Documentul prezintă informații despre teste de inteligență colectivă și individuală, precum și despre studiul profesiunilor și locurilor de muncă. Sunt descrise mai multe teste de inteligență, criterii de clasificare a locurilor de muncă și elementele care trebuie elucidate în studiul unei profesiuni.
0%(3)0% au considerat acest document util (3 voturi)
2K vizualizări4 pagini
Documentul prezintă informații despre teste de inteligență colectivă și individuală, precum și despre studiul profesiunilor și locurilor de muncă. Sunt descrise mai multe teste de inteligență, criterii de clasificare a locurilor de muncă și elementele care trebuie elucidate în studiul unei profesiuni.
Documentul prezintă informații despre teste de inteligență colectivă și individuală, precum și despre studiul profesiunilor și locurilor de muncă. Sunt descrise mai multe teste de inteligență, criterii de clasificare a locurilor de muncă și elementele care trebuie elucidate în studiul unei profesiuni.
Documentul prezintă informații despre teste de inteligență colectivă și individuală, precum și despre studiul profesiunilor și locurilor de muncă. Sunt descrise mai multe teste de inteligență, criterii de clasificare a locurilor de muncă și elementele care trebuie elucidate în studiul unei profesiuni.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4
a)Teste de inteligenta colectiva
b) Studiul profesiunilor, profesiogramelor
a) Teste de inteligenta colectiva Alpha Army test si testele Beta (nonverbal) Testul Alpha consta dintr-o multitudine de tipuri de probleme, printre care dezlegarea unei probleme cu cuvinte amestecate, determinarea urmatorului numar dintr-o secventa, identificarea sinonimelor. Intrucat testul Alpha presupune o cunoastere buna a limbii engleze s-a realizat testul Beta, o versiune grafica a testului Alpha: presupune gasirea iesirii din labirint, combinarea unor forme pentru a obtine altele. Autorii au pornit de la ideea ca inteligenta este inascuta. Imaginile din testul Beta al armatei aveau o puternica amprenta culturala, considerandu-se ca persoana testata era suficient de familiarizata cu cultura americana. Cu toate criticiile aduse aceste teste au fost adaptate in diferite tari printre care si tara noastra de AL. Rosca. Testul Pierre Rennes (RAIS) Este un test de inteligenta rapid si usor de aplicat, consta intr-o proba cu 42 de intrebari in ordine crescatoare a dificultatii. Sarciniile se refera la probleme de matematica, serii numerice, cuvinte contrare, lacune, sinonime etc. Are ca scop clasificarea rapida a unor subiecti diferiti din punct de vedere intelectual. Este un test eterogen de rationament nonverbal si verbal pentru nivele medii si superioare de inteligenta. Testele Eysenck Cuprinde 11 teste a cate 40 de itemi fiecare : serii de cifre, probleme aritmetice, completari de lacune si serii, completare de cuvinte la care lipsesc sfarsitul si inceputul, operatii cu sensuri multiple Testul Lahy Porneste de la ideea ca exista o logica elementara si una avansata. Testul cuprinde o strategie complexa de sondare a inteligentei logice prin opt probe: -serii de proverbe cu propozitii date in test -stabilirea gradului de rudenie prin exercitii de arbore genealogic - interpretare de texte - probe aritmetice de completare de serii aritmetice - silogisme - cuvinte asemanatoare - cuvinte de prisos intr-o serie - limbi straine La noi in tara sunt utilizate unele adaptari ale lui IM Nestor si G. Bontila BV9 Este un test verbal de inteligenta tip creion-hartie. Are la baza ideea ca exista o inteligenta logica avansata si una elementara. Testul analitic de inteligenta verbala (TAIV) Testul cuprinde opt probe prin care se sondeaza inteligenta logica: cuvinte de prisos, serii de numere, cuvinte asemenea, silogisme, maxime, analogii verbale.
b) Studiul profesiunilor, profesiogramelor
Orice studiu asupra unei profesiuni trebuie sa aiba la baza o caracterizare detaliata a profesiunii respective, deoarece componentele psihologice ale activitatiilor profesionale sunt legate de conditiile acestor activitati. Prin locul de munca se intelege spatiul in care un executant sau o formatiune actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii. Studiul locului de munca trebuie sa elucideze: a) Importanta socio-economica a profesiunii studiate, gradul de raspandire, specialitati, lgatura cu alte profesiuni b) Operatiile de munca: pregatitoare, principale sau auxiliare, materialele care se prelucreaza, utilajul tehnic c) Organizarea muncii: individuala, in flux, linii automatizate, transportul materialelor, rationalizarea d) Problema conditiilor igienice: iluminatul, aerisirea, temperatura, umiditatea e) Conditiile economice: retibutia, alimentatie, conditiile de locuinta f) Pregatirea profesionala: perspectivele de promovare in munca g) Influentele profesiunii asupra muncitorului: asupra sanatatii si asupra psihicului. Rezultatele obtinute in urma cercetarii cu metodele clasice de cercetare psihologica se reformuleaza in termeni psihofiziologici psihologici si psihosociologici. Se evidentiaza contraindicatiile (aptitudinale si la nivelul personalitatii) Criterii utilizate pentru clasificarea locurilor de munca (dupa P.Burloiu 1990) a) Dupa meserie sau tehnologia aplicata b) Dupa tipul de organizare a productiei - Locuri de munca pentru productia de o Serie mica si unicate o De serie mijlocie o De serie mare si de masa c) Dupa gradul de mecanizare si automatizare - Locuri de munca cu procese manuale - Manual-mecanice - Mecanica - Automatizate - De aparatura d) Dupa numarul de utilaje: - cu un singur utilaj - cu mai multe utilaje e) dupa numarul de muncitori: - locuri de munca individuale - locuri de munca colective f) dupa natura activitatii - locuri de munca pentru activitatea de baza - locuri de munca pentru activitatea de serie g) dupa pozitia lor relativa in spatiu - locuri de munca fixe - locuri de munca mobile Prezentarea locului de munca trebuie sa contina: descrierea si clasificarea sarcinilor, descrierea actiunilor si operatiilor, evidentierea relatiilor de tip orizontal si vertical.
Profesiograma este produsul sintetizat al evidentierii sarcinilor implicate intr-un loc de munca in care se exercita o anume profesiune. Psihoprofesiograma este rezultatul convertirii profesiogramei intr-o fisa sintetica de cerinte psihice, necesare in vederea exercitarii profesiei sau muncii profesionale, legate de un post de munca. Alcatuirea psihoprofesiogramelor se realizeaza pe doua cai: -calea analitica-prezenta in bateriile de teste de aptitudini, interese, personalitate -calea sintetica este realizata sub forma unor modele analoage cu cele utilizate in activitatea respectiva (simulatoare) Psihograma cuprinde o lista a nsuirilor si caracteristicilor psihice precum si gradul de dezvoltare la un anumit subiect. Psihoprofesiograma se obtine pornind de la psihograma, eliminand insusirile care nu sunt semnificative in exercitarea profesiunii. Insusirile retinute capata un factor de pondere in functie de importanta lor in activitate.