George Calinescu

GEORGE CALINESCU
s-a născut în 19 iunie 1899, in Bucureşti. In timpul copilariei el se afla la Botosani si

Iasi.Urmeaza liceul „Gh. Lazăr" din Bucureşti, ultima clasă o termină la Liceul Internat din Iaşi şi susţine bacalaureatul
la Liceul „Mihai Viteazul" din Bucureşti (1918). Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, secţia de
filologie modernă şi filozofie. Are profesori pe N. lorga, Vasile Pârvan, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu. M.
Dragomirescu, Ov. Densusianu şi Ramiro Ortiz.
Din 1919 datează primele încercări literare, trimite versuri şi maxime la revista „Sburătorul" şi frecventează cenaclul
condus de E. Lovinescu. în 1921 călătoreşte în Italia, publică în revista „Roma" (1922). condusă de Ramiro Ortiz.
despre care G. Călinescu se va exprima mai târziu cu un mare respect: „Tot ce-am învăţat în Universitate de la R.
Ortiz am învăţat. Cu el m-am deprins a scrie cărţi, cu el am deprins meşteşugul informaţiei şi al construcţiei critice pe
substrat istoric, de ia el ştiu tot ce ştiu".
In 1923 susţine examenul de licenţă în italiană, secundar franceza şi româna. Activitate didactică la Bucureşti şi
Timişoara (1924). Pleacă în Italia pentru specializare, cu o bursă pentru doi ani la „Şcoala Română din Roma",
condusă de Vasile Pârvan. face intense cercetări arhivistice. deprinzând tehnica strângerii documentelor şi
informaţiilor, ce-i va fi atât de folositoare în viitoarele lucrări.
In 1926. întors în ţară, publică versuri la „Universul literar" şi la „Sburătorul". se bucură de atenţia lui E. Lovinescu,
determinându-1 pe acesta să exclame: „Domnul Călinescu este mintea cea mai ascuţită a generaţiei de astăzi. Am
credinţa că mă va continua în critica literară". Devine redactor la a treia serie a „Sburătorului" (1926-1927), alături de
E. Lovinescu. F. Aderca. P. Constantinescu. VI. Streinu. între 1926 şi 1937 este profesor la Liceul „Gh. Şincai". coleg
cu E. Lovinescu. I.M. Raşcu, Al. Graur, Gh. Nedioglu. Publică în revista „Viaţa literară", polemizează asupra unor
probleme actuale ale criticii, conduce revista „Sinteza" (nr. 1-3). colaborează la „Gândirea" cu studii despre Lovinescu,
Ionel Teodoreanu. H. Papadat-Bengescu. N. Crainic.
Anul 1928 este momentul cristalizării depline a conştiinţei sale de critic: „S-a isprăvit - e de neînlăturat - sunt critic".
în 1930 devine redactor al revistei ..Roma", editează revista „Capricorn" (nr. 1. 2). publică în „Vremea" şi desfăşoară
o bogată activitate Je comentator al actualităţii literare în revistele „Universul literar". „Viaţa românească" şi. cu
deosebire. în „Adevărul literar şi artistic". Călătoreşte în Franţa şi în Italia. Editează revista săptămânală de critică şi
informaţie literară „Jurnalul literar" (1 ian. - 31 dec. 1939).
Publică Principii de estetică (1939), tipăreşte Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941). Lucrarea
fusese proiectată în două volume, dar în toamna anului 1940 G. Călinescu îi propunea lui Al. Rosetti „să facem din tot,
oricât de gros (să zicem 800 pag. din cauza clişeelor), un singur volum compact ca o enciclopedie". La 15 aprilie 1941
anunţă finalizarea volumului
In 1943 publică piesa - parabolă Sun sau Calea neturburată (Mit mongol), îşi reia activitatea publicistică în „Vremea",
unde continuă „Cronica mizantropului". Tipăreşte Istoria literaturii române. Compendiu (1945), Impresii asupra
literaturii spaniole (1946)
Din 1945. cu câteva întreruperi, devine profesor de istoria literaturii române moderne la Facultatea de Litere din
Bucureşti.
în 1947 apare la Bucureşti seria nouă a revistei „Jurnalul literar"; devine membru al Academiei Române, dar este
eliminat ca profesor din universitatea bucureşteană.
Publică însă intens: Bietul Ioanide, roman (1953), Nicolae Filimon (1959), Scrinul negru. roman (1960), monografia
Gr.M. Alexandrescu (1962), volumul de poezii Lauda lucrurilor (1963), Cronicile optimistului (1964).
G. Călinescu moare la 12 martie 1965, în Bucureşti.
Postum apar câteva lucrări originale şi multe culegeri:

Estetica basmului; Vasile Alecsandri (1965); Opere, voi. I-XVII (1965-1983); I. Eliade-Rădulescu şi şcoala sa; Studii şi
cercetări de istorie literară (1966); Scriitori străini; Ulysse (1967), Universul poeziei; Gâlceava înţeleptului cu lumea
(Cronica pesimistului şi optimistului. 1927-1949), voi. I—II, 1973-1974.
în 1982 i se retipăreşte Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ed. a Ii-a. revizuită şi adăugită (ediţie
de Al. Piru).

George Calinescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

George Calinescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

George Calinescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEORGE CALINESCU

s-a născut în 19 iunie 1899, in Bucureşti. In timpul copilariei el se afla la Botosani si

Postum apar câteva lucrări originale şi multe culegeri:

S-ar putea să vă placă și