CAIET DE PROGRES SCOLARC

Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică

1. Funcţia exponenţială
1) Puteri cu exponent natural nenul;
2) Semnul puterii cu exponent natural;
3) Puterea produsului şi a câtului a două numere reale;
4) Înmulţirea puterilor care au aceaşi bază;
5) Ridicarea unei puteri la altă putere;
6) Împărţirea puterilor cu aceeaşi bază;
7) Compararea puterilor;
8) Funcţia putere.
9) Puteri cu exponent negativ;
10) Funcţia putere de exponent negativ.
2. Logaritmi
1) Radicalul unui număr pozitiv;
2) Funcţia radical;
3) Radicalul de ordin impar al unui număr negativ ;
4) Proprietăţile radicalilor ;
5) Operaţii cu radicali ;
6) Ecuaţii iraţionale.
3. Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice
1) Puteri cu exponent raţional pozitiv;
2) Puteri cu exponent raţional negativ;
3) Funcţia putere de exponent raţional
4. Sisteme inecuaţii exponenţiale şi logaritmice. Inecuaţii.
5. Aplicaţii. Evaluare. Test de evaluare

Nrumăr de ore: 12h

LECŢIA 1………Timp de studiu 50 minute…………CAPITOLUL 3.
Funcţia exponenţială
1). Puteri cu exponent real

a). Puteri cu exponent real pozitiv

Fie a > 1. Se numeşte puterea x a lui a un număr real y care, pentru orice număr
natural n , satisface inegalităţile :
, ,,
a xn  y  a xn ,
unde numărul real x>0 are reprezentărie zecimale x şi x prin lipsă şi repectiv prin ados cu
o eroare mai micş decât 10  n .
Numărul y dat de definiţia precedentă se notează a x şi se citeşte a la puterea x.
Fie 0 < a < 1 şi x un număr real pozitiv. Se numeşte puterea x a lui a un număr real y
, ,,
care, pentru orice număr natural n , satisface inegalităţile : a xn  y  a x n .
Atenţie ! Oricare ar fi a > 0 şi x > 0 are loc a x > 0.

b). Puteri cu exponent real negativ

1
Dacă a > 0 şi x > 0 este un număr real negative, atunci prin definiţie are loc: a 
x

a x
.
Prin convenţie se scrie a 0  1 .

c). Proprietăţi ale puterilor cu exponent real

1. a x  a y  a x  y ;
2. a x : a y  a x  y ;
3. ( a x ) y  a x  y ;
4. (a  b) x  a x  b x ;
5. a x : a x  (a x ) : (b x ) .
2). Funcţia exponenţială
Definiţie. Funcţia f:R(0,+), f(x) = a x , unde a > 0, a  1 se numeşte funcţia exponenţială
de bază a.
Proprietăţi
1). a). Dacă a >1, atunci pentru x > 0 avem a x >1 ar loc a x > 1, iar pentru x < 0 are
loc a x < 1.
b). Dacă 0 <a <1, atunci pentru x > 0 avem a x <1, iar pentru x < 0 avem a x > 1.
2). Dacă x = 0. atunci oricare ar fi a > 0 are loc a 0  1
3). Pentru a > 1, funcţia exponenţială f:R(0,+), f(x) = a x este strict crescătoare,
iar pentru 0 < a < 1, funcţia este strict descrescătoare.
4). Funcţia exponenţială f:R(0,+), f(x) = a x , a > 0, a  1 este bijectivă.
Demonstraţie.Se arată că f este injectivă. Fie, x1 , x2  R astfel încât x1  x2 . Atunci are loc
x1  x2 sau x1  x2 . Să presupunem, de exemplu, că x1  x2 . Atunci, după monotonia
funcţiei exponenţiale, rezultă că :
1). Dacă a > 1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
2). Dacă 0<a>1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
Analog, rezultă pentru x1  x2 .
Deci f este injectivă.
Surjectivitatea nu se poate demonstra în clasa a X-a. Dar, dacă se foloseşte graficul, se
observă că oriceparalelă dusă prin puncteale codomeniului (0, +) graficul funcţiei este
interesctat în cel puţin un punct.
5). Funcţia exponenţială f:R(0,+), f(x) = a x , a > 0, a  1 este inversabilă. Inversa funcţiei
exponenţiale se numeşte funcţie logaritmică.

3). Graficu funcţiei exponenţiale

Graficul funcţiei exponenţiale se construieşte prin puncte.
Exemplu.
 1
Să se construiască graficul funcţiei f:R(0,+), f(x) = a x , pentru a  2, 2  .
 
Se întocmeşte un tablou de valori pentu cele două cazuri :
 x  3 2 1 0 1 2 3
+
f(x) 1 1 1
1 2 4 8
8 4 2

x  3 2 1 0 1 2 3
+
f(x) 1
 27 4 2 1 4
2
27

Graficele celor două funcţii sunt reprezentate mai jos :

Analizând cele două grafice, constatăm că ele au următoarele proprietăţi :

1. Graficele se găsesc deasupra axei Ox ;
2. Trec prin punctul de coordonate (0, 1) ;
3. Graficul fiecărei funcţii este construit dintr-o singură ramură care ,,urcă’’
4. Graficul se apropie din ce în ce mai mult de axa Ox pozitivă dacă dacă 0<a<1 şi de Ox
negativă dacă a > 1.

CE TREBUIE SĂ ŞTIM

f(x)= f(x)=

y y
27 F 27

E
4 4
2 D 2
C B C
B 1 1 D E

3 2 1 O 1 2 3 x 3 2 1 O 1 2 3 x
 m
1. Orice putere raţională de forma a n se poate scrie sub forma unui radical de forma
n
am .
2. Dacă a>1 este un număr real, atunci dintre două puteri cu exponent raţional
pozitivale ale acestui număr, este mai mare acela al cărei exponent este mai mare.
3. Dacă 0 < a <1 este un număr real, atunci dintre două puteri cu exponent raţional
pozitivale ale acestui număr, este mai mare acela al cărei exponent este mai mic.
4. Prin numărul real y  3 2 se înţeleg aproximările:

1 2  2 31  y  32
1,4  2 ,1,5 31, 4  y  31, 5
1,41  2  1,42 31, 41  y  31, 42
1,414  2  1,145 31, 414  y  31,145
............................. .........................

LECŢIA 1 ………..…Probleme rezolvate ………….CAPITOLUL 3.

2

E1. C3-1. Ce se înţelege prin numărul real y   

1
se înţeleg aproximările:
3
E1. C3-1. Rezolvare
2 1
1 1
   y 
1 2  2  3  3
1, 5 1, 4
1,4  2 ,1,5 1 1
   y 
1,41  2  1,42   3  3
1, 42
1,414  2  1,145 1
   y  31, 41
.............................  3
1, 415 1,144
1 1
   y 
 3  3
.........................
E2. C31-1. Să se demonstreze că funcţia f:R(0,+), f(x) = 3 x este strict crescătoare.
E2. C3-1. Rezolvare. Din x1  x2 , rezultă că există u > 0 astfel încât x2  x1  u . Atunci
a x1  a x 2  a x1  a x1  u  a x1 (1  a u ) şi deoarece u > 0 după proprietatea funcţiei exponenţiale
rezultă că a u  1 . Aşadar, a x1  0  1  a u  0, de unde a x1 (1  a u )  0 . Înseamnă că
a x1  a x2  0  a 1  a 2  f ( x1 )  f ( x2 )  f strict crescătoare.
x x

8

   26
1
E3. C32-1. Să se aducă la forma cea mai simplă  8
4
3
 .
 
E3. C3-1. Rezolvare. Avem succesiv:
8
8 8 8 8 6
 13
 26

   26
=     26
=  23
   26
= 2  3 2  3 
1 13 1 13 1 13
=  8  2  3  26
1 13
 
1 26
4 
=  
=
3
82  
 8 3
 8 3
   
2 3

    

  
      
8 2 2
13 8 2
  12 13  1 8
=  1  =  1 
26 4 2
2
1
 =   . =  
 2 2 2 2
2 26 2 2

E4. C3-1. Să se compare m şi n dacă este adevărată inegaitatea:

( 3  2 )m  ( 3  2 )n .
E4. C3-1. Rezolvare. Baza fiind subunitară 0  3  2  1, pentru adevărul inegalităţii
rezultă m  n.
E5. C3-1. Să se afle mulţimea valorilor lui x pentru care:
(0,01) 3  ( 10 ) x  1 .
E5. C3-1. Rezolvare. Avem succesiv :
3 1
 1  x 1
(0,01)  ( 10 )  1  
3 x
  10 2  1  (10  2 )3  10 2  1 
 x

 100 
1 x x
 10 23  10 2  x  1  10 6  2   100   6   0  x  (,12) .
2
x x 1

E6. C3-1. Sunt echivalente inegalităţile     

1 1
şi 2 x  x  1  ?
9 3

LECŢIA 2……….Timp de studio 50 minute…………CAPITOLUL 3

Logaritmi
1). Logaritmi
Fie a>0 un număr realşi a1. Ecuaţia de forma a  N , N  0 (1) are o soluţie unic
x

determinată notată prin: x  log a N (2).

log a N se numeşte logaritmul numărului pozitiv N în baza a.
Din (1) şi (2) se obţine a log a N  N , care ne arată că logaritmul unui număr real pozitiv este
exponentul la care trebuie ridicată baza a pentru a obţine numărul dat.
De exemplu, a calcula log 2 32 ,înseamnă a găsi un număr real x aşa încât să avem x2 = 32.
rezultă x = 5.
a). În practică se folosesc logaritmii în baza zece care se mai numesc logaritmi zecimali. Se
notează cu lg în loc de log10
a). În matematică se folosesc logaritmii în baza e  2,718281... care se numesc logaritmi
naturali şi se notează cu ln în loc de log e .

2). Proprietăţile logaritmilor

1. Dacă A şi B sunt două numere positive, atunci are loc:
log a ( A  B )  log a A  log a B .
Proprietatea se poate extinde pentru n numere pozitive A1 , A2 , ..., An şi avem :
log a ( A1  A2  ...  An )  log a ( A1 )  log a ( A2 )  ...  log a ( An ) .
 A
2. log a    log a A  log a B .
B
3. Dacă A este un număr pozitiv şi m un număr real arbitrar, atunci are loc :
log a Am  m log a B .
4. Dacă A este un număr pozitiv şi n  2 un număr natural, atunci are loc :
1
log a n A   log a A . Proprietatea 4 poate fi privită ca un caz particularal proprietăţii 3.
n

3). Scimbarea bazei logaritmului aceluiaşi număr

Dacă a şi b sunt două numere pozitivediferite de 1, iar A un număr pozitiv oarecare, are loc
egalitatea:
log a A  log b A  log a b
Numită formula de schimbare a bazei unui logaritm.
Dacă în egalitatea de mai sus, A = a, atunci formula devineaaa ;
1
logb a  log a b  1  log a b  .
logb a
4). Operaţia de logaritmare a unei expresii
Operaţia de logaritmare are scopul de a transforma operaţii complicate de înmulţire, împărţire
şi ridicare la putere în operaţii de adunare, scădere şi împărţire la numere naturae.
15  5 231  3 51
Să se logaritmeze expresia: E =
32  72  733
Se logaritmează expresia într-o bază oarecare a :
15  5 231  3 51
log a E  log a  log a (15  5 231  3 51)  log a ( 32  72  733 )  =
32  72  733
1 
log a 15  log a 5 231  log a 3 51)    (log a 32  log a 72  log 733) 
 2 
1 1  1 1 1 
= log a 15   loga 231   loga 51    loga 32   loga 72   loga 733) .
5 3  2 2 2 
În general, dacă E este o expresie algebrică în care apar produse de puteri şi radicali,
putem să-i asociem o expresie, notată logE , în care apar sume, diferenţe de logaritmi
înmulţite cu anumite numere raţionale.

5). Funcţia logaritmică

Prin definiţie, se numeşte funcţie logaritmică funcţia f : R  (0,), f ( x)  log a x , unde a >
0, a  1.

Proprietăţi :
1. f (1)  0 , ceea ce înseamnă că log a 1  0 .
2. Funcţia logaritmică este monotonă şi anume dacă a>1, funcţia este strictcrescătoare,
iar dacă 0<a <1, funcţia este strict descrescătoare.
3. Funcţia logaritmică este bijectivă.
4. Funcţia logaritmică este inversabilă. Inversafuncţiei ligaritmice în baza a este funcţia
exponenţială f : (0,)  R , f ( x)  a .
x

Dacă x  (0,) avem ( g  f )( x)  g ( f ( x))  g (log a x)  a a  x

log x

şi dacă y  R , atunci ( f  g )( y )  f ( g ( y ))  f (a y )  log a a y  y .

6). Graficu funcţiei exponenţiale
Graficul funcţiei exponenţiale se construieşte prin puncte.
Exemplu
 1
Să se construiască graficul funcţiei f: (0,+)R, f(x)= log a x , pentru a  2, 2  .
 
Se întocmeşte un tablou de valori pentu cele două cazuri :

x 1 1 1
0 1 2 8
8 4 2
+
f(x) | 3 2 1 0 1 3

x 1 1 1
0 1 2 8
8 4 2
+
f(x) | 3 2 1 0 1 3

Graficele celor două funcţii reprezentate mai jos au proprietăţile :

1).Graficele se găsesc la dreapta axei Oy ;
2).Trec prin punctul de coordonate (1, 0) ;
3).Graficul fiecărei funcţii este construit dintr-o singură ramură care ,,urcă’’ dacă baza a >
1 şi ,,coboară’’ dacă baza 0<a<1 
4).Graficul se apropie din ce în ce mai mult de axa Oy pozitivă dacă 0<a<1  şi de axa Oy
negativă dacă a > 1.
5).Graficul funcţiei logaritmice este simetricul graficului funcţieiexponenţiale faţă de
prima bisectoare.

f(x)= f(x)=
y y

1 2 3 x 1 2 3 x
LECŢIA 2………….....Probleme rezolvate…………..CAPITOLUL 3
1
E1. C3-2. Să se calculeze: a). log 2 128 ; b). log 3 ; c). log10 0,001 .
27
E1. C3-2. Rezolvare. a). log 2 128 =x  2 x  128  2 x  26  x  6 ;
1 1
b). log3 =x  3x   3x  3 3  x  3 ; c). log10 0,001 =x
27 27
 10 x  0,001  10 x  103  x  3 .
E2. C3-2. Să se calculeze: a). log 2 1000  log 2 125 ; b). log 3 5 81  ;
1 1 1
c). log 6  log 6  ; d). 3  lg 25  2 lg125   lg 5 .
54 12 2
E2. C3-2. Rezolvare
1000
a). log 2 1000  log 2 125  log 2  log 2 8  log 2 23  3  log 2 2  3 1  3
125
1 1 1 4
b). log3 81   log3 81   log3 34   4  1  ;
5

5 5 5 5
1 1  1 1 1
c). log 6  log6  log6     log 6 4  log 6 6  4  4  1  4
54 12  54 12  6
1 9
1 253  1252 5 2  53 5
d). 3  lg 25  2 lg 125   lg 5  lg  lg 1
 lg 5 2  lg 5 2
2 5
52
log 2 x
E3. C3-2. Să se arate că expresia E  nu depinde de x.
log 3 x
E3. C3-2. Rezolvare. Avem
 log 2 x log 2 x 1
E    1.
log3 x log 2 x  log 2 2 log 2 2
E4. C3-2. Să se reprezinte pe acelaşi sistem de axe graficele funcţiilor :
f : (0,)  R , f ( x )  3x şi g : R  (0,), f ( x )  log3 x .
E4. C3-2. Rezolvare. Se întocmesc tabele de valori pentru cele două funcţii, considerând
valori care să se poată calcula uşor.

x  3 2 1 0 2 3
+
1 1 1
  1 9 27
f(x) 27 9 3

x 1 1 1
0   1 3 9
27 9 3
+
g(x) | 3 2 1 0 1 2

Graficele celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare a sistemului de axe
Oxy.

y= x
y Gf
Gg
1

O 1 x
LECŢIA 3…………Timp de studiu 50 minute…….….CAPITOLUL 3
Ecuaţii
1). Ecuaţii exponenţiale
Se numeşte ecuaţie exponenţială, ecuaţia în care necunoscuta este exponent sau în care
este exponentul este o expresie.
În practică, atunci când avem de rezolvat o ecuaţie exponenţială, vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiţii de existenţă exponenţilor şi bazei atunci când este cazul ;
Pasul 2. se fac transformări echivalente folosind proprietăţie funcţiei exponenţiale
până se obţin ecuaţii agebrice cunoscute ;
Pasul 3. se verifică dacă valorile obţinute la pasul 2 aparţin domeniului ecuaţiei sau se
fac veificări în ecuaţia dată iniţial.
a). Ecuaţii de tipul a  b, a  0, a  1, b  0 .
f ( x)

Pe baza injectivităţii funcţiei exponenţiale ecuaţia dată este echivalentă cu ecuaţia :

f ( x)  log a b . În aceste ecuaţii b trebuie exprimat ca o putere a ui a(atunci când este posibil).
2
Exemplu. Să se rezolve ecuaţia : 5 x  x  2  625 .
5 x  x  2  625  5 x  x  2  54  x 2  x  2  4  x 2  x  6  0 .
2 2

Prin rezolvarea ecuaţiei de gradul doi se obţin soluţiile : S = {2,3}.

b). Ecuaţii de tipul a  a , a  0, a  1 .
f ( x) g ( x)

Pe baza injectivităţii funcţiei exponenţiale ecuaţia dată este echivalentă cu ecuaţia algebrică
f ( x)  g ( x) , care se rezolvă cu metode cunoscute.
2
Exemplu. Să se rezolve ecuaţia : 3x  x  4  9 x  2 .
3x  x  4  9 x  2  3
2
x x4
 32 ( x  2 )  x 2  x  4  2( x  2)  x 2  6 x  0 .
2

Prin rezolvarea ecuaţiei de gradul doi se obţin soluţiile : S = {0,6}.

c). Ecuaţii de tipul a  b , a  0, a  1, b  0, b  1 .
f ( x) g ( x)
În acest caz se logaritmează ecuaţia convenabil întro anumită bază şi apoi se fac transformări
pentru a obţine o ecaţie algebrică mai simplă.
Exemplu. Să se rezolve ecuaţia : 2 x  32 x 1 .
Pe baza injectivităţii funcţiei logaritmice se obţine prin logaritmare în baza 10 ecuaţia
echivalentă :
lg 3
x lg 2  (2 x  1) lg 3  x (lg 3  lg 2)   lg 3  x   .
2 lg 3  lg 2
d). Ecuaţii de tipul
ma 2 f ( x )  n  a f ( x )  p  0 , a  0, a  1, m, n, p  R .
În acest caz se face substituţia a  t , t  0 şi se formează o ecuaţie
f ( x)

de gradul doi, de forma mt 2  nt  p  0 , cu soluţiile căreia se revine la substituţia făcută. În

final se verifică dacă valorile obţinute verifică condiţiile de existenţă ale ecuaţiei sau se
verifică direct dacă egalitatea dată iniţia este adevărată.
Exemplu. Să se rezolve ecuaţia : 4 x  2 x  272 .
Se observă o substituţie de forma 2  t , t  0 :
x

4 x  2 x  272  (2 )  2  272  (2 )  2  272  0 .

2 x x x 2 x

Ecuaţia de gradul doi ataşată t 2  t  272  0 , are soluţiile t  {17,16} . Revenind la

substituţie, se acceptă numai t = 16. Se obţine 2 x  16  x  4 .
d). Ecuaţii de tipul
a f ( x )  b g ( x )  c  0, a  0, a  1, b  0, b  1 .
Ecuaţia de gradul doi ataşată t 2  t  272  0 , are soluţiile t  {17,16} . Revenind la
substituţie, se acceptă numai valoarea pozitivă t = 16. Se obţine 2 x  16  x  4 .

2). Ecuaţii logaritmice

Se numeşte ecuaţie logaritmică, ecuaţia în care necunoscuta este sub logaritm sau la
baza logaritmului.
În practică, vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiţii de existenţă asupra bazei logaritmului şi a expresiilor de
sub logaritm ;
Pasul 2. se fac transformări echivalente folosind proprietăţiele funcţiei logaritmice şi a
logaritmilor până se obţin ecuaţii agebrice cunoscute ;
 Pasul 3. se verifică dacă valorile obţinute la pasul 2 aparţin domeniului ecuaţiei sau se
fac veificări în ecuaţia dată iniţial.
a). Ecuaţii de tipul log a f ( x)  b, a  0, a  1, .
Pe baza definiţiei logaritmului ecuaţia dată este echivalentă cu ecuaţia de forma f ( x)  a b . De
aici se obţin soluţiile.
b). Ecuaţii de tipul
log a f ( x)  logb g ( x), a  0, a  1, b  0, b  1 .
Pe baza injectivităţii funcţiei logaritmice ecuaţia dată este echivalentă cu ecuaţia algebrică
f ( x)  g ( x) , care se rezolvă.
c). Ecuaţii de tipul
m log 2a f ( x)  n  loga f ( x)  p  0 , a  0, a  1, m, n, p  R În acest caz se face substituţia
log a f ( x)  t , t  R şi se formează o ecuaţie de gradul doi, de forma mt 2  nt  p  0 , cu
soluţiile căreia se revine la substituţia făcută. În final se verifică dacă valorile obţinute verifică
condiţiile de existenţă ale ecuaţiei sau se verifică direct ca
egalitatea dată iniţial să fie adevărată.

3). Sisteme de ecuaţii exponenţiale şi logaritmce

Se numeşte sistem de ecuaţii exponenţiale şi logaritmice, sistemul în care
necunoscutele sunt la exponent, la baza unui logaritm sau în expresii sub logarimi.
În practică, atunci când avem de rezolvat un sistem de ecuaţii exponenţiale şi
logaritmice, vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiţii de existenţă asupra bazelor, exponenţilor atunci când este
cazul ;
Pasul 2. se fac transformări şi substituţii convenabile folosind proprietăţie funcţiei
exponenţiale şi logaritmice până se obţin sisteme agebrice cunoscute ;
Pasul 3. se verifică dacă valorile obţinute la pasul 2 aparţin domeniului sistemului sau
se fac veificări în ecuaţiile sistemului dat iniţial.
4). Inecuaţii exponenţiale şi logaritmce
Se numesc inecuaţii exponenţiale sau logaritmce, inecuaţiile în care necunoscutele
sunt la exponent, la baza unui logaritm sau în expresii sub logarimi.
 În practică, atunci când avem de rezolvat o inecuaţie exponenţială sau logaritmică,
vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiţii de existenţă asupra bazei, exponenţilor, expresiilor desub
logaritmi, atunci când este cazul ;
Pasul 2. se fac transformări şi substituţii convenabile folosind proprietăţie funcţiei
exponenţiale şi logaritmice până se obţin inecuaţii agebrice cunoscute ;
Pasul 3. se rezolvă inecuaţiile obţinute.
Pasul 4. se intersectează souţiile obţinute cu nulţimea de existenţă impusă pentru a
obţinesoluţia finală.

Pentru inecuaţii exponenţiale

Se observă că : a>1 0<a<1
a). Dacă baza exponenţialei a >1, sensul inegalităţii dintre imagini se păstrează pentru
argumente. a>1 0<a<1
b). Dacă baza 0 < a < 1, sensul inegalităţii dintre imagini se schimbă pentru
argumente.

y
y

f(x1)  f(x2)

x1  x2
O x1  x2 x O x
f(x1)  f(x2)
loga x1  loga x2  x1  x2 log a x1  log x2  x1  x2
 y
y

f(x1)  f(x2) f(x1)  f(x2)

O x1 x2 x x1 x2 O

a x1  a x2  x1  x2 a x1  a x2  x1  x2
2
4x 1
Exemplul 1. Să se rezolve inecuaţia : 2 x  .
8
1
Inecuaţia nu are restricţii, domeniul maxim fiind R. Deoarece  2  3 şi folosind faptul că
8
baza este supraunitară, se obţine:
x 2  4 x  3  x 2  4 x  3  0  x  (,1)  (3,) .
Pentru inecuaţii logaritmice
Se observă că :
a). Dacă baza logaritmului este a >1, sensul inegalităţii dintre imagini se păstrează
pentru argumente.
b). Dacă baza logaritmului este 0 < a < 1, sensul inegalităţii dintre imagini se schimbă
pentru argumente.
log 1 ( 2 x  1)  log 3 27
Exemplul 2. Să se rezolve inecuaţia : .
3
 1
Domeniul inecuaţiei este cerut de 2 x  1  0  x  ( ,) . Deoarece log 3 27  3 , rezultă
2
că 2 x  1  3  x  ( 2,) ,
1 1
Soluţia inecuaţiei este dată de intersecţia : x  ( ,)  ( 2,)  ( ,)
2 2
LECŢIA 3……….…..Probleme rezolvate…………….CAPITOLUL 3
x x
E1. C3-3. Să se rezolve ecuaţia : 57  75 .
E1. C3-3. Rezolvare. Se logaritmează ţn baza 10 :
x
7 lg 5
57  7 5  7 lg 5  5 lg 7    
x x x x
.
5 lg 7
Printr-o nouă logaritmare în aceeaşi bază, rezultă
7 lg 5 7 lg(lg(7))  lg(lg(5))
x lg  lg  x lg  lg(lg 7))  lg(lg 5))  x 
5 lg 7 5 lg 7  lg 5
E2. C3-3. Să se rezolve ecuaţia : 32 x  52 x  3  7 x 1  4 x  3 .
E2. C3-3. Rezolvare. Se logaritmează în baza 10 :
2 x lg 3  (2 x  3) lg 5  ( x  1) lg 7  ( x  3) lg 4
După calcule şi scoaterea factorului comun x, rezultă că :
x(2 lg 3  2 lg 5  lg 7  lg 4)  3 lg 5  lg 7  3 lg 4 
125  64
lg
3 lg 5  lg 7  3 lg 4 7
x  x
225 .
2 lg 3  2 lg 5  g 7  4 lg
28
E3. C3-3. Să se rezolve ecuaţia : log x ( x 2  x  9)  2 .
E3. C3-3. Rezolvare. Condiţiile de existenţă pentru logaritm sunt :
 x0

 x 1  x  0  x  (0,) .
x2  x  9  0

După transformarea membrului doi în logaritm şi din propretatatea de injectivitate a funcţiei
logaritmice, rezultă ecuaţia:
 x2  x  9  x2  x  9 .
E4. C3-3. Să se rezolve ecuaţia : 6 x  4 x  9 x .
E4. C3-3. Rezolvare
Ecuaţia se poate rezova printr-o substituţie. Se observă că prin împătrţirea la 9 x se obţine
x x 2x x x
6 4 2 2 2
     1       1 . Făcând substituţia    t , t  0 , rezultă că ecuaţia
9 9 3 3 3
1 5
ataşată t 2  t  1 =0 are soluţiile t1, 2  .
2
Pentru soluţia pozitivă acceptată se obţine soluţia ecuaţiei date printr-o logaritmare în baza 10:
5 1
lg
x 2 .
2
lg
3
E5. C3-3. Să se rezolve ecuaţia : lg( x 2  15)  lg( x  3) .
E5. C3-3. Rezolvare. Condiţiile de existenţă sunt :
 10  0

 10  1  x  15  x  (15,)
 x  15  0, x  3  0

Din proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice, rezultă egalitatea argumentelor :
1  49
x 2  15  x  3  x 2  x  12  0  x1, 2   x  {3,4} .
2
Souţia acceptată de condiţiile de existenţă este x = 4.
27 2 y 1  243  34 x  2
E6. C3-3. Să se rezolve sistemul :  x y
 33  812 x 1
E6. C3-3. Rezolvare. Nu sunt necesare condiţii de existenţă pentru ecuaţiile sistemului.
Mulţimea maximă este RR. După transformări ale puterilor se obţine sistemul echivalent
36 y  3  34 x  7 6 y  3  4 x  7 x  2
4 x 3   
 x y   S  {( 2,3)} .
3 3  x  y  4x  3 y  3
  x 2  y 2  425
E7. C3-3. Să se rezolve sistemul : 
lg x  lg y  2
E7. C3-3. Rezolvare. Se impun condiţiile de existenţă pentru ecuaţiile sistemului :
x  0  x  (0,)
  . Se obţine succesiv :
 y  0  y  (0,)
 x ys
 x  y  425
2 2
 x  y  425 
2 2
 xy  p  s  25 .
    2 
 lg( xy )  2  xy  100 s  2 p  425  p  100

 p  100
Sistemul simetric are soluţiile simetrice
 s  25
  t 2  25t  100  0  t1, 2  {5,20}  S  {(5,20), ( 20,5)}
 p  100
Al doilea sistem simetric cu soluţiile ecuaţiei ataşate
 s  25
 t  25t  100  0  t1, 2  {20,5} ,
2

 p  100
nu verifică condiţiile iniţiale ale sistemului.
E8. C3-3. 16.Dacă a, b   0,1  1,   şi k   0,   să se rezolve sistemul
a xz  kb y  a 2  kb 2
 z y

 a  kb y a  kb .
2

 z  x 1 2
 a b  ab

E8. C3-3. Rezolvare.

LECŢIA 3……… …Exerciţii de aprofundare… …CAPITOLUL 3

A1. Să se verifice identitatea
 n 1
log a 2 x  log a 6 x  ...  log a n ( n 1) x  log a xn .
1
Deoarece prin schimbarea bazei logaritmului obţinem log a p x  log a x .
p
1 1 1  n
 2  6  ...  n n  1  log a x  n  1 log a x . Rămâne de demonstrat prin inducţie că:
 
1 1 1 n
  ...   .
2 6 n n  1 n  1
A2. Să se găsească perechile de numere reale (x,y) care verifică inegalitatea
log x
 cos1  log y  cos1.
A3. Dacă a  R , a  0, atunci a x  x  1, x  R, dacă şi numai dacă a  e.
A4. Să se rezolve inecuaţia 3 x  4 x  5 x .
A5. Să se arate că nu există numere reale N  0,  1 astfel încât, dacă a şi b sunt numere
prime între ele, log b N şi log a N să fie amândouă raţionale.
A6. Să se rezolve ecuaţia
7
log x 2 x  log 2 x 4 x  .
2
A7. Să se rezolve ecuaţia
x a
log a 4
ax  log x 4
ax  log a 4  log x 4  a, a  0,  1.
a x
A8. Să se verifice identitatea:
n 1
log a 2 x  log a 6 x  .....  log a n ( n 1) x  log a xn .
Rezolvari
A2. Condiţiile de existenţă:
x  0, x  1, y  0, y  1  x    ,1    1,0    0,1  1,   - mulţime simetrică şi
    1 2 
y   0,1  1,  . Deoarece  1   cos  cos1  cos , adică cos 1   ,    0,1 ,
4 3 3 4 2 2 
deci baza logaritmilor este subunitară. Trecem logaritmii la baza cos1 şi atunci inecuaţia este
echivalentă cu
 1 1 1 1
   0
log cos 1 x log cos 1 y log cos 1 x log cos 1 y
logcos 1 y  log cos 1 x
  0.
log cos 1 x  log cos 1 y
Se observă că inecuaţia este simetrică în raport cu x, deci dacă (x,y) este soluţie, atunci şi
(−x,y) este soluţie. Astfel soluţiile inecuaţiei sunt puncte ale planului xOy simetrice faţă de
axa Oy. Vom considera deci soluţiile inecuaţiei pentru x   0,1  1,   si
y   0,1  1,  . Avem următoarele patru cazuri:
 y  y  y  y
log cos 1 0 log cos1 x  0 log cos 1 x  0 log cos 1 x  0
 x   
10  log cos 1x  0 2 0  log cos1 x  0 3 0  log cos 1 x  0 4 0  log cos 1 x  0 .
 log  log  log  log
y0 cos 1 y  0 cos 1 y  0 cos 1 y  0
 cos 1
  
   
y
Avem log cos1  0  y  x , punctele sunt situate sub semidreapta y  x;
x
y
logcos1  0  y  x , punctele sunt situate deasupra semidreaptei y  x;
x
log cos1 x  0  x  1, x   0,1 , punctele sunt situate între dreptele de ecuaţie x  0 şi x  1
Oy ;
logcos1 x  0  x  1, x  1,   , punctele sunt situate la dreapta dreptei de ecuaţie x  1;
log cos 1 y  0  y  1, y   0,1 , punctele sunt situate între dreptele y  0 si y  1 || Ox
log cos1 y  0  y  1, y  1,   , punctele sunt situate deasupra dreptei y  1 Ox
Rezultă următoarele sisteme de inecuaţii:
 yx  yx  yx  yx
   
1  x   0,1
0
2  x  1,  
0
3  x   0,1
0
4  x  1,   .
0

 y   0,1  y   0,1  y  1,    y  1,  

   
10 Soluţiile sunt în regiunea haşurată vertical.
2 0 Nu are soluţii.
3 0 Are soluţii în regiunea haşurată orizontal.
4 0 Are soluţii în regiunea haşurată oblic.

0 1
Pentru inecuaţia iniţială vom considera şi soluţiile simetrice faţă de axa Oy . Evident,
frontierele acestor regiuni nu reprezintă soluţii, pentru că inegalităţile sunt stricte.
A3.Inegalitatea este echivalentă cu a x  x  1  0, x  R .
Fie funcţia
f : R  R., f  x   a x  x  1; f  0   0  f  x   f  0  , x  R  0 este punctul de minim. Se poate
aplica teorema lui Fermat. Rezultă că
f '  0   0. f '  x   a x ln a  1  0  ln a  1  a  e .
Reciproc, dacă a  e 
f  x   e x  x  1, f '  x   e x  1 .
f '  x   0  x  0 . Avem

 ∞ 0
x
+∞
f ' ( x)  0 +
+ ∞ f (0)  0
f (x ) +∞
min

Din acest tablou se vede că f  x   0  e x  x  1, x  R .

A4. Ecuaţia 3 x  4 x  5 x , are soluţia x=2, care este unică aşa cum rezultă din faptul că funcţia
x x
 3  4
f : R  R, f  x         1 este strict descrescătoare. Semnul funcţiei:
 5  5
dacă x  2, f  x   0 ;
dacă x  2  f  x   0  x    ,2 .

x ∞ 2 +∞
3
x x
 4  +∞ 0 1
f ( x)        1
5 5
f (x ) + 0 
 m
A5. Presupunem, prin absurd, că există , m, n  Z , n  0,  m, n   1 astfel încât
n

m p p
log a N  şi că există q , p, q  Z, q  0,  p, q   1 astfel încât log b N  q 
n
p

N  a n  b q  a mq  b np , contradicţie pentru că  a, b   1 , a şi b fiind prime între ele,

m

a, b  0, a  1, b  1.
1
A5. Punem condiţii de existenţă: x  0, x  1, x  .
2
Ecuaţia devine succesiv:
7 1 1 3
  2 2 log 2 x  1  3 log 2 x  3 log 2 x 
2
log x 2  1  log 2 x 2  1   
2 log 2 x log 2 x  1 2
2 1 5 2 2
3 log 2 x  log 2 x  2  0  log 2 x   log 2 x  1 sau log 2 x    x  2 sau 
6 3 x  2 3.
A7. Punem condiţii de existenţă: x  0, x  1. Pentru a sunt puse în enunţ
a  0, a  1 ;
log a x  log x a  2
log a 4 ax  log x 4 ax  0  0
4
2 2
log a x  2 log a x  1  log x  1  1
 0 a   0
4 log a x  2  log a x
 log a x  0 (1)  x  1, dacă a   0,1 , x  1, dacă a  1,    log a x  log a x , întrucât
log a x  1 1
log a x  0. Deci primul radical este egal cu  , iar al doilea radical
2 log a x
log a x  1 1 log a x  1  log a x  1
 , astfel încât ecuaţia devine a.
2 log a x 2 log a x
Pentru explicitarea modulului, avem
10 log a x  1  log a x  1  0  log a x  1  log a x  1.
Ecuaţia devine
log a x  1  log a x  1 2 log a x log a x
a a  a  0 , prin ipoteză.
2 log a x 2 log a x log a x
2
 log a x  a 2  x  a a ; log a x  1  a  1  a 2  1  a  1
2
Dacă a  1, x  a a  1, care arată că acest x este soluţie.
2 2
Dacă 0  a  1, x  a a  1 şi deci acelaşi x este soluţie. Deci x  a a este soluţie.
2 0 log a x  1  log a x  1  0  log a x  1  1  log a x. Ecuaţia devine
log a x  1  1  log a x 1
a a
2 log a x log a x
2
2 1
1 1  
 log a x   log a x     x  a  a  ,
a a
care admite soluţii numai dacă
1
2
 1  a2  1  a  1.
a
1
Ecuaţia admite soluţiile x  a a şi x  a a 2 , numai dacă a  1 .
2

A8. x  0. Pentru x  1 , egalitatea este verificată. Acum x  0, x  1. Schimbând baza,

trecând la baza x, avem succesiv:
1 1 1
log a 2 x  log a 6 x  .....  log a n  n1 x    .....  
2 log x a 6 log x a n n  1 log x a
1  1 1 1   1 1 1 1 1 
    .....     log a x  1     ....   
log x a  1  2 2  3 n n  1   2 2 3 n n  1
n
n
  log a x   log a x n1  log a n 1 x n . c.c.c.d.
n 1