IMPLEMENTAREA POMPELOR DE CALDURA

IN INSTALATIILE DE INCALZIRE SI DE
CLIMATIZARE A LOCUINTELOR.
Prof. dr. ing. Dragos Hera

CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.

Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in cladiri.

Pompa de caldura, functionare, variante, utilizari.
Indicatori energetici si economici.
Analiza energetica a producerii caldurii.
Incalzirea cu pompe de caldura:
- aer-aer;
- aer-apa;
- apa-aer;
- apa-apa;
- sol-aer;
- sol-apa.
6. Sisteme de producere simultana a caldurii si frigului.
7. Dimensionarea (alegerea) unei pompe de caldura.
8. Studiu de caz: Incalzirea unei locuinte cu o pompa de caldura.

1. NECESITATEA UTILIZARII POMPELOR DE CALDURA IN

CLADIRI.
Ameliorarea eficacitatii proceselor energetice, industriale sau civile se
realizeaza in mare masura prin introducerea in circuitul energetic a resurselor
secundare de energie care apar si se dezvolta simultan cu aceste procese.
Pompele de caldura fac parte din categoria instalatiilor care utilizeaza aceste
resurse care pot aduce o contributie importanta la o mai buna utilizare a energiei
pentru alimentarea cu caldura la niveluri termice moderate, solicitate de numeroase
procese tehnologice si in special pentru incalzirea si prepararea apei calde de consum
a cladirilor civile si industriale.
Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in cladiri are la baza doua
considerente:
- economisirea de energie, demonstrata prin analizele energetice ulterioare;
- legislatia interna si internationala. Prezentam doar doua reglementari recente,
referitoare la acest aspect.
a) Protocolul de la Kyoto (1997).
Monitorizeaza gazele cu efect de sera (principalul fiind CO2).
Parafat si de Romania, protocolul a devenit functional din februarie
2005, cand dupa parafarea de catre Federatia Rusa au fost indeplinite conditiile
necesare intrarii in vigoare: semnarea de minim 55 de state, a caror contributie
in emisiile de CO2 in 1990 sa fie de minim 55%.
Scopul acestui protocol este reducerea cu minim 5% a emisiilor de GES
fata de nivelul din anul 1990, in perioada 2008-2012.
Una din posibilitati este reducerea consumurilor energetice prin
utilizarea pompelor de caldura, cu agenti de lucru cu impact cat mai redus
asupra incalzirii atmosferei.
b) Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European privind performanta
energetica a cladirilor;
In urma acestei directive, in Romania a fost promulgata Legea 372/13
decembrie 2005 privind performanta energetica a caldirilor, (in vigore de la 1
ianuarie 2007) in care se mentioneaza:
metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor,
incluzand si instalatiile de producere a caldurii, printre care si
pompele de caldura;
masurile necesare asigurarii Protocolului de la Kyoto, dintre care cele
referitoare la pompele de caldura sunt:
- reducerea consumurilor energetice din cladiri;
- limitarea emisiilor de CO2.
utilizarea de sisteme de incalzire si de racire, alternative celor actuale,
mai economice si mai putin poluante, pompele de caldura fiind
mentionate in acest sens.

2. POMPA DE CALDURA, FUNCTIONARE, VARIANTE, UTILIZARI.

Pompa de caldura este o instalatie termica care parcurge un ciclu termodinamic
inversat (consuma energie de actionare si produce un efect termic).
Instalatia serveste la transferul caldurii de la un potential termic coborat, de
regula neutilizabil, aflat la o temperatura TIZ apropiata de cea a mediului ambiant TA,
la un potential termic mai ridicat TC, la care caldura poate fi utilizata.
Sursa rece, la nivelul careia pompa de caldura preia caldura, reprezinta izvorul
pompei de caldura. Sursa calda, la nivelul careia pompa de caldura cedeaza caldura
este cuplata la un consummator de caldura.
Ridicarea energetica a caldurii de la nivelul izvorului la cel al consumatorului
se realizeaza cu un consum de energie, energia de actionare EA.
Denumirea de pompa de caldura este preluata de la pompa hidraulica, prin
similitudinea efectului realizat: pomparea unui lichid de la o inaltime la alta este
inlocuita aici de pomparea caldurii de la o temperatura la alta.
Pompa de caldura este in acelasi timp si o instalatie care recupereaza caldura,
ea putand valorifica caldura pierduta, aflata la un potential termic scazut (deseu).
O instalatie similara este transformatorul de caldura. Si aceasta foloseste
energie de actionare si produce un efect termic, dar se deosebeste de pompa de
caldura prin potentialul termic al energiei de actionare si al energiei termice produse.
In figura 2.1 se prezinta schema pompei de caldura (a) si a transformatorului de
caldura (b).
ECM
EA

EC

EA

TC
Eiz

ECm

TIZ
Fig. 2.1. Schema de functionare a pompei de caldura (a) si a transformatorului de caldura (b).

Se poate vedea ca pompa de caldura utilizeaza energie de actionare de potential

termic superior energiei cedate consumatorului de caldura, dar cantitatea energiei
cedate este superioara celei utilizate.
Transformatorul de caldura produce energie termica la doua nivele de
temperatura, utilizand energie de actionare de potential termic intermediar. Cantitatea
de energie cedata este insa mai redusa decat in cazul pompei de caldura.
Bilantul energetic corespunzator celor doua instalatii este:

- pentru pompa de caldura:

EIZ + EA = EC

(2.1)

- pentru transformatorul de caldura:

ECm + ECM = EA

(2.2)

unde: EIZ reprezinta energia preluata de la izvorul de caldura, la temperatura TIZ;

EC este energia termica cedata consumatorului de caldura, la temperatura
TC, care poate fi de potential termic minim (ECm) sau maxim (ECM);
EA este energia de actionare a instalatiei.
Pompa de caldura a fost dezvoltata din instalatia frigorifica. Astfel, orice
instalatie frigorifica poate fi transformata intr-o pompa de caldura. Constructiv si
functional cele doua instalatii sunt identice. Pompa de caldura se deosebeste insa de
instalatia frigorifica prin:
- scop (pompa de caldura produce caldura; instalatia frigorifica produce frig);
- plasarea efectului util (cedarea caldurii in pompa de caldura este realizata
in alte utilaje decat cele in care se realizeaza frigul in instalatia frigorifica);
- desfasurarea ciclului frigorific (la pompa de caldura acesta este plasat
deasupra temperaturii mediului ambiant, TA, in timp ce la instalatia
frigorifica ciclul termodinamic este plasat sub temperatura mediului
ambiant TA), ca in figura 2.2.
CONSUMATOR

T
PC

TA
IF

CONSUMATOR

Fig. 2.2. Comparatie intre pompa de caldura si instalatia frigorifica.

Orice pompa de caldura preia deci caldura de la un izvor de caldura si cu

ajutorul unei energii de actionare ii ridica potentialul termic si o cedeaza unui
consummator de caldura.
a) Izvorul de caldura.
Sursa de la care pompa de caldura preia energia termica de potential scazut,
uneori chiar gratis, poate fi:
- un gaz, denumit generic aer: aer atmosferic (cu avantajul acesibilitatii si
dezavantajul variatiei diurne si sezoniere a temperaturii, deci de scadere a acesteia
chiar cand consumatorul solicita mai multa caldura), aer recirculat (evacuat dintr-o
incinta incalzita, deci cu temperatura mai ridicata si aproape constanta), gaze
tehnologice (temperatura fiind constanta si mult mai ridicata decat a mediului
ambiant). In cazul gazelor exista si dezavantajul important datorat transferului scazut
de caldura (coeficientul de transfer convectiv CV = 8-15 W/m2K la curgerea naturala
si 3050 W/m2K la curgerea fortata), incat se impun suprafete mari ale
schimbatoarelor de caldura. Realizarea unor schimbatoare cu suprafete extinse (tevi
cu aripioare) si utilizarea unor promotori de turbulenta rezolva partial aceasta
problema, totusi utilizarea gazelor ca izvor de caldura va fi asociata unor instalatii de
putere termica scazuta.
- un lichid, denumit generic apa: apa de suprafata (rau, lac, mare), apa
subterana (freatica, geotermala), apa calda evacuata (menajera, recirculata la turnuri
de racire, tehnologica). Transferul de caldura mult mai bun la lichide, variatia mai
redusa a temperaturii si potentialul termic mai ridicat fac ca acest izvor de caldura sa
fie utilizat la instalatiile de mare putere termica.
- solul: pamantul (cu avantajul acesibilitatii si al constantei temperaturii de la o
adancime de peste 4 m, dar si cu dezavantajul transferului scazut de caldura). In cazul
utilizarii deseurilor menajere apare avantajul datorat cresterii temperaturii cu 5-10C
prin caldura de fermentare care se dezvolta, dar si dezavantajul introdus de
agresivitatea acestor deseuri care impun realizarea suprafetelor de preluare a caldurii
din materiale inoxidabile.
b) Consumatorul de caldura.
Pompa de caldura cedeaza energie termica la o temperatura cat mai ridicata, in
functie de solicitarea consumatorului de caldura. Este important de stiut insa ca
energia de actionare a pompei de caldura creste cu cat creste si ecartul de caldura pe
care se pompeaza caldura, deci este recomandat ca nivelul temperaturii la care se
cedeaza caldura sa fie cat mai redus. Aceasta caldura poate fi utilizata la:
- incalzirea unor spatii; in concordanta cu recomandarea mentionata mai sus,
incalzirea cu pompa de caldura va fi asociata unor sisteme de incalzire care necesita o
temperatura scazuta: prin radiatie (panouri radiante, incalzire prin pardoseala), cu aer
cald sau prin sisteme convective cu circulatie fortata a aerului (ventiloconvectoare);
- incalzirea apei (piscine, apa de consum sanitar, menajer sau tehnologic);
- realizarea unor procese tehnologice (uscare, distilare solutii, concentrare
saruri).
Evident ca necesarul de incalzire al unei cladiri depinde de zona climatica in
care este amplasata aceasta. In conditiile tarii noastre, acest necesar de caldura

evolueaza de la valori minime in sezoanele de tranzitie (primavara, toamna) la valori

maxime in perioadele geroase (curba 1 din figura 2.3), numarul anual de ore cu
temperatura exterioara minima fiind de 1015% din cel total de incalzire. Din acest
motiv nu este recomandat ca pompa de caldura sa fie proiectata pentru acoperirea
integrala a varfului de consum, situatie in care va functiona rar la capacitatea sa
nominala. Pentru reducerea investitiei globale a sistemului de incalzire, pompa de
caldura va fi dimensionata (aleasa) astfel incat sa acopere doar 7075% din
necesarul maxim de caldura (situatie cand va functiona si cu performante ridicate o
perioada mai mare de timp), restul de caldura necesara incalzirii cladirii fiind produsa
cu o sursa clasica (rezistente electrice la puteri termice reduse sau un cazan termic la
puteri termice mai mari). In acest caz, functionarea instalatiei de producere a caldurii
este bivalenta: pompa de caldura fiind cuplata cu sursa aditionala de varf.
In cazul unei pompe de caldura cu izvor de caldura aerul exterior, caldura
cedata scade pe masura ce temperatura exterioara scade (curba 2 din figura 2.3). Se
disting, astfel, trei situatii de functionare:

P
[kW]
1

2
PET

PO
LI
tPO

tPET

tLI

te [ C]
o

Fig. 2.3. Asigurarea necesarului de caldura in functie de temperatura exterioara.

LI-limita de incalzire, PET-punct de echilibru termic, PO-punct de oprire a incalzirii,
1-necesarul de caldura, 2-puterea termica a pompei de caldura.

- cand temperatura exterioara coboara sub temperatura limita de incalzire (tLI),

necesarul de caldura este asigurat integral de pompa de caldura, aceasta producand
chiar mai mult dacat pierderile de caldura ale cladirii, pana la temperatura punctului
de echilibru termic, tPET;
- cand temperatura exterioara scade sub tPET, caz in care aportul gratuit de
caldura de la aerul exterior (izvorul de caldura) se diminueaza, pompa de caldura
asigura doar partial necesarul de incalzire, restul fiind suportat de sursa clasica, de
varf;

- cand temperatura izvorului (te) atinge punctul de oprire tPO, sub care pompa
de caldura nu mai functioneaza eficient, aceasta se deconecteaza, necesarul de
caldura fiind acoperit integral de sursa clasica.
Aceste regimuri de functionare depind de zona climatica in care este amplasata
cladirea. Pentru zonele temperate, se apreciaza ca pompa de caldura acopera cam 2/3
din necesarul anual de incalzire.
In perioada rece, cand retelele electrice sunt foarte solicitate, comutarea pe o
sursa clasica, bazata pe o centrala termica (cu combustibil solid, lichid sau gazos),
descarca aceste retelele de consumul pentru alimentarea pompei de caldura,
contribind la exploatarea mai rationala a intregului sistem energetic.
Este recomandat, ca de cate ori este posibil, consumatorului de caldura sa i se
asocieze si un consumator de frig, caz in care, cu aceiasi instalatie se vor realiza
ambele efecte: producerea de caldura si producerea de frig. Acest lucru se poate
realiza fie cu o instalatie reversibila (functionand ca pompa de caldura cand se
solicita caldura si ca instalatie frigorifica cand se solicita frig), fie cu o instalatie cu
dublu efect (care produce simultan si caldura si frig). Dintre aceste procese cuplate
mentionam: climatizarea aerului (iarna se solicita incalzirea aerului iar vara racirea
lui), alimentarea cu frig a unui patinoar si cu caldura a unei piscine plasata in
vecinatate, realizarea unor procese tehnologice care decurg ca in figura 2.4.
Astfel, pasteurizarea laptelui necesita intr-o prima faza caldura pentru
incalzirea laptelui proaspat, apoi caldura pentru fierberea si concentrarea sa dar si frig
pentru condensarea vaporilor de apa rezultati in procesul de fierbere a laptelui si in
final frig pentru racirea laptelui fiert.
T

PK

timp

PC/IF

Fig. 2.4. Instalatie frigorifica si pompa de caldura utilizata in realizarea racirii si a incalzirii
necesare pasteurizarii laptelui.

Extragand caldura din procesele de condensare a vaporilor de apa si de racire a

laptelui (acesta este izvorul de caldura) si cedand-o in procesele de incalzire si

fierbere a laptelui (acestea reprezinta consumatorul de caldura), cu o singura

instalatie care este si instalatie frigorifica si pompa de caldura se pot realiza ambele
efecte termice solicitate.
c) Energia de actionare.
Similar instalatiilor frigorifice din care deriva, pompele de caldura pot utiliza
pentru antrenare diverse forme de energie:
- electrica (tipul instalatiei fiind cu electrocompresor); printre avantaje se retin
acesibilitatea si simplitatea actionarii, dezavantajul principal fiind legat de costul mai
ridicat datorat randamentului scazut de producere a energiei electrice;
- mecanica, instalatia utilizand un compresor mecanic; in acest caz, producerea
energiei de actionare se realizeaza cu turbine detentoare, cu randamente mai mari, dar
necesita prezenta acestei turbine in vecinatatea compresorului;
- termica, instalatia fiind de tip cu compresie mecanica, cu absorbtie sau cu
ejectie. In acest caz se solicita fie un combustibil care alimenteaza motorul termic al
instalatiei cu compresie mecanica cu motor cu ardere interna, sau fierbatorul
compresorului termochimic, al instalatiei cu absorbtie cu ardere directa, fie un agent
cald (abur, condens, apa calda, gaze calde) care alimenteaza fierbatorul instalatiei cu
absorbtie sau ejectorul instalatiei cu ejectie. Combustibilii lichizi sau solizi necesita
costuri suplimentare asociate transportului, depozitarii si manipularii.
Energia termica prezinta avantajele unor randamente ridicate de producere si a
unor recuperari de caldura (deci a unor costuri mai reduse), dar este asociata unor
cantitati mai mari solicitate pentru realizarea aceluiasi efect termic de catre pompa de
caldura. Diminuarea acestui dezavantaj se poate realiza atunci cand exista
posibilitatea utilizarii unei energii termice deseu (apa calda tehnologica, condens sau
abur de joasa presiune rezultate din utilizarea aburului in alte scopuri, gaze de ardere)
sau a unei energii termice regenerabile (solara, geotermala, biogaz).
Alegerea tipului de energie de actionare este legata si de disponibilitatea
acesteia. In plus, trebuie evaluat si impactul asupra mediului datorat producerii
energiei de actionare, o energie curata, chiar mai scumpa fiind de preferat.
Deasemenea, sistemele de producere simultana de energie electrica (mecanica)
si termica (cogenerare de mare, medie si mica putere) pot conduce atat la cresterea
randamentelor de producere cat si la reducerea poluarii atmosferei.
Dupa cuplarea tipului de izvor de caldura la tipul de consumator de caldura
vom intalni urmatoarele variante de pompe de caldura:
- aer aer;
- aer apa;
- apa aer;
- apa apa;
- sol aer;
- sol apa.
Dupa tipul de instalatie functionala si dupa cel al energiei de actionare a
acesteia, pompele de caldura pot fi:
- cu comprimare mecanica de vapori, cu motor electric;
- cu comprimare mecanica de vapori, cu motor termic;

- cu absorbtie (cu compresor termochimic);

- cu ejectie de abur.
In figura 2.5 este prezentata schema unei pompe de caldura cu electrocompresor, care, prin simplitatea actionarii si compactitate va fi cea mai des intalnita.

Fig. 2.5. Schema de functionare a pompei de caldura cu electrocompresor.

La implementarea unei pompe de caldura intr-un sistem de incalzire trebuie

analizate suplimentar si o serie de implicatii energetice, economice sau diverse.
Criterii energetice:
- simultaneitatea si constanta in timp a parametrilor izvorului de caldura si ai
consumatorului de caldura (temperatura, debit);

- performantele instalatiei in diferite conditii de lucru (energie termica

produsa, consum de energie de actionare, temperatura la care este preluata
si produsa caldura);
- calitatea energiei de actionare, accesul la resursele energetice din imediata
vecinatate;
- energia suplimentara (la functionarea bivalenta).
Criterii economice:
- investitia corespunzatoare;
- intretinerea necesara si costul exploatarii;
- durata de amortizare.
Criterii diverse:
- distanta relativa intre izvorul de caldura si consumatorul de caldura;
- posibilitatea recuperarii caldurii din cladire (atat pentru izvorul de caldura
cat si pentru actionarea instalatiei);
- modul de utilizare a caldurii la consumator;
- agentul termic utilizat;
- posibilitatea utilizarii simultane (sau alternative) a caldurii produse si a
efectului frigorific adiacent;
- fiabilitatea instalatiei;
- posibilitatile de reglare a functionarii in raport cu necesarul de caldura;
- nivelul de zgomot;
- gabaritul, spatiul de montaj si de exploatare necesar.
Cu cat sunt luate in calcul mai multe influente din cele mentionate, analiza
eficacitatii unui sistem de incalzire cu o pompa de caldura este mai corecta.

3. INDICATORII ENERGETICI SI ECONOMICI AI POMPELOR DE

CALDURA.
Pentru stabilirea performantelor pompei de caldura precum si a ansamblului
pompa de caldura - instalatie, este necesara cunoasterea indicatorilor energetici si
economici ai acestor sisteme.
3.1. Indicatori energetici.
Indicatorii energetici necesari analizei implementarii pompelor de caldura in
instalatiile de incalzire sunt: eficienta reala a pompei de caldura PC,R, eficienta
globala a pompei de caldura PC,G, eficienta globala a instalatiei I,G, eficienta globala
anuala a pompei de caldura PC,G,AN si eficienta globala anuala a sistemului de
incalzire SI,G,AN.
Functionarea unei pompe de caldura este caracterizata prin coeficientul de
performanta COP, definit ca raportul dintre efectul util produs (energia termica
furnizata, EC) si energia consumata pentru obtinerea lui (energia de actionare, EA).
Acest indicator este denumit si eficienta a pompei de caldura, PC.

COP = PC =

EC
EA

(3.1)

Din bilantul energetic al pompei de cladura, se poate evidentia legatura dintre

eficienta unei instalatii care lucreaza ca pompa de caldura (PC) sau ca instalatie
frigorifica (IF):
PC =

E IZ + E A
E
= 1 + IZ = 1 + IF
EA
EA

(3.2)

Cele mai rentabile sisteme sunt cele care utilizeaza simultan cu caldura produsa
si efectul frigorific adiacent EIZ, in acest caz eficienta totala este:
PC + IF =

E C + E IZ E IZ + E A + E IZ
= PC + IF
=
EA
EA

(3.3)

Cand in calcul nu se considera pierderile energetice care insotesc atat preluarea

si cedarea caldurii, cele din procesele termodinamice ale fluidului de lucru cat si cele
referitoare la utilizarea energiei de actionare, eficientele sunt teoretice. Daca se iau in
calcul si pierderile energetice din procesele reale, eficientele devin reale.
3.1.1. Eficiente teoretice.
In functie de temperaturile de referinta, se deosebesc doua eficiente teoretice
ale pompei de caldura:
a) eficienta teoretica a surselor, PC,TS.
In acest caz procesele termodinamice parcurse de fluidul de lucru sunt
considerate ideale si se iau in calcul temperaturile celor doua surse de caldura: a
izvorului, TIZ si a consumatorului, TC, obtinand:

PC,TS =

TC
=
TC TIZ

1
T
1 IZ
TC

(3.4)

b) eficienta teoretica a ciclului, PC,TC.

Procesele termodinamice parcurse de fluidul de lucru sunt considerate ideale
dar, apreciind pierderile datorate ireversibilitatilor externe, prin diferentele finite de
temperatura dintre medii, din aparatele in care se preia de la izvor si se cedeaza
consumatorului caldura, in calcul intervin temperaturile intre care se desfasoara ciclul
ideal al pompei de caldura, cea din vaporizator, TV si cea din condensator, TCd.
In acest caz, eficienta coincide cu cea a ciclului Carnot inversat, parcurs intre
aceleasi temperaturi, C.

PC,TC = C =

TC d
TCd TV

(3.5)

Cum TCd > TC si TV < TIZ, rezulta PC,TC < PC,TS.

3.1.2. Eficiente reale.
a) eficienta reala a ciclului, PC,RC.
Aceasta se poate determina luand in considerare si pierderile j, datorate
ireversibilitatilor interne, prin frecarile ce insotesc procesele reale de comprimare si
de destindere, apreciate de ex, randamentul exergetic al ciclului termodinamic real,
parcurs de pompa de caldura:

PC,RC = C ex =

TCd
(1 j )
TCd TV

(3.6)

Fig. 3.1. Variatia eficientei reale a ciclului pompei de caldura cu electrocompresor PC,RC
in functie de temperatura de vaporizare tV si de condensare tCd

In figura 3.1 este prezentata dependenta eficientei reale a ciclului pompei de

caldura cu compresie mecanica, actionata cu motor electric, in functie de temperatura
de vaporizare si de condensare. Valorile rezultate sunt mai mici cu cca 40...60% decat
cele corespunzatoare eficientei teoretice a ciclului.
Daca temperatura consumatorului de caldura este constanta (de exemplu,
temperatura interioara a spatiului de incalzit), atunci performanta reala a pompei de
caldura variaza numai cu temperatura de vaporizare (indirect cu cea a izvorului),
conform curbei 3 din figura 3.2.

Fig. 3.2. Variatia diferitelor eficiente ale unei pompe de caldura aer/aer cu temperatura
exterioara te (pentru temperatura interioara ti = 20C).

b) eficienta reala a pompei de caldura cu electrocompresor R,PCEK,

Particularizand formele de energie care intervin in cazul pompei de caldura cu
electrocompresor, eficienta reala se poate defini ca:
R , PCEK =

Cd
PK

(3.7)

unde: Cd este puterea termica instantanee cedata de condensator si eventual de

ventilatorul acestuia, in W;
PK - puterea electrica absorbita de motorul compresorului, in W.
Obtinuta prin incercari termice, R,PCEK include atat imperfectiunile transferului
caldurii (diferentele de temperatura din vaporizator si condensator), cat si pierderile
termodinamice, mecanice si electrice ale compresorului, fiind frecvent indicata de
constructorii de asemenea pompe de caldura. Coincide cu eficienta reala a ciclului,
PC,RC (curba 3 din figura 3.2).
c) eficienta globala a pompei de caldura, PC,G corespunde puterii medii
orare a condensatorului Cd,mh si puterii electrice medii orare absorbite de compresor
PK, mh, dar si de utilajele auxiliare Paux, mh (ventilatoare, pompe, rezistente electrice
pentru degivrare sau incalzire a carterului):

 PC, G =

Cd , mh
PK , mh + Paux , mh

(3.8)

Daca izvorul de caldura este aerul exterior, poate aparea givrarea suprafetei
vaporizatorului, diminuandu-i performantele (vezi curba 4 din figura 3.2).
d) eficienta globala a instalatiei, I,G; la sistemele de preparare centralizata a
caldurii se tine seama si de pierderile din reteaua de distributie, P, incat la
consumator ajunge numai puterea termica orara medie utila, C,mh,u, obtinandu-se:

I ,G =

C,mh ,u
P
= PC,G
PK ,mh + Paux ,mh
PK,mh + Paux,mh

(3.9)

Aceasta eficienta, redata de curba 5 din figura 3.2, caracterizeaza complet

calitatea pompei de caldura.
In general, utilizatorul pompei de caldura este interesat de performanta acesteia
pentru o perioada de timp (de exemplu un an), folosindu-se atunci indicatorii
sezonieri:
e) eficienta globala, anuala a pompei de caldura, PC,G AN.
Aceasta corespunde mediei anuale a eficientei globale PC,G, in timpul
sezonului de incalzire:
PC,G,AN =

Cd ,mAN
PK,mAN + Paux,mAN

(3.10)

Daca nzk este numarul de zile de incalzire, cand temperatura exterioara este tk,
in functie de zona climatica, iar nhk este numarul de ore pe zi, de functionare a
pompei de caldura, la temperatura tk, numarul anual de ore de functionare a pompei
de caldura nAN va fi:
n AN =

t k = t nc

n hk n zk

t k =te

(3.11)

unde te este temperatura exterioara, in perioada de incalzire, in C

tnc- temperatura exterioara peste care nu se solicita incalzirea datorita aporturilor termice gratuite ale cladirii.
Cu acestea, PC,G AN se poate scrie sub forma:
t k = t nc

PC,G,AN =

n hk n zk PC,Gk

t k =te

t k = t nc

n hk n zk

t k =te

(3.12)

in care PC,Gk, este eficienta globala a pompei de caldura, pentru te=tk.

Nu sunt luate in consideratie nici pierderile din reteaua de distributie a caldurii
si nici caldura cedata de sursa clasica (de varf).
Aceasta eficienta cunoscuta si sub denumirea de eficienta sezoniera pentru
incalzire, ESI, este utilizata deobicei pentru intocmirea bilanturilor energetice ale
instalatiilor echipate cu pompe de caldura.
f) eficienta globala, anuala, a instalatiei, I,G,AN.
Este similara cu PC,G,AN, dar ia in consideratie si pierderile din reteaua de
distributie a caldurii pana la consumator.
g) eficienta globala, anuala a sistemului de incalzire, SI,G,AN.
Acum sunt luate in calculul atat caldura cedata de sursa de varf, V,m,AN, cat si
puterea consumata pentru actionarea acestei instalatii alternative, PV,m,AN, in cazul
functionarii in regim bivalent:
SI ,G,AN =

Cd ,mAN + V,mAN
PK,mAN + Paux,mAN + PV,mAN

(3.13)

Aceasta eficienta este denumita si coeficient de eficacitate sezoniera CES.

In cazul instalatiilor reversibile (pompa de caldura iarna si instalatie frigorifica
vara), se utilizeaza o eficienta sezoniera de incalzire si racire, ESIR, care raporteaza
puterea termica totala furnizata de instalatie, functionand ca pompa de caldura sau ca
instalatie de racire, timp de un an, la puterea electrica totala, consumata in aceeasi
perioada.
Fata de cele mentionate anterior, trebuie subliniat ca pompele de caldura
consuma o energie de actionare calitativ diferita, functie de tipul instalatiei. Astfel,
instalatia cu compresie mecanica poate fi actionata cu energie electrica sau cu
combustibil, in timp ce instalatia cu absorbtie sau ejectie este actionata cu energie
termica. Daca se tine seama si de randamentele mult diferite de producere chiar a
aceleasi forme de energie (de exemplu energia electrica poate fi produsa cu = 0,8 in
centralele hidroelectrice, cu = 0,38...0,41 in centralele termoelectrice sau cu =
0,31...0,33 in centralele atomoelectrice), se poate concluziona ca raportarea puterii
termice livrate consumatorului la puterea de actionare a instalatiei nu serveste decat
la compararea performantelor unor pompe de caldura de acelasi tip.
Pentru a putea compara corect performantele unor pompe de caldura de tipuri
diferite, trebuie uniformizata energia de actionare. In acest sens, se raporteaza puterea
termica utila livrata anual, u,AN, la consumul anual de combustibil echivalent,
BCE,AN, necesar producerii puterii de actionare, obtinandu-se gradul de utilizare al
combustibilului, AN:
AN =

u ,AN
BCE ,AN

(kW/kg)

(3.14)

3.2 Indicatori economici.

De regula pompa de caldura realizeaza o economie de combustibil E (cheltuieli de exploatare) fata de instalatia clasica (centrala termica, incalzire electrica).
Deci, la acelasi consum de combustibil, pompa de caldura livreaza mai multa caldura
consumatorului, prin aportul gratuit al caldurii preluata de la izvorul de caldura.
Economia de combustibil este dependenta de tipul pompei de caldura si va fi
prezentata detaliat in capitolul urmator.
Pe de alta parte, pompele de caldura implica o investitie suplimentara IPC fata
de cea a instalatiei clasice ICT, care produce aceiasi cantitate de caldura.
Oportunitatea implementarii unei pompe de caldura intr-un sistem de incalzire
rezulta pe baza atat a criteriilor energetice cat si a celor economice. Astfel, se poate
determina numarul de ani in care se recupereaza sporul de investitie, I = IPC-ICT
(lei), pe seama economiei de exploatare realizata prin consumul mai scazut de
combustibil, E = ECT-EPC (lei/an):
n=

I
E

(ani)

(3.15)

Se apreciaza ca un numar de 8-10 ani este acceptabil, dar aceasta limita variaza
in timp, functie de politica energetica a tarii si de cerintele ecologice.
Micsorarea perioadei de amortizare a investitiei suplimentare se poate realiza
prin prelungirea functionarii pompei de caldura, asigurand o functionare bivalenta, de
la 3000 ore/an la 4000 ore/an si chiar la 6-7000 ore/an prin utilizarea alternativa a
instalatiei, iarna ca pompa de caldura, vara ca instalatie frigorifica.

4. ANALIZA ENERGETICA A PRODUCERII CALDURII.

Caldura necesara incalzirii cladirilor si a prepararii apei calde menajere si

sanitare se poate produce cu o sursa clasica (cazan termic) sau cu o pompa de
caldura.
Pentru o analiza energetica a modurilor de producere a caldurii consideram
aceiasi cantitate de energie primara (combustibil gazos de exemplu) si analizand
pierderile ce intervin in procesele de producere a caldurii obtinem in fiecare caz
analizat cantitatea de caldura produsa de instalatie (cazan termic sau pompa de
caldura). Se poate evidentia astfel gradul de utilizare a combustibilului de fiecare
instalatie.
4.1. Producerea caldurii cu un cazan termic.

Sunt analizate doua cazuri, dupa tipul de combustibil utilizat: lichid sau gazos.
a) Energia primara: pacura.
In figura 4.1 este prezentata schema de producere a caldurii cu un cazan termic
alimentat cu pacura.

Fig. 4.1. Producerea caldurii cu un cazan cu pacura.

Astfel, din energia primara EP (100%) reprezentata de combustibil, scazand

pierderile referitoare la acesta COMB (rafinare, transport, descarcare si manipulare),
apreciate la 10%, obtinem energia combustibilului efectiv intrata in cazan, ECOMB.

Considerand un randament al cazanului CAZ = 0.70.78, care ia in

consideratie atat pierderile prin arderea incompleta, prin radiatie si prin gazele arse,
dar si cele datorate functionarii la sarcina partiala, rezulta caldura utila U cedata
consumatorului de caldura:
ECOMB = E P (1 COMB )

(4.1)

u = ECOMB CAZ = EP (1 COMB ) CAZ

(4.2)

Gradul de valorificare a energiei primare, la un cazan cu pacura, va fi:

AN ,CTpacaura =

u
= (1 COMB ) CAZ = (1 0.1) 0.7 = 0.63
Ep

(4.3)

In figura 4.2 se prezinta bilantul energetic al cazanului cu pacura, tinand seama

de consideratiile mentionate.

Fig. 4.2. Bilantul energetic al cazanului cu pacura.

b) Energie primara: gaze.

In acest caz nu exista pierderi referitoare la combustibil (COMB = 0), iar randamentul minim al unui cazan cu gaz este mai mare decat cel cu pacura (CAZ = 0.8),
incat obtinem:
u = E P CAZ
AN, CTgaze =

(4.4)
u
= CAZ = 0.8
Ep

(4.5)

Bilantul energetic al unui cazan alimentat cu combustibil gazos este prezentat

in figura 4.3.

Fig. 4.3. Bilantul energetic al cazanului cu combustibil gazos.

4.2. Producerea caldurii cu pompe de caldura.

a) Pompa de caldura cu comprimare mecanica, cu motor electric.

Fig. 4.4. Producerea caldurii cu pompa de caldura cu electrocompresor (PCEK).

Figura 4.4 prezinta schema de producere a caldurii cu o pompa de caldura cu

electrocompresor. Caldura poate fi produsa integral de poma de caldura (functionare
individuala) sau partial de pompa de caldura si complementar de o sursa clasica
(functionare bivalenta).

* Functionare individuala.
In vaporizatorul V al pompei de caldura este preluata caldura IZV de la un
izvor de caldura. Tinand seama de pierderile ce intervin la preluarea acestei calduri
(IZV = 10%), datorate diferentelor de caldura dintre mediile ce transporta caldura,
putem obtine puterea termica a vaporizatorului 0 .
Energia de actionare a pompei de caldura Ep,PC, deci pentru antrenarea
motorului electric M al compresorului K, este produsa intr-o centrala termo-electrica
cu un randament EL = 0.38. Considerand si pierderile intervenite la transportul
energiei electrice (de la CTE la motorul electric, EL = 2%) si cele referitoare la
antrenarea compresorului (consideram un randament mecanic m = 0.97) rezulta
puterea PK consumata de compresor.
PK = E p , PC EL (1 EL ) m

(4.6)

Considerand un coeficient de performanta al pompei de caldura PC = 3...5 ,

putem obtine fluxul de caldura cedat de condensatorul C, C :
C = PK PC

(4.7)

Aceasta este deci caldura utila cedata consumatorului de caldura, U :

u = u , PC = C = E P , PC EL (1 EL ) m PC

(4.8)

Gradul de valorificare a energiei primare la pompa de caldura cu electrocompresor, cu functionare individuala, va fi deci:
AN , PCEK =

u
= (1 EL ) m EL PC = (1 0.02) 0.97 0.38 3 = 1.083
E p , PC

(4.9)

Daca in cazul producerii caldurii cu un cazan termic gradul de valorificare a

energiei primare este < 1, in cazul pompelor de caldura el este > 1, deci se produce
mai multa caldura decat energia primara utilizata. In cazul pompei de caldura cu
electro-compresor AN , PCAEK = 0.8 (ca la cazanul cu gaze) daca PC = 2.21, situatie la
care nu se mai recomanda ca pompa de caldura sa functioneze.
Bilantul energetic al producerii caldurii cu o pompa de caldura cu electrocompresor cu functionare individuala este prezentat in figura 4.5.

Fig. 4.5. Bilantul energetic al PCEK.

* Functionare bivalenta.
In acest caz pompa de caldura este cuplata cu o sursa clasica de producere a
caldurii, (consideram un cazan cu gaze pentru a putea face comparatia cu cazul
producerii caldurii integral de acesta), care intra in functionare cand apare un varf de
consum si cererea de caldura nu poate fi satisfacuta complet de catre pompa de
caldura. Deci caldura utila cedata consumatorului de caldura U este partial acoperita
de pompa de caldura, U,PC si partial de cazanul termic U,CT:
u = u , PC + u ,CT

(4.10)

Caldura utila oferita de pompa de caldura reprezinta cca 6570%, restul de

3530% este asigurata de cazan (fie simultan cu pompa de caldura, fie la o
functionare doar a cazanului, cand temperatura exterioara este mai coborata si
functionarea pompei de caldura nu se mai recomanda).
Caldura utila cedata de pompa de caldura va fi:
u , PC = C = E P , PC EL (1 EL ) m PC

(4.11)

Caldura utila cedata de cazanul termic cu gaz va fi:

u ,CT = ECOMB CAZ = E P ,CT CAZ

(4.12)

Considerand ca
U , PC 2 U ,CT

(4.13)

si ca
E P , PC + E P ,CT = 100%

(4.14)

se propune ca necunoscuta una din cele doua energii primare (EP,PC =x) si
considerand pierderile, randamentele si eficienta pompei de caldura luate in calcul
anterior, bilantul global al instalatiei devine:
x EL (1 EL ) m PC = 2 (1 x) CAZ

(4.15)

relatie care conduce la solutia: x = 59.62.

Cu aceasta, caldura utila cedata consumatorului de caldura devine:
U = 59.62 0.38 (1 0.02) 0.97 3 + 40.38 0.8 = 96.9%

(4.16)

rezultand urmatoarele participatii ale celor doua utilaje in caldura utila cedata
consumatorului:
u , PC = 64.6 66.7% din totalul caldurii cedate;
u ,CT = 32.3 33.3% din totalul caldurii cedate.

Fig. 4.6. Bilantul energetic al instalatiei cu functionare bivalenta (PCEK + CT).

Gradul de valorificare a combustibilului la instalatia cu functionare bivalenta

(pompa de caldura cu electrocompresor si cazan termic cu gaze) va fi deci:

 AN , PCEK +CT =

u
= 0.969
Ep

(4.17)

evident mai mai mic decat in cazul pompei de caldura cu electrocompresor cu

functionare individuala, reducerea fiind datorata utilizarii si a cazanului termic.
In figura 4.6. se prezinta bilantul energetic al instalatiei de producere a caldurii
cu functionare bivalenta (pompa de caldura cu electrocompresor si cazan termic cu
gaze).
b). Pompa de caldura cu comprimare mecanica, cu motor termic.

Fig. 4.7. Producerea caldurii cu pompa de caldura cu motor termic.

Motorul termic MT este mai scump decat unul electric, fiind dotat cu un
dispozitiv de racire cu apa, RM si eventual cu un recuperator de caldura din gazele
arse, RG. In acelasi timp, exista posibilitatea recuperarii unei cantitati de caldura,
altfel pierduta in mediul ambiant, prin racirea motorului si a gazelor de ardere (ce
rezulta din combustibilul care alimenteaza motorul termic). Aceste fluxuri de caldura
( RM , RG ) se adauga celui cedat de condensator ( C ), obtinand astfel, atat o cantitate
mai mare de caldura cedata consumatorului, cat si un potential termic mai ridicat (apa
calda preparata se poate incalzi inseriat functie de solicitarea consumatorului). Cum
temperatura de condensare este limitata de presiunea fluidului de lucru, in
condensator se va realiza prima treapta de incalzire. Apa calda va fi incalzita in
continuare in racitorul motorului iar incalzirea de varf va fi realizata pe seama gazelor
arse.

Bine inteles ca si aceasta pompa de caldura poate functiona in regim bivalent,

cuplata cu o instalatie clasica de producere a caldurii, caz in care determinarea
gradului de valorificare a combustibilului se face similar pompei de caldura cu motor
electric, dar pentru simplificare se va prezenta doar situatia functionarii individuale.
u = C + REC = C + RM + RG

(4.18)

C = PK PC = ECOMB M PC = E p (1 AUX ) M PC

(4.19)

REC = ECOMB (1 m ) REC

(4.20)

unde:

Consideram un randament al motorului termic M = 0.3 , un randament al

recuperarii de caldura in cele doua schimbatoare de caldura, racitorul motorului
termic RM si racitorul de gaze arse RG, REC = 0.8 , un coeficient de performanta a
pompei de caldura PC = 3 , pierderile la preluarea caldurii de la izvor, IZV = 10% si
pierderile auxiliare datorate suflantei de gaze arse si pompei de apa racire a motorului
termic AUX = 3%. Obtinem astfel gradul de valorificare a energiei primare in cazul
pompei de caldura cu motor termic, la o functionare individuala:
AN , PCMT =

u
= (1 AUX ) [ M PC + (1 m ) REC ] = (1 0.03) [0.3 3 + (1 0.3) 0.8] =
Ep

= 1.416

(4.21)

Conform normelor germane DIN 4701, proportia fluxurilor de caldura datorate

condensatorului pompei de caldura si recuperarilor de caldura din totalul caldurii utile
cedate consumatorului este:
C = (0.530.7)u;

REC = (0.470.3)u

Se remarca gradul ridicat de valorificare a energiei primare in acest caz,

compensand investitia superioara fata de o pompa de caldura cu motor electric.
Astfel, de cate ori exista posibilitatea alimentarii pompei de caldura direct cu
combustibil se recomanda aceasta instalatie.
Bilantul energetic al pompei de caldura cu motor termic este prezentat in figura
4.8.

Fig. 4.8. Bilantul energetic al pompei de caldura cu motor termic.

c) Pompa de caldura cu absorbtie.

Exista doua variante de instalatii frigorifice cu absorbtie: cu solutie apaamoniac (cu temperaturi de vaporizare positive sau negative) si cu solutie bromura de
litiu-apa (cu temperaturi de vaporizare doar positive), ambele utilizabile si ca pompe
de caldura. In acest caz este analizata cea cu solutie apa-amoniac, care poate fi cuplat
cu izvoare de caldura cu temperaturi mai variate. Schema producerii caldurii cu o
pompa de caldura cu absorbtie cu solutie apa-amoniac este prezentata in figura 4.9.
Caldura IZV de la izvorul de caldura, diminuata cu pierderile IZV , ajunge in
vaporizatorul V al pompei de caldura, unde serveste la vaporizarea amoniacului ( 0 ).
Compresorul actionat de un motor electric sau termic, de la instalatia cu
compresie mecanica, este inlocuit acum de compresorul termochimic, alcatuit din
ansamblul de utilaje: absorbitor A, pompa de solutie concentrata PS, economizor E,
fierbator F, deflegmator DF si ventil de laminare pentru solutia diluata VLS.
Actionarea compresorului termochimic implica alimentarea fierbatorului cu
energia termica F cedata de un agent incalzitor (abur, condens, apa calda, gaze
calde), sau de un combu-stibil si a pompei de solutie cu energia electrica PP. In
acelasi timp, se produce caldura A in absorbitor si DF in deflegmator. Astfel,

caldura utila cedata consumatorului de caldura, adaugand si caldura C cedata in

condensatorul C va fi:
u = C + DF + A

(4.22)

Fig. 4.9. Producerea caldurii cu pompa de caldura cu absorbtie in solutie apa-amoniac.

Similar pompei de caldura cu compresie mecanica cu motor termic, si aici

caldura utila este preparata in 3 utilaje, rezultand atat o cantitate mai mare cat si un
potential termic superior. Cum temperatura de condensare este limitata de presiunea
maxima din instalatie, condensatorul constituie prima treapta de incalzire; urmeaza
incalzirea din deflegmator, pe seama vaporilor supraincalziti de amoniac si cea finala
din absorbitor.
Comparativ cu caldura C cedata in condensator, caldura DF reprezinta
1530%, iar A 150170%, deci in acest caz caldura utila este dubla fata de
pompa de caldura cu electrocompresor, cand se producea caldura doar in
condensator. In acelasi timp, trebuie mentionat ca si energia de actionare a
fierbatorului este mult mai mare decat cea necesara actionarii compresorului ( F
> PK ), dar fiind energie termica este mai usor d e produs, fiind deci mai ieftina, mai
ales cand se poate utiliza un agent termic deseu. Energia electrica necesara antrenarii
pompei de solutie este neglijabila ( PP 0.005 F ).
Desi pompa de caldura cu absorbtie este mai complicata decat cea cu electrocompresor, faptul ca nu are piese in miscare (doar pompa de solutie), deci are un grad
redus de uzura care conduce la o perioada dubla de utilizare, face aceasta instalatie
rentabila, mai ales la puteri termice mari.
Utilizand relatia coeficientului de performanta al acestei pompe de caldura:

 C + DF + A = ( F + PP ) PC

(4.23)

F = EP ,CT CAZ TR

(4.24)

PP = E p , P EL (1 EL ) m

(4.25)

unde:

in care CAZ , EL , EL si m au valorile considerate in exemplele anterioare, iar

randamentul transportului agentului incalzitor de la CT la fierbator, TR = 0.97.
Coeficientul de performanta uzual al pompei de caldura cu absorbtie in solutie apa amoniac PC .= 1.58.
Stiind ca energia primara pentru aceasta pompa de caldura este compusa din
cea necesara producerii agentului incalzitor (pentru alimentarea fierbatorului) si din
cea electrica pentru alimentarea pompei de solutie:
E P = E P ,CT + E P , P = 100%

(4.26)

si considerand necunoscuta EP,P = x, cu relatia dintre F si PP obtinem:

x EL (1 EL ) m = 0.005 (1 x) CAZ TR

(4.27)

cu solutia: x = 0.01
Caldura utila cedata de aceasta pompa de caldura, utilizand si relatia (4.23) va
fi deci:
U = C + DF + A = ( F + PP ) PC =

=[ 99 0.8 0.97 + 1 0.38 (1 0.02) 0.97 ] 1.58 = 121.9%

(4.28)

Gradul de valorificare a energiei primare de catre pompa de caldura cu

absorbtie in solutie apa amoniac este:
AN , PCA =

u
= 1.219
Ep

(4.29)

Bilantul energetic al acestei pompe de caldura este prezentat in figura 4.10.

`Fig. 4.10. Bilantul energetic al pompei de caldura cu absorbtie in solutie apa - amoniac.
d) Pompa de caldura cu ejectie.

Producerea caldurii cu pompa de caldura cu ejectie este prezentata in figura

4.11.
Caldura preluata de la izvorul de caldura IZV , diminuata cu pierderile inerente
IZV , este utilizata in vaporizatorul V ( 0 ). Pentru antrenarea vaporilor produsi in
vaporizator, ejectorul E utilizeaza energia adusa de aburul de actionare AB , produs
intr-o centrala termica cu combustibil gazos.
Cele doua energii termice, din vaporizator 0 si de la aburul de antrenare a
ejectorului AB se regasesc in fluxul de caldura C cedat in condensatorul C catre
consumatorul de caldura:
u = C = 0 + AB

(4.30)

Cu coeficientul de performanta al acestei pompe de caldura ( PC = 1.25 ) obtinem:

C = AB PC = E p CAZ TR PC

(4.31)

Fig. 4.11. Producerea caldurii cu pompa de caldura cu ejectie.

Gradul de valorificare a energiei primare de catre pompa de caldura cu ejectie

va fi deci:
AN , PCE =

u
= CAZ TR PC = 0.8 0.97 1.25 = 0.97
Ep

(4.32)

Este evident cel mai scazut grad de valorificare a energiei primare de catre o
pompa de caldura cu functionare individuala, din cauza marelui consum de energie de
actionare a ejectorului, impus de randamentul foarte scazut al acestui compresor.
Raman valabile insa consideratiile referitoare la tipul de energie de actionare
(termica, deci mai usor de produs) mentionate si la pompa de caldura cu absorbtie.
Totusi, chiar si in acest caz, se produce mai multa caldura decat in cazul
prepararii clasice (cu cazan termic).
Bilantul energetic al pompei de caldura cu ejectie este prezentat in figura 4.12.
In tabelul 4.1 sunt prezentate rezultatele analizei energetice a producerii clasice
a caldurii (cu cazane termice) si cu diferite pompe de caldura. Se evidentiaza
economiile de combustibil (energie primara) realizate de toate pompele de caldura
fata de situatia prepararii caldurii cu cazanul termic cu gaze. Este prezentat si cazul
cazanului cu pacura, care utilizand mai multa energie primara va conduce la economii
de combustibil mai mari pentru pompele de caldura. Deasemenea, este prezentata si
functionarea in regim bivalent pentru pompa de caldura cu electrocompresor. Evident
ca si celelalte pompe de caldura pot functiona in regim bivalent, calculul gradului de
valorificare a energiei primare in aceste cazuri putandu-se face corespunzator fiecarei
situatii.

Fig. 4.12. Bilantul energetic al pompei de caldura cu ejectie.

Tabel. 4.1. Analiza energetica a producerii caldurii.

Instalatia

AN

Cazan cu pacura.
Cazan cu gaze.
Pompa de caldura cu electrocompresor. (Ep = gaze).
Pompa de caldura cu
electrocompresor si cazan.
Functionare bivalenta.
(Ep = gaze).
Pompa de caldura cu
compresor cu motor termic.
(Ep = gaze).
Pompa de caldura cu
absorbtie. (Ep = gaze).
Pompa de caldura cu ejectie.
(Ep = gaze)

0.63
0.8
1.083

Energia primara
Ep (%)
158.73
125
92.34

Economia de
combustibil E (%)
+ 33.73
0
- 32.66

0.969

103.2

- 21.8

1.416

70.62

- 54.38

1.219

82.03

- 42.97

0.97

103.09

- 21.91

5. INCALZIREA CU POMPE DE CALDURA.

5.1. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura aer-aer.

In recuperarile de caldura, deseori se utilizeaza aerul ca mijloc de transport al

caldurii, in scopul incalzirii unui spatiu.
Ca izvor, aerul prezinta avantajul accesibilitatii, mai ales in zonele cu clima
blanda. Prin utilizarea aerului evacuat din incintele incalzite, temperatura lui mai
ridicata si constanta in timp poate constitui un argument suplimentar.
Incalzirea cu aer cald este economica, necesitand temperaturi reduse, de circa
30C, realizate de pompe de caldura cu eficiente ridicate, acest fapt justificand
numarul mare de aplicatii de acest tip.
Dezavantajul principal al pompelor de caldura aer-aer este dat de transferul
slab de caldura al aerului, necesitand astfel suprafete mari de transfer de caldura atat
pentru vaporizator cat si pentru condensator. Ameliorari ale acestui neajuns se
realizeaza prin circulatia fortata a aerului (cu ventilatoare) si prevederea de promotori
de turbulenta. Din acest motiv pompele de caldura aer-aer sunt utilizate pentru puteri
termice reduse sau medii. Puterea termica obisnuita este de 1...5 kW, pentru
agregatele individuale, necesare incalzirii unui apartament, ajungand pana la maxim
100 kW la sistemele centralizate. Aceste puteri termice reduse conduc la utilizarea
numai a pompelor de caldura cu compresie mecanica.
Alt inconvenient al acestor pompe de caldura il constituie variatia puternica si
valorile foarte scazute ale temperaturii izvorului, exact in perioada anului cand se
solicita mai multa caldura. Astfel, pompa de caldura va fuctiona in regimuri de lucru
din ce in ce mai grele, consumand mai multa energie de actionare. O solutie este
utilizarea ca izvor si a aerului evacuat din incinta incalzita.
Deci, izvorul pompei de caldura poate fi: aerul exterior, aerul evacuat sau un
amestec de aer exterior cu aer recirculat din cel evacuat, ca in figura 5.1. Astfel,
vaporizatorul V preia caldura atat de la aerul evacuat din spatiul incalzit cat si de la
fractia de aer exterior. In acelasi timp, condensatorul C incalzeste amestecul de aer
exterior si aer evacuat, recirculat.

Fig. 5.1. Functionarea unei pompe de caldura cu aer recirculat.

Pompele de caldura aer-aer sunt raspandite in general in zonele cu clima

moderata, unde realizeaza bune performante in sezoanele de tranzitie. Pentru
preluarea varfului de consum, in perioadele foarte reci, sunt prevazute, de regula, cu o
instalatie clasica, alternativa (centrala termica la instalatiile mai mari, incalzire
electrica la instalatiile mai mici).
In cazul utilizarii ca izvor numai a aerului exterior, cand temperatura suprafetei
vaporizatorului, tSV, coboara sub punctul de roua al aerului, se produce condensarea
vaporilor de apa din aer pe suprafata de racire. Cand tSV < 0C, condensatul ingheata
si are loc givrarea vaporizatorului, cu consecinte neplacute asupra preluarii caldurii
de la izvor, prin rezistenta termica suplimentara opusa. Se impune astfel degivrarea
periodica, operatie ce necesita intreruperea livrarii de caldura catre consumator, un
consum suplimentar de energie si uneori chiar o investitie in plus, deci o diminuare a
performantelor pompei de caldura.
In figura 5.2 este prezentata dependenta eficientei unei pompe de caldura aeraer de rata de recirculare a aerului din incaperea incalzita. Se remarca cresterea
eficientei si coborarea temperaturii care marcheaza inceputul givrarii cu cresterea
ratei de recirculare.

Fig. 5.2. Dependenta eficientei pompei de caldura aer-aer de rata recircularii.

Dupa modul de acoperire a necesarului de caldura, instalatia poate fi prevazuta

numai cu o pompa de caldura sau si cu o sursa de adaus (de varf), de regula o
rezistenta electrica, in cazul functionarii bivalente.
Totodata, instalatia poate fi utilizata doar ca pompa de caldura (numai pentru
incalzire, deci in sezonul rece), sau/si ca instalatie de racire (concomitent, cumuland
cele doua efecte de incalzire si racire, sau alternativ in sezonul rece functionand ca
pompa de caldura iar in sezonul cald ca instalatie frigorifica). Functionarea bivalenta
sau reversibila conduce la performante superioare.
Din punct de vedere constructiv se disting urmatoarele pompe de caldura:
- monobloc, cu toate echipamentele incluse intr-o carcasa amplasata in exterior
(pe acoperis, la sol, sau alaturat cladirii deservite, ca in figura 5.3), in peretele
exterior sau in fereastra si in interior (dulap consola plasat langa peretele exterior).
- split, cu doua unitati separate, una plasata in exterior (cuprinzand
vaporizatorul si compresorul) si alta plasata in interior (cuprinzand condensatorul).
Unitatea interioara poate fi multiplicata, pompa de caldura deservind astfel mai multe
incaperi (sistem multisplit).

a)

b)

Fig. 5.3. Amplasarea exterioara a pompei de caldura aer-aer monobloc.

a) alaturat cladirii, b) pe acoperis.

Caracteristicile tehnice ale pompelor de caldura aer-aer sunt foarte diferite, de

la un constructor la altul, prin dimensiunile bateriilor de racire (vaporizatorul), sau de
incalzire (condensatorul), tipul si numarul de compresoare, debitele de aer, rata
recircularii, fluidul de lucru, sistemul de degivrare, sursa de varf, modul de
functionare.
In tabelul 5.1 sunt prezentate cateva pompe de caldura, cu izvorul de caldura
aerul sau apa, derivate din instalatiile de climatizare a aerului.
In ultima perioada, exista firme specializate in producerea de pompe de caldura
realizate special pentru incalzire si eventual pentru racire ca scop secundar.
In figura 5.4 este prezentata schema unei pompe de caldura, avand ca izvor
aerul exterior, iar consumatorul este aerul din incaperea de locuit. Functionarea este
in sistem individual (fara sursa de varf), aceste instalatii fiind raspandite in zonele cu
clima blanda, unde temperatura exterioara nu coboara sub 7C.

Puterile termice sunt reduse, 5-10 kW, aceste pompe de caldura fiind utilizate pentru
incalzirea unor apartamente, vile cu suprafata utila de 70...150 m2. Pentru o
functionare cu temperatura de vaporizare t0= -3C si cea de condensare tC=30C, cu
R134a, conform diagramelor prezentate pentru vaporizator si condensator, se obtine o
eficienta reala PC,R = 4,5.
C

30

R134a

22

AER

+ 20 C

C
+ 7 C

TC

VL

K
V

18

PK

Sc

-3

V
AER

R134a

So

Fig. 5.4. Pompa de caldura aer-aer, cu electrocompresor, cu functionare individuala.

a) schema instalatiei, b) variatia temperaturii agentilor in vaporizator si condensator.

O pompa de caldura aer-aer, cu functionare bivalenta, care poate utiliza ca

izvor aerul exterior cu temperaturi mai scazute (pana la -12C) este prezentata in
figura 5.5. Instalatia a fost realizata in Germania, servind pentru incalzirea unei vile
cu o suprafata utila de 204 m2. Necesarul de incalzire NEC si puterea termica cedata
de condensatorul pompei de caldura Cd variaza cu temperatura exterioara ca in
graficul din figura 5.5.b.
Astfel, pentru temperaturi superioare punctului de echilibru termic (tPET = 9C),
pompa de caldura acopera integral necesarul de incalzire, surplusul de caldura
furnizat fiind preluat, de un circuit de apa, in schimbatorul de caldura SC si acumulat
in rezervorul RAC, cu un volum de 3 m3. In acest caz aerul interior din camerele
incalzite AI Cm, recirculat peste suprafata condensatorului C este incalzit si apoi
cedeaza o parte din caldura acumulata schimbatorului de caldura SC.
Pentru 4C < te < 9C pompa de caldura asigura partial necesarul de caldura. O
instalatie de varf IE (rezistenta electrica cu PIE=15 kW) completeaza cererea de
caldura. Acum aerul interior recirculat este incalzit de condensatorul C si de schimbatorul de caldura SC, prin care circula apa calda incalzita cu rezistenta electrica IE.
Excedentul de caldura produs de rezistenta electrica este acumulat in RAC.
Pentru -12C < te < 4C acoperirea necesarului de incalzire se face atat de
pompa de caldura si rezistenta electrica IE, cat si prin utilizarea caldurii inmagazinate

in RAC. Aerul interior este incalzit in condensatorul C si in schimbatorul de caldura

SC cu apa calda din rezervorul RAC, incalzita suplimentar cu rezistenta electrica IE.
a)

b)

Fig. 5.5. Pompa de caldura aer-aer, cu electrocompresor, functionand in sistem bivalent.

a) schema instalatiei, b) acoperirea necesarului de incalzire in functie de temperatura
exterioara te.

Pentru temperaturi exterioare si mai scazute trebuie alese corespunzator atat

schimbatorul de caldura SC si rezervorul de acumulare al apei calde RAC, cat si

aer
proaspat
0 C

aer
evacuat
8 C

rezistenta electrica IE. De regula rezistenta electrica este modulata, putand intra in
functiune, in trepte de putere, urmarind curba necesarului de incalzire. Trebuie
mentionat ca la temperaturi exterioare mai scazute (sub -15C), cand izvorul de
caldura este aerul exterior, pompa de caldura lucrand cu un coeficient de performanta
foarte scazut, functionarea ei este oprita, necesarul de incalzire fiind acoperit doar de
incalzirea electrica. Acest sistem poate realiza incalzirea pentru intregul sezon rece,
cu o eficienta globala anuala SI,GAN = 2,1.
O pompa de caldura aer-aer, cu functionare individuala, utilizand ca izvor aerul
evacuat dintr-o hala zootehnica si servind la incalzirea acelei hale, este prezentata in
figura 5.6. Astfel, in vaporizatorul V, aerul evacuat AEv se raceste de la 20C la 8C,
iar aerul exterior, proaspat, AP este incalzit in condensator de la 0C la 20C, fiind
introdus apoi in hala. Desi ecartul de temperatura pe care se incalzeste aerul introdus
in incapere este mare, utilizarea ca izvor de caldura a aerului evacuat (cu temperatura
mai ridicata decat a aerului exterior si constanta in timp), regimul de functionare a
pompei de caldura este usor, conducand la realizarea unei bune eficiente globale
anuale PC,GAN = 2,7.

C
aer cald 20 C

V
VL
aer evacuat 20 C

Fig. 5.6. Pompa de caldura aer-aer, cu electrocompresor, pentru incalzit o hala zootehnica.

Schema unei instalatii cu functionare bivalenta, utilizata pentru incalzirea si

climatizarea unui centru comercial, cu o suprafata de 920 m2, este prezentata in figura
5.7. Sunt prevazute 3 pompe de caldura, fiecare functionand reversibil, asigurand
incalzirea centrului iarna si climatizarea vara. O instalatie frigorifica suplimentara IF
este utilizata, tot anul, pentru racirea alimentelor. Sursa de caldura de adaus SA este o
centrala termica cu gaze.
Incalzirea centrului este asigurata in functie de temperatura exterioara te, astfel:
- pentru te 12C, necesarul de incalzire este acoperit de degajarile interne ale
complexului si de caldura cedata de condensatorul instalatiei frigorifice IF;
- pentru 2C < te < 12C, functioneaza si pompa de caldura 1;
- pentru -5C < te < 2C, functioneaza si pompa de caldura 2;

- pentru -10C < te < -5C, functioneaza si pompa de caldura 3;

- pentru te < -10C, intra in functiune si incalzirea de varf SA.

Fig. 5.7. Sistem bivalent de incalzire si de climatizare a unui complex comercial

utilizand pompe de caldura aer-aer cu electrocompresor, reversibile.

Prin utilizarea pompelor de caldura in trepte, in functie de necesarul de

incalzire cat si a recuperarilor de caldura, eficienta globala anuala a sistemului de
incalzire este SI,GAN 4.

Utilizarea unei singure instalatii care sa raspunda, alternativ, celor doua cerinte
pentru climatizarea spatiilor (incalzire iarna si racire vara) a condus la realizarea
instalatiilor reversibile, care functioneaza in regim de pompa de caldura cand se
solicita caldura si in regim de instalatie frigorifica cand se solicita frig.
O prima posibilitate de asigurare a reversibilitatii functionarii instalatiei se
realizeaza prin modificarea dupa dorinta a circuitelor de aer, ca in schema prezentata
in figura 5.8, cand vaporizatorul V si condensatorul C isi pastreaza functiunea.

Fig. 5.8. Conditionarea aerului cu o instalatie reversibila prin schimbarea circuitelor de aer.

Astfel, in sezonul cald aerul interior este racit in vaporizatorul V si recirculat in

incapere, iar aerul exterior raceste condensatorul C, instalatia functionand in regim de
racire. In sezonul rece, se schimba circuitele de aer, aerul exterior (care acum devine
izvorul de caldura) este dirijat prin vaporizatorul V iar aerul interior, este incalzit de
condensatorul C si recirculat in incapere, instalatia functionand in regim de pompa de
caldura. Modificarea circuitelor de aer se face cu ajutorul unor clapete actionate
manual sau automat.
A doua posibilitate de asigurare a reversibilitatii functionarii instalatiei se
realizeaza prin inversarea circuitului fluidului de lucru, cele doua schimbatoare de
caldura, vaporizatorul si condensatorul, modificandu-si rolul.
In figura 5.9 este prezentata instalatia reversibila prin inversarea circuitului de
freon a firmei Westinghouse, utilizata pentru climatizarea aerului. Exista doua vane
inversoare pentru circuitul vaporilor de freon (VI) si a circuitului de freon lichid (CI)
intre cele doua schimbatoare de caldura: bateria exterioara si cea interioara. Pentru
protectia compresorului K contra patrunderii picaturilor de freon lichid, rezultate
dintr-o vaporizare incomplecta, a fost introdusa butelia antisoc BAS (functionand ca
un vaporizator suplimentar).
Este prezentata functionarea ca instalatie frigorifica freonul circuland pe traseul
A-B-C-D-E-F-G-H-A. Cand instalatia este pompa de caldura freonul circula pe
traseul A-B-G-F-C-D-E-F-C-B-G-H-A.

Fig. 5.9. Schema frigorifica a instalatiei reversibile Westinghouse pentru

climatizare.

Incalzirea si racirea aerului pot fi realizate si simultan de o instalatie cu dublu

efect, ca cea prezentata in figura 5.10. Este cazul climatizarii aerului, vara, cand se
solicita atat racirea si uscarea amestecului M de aer exterior E si a celui recirculat din
incapere I, (procesul MR), cat si incalzirea RC, pana la temperatura de confort, cu
care aerul este introdus in incaperea de climatizat. In loc sa fie utilizate doua
instalatii, una care sa raceasca aerul si alta care sa-l incalzeasca, se poate utiliza una
singura care sa asigure ambele efecte.
Astfel, aerul este racit si uscat in bateria de racire BR (de fapt vaporizatorul
instalatiei) si apoi este incalzit in bateria de incalzire BI. Aceasta poate fi alimentata
cu vaporii comprimati de freon constituind desupraincalzitorul si un prim condensator C1 al instalatiei frigorifice (un al doilea condensator C2 evacueaza restul de
caldura intr-un circuit de racire) ca in varianta a, sau poate fi alimentata cu o parte din
apa incalzita in condensatorul C al instalatiei frigorifice ca in varianta b.
In ambele situatii trebuie evidentiata si diminuarea investitiei la turnul de
racire.

F (BPI) BR

CA

F (BPI) BR

CA

SP BI

SP BI

VT
E

VT
M

R
C1

VR
SC

VR
SC

C2
W2
W1

Apa
de
racire

W2
W1

Apa
de
racire

Fig. 5.10. Climatizarea aerului, vara, cu o instalatie cu dublu efect.

a) incalzirea aerului cu vaporii supraincalziti de freon,
b) incalzirea aerului cu apa calda din condensator

kWh/m2 an

200
Ca
ld
ur

150
d
ar
ces
Ne

ald
ec

ura

De
ga
ja
ta

100

50

0
25

50

75

100

(%)

Suprafata periferica a caldurii

Fig. 5.11. Variatia necesarului de caldura si a caldurii degajate, in functie de suprafata

periferica a spatiului incalzit.

Sistemele de incalzire si racire simultana sunt recomandate pentru cladirile cu

aglomerari de persoane (supermagazine, sali de spectacol, sali de conferinte), unde, in
unele zone ale cladirii, prin degajarile importante de caldura de la sistemul de
iluminat, de la diversele aparate si de la ocupantii cladirii poate exista un surplus de
caldura fata de pierderile de caldura spre exterior (ca in figura 5.11), ce se pot
recupera si ceda spatiilor periferice, unde exista pierderi de caldura mai importante.

5.2. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura aer-apa.

Incalzirea spatiilor poate fi realizata si cu apa, preparata in condensatorul

pompei de caldura. Aceste sisteme se dezvolta continuu, atat pentru cladirile existente
cat si pentru cele noi.
Corpurile de incalzire impun temperatura ce trebuie produsa de pompa de
caldura:
- in ventiloconvectoare, ejectoconvectoare sau aeroterme, tw=40...50C;
- in panourile radiante (de pardoseala, de perete), tw=35...40C.
La sistemele cu izvor de caldura aerul exterior, dependente de temperatura
exterioara, cum temperatura apei preparate trebuie sa fie mai ridicata in zilele
friguroase, in aceste zile pompa de caldura este frecvent dublata sau inlocuita de
incalzirea centrala clasica.
In figura 5.12 sunt prezentate performantele unor pompe de caldura aer
exterior - apa, in functie de temperatura exterioara te si de sistemul de incalzire
utilizat (panouri radiante PR, corpuri de incalzire Ci).

PC,R
5

PR
3

POr

CI

P 0t
0
-10

tPO
-7

-5

10

15

20

te(C)

Fig. 5.12. Performantele unei pompe de caldura aer exterior-apa.

Functionarea compresorului in regim mai greu (temperatura de condensare in

aceste cazuri este mai ridicata), face ca punctul de oprire real PO al pompei de
caldura sa fie plasat la temperaturi mai ridicate decat cel teoretic POt sau decat cel de
la sistemele aer-aer. In acelasi timp, apar si problemele mentionate cu givrarea
vaporizatorului, desi decuplarea pompei de caldura la temperaturi mai ridicate
(aproximativ 7C) poate elimina acest inconvenient.
Utilizarea partiala sau totala a aerului evacuat, ca izvor al pompei de caldura,
prin temperatura mai ridicata si constanta in timp (15...22C) prelungeste functionarea instalatiei si in sezonul foarte rece. In figura 5.13 sunt prezentate performantele
pompelor de caldura aer evacuat apa (puterea termica cedata de condensator Cd ,
puterea electrica absorbita de compresor PK si eficienta reala PC , R ) in functie de
temperatura apei calde preparate (tW).

P,CD
(kW)

PC,R
4
3

30
20
10
25

CD

2
1

PK
35

45

55 tW(C)

25

35

45

55 tW(C)

Fig. 5.13. Performantele unei pompe de caldura aer evacuat-apa.

Din punct de vedere constructiv, sunt intalnite in general echipamente

monobloc, incluzand si pompa de circulatie a apei calde. Plasarea lor poate fi facuta
in exterior, la sistemele cu izvor de caldura aerul exterior, sau in interior la cele cu aer
evacuat.
Primele sisteme implica izolarea termica a condensatorului si a conductelor de
apa calda. Pentru limitarea pierderilor de caldura, aceste instalatii se pot separa intr-o
unitate exterioara (incluzand vaporizatorul si compresorul) si una interioara
(cuprinzand condensatorul si pompa de apa), alcatuind un sistem gen split.
Folosind ca izvor de caldura aerul, aceste pompe de caldura se utilizeaza pentru
puteri termice mici si medii (15-150 kW), la incalzirea locuintelor, birourilor,
minihotelurilor, halelor industriale, sau pentru prepararea apei calde de consum.
Utilizarea ventilatoarelor, pentru intensificarea vitezei aerului cald, ridica probleme,
prin zgomotul produs, la amplasarea in spatiile de dormit. Ultimele realizari, cu
minim trei trepte de turatie a ventilatoarelor, diminueaza acest inconvenient.
In figura 5.14 se prezinta schema unei pompe de caldura aer exterior-apa,
realizata de firma Airwell. Instalatia lucreaza in regim bivalent: pentru te 6C,
pompa de caldura asigura tot necesarul de incalzire, pentru te < 6C, pompa de
caldura este oprita (evitand problemele de givrare) si este pusa in functiune instalatia
clasica de incalzire, care alimenteaza aceleasi corpuri de incalzire.
Deoarece vaporizatorul V (plasat in exterior) este inundat de lichid la oprirea
instalatiei, pentru protectia compresorului K se prevede o butelie anti-soc BAS.
Compresorul este de tip ermetic sau semiermetic, cantitatea de agent de lucru
din instalatie fiind cuprinsa intre 2 si 15 kg. Electrovalva EV, de echilibrare a
presiunii inalte (IP) si joase (JP), in timpul opririi compresorului, permite demararea
usoara a compresorului monofazat.

EV
VT

CS
D
R

PAC

JP

IP

K
AE

BAS

Fig. 5.14. Pompa de caldura aer exterior-apa (doc. Airwell).

Condensatorul C este realizat din fascicule de cate doua tevi coaxiale,

asigurand circulatia in contracurent a freonului (intre tevi) si a apei (in teava
centrala). Utilizarea unui schimbator de caldura cu placi reduce diferenta de
temperatura dintre fluide si mareste substantial transferul de caldura.
In figura 5.15 este prezentata schema unei pompe de caldura aer exterior - apa,
cu compresie mecanica cu motor termic, realizata de firma Linde pentru asigurarea
incalzirii si a apei calde de consum, pentru un imobil colectiv (37 apartamente).
Pentru te > 0C, pompa de caldura asigura intregul necesar de caldura, datorita
si recuperarilor din schimbatoarele de caldura inseriate condensatorului (racitorul
motorului termic RM si racitorul de gaze de ardere RG).
La te= 0C, fluxul de caldura necesar este:
NEC = Cd + RM + RG = 109 kW

(5.1)

compresorul consumand puterea de actionare PK= 30 kW, incat pompa de caldura are
o eficienta reala PC,R = 3.6.
La temperaturi mai scazute (te < 0C), pompa de caldura este oprita, necesarul
de caldura mai mare (NEC = 175 kW, la te= -12C) este acoperit de o sursa de adaus
CT (cazan termic cu gaze).
Instalatia prepara apa calda pe ecartul 25/55C, cu care se produce intr-un
boiler B apa calda de consum cu t = 50C si se realizeaza incalzirea prin pardoseala
radianta (PR).

Fig. 5.15. Prepararea apei calde (pentru consum menajer si incalzire) cu o pompa de caldura
cu compresie cu motor termic (doc. Linde).

In figura 5.16 este prezentata schema unei instalatii realizate tot de firma Linde
pentru climatizarea aerului si incalzirea apei la o piscina acoperita. Iarna, aerul
exterior de stare E, amestecat cu aer recirculat din interior de stare I, este incalzit in
condensatorul C1 pana la starea C, cu care este introdus in piscina.
Instalatia functioneaza ca pompa de caldura, izvorul ei fiind aerul evacuat din
interiorul piscinei, de stare I, care cedeaza caldura si umiditatea in vaporizatorul V
(procesul I-R). In plus, in condensatorul C2 se prepara apa calda pentru bazinul
piscinei. Astfel, bilantul global al instalatei este:
0 + PK = Cd 1 + Cd 2

(5.2)

Daca fluxul Cd2, cedat de condensatorul C2, nu este suficient pentru incalzirea
completa a apei, se foloseste si sursa alternativa (electrica) SA.
Statia de tratare ST asigura parametrii de calitate a apei care alimenteaza
piscina.

Fig. 5.16. Climatizarea aerului si incalzirea apei la o piscina acoperita cu o pompa de

caldura (doc. Linde) a) schema instalatiei, b) procesele de tratare a aerului.

5.3. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura apa-aer.

Utilizarea principala a acestor pompe de caldura este pentru incalzirea

cladirilor de locuit, a birourilor, hotelurilor, restaurantelor si supermagazinelor.
Cum ciclul realizat de pompa de caldura este mai usor (izvorul are temperatura
mai ridicata, iar incalzirea cu aer solicita o temperatura de condensare scazuta),
aceste instalatii au performante superioare celor de tip aer-aer sau aer-apa.

La pompele de caldura apa-aer, circuitul apei poate fi deschis sau inchis (in
bucla).
Instalatiile cu circuit deschis sunt utilizate numai ca pompa de caldura, pentru
incalzirea spatiilor, fiind realizate monobloc si amplasate in consola, sub fereastra.
Pentru amplasarea in spatii care solicita un zgomot redus, compresorul se plaseaza
intr-o carcasa insonorizata si se renunta la ventilatorul condensatorului (incalzirea
aerului realizandu-se prin convectie libera).
Instalatiile in bucla de apa sunt utilizate atat ca pompe de caldura (iarna), cat
si ca instalatii de racire (vara), fiind reversibile (cu un sistem de inversare a ciclului).
Sunt utilizate, in principal, la cladirile care solicita simultan caldura si frig o perioada
importanta a anului. In aceasta categorie sunt incluse cladirile cu fatade diametral
opuse (Nord si Sud sau Est si Vest), cat si cele care au spatii interne importante si
fatade mult vitrate.
Bucla de apa inmagazineaza caldura AC, cedata de condensatoarele altor
instalatii frigorifice utilizate (pentru climatizarea salilor de calculatoare, pentru
depozitarea alimentelor) si chiar de aparatele de iluminat (racite cu apa). Circuitul de
apa fiind inchis, se prevede un vas de expansiune inchis, cu perna de azot, pentru
compensarea variatiilor de volum ale apei.
Iarna, instalatia functionand ca pompa de caldura asigura incalzirea cladirii,
bucla de apa servindu-i ca izvor de caldura se raceste, intalnindu-se situatiile:
a) AC < IZ, se pune in functiune o sursa alternativa, care incalzeste suplimentar apa din bucla,
b) AC = IZ, cazul de echilibru energetic al buclei,
c) AC > IZ, se evacueaza caldura in exces mediului, printr-un turn de racire
cu circuit inchis.
In general, apa din bucla are temperatura 18C < tw < 32C. Cand tw < 18C
(cazul a) se porneste sursa alternativa de caldura. Cand tw > 32C (cazul c) se
porneste sistemul de racire a buclei, prin turnul de racire. Utilizarea unei pompe de
caldura suplimentare, reversibila, de tip aer exterior-apa, care sa realizeze simultan
aceste doua cerinte, conduce la performante superioare ale intregului sistem.
In figura 5.17 este prezentata schema unei pompe de caldura apa - aer, cu apa
in circuit deschis, utilizata la incalzirea unei cladiri individuale.
Este folosita apa unui rau, racita in vaporizatorul V cu cca 5C, aerul incalzit in
condensatorul C fiind refulat in incapere cu 22-24C. Agentul termic este freonul
R134a, care parcurge ciclul pompei de caldura intre t0 = 3C si tC = 30C, asigurand o
eficienta reala, PC,R = 5,5.
Vaporizatorul este de tip multitubular, cu vaporizarea freonului in spatiul
dintre tevi, apa circuland in tevi, pentru a permite curatirea periodica. Se poate folosi
si un schimbatpr de caldura cu placi, cu avantaje atat la exploatare (transfer foarte
bun de caldura, curatire usoara) cat si prin spatiul redus necesar.

Fig. 5.17. Pompa de caldura apa-aer, cu apa in circuit deschis.

Daca temperatura raului este mai scazuta exista pericolul inghetarii apei in
vaporizator. In acest caz se folosesc vaporizatoare imersate in bazin, cu vaporizarea
freonului in tevi, eventuala gheata formandu-se la exteriorul tevilor, fara pericol de
spargere a acestora.
Schema din figura 5.18 prezinta o instalatie reversibila, in bucla de apa,
functionand iarna ca pompa de caldura apa - aer, iar vara ca instalatie frigorifica,
bucla de apa racind condensatorul.

Fig. 5.18. Pompa de caldura apa-aer, cu apa in circuit inchis (in bucla de apa).

Este prezentata situatia de iarna. Izvorul pompei de caldura il constitue cedarile

de caldura de la aparatele racite de bucla de apa (aparate de iluminat IL,
condensatoare ale altor instalatii frigorifice C1...C3), care alimenteaza vaporizatorul

V. Aerul proaspat, eventual amestecat si cu aer recirculat din incaperi, este incalzit de
condensatorul C. Cand temperatura buclei de apa nu este suficient de ridicata, se
porneste si sursa alternativa de caldura SA. Daca bucla de apa contine caldura in
exces, aceasta se cedeaza mediului prin turnul de racire cu circuit inchis TR.
5.4. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura apa-apa.

Folosirea apei atat ca mijloc de preluare a caldurii de la izvorul de caldura, cat

si pentru transmiterea caldurii la consumator, prin coeficientii buni de transfer de
caldura in vaporiztor si condensator, conduce la instalatii deosebit de compacte, chiar
la puteri termice mari.
Aceste instalatii sunt utilizate in doua scopuri:
- la recuperarea caldurii in marile cladiri, cu degajari importante din unele
spatii (climatizate) si utilizarea ei la incalzirea celorlalte spatii (care solicita
caldura),
- pentru incalzirea si prepararea apei calde de consum din locuinte
individuale sau colective, cladiri industriale sau agrozootehnice, complexe sportive,
folosind un izvor extern de caldura.
Puterile termice realizate sunt in concordanta cu disponibilul izvorului de
caldura (debitul de apa preluat din rau, lac sau din panza freatica), fiind intalnite in
domeniul valorilor medii si mari (500...5000 kW).
Derivand din instalatiile frigorifice pentru produs apa glaciala, cu condensator
racit cu apa, se bazeaza pe compresia mecanica sau pe absorbtie. Din punct de vedere
constructiv sunt realizate monobloc si amplasate intr-un spatiu tehnic.
Functionarea pompei de caldura este asociata unei surse alternative de caldura
(sistem bivalent) si unui turn de racire (pentru eliminarea excesului de caldura). Pot
functiona numai in regim de pompa de caldura, sau/si ca instalatie frigorifica.
Reversibilitatea este asigurata prin inversarea ciclului agentului de lucru (la instalatiile de puteri mai mici), sau a circuitelor de apa (la instalatiile mari).
In figura 5.19 se prezinta schema unei instalatii care asigura incalzirea si
prepararea apei calde pentru dusuri si bazine, la baia centrala din Zurich. Sunt
prevazute doua pompe de caldura cu compresie mecanica cu amoniac: prima, PC1,
utilizata pentru incalzire, avand ca izvor de caldura apa de rau cu tmin = 1,5C si a
doua, PC2, utilizata pentru prepararea apei calde de consum, avand ca izvor de
caldura apa evacuata de la dusuri si bai. O sursa alternativa de caldura, SA si un
schimbator de caldura pentru prepararea apei de consum, SC, asigura temperatura
dorita si in perioada friguroasa. Incalzirea de baza se realizeaza prin pardoseala iar
cea suplimentara, cu aer cald, mentinandu-se ti = 25C. Apa calda de consum este
livrata cu 45C. Puterea termica totala a instalatiei este 700 kW. Eficienta globala
anuala a sistemului, SI,GAN = 3,2.
In figura 5.20 este prezentata o pompa de caldura cu absorbtie in solutie apaamoniac realizata de firma Borsig pentru incalzirea serelor din Viena.

Fig. 5.19. Pompa de caldura apa-apa pentru incalzire si preparare de apa calda de consum
(la baia centrala din Zurich).

Izvorul de caldura este apa subterana, care se raceste pe ecartul 10/4C. Apa
calda este incalzita de la 20C la 45C. in perioada mai rece, apa este incalzita
suplimentar pana la 55C cu agentul incalzitor al fierbatorului, din circuitul retur, in
schimbatorul de caldura SC.
Puterea termica totala a instalatiei (insumand cedarile de caldura din
absorbitor, condensator si deflegmator) este AC = 1160 kW, iar eficienta globala
este:
PC ,G =

A + Cd + Df
F

= 1.7

(5.3)

Fig. 5.20. Pompa de caldura apa-apa, cu absorbtie, pentru incalzit

serele din Viena (doc. Borsig).

Datorita temperaturii mai ridicate in sezonul rece si a constantei acesteia, apa

subterana este utilizata tot mai des ca izvor al pompelor de caldura. Sunt cunoscute
realizari in Germania, Elvetia, Franta si chiar in Romania atat pentru puteri termice
reduse (apartamente, vile), cat si pentru puteri termice medii (locuinte multifamiliale,
sedii de firme) sau puteri termice mari (hoteluri).
In figura 5.21 se prezinta o instalatie reversibila realizata de firma Ciat, bazata
pe modificarea circuitelor de apa: iarna apa subterana (izvorul de caldura) este
condusa in vaporizatorul V si cedeaza caldura, iar in condensatorul C este incalzita
apa din circuitul ventiloconvectoarelor; vara vaporizatorul raceste apa din circuitul
ventiloconvectoarelor asigurand climatizarea cladirii, iar condensatorul evacueaza
caldura catre apa subterana.

Fig. 5.21. Instalatie reversibila prin schimbarea circuitelor de apa (doc. Ciat).

5.5. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura sol-aer si sol-apa.

Utilizarea solului ca izvor de caldura prezinta urmatoarele avantaje:

- accesibilitatea,
- constanta temperaturii in timp, de la o adancime dependenta de zona
climatica si natura terenului (fig. 5.22),
- temperatura destul de ridicata, chiar in sezonul rece (8...10C),
- cand se foloseste ca izvor solul cu deseuri menajere, caldura degajata in
timpul fermentarii acestora ridica temperatura solului cu 2...3C.

Fig. 5.22. Variatia temperaturii solului tSOL cu adancimea H si cu sezonul.

Dezavantajele principale ale solului ca izvor de caldura sunt:

- conductivitatea termica foarte scazuta, care conduce la suprafete mari pentru
captarea caldurii,
- investitie ridicata, datorata atat suprafetelor mari ale captatoarelor cat si
decopertarilor sau forajelor necesare pentru amplasarea lor in sol.
Din considerentele mentionate, aceste pompe de caldura sunt utilizate pentru
puteri termice reduse sau medii, intalnite la incalzirea locuintelor individuale sau
colective, asigurand integral necesarul de caldura (incalzire si preparare apa calda de
consum).
Din cauza actiunii corozive a majoritatii solurilor, cat si a cantitatii mari de
agent de lucru, rar este plasat in sol chiar vaporizatorul pompei de caldura. Se prefera
utilizarea unui fluid intermediar (apa glicolata), care preia caldura din sol si o cedeaza
agentului de lucru in vaporizator. Astfel, instalatia devine de fapt o pompa de caldura
apa-aer sau apa-apa.
Modul de dispunere a tevilor de captare in sol, poate fi vertical sau orizontal.
Amplasamentul vertical, utilizat in zonele urbane, cu spatii restranse, este
prezentat in figura 5.23-a. Tevile (sondele) sunt plasate intr-un put cu diametrul de
150 mm si cu o adancime de 18...60 m. Energia termica captata este de 20...30 W/m,
functie de diametrul tevilor si compozitia solului.
Amplasamentul orizontal, utilizat frecvent in zonele rurale, cand se dispune
de spatii mari, este prezentat in figura 5.23-b. Tevile, din polietilena sau polibutilena,
cu diametre de 25...38 mm, imbinate prin presare la cald, sunt asezate in santuri, la o
adancime de 1...2 m. Energia termica captata este de 5...15 W/m, functie de diametrul
tevilor, adancimea de pozare si caracteristicile solului.

Fig. 5.23. Amplasarea tevilor de captare a caldurii din sol pentru o pompa de caldura
a) montare verticala, b) montare orizontala.

In figura 5.24 este prezentata schema unei pompe de caldura sol-apa, utilizata
pentru incalzirea prin pardoseala a unei locuinte individuale, cu suprafata locuibila de
100 m2, realizata de firma Masser. Captatoarele sunt dispuse orizontal, suprapus, la o
adancime cuprinsa intre 1.5 si 1.8 m, avand o lungime totala a tevilor de 1000 m ( =
30x2,5 mm). Suprafata ocupata este de 200 m2 (deci dubla fata de cea a cladirii).
Pompa de caldura este plasata intr-un subsol tehnic.
Apa glicolata, recirculata in vaporizatorul V cu pompa PAG, are temperatura la
sosirea din captatoare -2...-5C iarna si 3...6C primavara sau toamna. Incalzirea in
sol este de circa 4C. Apa calda produsa in condensatorul C este trimisa cu 32C in
tevile montate in pardoseala radianta PR, racindu-se pana la 28C. Atat circuitul de
apa rece, cat si cel de apa calda, au prevazute vase de expansiune, inchise, cu perna
de azot. Termostatul TPC, bazat pe sondele S1 (in aerul exterior) si S2 (pe ducerea apei
calde), comanda pornirea-oprirea compresorului K. O pompa de apa calda Pg asigura

debitul necesar incalzirii de garda. Alte doua pompe PAC, comandate de termostatele
T1 si T2, plasate in pardoseala, asigura circulatia apei in tevile din pardoseala.

Fig. 5.24. Pompa de caldura sol-apa (doc. Masser).

6. SISTEME DE PRODUCERE SIMULTANA A CALDURII

SI FRIGULUI.

Cele mai rentabile sisteme sunt cele cu efect multiplu, cand alaturi de caldura
se produce si frig (sisteme cu dublu efect), sau se produce simultan caldura, frig si
energie electrica (trigenerare).
In figura 6.1 este prezentata schema unei instalatii cu dublu efect, incalzire si
racire, instalatia functionand atat ca pompa de caldura, asigurand prepararea apei
calde pentru o piscina, cat si ca instalatie frigorifica, realizand gheata pentru un
patinoar din vecinatate.
Instalatia de baza este cu absorbtie in solutie apa-amoniac. Formarea ghetii,
prin vaporizarea directa a amoniacului in tevile pistei la temperatura de -10C,
reprezinta in acelasi timp izvorul de caldura (se preia fluxul de caldura 0) pentru
pompa de caldura.
Apa calda pentru piscina este preparata in trepte, pe baza cedarilor fluxurilor de
caldura din condensatorul C (C), din deflegmatorul DF (DF) si din absorbitorul A

(A), pe ecartul 30 - 45C. Pentru asigurarea conditiilor de calitate a apei din piscina
s-au prevazut schimbatorul de caldura SC si statia de tratare ST.
Singurele puteri ce trebuie platite sunt cea termica, F, de alimentare a
fierbatorului din generatorul de vapori de amoniac G si cea electrica de alimentare a
pompelor de circulatie a solutiei amoniacala, PS si a apei calde, P.

Fig. 6.1. Instalatie cu dublu efect: incalzirea unei piscine si realizarea ghetii
pentru un patinoar

Coeficientul de performanata al acestei instalatii este deci:

COPIF + PC =

SC + 0 C + DF + A + 0
=
F + PP
F + PP

(6.1)

Reglarea puterii termice si frigorifice a instalatiei, in functie de necesar, se

realizeaza prin cazanul termic CT, care asigura incalzirea suplimentara a apei prin
fluxul de caldura CT si prin turnul de racire TR, in care se cedeaza mediului
surplusul de caldura TR din circuitul apei calde.
O schema de producere simultana de caldura, frig si energie electrica
(trigenerare) este prezentata in figura 6.2. Sunt cuplate trei instalatii:
- o instalatie ce parcurge un ciclu de forta Clausius Rankine CKR, care
produce energie electrica prin turbina T si energie termica in condensatorul C3,
capabila sa incalzeasca un circuit de apa de temperatura ridicata utilizat pentru
incalzire (50/70...90C) si consum menajer (25/60...65C);

- o instalatie frigorifica cu comprimare mecanica IFCM, care realizeaza o

temperatura negativa (pentru un depozit alimentar, produs gheata sau realizarea unor
procese tehnologice). Compresorul K este alimentat cu energia electrica produsa de
turbina instalatiei de forta, iar condensatorul C1 cedeaza caldura unui circuit de apa
calda de joasa temperatura utilizat la incalzire (30/50C) si pentru consum menajer
(25/45...50C);
- o instalatie frigorifica cu absorbtie IFA, in solutie de bromura de Litiu-apa,
care realizeaza temperatura solicitata de un sistem de climatizare a aerului.
Fierbatorul F este alimentat cu aburul destins in turbina T a instalatiei de forta, iar in
condensatorul C2 si absorbitorul A se incalzeste apa din circuitul de incalzire si de
consum menajer de joasa temperatura.
Realizarea apei calde si a frigului la temperaturi diferite permite racordarea la
mai multi consumatori, deci o utilizare cat mai continua a sistemului.
Sistemul este deosebit de flexibil, cand nu este necesara functionarea unei
instalatii frigorifice, se produce energie electrica suplimentara pentru sistemul
energetic national SEN. In plus, se poate realiza o incalzire suplimentara a apei in
schimbatorul de caldura SC, pe baza caldurii recuperate de la gazele arse rezultate din
centrala termica CT a instalatiei de forta, sau se poate ceda surplusul de caldura catre
mediu prin turnul de racire TR.

Fig. 6.2. Sistem de trigenerare (producere simultana de energie electrica, caldura si frig).

7. DIMENSIONAREA (ALEGEREA) UNEI POMPE DE CALDURA.

7.1. Consideratii generale.

Abundenta de instalatii ce pot functiona ca pompe de caldura, oferita de

producatori, face inutila dimensionarea acesteia ci mai degraba alegerea ei si
implementarea intr-un sistem de incalzire.
Alegerea corecta a unei pompe de caldura, in conformitate cu scopul urmarit,
(incalzire, incalzire si preparare apa calda de consum, functionare reversibila sau cu
dublu efect) si stabilirea sistemului complet de alimentare cu caldura a
consumatorului, in care pompei de caldura i se asociaza uneori si o sursa alternativa
de caldura (functionare bivalenta), trebuie sa rezulte in urma unui calcul tehnicoeconomic. Acesta este bazat pe doua criterii:
- optimum energetic: consumul minim de energie rezultat din analiza
comparativa a diferitelor variante de pompe de caldura, luand in considerare si o
sursa clasica de producere a caldurii,
- optimum economic: cheltuielile minime cu investitia necesara, dintre toate
aceste variante.
Cum, de regula, aceste doua optime nu corespund aceleasi instalatii, se
calculeaza numarul de ani in care se recupereaza sporul de investitie al diferitelor
pompe de caldura fata de sursa alternativa de caldura, pe seama economiei de
exploatare (bazata pe consumul de energie mai mic), conform relatiei 3.15. Acest
indicator va fixa solutia optima urmarita de ambele criterii.
In acest calcul trebuie tinut cont si de urmatoarele recomandari:
- metoda de calcul a necesarului de caldura trebuie sa fie corecta (dupa STAS
1907) si in conformitate cu situatia reala a cladirii. Desi in prezent exista programe de
calcul destul de exact a necesarului de caldura sau frig, pentru simplitate se apeleaza
uneori la consumuri specifice (raportari la suprafata sau volumul incalzit);
- cum informatiile comerciale, date de constructorii de pompe de caldura, sunt
deseori teoretice, optimiste, chiar eronate, se va apela la datele furnizate de
laboratoarele autorizate de incercare pentru a afla perfomantele reale;
- se vor include si consumurile auxiliare de energie permanente (ventilatoare,
pompe,), sau nepermanente (rezistente electrice pentru carter sau pentru degivrare);
- cand pompa de caldura nu acopera tot necesarul de caldura (frecvent acopera
60...70% din puterea de incalzire), se va include si consumul real al sursei alternative
de caldura;
- se va avea in vedere realizarea practica a instalatiei, care implica pierderi in
reteaua de transport a caldurii (apa, aer);
- se vor lua in considerare pierderile la livrarea caldurii urmarite in perioadele
de degivrare, inversarea efectelor, dar si avantajele aduse prin prevederea, cand este
posibil, a acumularilor termice, in circuitul izvorului si in cel al consumatorului.
Alegerea unei pompe de caldura trebuie facuta in concordanta cu modul ei de
functionare.

a) Varianta reversibila (incalzire si climatizare).

Instalatia este aleasa incat sa asigure necesarul de racire in perioada de vara; la
functionarea in sezonul rece, ca pompa de caldura, instalatia va fi astfel
supradimensionata fata de optimul economic.
b) Varianta utilizarii numai ca pompa de caldura.
Rar se prevede o instalatie care sa asigure intregul necesar de incalzire, incat,
de regula, se alege o instalatie cu o putere termica de 60...70% din necesarul de
incalzire maxim (dependent si de temperatura exterioara locala, deci de timpul de
utilizare a pompei de caldura in perioada de incalzire).
7.2. Exemplu de calcul.

Se considera cazul unui spatiu comercial care solicita un necesar de frig de 23

kW (vara, pentru temperatura exterioara te=35C si temperatura interioara ti=21C) si
un necesar de caldura de 37 kW (iarna, pentru te= -5C, ti=21C), si un debit de aer
introdus de 8 000 m3/h.
In varianta functionarii reversibile, vara ca instalatie frigorifica si iarna ca
pompa de caldura aer exterior-aer, utilizand datele furnizate de firma Carrier (tabel
7.1), se alege o instalatie monobloc, de acoperis, tip 50 QU 015 care asigura o putere
frigorifica 0 = 23,7 kW (la te = 35C si ti = 21C) si care, ca pompa de caldura,
asigura Cd = 28,4 kW (la te = -5C si ti = 21C), la un debit de aer de 9 800 m3/h.
In varianta utilizarii numai ca pompa de caldura, se propune o instalatie cu
functionare bivalenta (cu o sursa electrica de varf). Se considera ca pompa de caldura
trebuie sa acopere 70% din pierderile de caldura ale cladirii, la te = -5C, ti = 21C,
deci sa produca o putere termica Cd = 0,737 = 25,9 kW.
Se alege astfel modelul 50 QU 012, cu o putere nominala Cd = 41,7 kW
(te = 6C, ti = 21C), care asigura o putere termica de 26,4 kW in conditiile te = -5C
si ti = 21C, pentru un debit de aer de 8200 m3/h.
Tabel 7.1. Caracteristicile tehnice ale instalatiilor CARRIER
a) puterea frigorifica 0 (kW)
TIP

Debit de
aer (m3/h)

ti (C)

50 QU-012

8200

50 QU-015

9800

21
23
25
27
PK(kW)
21
23
25
27
PK(kW)

te (C)
25
20.5
25.3
30.1
34.9
11.4
27.1
31.4
35.8
40.1
12.5

30
19
23.9
28.7
33.5
12.2
25.4
29.4
34.1
38.4
13.6

35
17.6
22.4
27.2
32.1
12.9
23.7
28.1
32.4
36.7
14.9

40
16.2
21
25.8
30.6
13.7
22.1
26.4
30.7
35
15.8

45
14.1
19.2
24.1
27.5
14.7
20.1
24.3
28.6
32.2
16.7

50
13.3
18.1
22.9
24.8
15.4
18.6
22.9
27.2
29.4
17.3

b) puterea termica a condensatorului CD (kW) si puterea electrica a compresorului

PK (kW)
ti
TIP
Debit de
te (C)
3
50 QU-012

aer (m /h)

(C)

8200

18
21
24

50 QU-015

9800

18
21
24

-15
18.5
10.45
17.7
11.6
16.6
10.57
22.5
11.66
21.2
12.11
19.5
12.11

-10
22.7
11.29
21.7
11.36
20.7
11.44
25.4
12.7
24.1
12.96
22.8
13.26

-5
27.6
12.27
26.4
12.28
25.3
12.46
30
13.76
28.4
13.99
27.1
14.42

0
32.4
12.96
30.9
13.04
30
13.27
35.9
14.77
33.8
14.96
32.6
15.45

6
43.6
14.73
41.7
14.79
40.2
15.34
49.3
16.71
47.7
16.74
45.6
18.02

12
50.1
16.7
49
16.84
47.5
16.9
57.2
19.07
55.4
19.1
54
20.23

18
56.3
18.52
55
18.64
53.3
18.7
62.8
20.46
61
20.89
59.6
21.59

8. STUDIU DE CAZ: INCALZIREA UNEI LOCUINTE CU O

POMPA DE CALDURA.

S-a solicitat realizarea incalzirii unei locuinte din zona rurala (satul Frumusani
din judetul Calarasi) cu o pompa de caldura utilizand ca izvor de caldura apa freatica.
8.1. Ipoteze de calcul.

Cladirea cu suprafata utila de 240 m2 (subsol, parter, etaj si pod) era incalzita
din anul 1993 cu radiatoare de la o centrala termica cu motorina (nu exista gaze in
zona).
Calculul necesarului de caldura al cladirii s-a facut conform STAS 1907/1996
1. Temperaturile interioare au fost considerate conform dorintei beneficiarului:
+20C pentru casa scarii si spatiile anexe;
+22C pentru camerele de zi, dormitoare;
+24C pentru bai.
Proprietatile termice ale materialelor de constructie, care delimiteaza spatiile
incalzite, sunt: caramida 50 cm pentru peretii exteriori; beton 10 cm si un strat
izolator de 15 cm polistiren expandat pentru plafonul etajului (catre pod), ferestre
duble din stejar. Peretii exteriori urmeaza sa fie izolati la exterior cu un strat de 10 cm
de polistiren expandat.
Calculul necesarului de incalzire a fost realizat atat pentru situatia existenta
(fara izolarea peretilor exteriori) cat si pentru situatia viitoare, ameliorata (dupa
izolarea peretilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat), pentru mai multe
temperaturi exterioare, pentru a se putea alege eficient sursa de caldura. Astfel, a
rezultat urmatorul necesar de caldura pentru incalzire:

Situatia existenta:
Q = 18.9 kW pentru te = + 5C;
Q = 20.2 kW pentru te = 0C;
Q = 21.6 kW pentru te = - 5C;
Q = 23 kW pentru te = - 10C;
Q = 24,3 kW pentru te = - 15C;
Q = 25,6 kW pentru te = - 20C;

Situatia ameliorata:
Q = 13,6 kW pentru te = + 5C;
Q = 15,5 kW pentru te = 0C;
Q = 17,4 kW pentru te = - 5C;
Q = 18,25 kW pentru te = - 10C;
Q = 19,05 kW pentru te = - 15C;
Q = 21,1 kW pentru te = - 20C.

Pentru prepararea apei calda de consum se apreciaza un necesar termic QACC =

3 kW (3 persoane, 3 bai si o bucatarie).
8.2. Solutia propusa.
Incalzirea cladirii se realizeaza astfel:
- incalzirea spatiilor locuite (camere de zi, dormitoare, casa scarii, cava) se va
face cu ventiloconvectoare de pardoseala;
- incalzirea bailor si spatiilor anexe se va face cu corpuri statice;
- temperatura apei calde la corpurile statice si ventiloconvectoare: 50/400C;
- pentru alimentarea ventiloconvectoarelor si a corpurilor statice se utilizeaza
sisteme distribuitor/colector;
- reteaua de distributie pentru ventiloconvectoare si corpuri statice, din pexal,
se amplaseaza la plafon subsol, parter si etaj.
Necesarul de caldura al cladirii se va asigura de o pompa de caldura PC
Thermia Eko 180 si un boiler B cu capacitatea de 300l, conform schemei prezentate
in figura 8.1.
Pompa de caldura este de tip cu compresie mecanica (1 compresor scroll K)
functionand cu freon ecologic R404A. Izvorul de caldura il constituie panza freatica
cu temperatura de min 10C. Apa din putul de captare P1 este pompata cu pompa
submersibila PAR1 intr-un schimbator de caldura cu placi SCP unde se raceste de la
10C la 7C si apoi este reintrodusa in panza freatica prin al doilea put P2. Intre
schimbatorul de caldura cu placi SCP si vaporizatorul V al pompei de caldura este
recirculata o solutie de apa si etilenglicol cu temperatura de 8C/5C de pompa PAR2.
Pompa de caldura prepara un debit de 0.5 l/s apa calda pe ecartul 40C/50C
prin intermediul a doua schimbatoare de caldura: un subracitor de freon SR si un
condensator de freon C, circulatia fiind realizata de pompa PAC1. Apa calda preparata
de pompa de caldura alimenteaza boilerul B si distribuitorul. De la distribuitor sunt
alimentate ventiloconvectoarele, cu pompa PAC2 si corpurile statice, cu pompa PAC3.
Apa calda retur din ventiloconvectoare si corpuri statice este readusa in pompa de
caldura prin intermediul colectorului. Apa potabila preluata cu pompa submersibila
PAR3 din putul P3 este preparata ca apa calda de consum pe ecartul maxim 10C/45C
cu prioritate (un ventil cu 3 cai asigura alimentarea boilerului B cu tot debitul de apa
calda din circuitul SR, C). Incalzirea finala a apei calde de consum, iesite din boiler,
se face in desupraincalzitorul de freon DS (pana la temperatura de 50...55C).

In conditii nominale de functionare (temperatura intrare solutie rece in

vaporizator tV1 = 0C si temperatura iesire apa calda din condensator tAC1 = 50C)
pompa de caldura asigura o putere termica C = 16,5 kW. In conditiile de functionare
cu tV1 = 8C si tAC1 = 50C puterea termica cedata de pompa de caldura este C = 21
kW. Se constata ca aceasta putere termica acopera partial necesarul de incalzire al
cladirii, si anume doar pentru temperturi exterioare mai mari de -5C, in conditiile
existente si aproape integral (chiar pentru temperturi exterioare de -20C), in
conditiile cladirii ameliorate (cu peretii exteriori izolati).
Pentru acoperirea restului de necesar de caldura (incalzire si preparare apa
calda de consum) pompa de caldura este echipata cu 3 rezistente electrice de cate 3
kW, care intra in functiune automat, functie de temperatura interioara setata.
Pompa de caldura PC este realizata monobloc: intr-o carcasa fiind incluse
compresorul K, vaporizatorul V, subracitorul SR, condensatorul C, desupraincalzitorul DS, rezistentele electrice, pompa de solutie rece PAR2, pompa de apa calda PAC1,
tabloul electric si de automatizare. Amplasarea pompei de caldura se face in centrala
termica existenta la subsolul cladirii. Tot in centrala termica se va amplasa si
schimbatorul de caldura cu placi SCP, boilerul B, distribuitorul si colectorul de apa
calda si pompele de circulatie PAC2, PAC3.
Pompele de apa rece PAR1 si PAR3 se amplaseaza in putul P1, in panza freatica
respectiv in putul P3, in panza de apa potabila.
Pompa de caldura are urmatoarele posibilitati de reglare:
- reglarea puterii termice livrate, prin oprirea pornirea compresorului si a
intro-ducerii in functiune a rezistentelor electrice in functie de temperatura exterioara
si de temperatura interioara a unui spatiu incalzit (exista doua sonde care sesiseaza
tempe-ratura exterioara si pe cea din interiorul cavei, camera alaturata centralei
termice, care sunt conduse la panoul de automatizare al pompei de caldura);
- pompa de apa freatica PAR1 este pornita odata cu pompa de apa
glicolata PAR2 cu 30 sec. inainte de pornirea compresorului;
- pompele de apa calda PAC2 si PAC3 sunt actionate odata cu cea din
componenta pompei de caldura, PAC1.
Pentru reglarea debitelor din reteaua de distributie a apei calde din circuitul de
incalzire, sunt prevazute urmatoarele masuri:
- un prim reglaj al debitelor cu care sunt alimentate unitatile terminale
(ventiloconvectoare sau radiatoare) este realizat prin reducerea progresiva a
diametrelor conductelor de alimentare;
- un reglaj de baza este realizat prin prevederea de vane de reglaj a debitului
pentru fiecare coloana;
- un reglaj final la unitatile terminale este realizat prin robinetele termostatate
(la radiatoare) si prin termostatele de ambianta setate la temperatura dorita
in fiecare incapere (pentru ventiloconvectoare).

Fig. 8.1. Schema legaturilor pompei de caldura Thermia Eko 180 la instalatia de incalzire.

8.3. Analiza economica.

Comparand aceasta solutie de realizare a incalzirii locuintei prezentate cu alte

variante posibile (cazan cu GPL, cazan cu motorina si cazan cu gaze) rezulta o
investitie superioara pentru pompa de caldura dar si o economie la cheltuielile de
exploatare, care face posibila recuperarea sporului de investitie.
In tabelele 8.1 si 8.2 sunt prezentate investitiile necesare si cheltuielile de
exploatare pe o perioada de 10 ani in variantele considerate.
Tabel 8.1. Investitia pentru pompa de caldura si diferite cazane termice.

Pompa de caldura
Pompa de caldura/cazan
Captare apa freatica
Schimbator de caldura
Pompe circulatie
Rezervor combustibil
Bransament gaz
Total

7 700 E
4 900 E
1 300 E
1 200 E
15 100 E

Cazan termic cu combustibil:

GPL
Motorina
Gaz
3 000 E
3 000 E
3 000 E
3 500 E
3 500 E
4 000 E
6 500 E
6 500 E
7 000 E

Tabel 8.2. Cheltuielile de exploatare pentru pompa de caldura si diferitele cazane termice.

Caracteristici
CT GPL CT motorina CT gaz PC EKO 180
Putere termica (kW)
24
24
24
21+9
Putere calorifica
6.3
10
9.44
combustibil (kW/l)
Randament CT/Eficienta PC
0.9
0.85
0.9
2.33
Consum orar (combustibil
4.23
3.02
2.84
9
l/h; energie electrica kW)
Functionare anuala (ore/an)
1 700
1 700
1 700
1 870*
Pret combustibil (E/l);
0.5
0.9
0.3
0.087
energie electrica (E/kWh)
Consum anual (l/an;
7 191
5 134
4 828
16 830
kWh/an)
Cost anual energie (E/an)
3 595.5
4 620.5
1 448.5
1 464
Crestere pret energie
1.4
1.4
2
1.3
estimata in 10 ani
Cheltuieli energie in 10 ani
50 337
64 687
28 970
19 032
(Euro)
* s-a considerat ca functionarea anuala a rezistentelor electrice este de 10% din
perioada normala de functionare, deci la cele 1 700 ore/an se adauga 170 ore/an.

Rezulta astfel perioada de recuperare a investitiei suplimentare pentru pompa

de caldura, comparativ cu cazanele termice.
Fata de cazanul cu GPL:
N=

I PC I CT ,GPL
ECT ,GPL E PC

15100 6500
= 2.74ani
5033.7 1903.2

(8.1)

Fata de cazanul cu motorina:

N=

I PC I CT ,motorina
ECT ,motorina E PC

15100 6500
= 1.88ani
6468.7 1903.2

(8.2)

Fata de cazanul cu gaz natural:

N=

I PC I CT ,Gaz
ECT ,Gaz E PC

15100 7000
= 8.15ani
2897 1903.2

(8.3)

Bibliografie

1. H.L von Cube, F. Steimle-Warmepumpen, Grundlagen und praxis, VDIVerlag GmbH, Dusseldorf, 1978;
2. J.Bernier- La pompe de chaleur, mode demploi, tome I, P.Y.C. Edition,
1979;
3. F.Chiriac- Instalatii frigorifice, E.D.P. Bucuresti, 1981;
4. MEE-ICCE, ICEMENERG Bucuresti- Utilizarea pompelor de caldura,
Sinteza documentara privind tehnologia pompei de caldura si modul actual de
aplicare, 1981;
5. M. Ilina, C.Bandrabur s.a.- Energii neconventionale utilizate in instalatiile
din constructii, E.T. Bucuresti, 1987;
6. Dr.Hera s.a.- Manualul de instalatii, vol. Instalatii de incalzire, cap. 4.6.
Incalzirea cu pompe de caldura, pg. 161-173, ed. Artecno Bucuresti srl, ISBN 97385936-1-1, 2002;
7. Dr. Hera- Instalatii frigorifice, vol 1 Agenti frigorifici, ed. Matrix Rom
Bucuresti, ISBN 973-685-876-X, 2005;
8. ***-Corporation des matres mcaniciens et tuyauterie du Qubec- Systme
de chauffage et de climatisation air puls, Montral-Qubec, 1991.
9. *** Cataloage ale firmelor Airwell, Carrier, Ciat, Daikin, De Longhi, Linde,
Sampo, Thermia, Trane, Wesper, York.