaCl. Sunt celule foarte usor de fabrict dar puterea si
siguranta in utilizare sunt limitate.
Celule pe baza de polimeri
Deocamdata se afla doar in faza de cercetare.
Eficenta celulelor solare

Eficenta celulelor solare variaza de la 6% pentru celulele cu siliciu amorf pana la 40.7%, la
celulele cu jonctiu multiple (inca in dezvoltare), si la 42.8% pentru cele asamblate int-un pachet
hibrid.
Pentru celulele pe baza de siliciu policristaline ce se afla in comert, eficenta este intre 14%-19%.
Celulele cu cea nai nare eficenta nu sunt tot timpul si cele mai economice. De ex., o celula
multijonctiune pe baza de materialeexotice (galiu sau indiu-diselenid) care are o eficenta de 30%,
poate costa de 100 de ori mai mult ca o celula de siliciu amorf de eficenta 8%, pe cand eficenta
fiind doar de aprox. 4 ori mai mare.
Cresterea eficentei poate fi realizata crescand intensitatea luminii. Cu ajutorul opticii se poate
concentra o cantitate mai mare de lumina si astfel eficenta creste cu pana la 15%.
O metoda comuna prin care se exprima costurile econimice a sistemelor generatoare de energie
electrica, este de a calcula pretul pe kilowatt-ora livrat (kWh).
Colectoare solare

Cu ajutorul colectoarelor solare se realizeaza o economie semnificativa a consumului de energie

utilizata pentru prepararea apei calde menajere, incalzirea apei din piscine, incalzirea spatiilor
din cladiri dar se contribuie si la reducerea emisiilor toxice in atmosfera.
Colectorul solar sub presiune este realizat din tuburi vidate de sticla borosilicata, rezistenta la
socuri mecanice (grindina de pana la 25mm diametru) si sunt concepute sa functioneze
toata perioada anului, chiar daca temperatura exterioara este sub 0C. Sistemul de constructie din
tuburi individuale confera colectorului o stabilitate ridicata (permite functionarea si in cazul in
care unul din tuburi se deterioreaza). Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta,
pierderile fiind eliminate aproape in totalitate. Colectorul solar asigura producerea de apa calda
chiar si in conditiile unei radiatii solare difuze (innorat).
In interiorul tubului de sticla exista un tub termic din cupru ce contine un agent termic cu punct
de fierbere scazut utilizat la tranferul energiei calorice. Tubul termic este legat de un condensator
introdus prin contact direct intr-un schimbator de caldura. Utilizarea panourilor de calitate este o

conditie necesara, nu insa si suficienta pentru exploatarea optima a instalatiei solare. Un rol
deosebit il are configurarea sistemulul astfel incat sa se poata retine cu eficienta marita energia
solara.

Turnul solar cu curenti de aer

Tehnologia turnului solar combina principiile de a concentra puterea solara si puterea vantului.
Aerul de sub un acoperis circular translucid (numit colector) deschis la periferie este incalzit de
radiatia solara si dirijat prin tiraj fortat spre baza unui turn foarte inalt, localizat in centru
colectorului.
La baza turnului se amplaseaza una sau mai multe turbine de mare randament care vor functiona
datorita curentului de aer fierbinte, care trece cu mare viteza pentru a iesi prin cosul turnului.
O prima realizare practica de prototip s-a pus in functiune in 1981/1982 la Manzanares (150 km
de Madrid), Spania si a dus la rezultate uluitoare.
Sistemul necesita o investitie destul de mare, dar care ulterior se amortizeaza prin costurile mici
de exploatare si a randamentului ridicat, turnul functionind atit ziua cit si noaptea.
Pentru marirea randamentului cu aproximativ 25%, sub acoperisul circular s-au montat
serpentine din conducte care sunt umplute cu apa, inmagazinind ziua caldura , pe care o cedeaza
aerului noaptea, turnul functionand 24 din 24 ore.

Centrale solare
O centrala solara este o centrala electrica functionand pe baza energiei termice rezultata din
absorbtia energiei radiatiei solare. Centralele solare termice, in functie de modul de constructie
pot atinge randamente mai mari la costuri de investitii mai reduse decat instalatiile pe baza de

panouri solare fotovoltaice, necesita in schimb cheltuieli de intretinere mai mari. Totodatata sunt
exploatabile economic doar in zone cu foarte multe zile insorite pe an.
Exista mai multe metode pentru utilizarea energiei continute in radiatia solara in scopul
producerii de energie electrica.
Auguste Mouchout a folosit o parabolica pentru a produce abur pentru primul motor solar cu
aburi in 1866.
Aceste centrale utilizeaza oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafata
absorbanta. Oglinda sau suprafata absorbanta isi vor modifica orientarea in functie de pozitia
soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colecteaza energia cu oglinzi distribuite pe
suprafete mari ce concentreaza radiatia pe suprafete absorbante situate in centrul focal al fiecarei
oglinzi, pe cand cele cu turn, toate oglinzile au acelasi punct focal situat in turn.

Centrale solare cu campuri de colectoare

Campul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau colectoare
Fresnel legate in paralel si numite concentratoare liniare. Construirea de campuri de colectoare
paraboloide este de asemenea posibila, dar vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte
costisitoare.
In campul de colectoare se produce incalzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau
abur supraincalzit.La instalatiile cu ulei se poate atinge o temperatura de pana la 390C care intrun schimbator de caldura va genera aburi. Daca agentul termic este abur atunci nu este nevoie de
schimbator de caldura, aburul fiind generat direct in conductele de absorbtie.
Avantajul acestui tip de centrale consta in faptul ca utilizeaza in parte tehnologie conventionala
disponibila.

Centrale solare cu jgheaburi parabolice

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un
profil de parabola concentrand fluxul radiatiei solare pe un tub absorbant situat in linia focala.
Tubul absorbant este constituit dintr-o teava de metal acoperita in exterior cu un strat absorbant
si prin care curge agentul termic si care este in interiorul unui alt tub, de asta data de sticla de
borosilicat rezistent la actiuni mecanice si chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant.
Intre cele doua tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convectie. Energia radiatiei
solare este transformata in energie calorica si cedata agentului termic. Oglinzile parabolice sunt
asezate de regula in randuri una dupa alta pe directia N-S. Avand un singur grad de libertate,
rotatia in jurul axei focale.

Instalatii solare de tip Fresnel

in locul unei oglinzi parabolice se utilizeaza mai multe fasii de oglinzi plane situate toate la
nivelul solului si care se pot roti in jurul azei longitudinale pentru a putea fi orientate cate una
astfel ca sa relecte radiatia solara in directia tubului absorbant, in spatele caruia se afla o alta
oglida liniara cu rol de concentrare a fascicolelor primite de la oglinzi intr-o linie cat mai subtire.
Acest concept este in faza de testare.
Acest mod de constructie imbina principiul de functionare al colectoarelor cu jgheaburi
parabolice cu cu cel al centralelor cu turn, dar renuntand atat la oglinzile curbate cat si la
dispozitivele de orientare cu mai multe grade de libertate ramanand doar constructia modulara.

Utilizand oglinzi plate usor de construit se sconteaza pe un pret scazut. Utilizarea conductei
absorbante este necesara in continuare. Rezulta posibilitatea utilizarii de conducte mai lungi ,
fara coturi, ceea ce reduce pierderile datorita rezistentei hidraulice, in schimb apar pierderi de
radiatie solara datorita umbririi reciproce a oglinzilor.

Centrale cu turn solar

In cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe baza de aburi generati cu
ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) incalzit pana acum cu pacura, gaz natural
sau carbune, este inlocuit de un focar solar asezat in varful unui turn. Radiatia solara, a sute,
chiar mii de oglinzi cu orientare automata dupa pozitia soarelui este reflectata catre o suprafata
absorbanta centrala numita receiver. Datorita puternicei concentrari de radiatie, in turn apar
temperaturi de ordinul a mii de grade.
Agentul termic utilizat este nitrati fluizi, aburi sau aer cald. In acest mod se pot genera
temperaturi cu valori adapate necesitatilor proceselor tehnologice, sau ceerintelor accelerarii
proceselor chimice. De regula insa, caldura generata este utilizata totusi prim intermediul unei
turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric.In receiver agentul termic este incalzit,
si in final utilizat la generarea de aburi.

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu doua grade de libertate putand urmari pozitia soarelui pe
cer. Ele sunt montate pe un stativ si concentreaza razele solare intr-un punct focal propriu
fiecarei oglinzi unde este montat un receptor de energie termica. Acest mod de constructie este
foarte compact.La instalatiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care
transforma energia termica direct in emergie mecanica putand actiona un generator electric.
Aceste instalatii ating un randament inalt in transformarea energiei solare in energie electrica.
Modularitatea acestor instalatii permite atat utilizarea lor in locuri izolate sau independente cat si
conectarea mai multora in formtnd o centrala virtuala in cadrul generarii distribuite a energiei
electrice. O solutie mai rara o constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. In punctual
focal comun tuturor oglinzilor se afla o suprafata absorbanta cu ajutorul careia este incalzit un
agent termic utilizat in continuare pentru generare de aburi. Conectarea in grup a mai multor
oglinzi parabolice constituie o abordare mai putin economica decat centralele cu jgheaburi
parabolice sau cele cu turn solar.

Energia solara nu e accesibila noaptea, astfel inmagazinarea energiei este o chestiune

importanta. Puterea vantului si cea a soarelui sunt surse de energie intermitente, ceea ce
inseamna ca trebuie folosite atunci cand sunt accesibile si eventual stocate pentru o folosire
ulterioara sau transportate in locuri unde pot fi folosite. Puterea vantului si a soarelui sunt
oarecum complementare, cu tendinta de mai mult vant iarna si mai mult soare vara, dar in ziele
fara vant si fara soare necesarul de energie trebuie obtinut intr-un fel sau altul.
Energia solara poate fi stocata la temperaturi inalte folosind saruri lichide. Sarurile sunt un
mediu eficace de inmagazinare deoarece sunt ieftine, au o capacitate specifica de caldura si pot
transmite caldura la temperaturi compatibile cu sistemele energetice conventionale. Solar Two a
folosit aceasta metoda de inmagazinare de energie, care i-a permis sa stocheze destula caldura in
cei 68 m3 ai rezervorului pentru a furniza o productie de 10 Mw pt aproximativ 40 minute, cu o
eficienta de 99%.
Sistemele FotoVoltaice "off-grid" (ne conectate la reteaua electrica) au baterii reincarcabile
traditionale pentru stocarea electricitatii in exces. Cu sisteme "grid-tied" (conectate la reteaua
electrica), energia in exces poate fi trimisa la reteaua electrica. Pentru energia furnizata retelei
se acorda credite de catre compania ce detine reteaua. Aceste credite compenseaza energia
necesara cand sistemul nu poate indeplini cererea, folosind efectiv reteaua ca mecanism de
stocare.
O alta metoda de stacare este folosirea apei. Cand exista un surplus de energie, apa se pompeaza
dintr'un rezervor aflat la un nivel mai mic intr'un rezervor aflat la un nivel (altitudine) mai mare.
Cand cererea de energie este mai mare, apa din rezervorul de la nivelul ridicat este eliberata,
pompa devenind turbina si motor pentru un generator hidroelectric.