ISTORIE SINTEZE BACALAUREAT

A. POPOARE SI SPATII ISTORICE

1. Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor
1. A. Etnogeneza romneasca
Geto-dacii si lumea romana n secolele I . Hr.

al II-lea d.Hr.

? Popor de origine indo-europeana, daco-getii au reprezentat ramura nordica a tr

acilor, diferentiindu-se de acestia n perioada Epocii Fierului.
? Erau numiti geti n izvoarele scrise grecesti si daci n cele romane. Pna n secolul
I .H., cnd si-au constituit un stat propriu, au fost organizati
n triburi si uniuni de triburi care :
? aveau denumiri specifice (apulli, burii, carpii, costobocii etc.);
? erau conduse de sefi militari (basilei);
? aveau centrul n cetati fortificate de tip dava (Argedava, Buridava, Piroboridava
etc.).
? Istoria politico-militara timpurie a daco-getilor este cunoscuta din izvoarele
scrise externe, cele mai vechi nsemnari fiind cuprinse n opera istoricului grec H
erodot (sec.V .H.).
? Geto-dacii au intrat contact cu lumea romana, prelund elemente ale culturii mat
eriale si spirituale ale acesteia, nca dinainte de instaurarea stapnirii imperiale
n zona dunareana (faza preliminara a romanizarii geto-dacilor).
? Amenintarea romana directa a nceput sa se manifeste din timpul regelui Burebist
a, ntemeietorul statului dac (82-44 .Hr.).
? Burebista (82-44 .H.) a fost conducatorul get care a unit pentru prima data toa
te triburile daco-getilor sub o singura autoritate politica,
punnd astfel bazele statului dac.
? Conditiile care au favorizat ntemeierea statului n secolul I .H.au fost:
? unitatea etnica, lingvistica si religioasa a daco-getilor;
? dezvoltarea organizarii sociale si aparitia aristocratiei tribale
(tarabostes, pilleati);
? amenintarile externe ( n special din partea celtilor din vest si a romanilor ca
re, n expansiunea lor, se apropiasera de zona Dunarii).
? Unificarea triburilor geto-dace a fost realizata att pe cale pasnica ct si prin
forta armelor. Burebista a beneficiat de sprijinul direct acordat de marele preo
t al cultului zalmoxian, Deceneu.
? Ca organizare, statul condus de Burebista era o monarhie cu pronuntat caracter
militar. Hotarele sale se ntindeau n nord pna n Carpatii Padurosi, nspre rasarit pna
la gurile Bugului, n vest pna n Slovacia de azi, iar spre sud pna la Muntii Balcani.
? Dupa moartea regelui dac statul dac s-a destramat n patru, apoi n cinci entitati
statale distincte.
? Romanii urmareau sa-si impuna controlul asupra coloniilor grecesti vest-pontic
e, sa aiba acces la resursele zonei nord-dunarene (aur, argint, grne) si sa benef
icieze de pozitia strategica avantajoasa.
? Legaturile daco-romane s-au intensificat n secolele I .Hr.
I d.Hr., dar, dupa in
staurarea stapnirii imperiale pe teritoriul locuit de geto-daci, s- a trecut la o
noua etapa, manifestata printr-o romanizare intensa.
? Geto-dacii din Dobrogea de astazi au intrat sub stapnirea romana din anul 46 d.
Hr., facnd parte din provincia Moesia.
? Decebal (87-106) conducator dac ce a purtat initial numele de Diurpaneus, si c
are a reusit sa refaca unitatea statului dac, n conditiile agravarii amenintarii
romane.
? Noul stat dac era mai redus teritorial dect n secolul I .H. dar mai dezvoltat n pl
an economic si mai bine organizat militar, capitala sa fiind la Sarmizegetusa, n
Muntii Sureanu (sud-vestul Transilvaniei).
? Seria conflictelor militare cu romanii a fost deschisa de predecesorul lui Dec
ebal, Duras, prin campania dacilor la sudul Dunarii, n Moesia (iarna anului 85/86

).
? n anul 87, mparatul roman Domitian trimite n Dacia o armata romana condusa de Cor
nelius Fuscus. Aceasta este nfrnta de Decebal la Tapae. Ulterior (anul 88), o noua
armata romana, n frunte cu Tettius Iulianus, ataca Dacia, regele dac fiind acum n
frnt (tot la Tapae). Anul urmator (89), se ncheie pacea dintre Decebal si Domitian
. Avnd caracterul unui compromis, aceasta prevedea:
? transformarea Daciei ntr-un stat clientelar Romei;
? acordarea de subsidii banesti si asistenta din partea romanilor, utilizate pen
tru ntarirea capacitatii militare a statului dac.
? Conflictele daco-romane se reiau odata cu urcarea pe tronul Romei a lui
Traian (98-117). n anul 101 izbucneste primul razboi daco-roman (101102). Decebal este nfrnt la Tapae. n iarna 101/102 lupta mpotriva romanilor n Moesia,
alaturi de aliatii sai, burii si sarmatii, dar este nevoit sa ncheie pace. Trata
tul din 102, defavorabil dacilor, prevedea :
? darmarea zidurilor cetatilor dacice;
? cedarea Banatului, Olteniei si Munteniei catre romani;
? anularea politicii externe a lui Decebal.
? ntre anii 105 si 106 se desfasoara cel de-al doilea razboi daco-roman.
ntreaga Dacie este cucerita, rezistenta dacilor este nfrnta.
? Decebal se sinucide (106). Dacia devine provincie romana.
Romanizarea geto-dacilor.
Principalii factori care au contribuit la derularea procesului de romanizare n ti
mpul stapnirii romane au fost:
armata romana adusa n provincia Dacia si cantonata n castre;
veteranii (soldati romani lasati la vatra, stabiliti n Dacia);
administratia si justitia romana;
colonistii latinofoni, adusi masiv, din toate provinciile imperiului
si prezenti n toate domeniile vietii social-economice a provinciei;
nvatamntul n limba latina;
religia romana. Au fost onorati n special zeii romani Jupiter, Junona, Minerva. S
-au manifestat urmatoarele fenomene
religioase: sincretismul (amestecul atributelor unor zei diferiti, inclusiv ale
celor locali, ntr-un singur cult) si interpretatio romana (adorarea unor zeitati
dacice sub nume romane).
? Principalul rezultat al romanizarii a fost formarea unui nou popor
daco-roman.
? Atunci cnd mparatul Aurelian a decis retragerea armatei si administratiei din pr
ovincia imperiala Dacia, din ratiuni strategice, n anul 271 d.Hr., majoritatea po
pulatiei nu a parasit acest teritoriu si a continuat sa traiasca la nord de Duna
re.
? n urma procesului de romanizare, s-a format populatia daco-romana.
Aceasta vorbea limba latina populara (vulgara), dar a mai pastrat si cuvinte din
limba dacica. Dupa abandonarea provinciei Dacia de catre romani, procesul de ro
manizare a continuat. Atunci s-a desfasurat etapa postromana a romanizarii, cnd s
i dacii liberi, care nu facusera parte din provincia Dacia, intrnd n contact cu da
co-romanii, s-au romanizat.
? Deoarece la nord de Dunare a continuat sa traiasca o numeroasa populatie dacoromana, vorbitoare de limba latina, statul roman nu a ntrerupt legaturile cu locu
itorii de pe acest teritoriu.
? Crestinismul a avut, la rndul sau, o contributie importanta n procesul de romani
zare a autohtonilor, noua credinta fiind raspndita n limba latina de misionarii ve
niti din imperiu.
? Dobrogea de astazi a facut parte din Imperiul Roman de Rasarit pna n anul 602.
? Etnogeneza romneasca. Continuitatea de locuire pe teritoriul romnesc. Etnogeneza
romneasca a fost un proces complex, care a avut loc de-a lungul mai multor secol
e.

? Chiar daca, n primul mileniu crestin, n zona nord-dunareana s-au perindat numero
ase populatii migratoare (huni, vizigoti, gepizi, avari, slavi, bulgari etc.), p
opulatia daco-romana a continuat sa traiasca pe acest teritoriu, dovada fiind nu
meroasele descoperiri arheologice, dar si o serie de marturii scrise.
? Etnogeneza romneasca a fost un proces complex, desfasurat de-a lungul mai multo
r secole, al carui rezultat a fost aparitia unui popor neolatin (nrudit, prin ace
asta cu italienii, spaniolii, francezii, portughezii), singurul mostenitor al ro
manitatii orientale.
? Principalele etape ale formarii poporului romn au fost:
? perioada stapnirii romane (sec. II-III), cnd asupra dacilor si-au exercitat infl
uenta romanizatoare armata, colonistii, veteranii, administratia romana, constit
uindu-se astfel poporul daco- roman;
? perioada migratiilor, ulterioara retragerii aureliene, cnd fenomenul romanizari
i s-a extins si asupra dacilor liberi. Totodata, a continuat sa existe o populat
ie daco-romana si la sudul Dunarii, urmasa a daco-getilor si moesilor din provin
cia romana Moesia. Acestia, cunoscuti cu numele de vlahi, vor fi vorbitorii dial
ectelor limbii romne: aromn, megleno-romn, istro-romn. Pna la sfrsitul secolului al VI
II-lea, n timpul desfasurarii invaziei migratorilor, populatia daco-romana se tra
nsforma n populatie romneasca, asimilnd influente din partea migratorilor germanici
si mai ales a slavilor.
Din secolul al IX-lea, izvoarele istorice scrise vorbesc despre romni ca fiind po
pulatia autohtona din zona Dunarii de Jos, ceea ce arata ncheierea etnogenezei ro
mnesti pna n acel moment.
Limba romna
Face parte din familia limbilor neolatine, cu care este asemanatoare n privinta s
tratului fundamental latin si a etapelor de formare, corespunzatoare etnogenezei
romnesti. Se formeaza pna n secolul al VIII-lea, cnd se poate vorbi de o limba prot
o- sau straromneasca. Astfel, limba romna prezinta o structura compusa din:
substratul traco-dacic (circa 10% din fondul lexical de baza);
stratul fundamental latin (60 % din vocabularular);
adstratul slav (n jur de 20% din fondul lexical, reprezentnd cuvinte patrunse n lim
ba romna ncepnd cu secolul al IX-lea, cnd procesul etnogenezei era deja ncheiat).
1.B. Istoricii, despre romanitatea romnilor
Romnii n sursele medievale timpurii.
? Documentele istorice scrise din primul mileniu al erei crestine, care i mention
eaza pe romni, sunt relativ putine, dar sunt suplinite de numeroasele descoperiri
arheologice efectuate pe teritoriul actual al Romniei.
? Dintre acestea se remarca cele datnd din perioada secolelor al VII-lea
al XI-lea, din cadrul culturilor arheologice Ipotesti-Cndesti si Dridu, diverse
ase, unelte, podoabe, arme si alte obiecte apartinnd comunitatilor autohtone fiin
d descoperite n asezari precum Brateiu (judetul Sibiu), Poian (judetul Covasna),
Alba Iulia sau Izvoru (judetul Giurgiu). Acestea dovedesc continuitatea de locui
re a romnilor pe teritoriul pe care ei s-au format.
? ncepnd din secolul al VII-lea, autohtonii ncep sa fie mentionati n izvoarele
entare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit.
? Printre acestea s-au numarat tratatul militar Strategikon, scris de mparatul bi
zantin Mauricius n secolul al VII-lea, lucrarea Despre administrarea imperiului,
a mparatului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (secolul al X-lea), co
respondenta mparatului bizantinVasile al II-lea Macedoneanul (secolele al X-lea
l XI-lea). Alti autori bizantini, armeni, arabi, germani etc. au scris despre pr
ezenta romnilor pe acest teritoriu.
? Din secolele al XI-lea al XII-lea, dovezile scrise despre stramosii nostri sun
t din ce n ce mai numeroase, ei fiind numiti n documentele vremii vlahi, blachi,
alahi sau romni .

docum

Preocupari ale cronicarilor si nvatatilor din secolele al XV-lea

al XVIII- lea pr
ivind originea romnilor.
? Din secolul al XV-lea, o serie de scriitori umanisti din Europa,
calatori straini sau cronicari romni, au manifestat un interes
deosebit fata de trecutul poporului romn. Nicolaus Olahus sau Grigore Ureche, n se
colul al XVI-lea, Miron Costin, un secol mai trziu, au afirmat originea latina a
romnilor si unitatea lor de neam.
? n secolul al XVIII-lea si la nceputul secolului al XIX-lea, carturari precum Dim
itrie Cantemir sau membrii Scolii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe S
incai, Ioan Budai Deleanu), au pus n evidenta originea latina a limbii romne si co
ntinuitatea romnilor n spatiul nord-dunarean.
Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor din secolele al XVIII-lea
al XX-lea.
? La sfrsitul secolului al XVIII-lea si n secolul al XIX-lea au fost
formulate o serie de teorii istoriografice referitoare la procesul etnogenezei r
omnesti, care porneau de la contestarea continuitatii de locuire a populatiei aut
ohtone la nordul Dunarii.
? Disputa n jurul continuitatii romnilor s-a desfasurat din motive politice, ntr-o
perioada n care romnii transilvaneni si-au intensificat lupta pentru obtinerea de
drepturi nationale, att n epoca stapnirii habsburgice, ct si n timpul regimului duali
st austro-ungar (dupa 1867).
? Teoria imigrationista, care i prezenta pe romni ca fiind un popor format la sud
de Dunare, de unde ar fi imigrat la nord de fluviu abia prin secolul al XIII-lea
, a fost sustinuta, spre sfrsitul secolului al XVIII-lea, de Franz Josef Sulzer,
Christian Engel sau de I. C. Eder.
? Aceasta a fost combatuta de fruntasii Scolii Ardelene, care, n dorinta lor de a
demonstra vechimea si continuitatea de locuire a romnilor, au pus accent pe cara
cterul exclusiv latin al romnilor.
? n secolul al XIX-lea, Robert Roesler, a dezvoltat teoria
imigrationista, n lucrarea intitulata Studii romnesti (Viena,
1871). De aceea, teoria imigrationista se mai numeste si teorie roesleriana.
? Fata de teoria roesleriana au luat pozitie, ntre altii, istoricii B. P.
Hasdeu si A. D. Xenopol, n secolul al XIX-lea, conturndu-se, pe baze stiintifice,
teoria continuitatii romnilor n spatiul carpato-danubiano-pontic.
? n secolul al XX-lea, ca si n cele precedente, au fost elaborate lucrari stiintif
ice, care au demonstrat vechimea si continuitatea romnilor pe teritoriul de la no
rd si de la sud de Dunare. Dintre acestea, se remarca lucrarea istoricului Gheor
ghe I. Bratianu, O enigma si un miracol istoric: poporul romn.
B. OAMENII, SOCIETATEA SI LUMEA IDEILOR
1. Viziuni despre modernizare n Europa secolelor XIX-XX; curente
si politici culturale, identitati nationale si identitate europeana
1. A. Tendinte si politici n cultura europeana a secolului al
XIX-lea.
Progresul nregistrat prin cercetarea stiintifica si inovatiile tehnice din secolu
l al XIX-lea;
Promovarea ideilor liberale si nationale n plan politic;
s-au reflectat n mediile culturale prin diversificarea curentelor intelectuale si
artistice, ca si prin accentuarea rolului social al culturii, respectiv a inter
esului public pentru stimularea creatiei sau a politicilor culturale.
? Daca artistii si scriitorii au nceput sa se adreseze unui public tot mai larg,
ei dovedeau, n acelasi timp, preocupari si convingeri politice, pe care le faceau
cunoscute prin operele lor.
? Aceasta evolutie a fost favorizata de dezvoltarea presei, de cresterea tirajel
or publicatiilor si ale cartilor, a interesului general pentru lectura si instru
ire.

n domeniile literaturii si artei, secolul al XIX-lea a debutat prin afirmarea (cu

deosebire dupa 1815) a romantismului.
Exprimarea libera a sentimentelor si trairilor, cautarea modelelor eroice n istor
ie, valorizarea idealurilor nationale si democratice au reprezentat trasaturi de
finitorii ale operelor artistice si literare romantice.
La mijlocul secolului al XIX-lea, realismul, aducea o viziune noua n creatia arti
stica. Preocupati de descrierea realitatii sociale asa cum se prezenta aceasta,
fara alte artificii, a omului ca produs al mediului social al vremii sale, repre
zentantii realismului urmareau observarea cu obiectivitate a lumii reale, prezen
tarea si explicarea ei cu precizie si cu minutiozitate.
Naturalismul, inspirat de fiziologia experimentala dezvoltata de Claude Bernard,
a accentuat interesul pentru influenta mediului, dar si a fiziologicului sau a
ereditatii, asupra evolutiei omului si a societatii.
La cumpana secolelor al XIX-lea
al XX-lea, simbolismul si parnasianismul, exprim
au dorinta de desprindere de realitatea imediata si de cautare a unor noi valori
culturale.
n artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost marcate de i
mpresionism, exprimare a cautarilor pentru redarea unor nuante si fenomene subti
le ale luminii si ale miscarii.
? Cultura a fost asumata n secolul al XIX-lea ca o problema de stat, fiind adopta
te
masuri politice pentru sustinerea ei.
? Trasaturi fundamentale ale epocii au fost:
? perfectionarea nvatamntului;
? eforturile pentru reducerea analfabetismului;
? constituirea de asociatii culturale, academii nationale, manifestarile expozit
ionale.
? Preocuparea pentru urbanism a permis avntul arhitecturii, construirea unor edif
icii impresionante (gari, biblioteci, monumente, cladiri guvernamentale) si util
izarea unor materiale noi, precum betonul armat, otelul si sticla.
Preocupari culturale n spatiul romnesc, pna la Primul Razboi
Mondial.
? Dezvoltarea literaturii si artei a fost caracterizata, pe de o parte, de racor
darea mediului cultural romnesc la cel occidental si pe de alta
parte de cultivarea specificului national, prin alegerea temelor de inspiratie d
in creatia folclorica sau din trecutul istoric.
? nceputurile afirmarii culturale au fost puse n perioada prepasoptista, odata cu
dezvoltarea gustului pentru lectura si aparitia primelor publicatii n limba romna
(Curierul romnesc, Albina romneasca
1829; Romnia, primul cotidian romnesc
1837, Gazeta de
Transilvania 1838).
? Un rol deosebit n promovarea culturii nationale a revenit societatilor literare
, artistice si stiintifice, ca de pilda, Societatea Academica Romna (Bucuresti, 1
867), devenita, din 1879, Academia Romna, institutie de prestigiu care si desfasur
a activitatea n trei sectii: literara, istorica si stiintifica.
n plan cronologic si tematic, literatura romna moderna s-a structurat pe doua etap
e: pasoptismul, atasat valorilor romantismului, reprezentat de I.H. Radulescu, V
.Alecsandri, D.Bolintineanu, Al. Odobescu, C. Negruzzi;
epoca marilor clasici, ilustrata de activitatea critica sau literara sustinuta d
e Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L.Caragiale, G. Cosbuc, O. Goga
, Ioan Slavici. Arta romneasca a secolului al XIX-lea fost reprezentata de Th. Am
an, Gh.Tattarescu, N.Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian (pictura); Carol
Stork (sculptura); Ciprian Porumbescu, George Enescu (muzica). Istoriografia s-a
interesat n mod deosebit de valorificarea izvoarelor, de aspecte economice, soci
ale, ale vietii cotidiene, fiind ilustrata de operele lui D. Onciul, A.D.Xenopol
, N. Iorga, I. Bogdan. Din aceeasi epoca dateaza si preocuparile pentru arheolog
ie legate de activitatea lui Al. Odobescu si Gr. Tocilescu.

1.B. Curente si politici culturale n secolul al XX-lea

Medii si politici culturale europene n secolul al XX-lea.
? Cultura europeana a secolului al XX-lea a fost influentata de
schimbarile n modul de viata si mentalitatea oamenilor, produse de Primul Razboi
Mondial.
? Trasaturile culturii interbelice au fost:
Protestul fata de razboi, fata de uniformizare si tehnicizare;
cautarea unor noi forme artistice;
aparitia culturii de masa;
a dus la decaderea culturii traditionale;
ncurajarea consumului de masa;
standardizarea gusturilor publicului;
la impunerea unor modele comportamentale noi.
n tarile cu regimuri politice totalitare, cultura de masa a reprezentat un instru
ment de propaganda, n slujba puterii politice.
? n literatura, arte plastice, muzica si filosofie au aparut noi curente, ca:
expresionismul;
dadaismul;
suprarealismul;
abstractionismul.
? Filosofia europeana interbelica a fost dezvoltata de gnditori si scriitori ca J
ean
Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus.
? Dupa al Doilea Razboi Mondial, progresele n plan tehnic si social, mai ales n st
atele occidentale, dezvoltarea rapida a mijloacelor de comunicare n masa, au prod
us anumite modificari ale practicilor culturale, in favoarea cinematografiei, a
televiziunii si a noilor tehnologii informatice.
? n arhitectura s-a impus conceptia functionala, moderna, cu noi forme si materia
le (aluminiu, beton, sticla). Cel mai important curent a fost Scoala de arhitect
ura si arte plastice Bauhaus, ntemeiata n 1919, la Weimar, de W. Gropius.
? n perioada postbelica, modelele arhitecturale au accentuat caracterul functiona
l si social al edificiilor, printre arhitectii epocii numarndu-se Le Corbusier, A
. Aalto, M. Breuer, R. Bofil.
Tendinte n cultura romneasca a secolului al XX-lea.
? Constituirea statului national unitar si afirmarea Romniei n rndul statelor europ
ene moderne s-a reflectat n plan cultural printr-o ampla efervescenta a formelor
si modalitatilor de expresie, ca si prin deschiderea spre cultura europeana, far
a a nega valoarea specificului national.
? Scriitori din perioada interbelica precum Ion Barbu, Hortensia Papadat- Benges
cu, Camil Petrescu, George Bacovia, Tristan Tzara si Sasa Pana (ultimii doi fiin
d fondatorii dadaismului), Mircea Eliade, Lucian Blaga si Al. Phillipide au ilus
trat curentele culturale ale vremii.
? n dramaturgie, Eugen Ionescu a devenit celebru ca un reprezentant de seama al t
eatrului absurdului.
? n arta, Constantin Brncusi s-a dovedit, prin operele sale Poarta sarutului, Colo
ana fara sfrsit, Pasarea maiastra, Masa Tacerii, un precursor al artei abstracte.
? n perioada postbelica, legaturile culturale dintre Romnia si restul Europei au f
ost limitate de regimul comunist. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, dir
ijorul Sergiu Celibidache, muzicianul Constantin Brailoiu, aflati n exil, au cont
inuat sa reprezinte cultura romneasca.
? Dupa nlaturarea regimului comunist, deschiderea politica a Romniei spre spatiul
euro-atlantic a fost nsotita de dorinta de a reveni n marea familie culturala euro
peana.
1.C. Identitati nationale si identitate europeana
Identitati nationale n spatiul european.

? Expresie a evolutiei politice si istorice de la sfrsitul secolului al XVIII- le

a si nceputul secolului al XIX-lea, constituirea natiunilor, comunitati umane coe
rent structurate, cu o identitate etnica, lingvistica si istorica proprie, a rep
rezentat totodata rezultatul impunerii burgheziei n plan social si politic.
? Acest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii 1815 si 1914 ( Secolul n
ationalitatilor ).
? Astfel, pe continentul european, n aceasta perioada, si-au ndeplinit treptat naz
uintele de independenta si unitate nationala belgienii, romnii, italienii, german
ii, norvegienii, n timp ce imperiile
multinationale, austro-ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu revendicarile s
i revoltele popoarelor supuse.
? La asigurarea coeziunii statelor nationale europene au contribuit politicile d
e stat, manifestate prin impunerea nvatamntului obligatoriu, a limbii oficiale, a
votului universal si a recrutarii obligatorii n sistemul militar.
? n acelasi timp, nationalismul excesiv a reprezentat sursa a numeroase conflicte
care au afectat continentul european n secolele al XIX-lea si
al XX-lea.
Identitate si unitate europeana.
? nca de la mijlocul secolului al XIX-lea, scriitorul Victor Hugo si exprima spera
nta ca popoarele europene vor forma cndva Statele Unite ale Europei .
? Ideea unei Europe unite, spatiu al pacii, armoniei si prosperitatii, s-a contu
rat de-a lungul epocii moderne ca o reactie a mediului intelectual fata de rival
itatile si razboaiele frecvente.
? Aceasta s-a bazat pe afirmarea intereselor comune si a valorilor promovate de
democratia liberala:
libertatea individuala
justitia
suveranitatea poporului
libertatea cuvntului
separarea puterilor n stat
initiativa individuala
solidaritate.
? Dupa Primul Razboi Mondial, au fost propuse, n principal, doua proiecte de unif
icare a Europei:
constituirea uniunii pan-europene, sustinut de Richard de
Coudenhove-Kalergi (din anul 1922);
nfiintarea unei uniuni federale europene , idee avansata de
Aristide Briand, ministrul de Externe al Frantei
? Deteriorarea relatiilor internationale n anii 30 si declansarea celui de- al Doi
lea Razboi Mondial au determinat abandonarea proiectelor interbelice.
? Ulterior, proiectele privind formarea Europei unite au fost reluate.
? n anul 1950, Planul (Declaratia) Schuman deschidea calea spre construirea cadru
lui identitar european, pornind de la valorile democratice comune, dar fara a co
ntesta traditiile, mostenirea nationala si culturala a statelor membre ale noii
structuri politice.
? Primul organism politic continental a fost Consiliul Europei, creat la 5 mai 1
949. Acesta cuprindea initial zece state (Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Fra
nta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Suedia).
? Apoi, n 1951, sase state (Franta, Republica Federala Germania, Italia, Belgia,
Olanda si Luxemburg) au format Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului.
? n 1957, reprezentantii acestora au semnat Tratatul de la Roma, fundamentul Comu
nitatii Economice Europene, numita si Piata Comuna.
? Uniunea Europeana(UE) a fost constituita prin Tratatul de la Maastricht
(7 februarie 1992)
? Competentele institutiilor Uniunii Europene au fost stabilite prin tratate, pr
ecum cel de la Nisa, din anul 2000, negociat n vederea primirii de
noi membri.

? Romnia a semnat n 1993 acordul de asociere la Uniunea Europeana, statul romn fiin
d admis n acelasi an n Consiliul Europei, iar din anul
2000 a initiat procesul concret de integrare n Uniunea Europeana. n anul 2003, n ca
drul Consiliului European de la Bruxelles, a fost stabilit calendarul aderarii:
semnarea Tratatului de Aderare n 2005 si aderarea propriu-zisa, ncepnd de la 1 ianu
arie 2007.
2. Secolul XX
ntre democratie si totalitarism
2.A. Ideologii si practici politice democratice
? Caracteristici generale ale evolutiei regimurilor democratice din Europa.
? La ncheierea Primului Razboi Mondial, regimurile democratice s- au instaurat n u
nele dintre statele nou constituite n centrul si estul Europei, asa cum a fost ca
zul Cehoslovaciei.
? Totusi, perioada interbelica, a fost dominata de instaurarea, inclusiv n noile
state europene, a regimurilor autoritare sau dictatoriale (Polonia, Iugoslavia,
Austria etc.).
? Regimurile democratice, bazate pe principiul separarii puterilor n stat, vot un
iversal, alegeri libere, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, pl
uripartidism, s-au consolidat n tarile nordice, precum Danemarca, Suedia sau Norv
egia, si n cele mai multe state din vestul Europei.
? Trasaturile regimurilor democratice erau conforme principiilor nscrise fie n pro
gramele partidelor bazate pe ideologii politice de dreapta (liberale, conservato
are, crestin-democrate), fie n acelea ale formatiunilor socialiste sau social-dem
ocrate, exponente ale ideologiei de stnga.
? Trasaturi specifice ale regimurilor democratice.
? n Marea Britanie, unde se aplica principiul regele conduce, dar nu guverneaza,
prim-ministrul, sef al majoritatii parlamentare, are un rol nsemnat, si alege mini
strii si are puteri executive extinse.
? Cele mai puternice formatiuni politice au fost, dupa 1918, Partidul Conservato
r si Partidul Laburist. n prima jumatate a secolului al XX-lea, s-a remarcat pers
onalitatea lui Winston Churchill, prim-ministru, din partea Partidului Conservat
or, n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1940-1945; apoi, dupa razboi, n 19
51-1955).
? n perioada postbelica, alt prim-ministru conservator, Margaret Thatcher, s-a af
irmat prin actiunile de consolidare a economiei, prin privatizarea unor ntreprind
eri si servicii de stat, ct si prin cele care au vizat cresterea prestigiului ext
ern al tarii.
? Franta, a avut ntre anii 1918 si 1940 un regim democratic republican, caracteri
zat nsa prin instabilitate guvernamentala (au functionat 42 de guverne).
? Dupa al Doilea Razboi Mondial, a fost adoptata o noua Constitutie, care instit
uia un regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, presedinte al
tarii din anul 1959, a sustinut ideea consolidarii puterii sefului statului aces
ta avnd dreptul sa se pronunte asupra liniilor generale ale politicii interne si
externe a tarii.
? Reforma constitutionala din anul 1962, a stabilit ca presedintele Frantei sa f
ie ales de cetateni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca pna atunci
.
? n timpul presedintelui Georges Pompidou, a fost continuata politica lui de Gaul
le, Franta nregistrnd progrese economice importante, dar problemele sociale s-au m
entinut Unul dintre presedintii de stnga a fost Franois Mitterand, din partea Part
idului Socialist. Datorita flexibilitatii articolelor Constitutiei, n Franta a fo
st posibila si coabitarea la putere a unui presedinte si a unui prim-ministru de
orientari diferite. Astfel s-a ntmplat, de exemplu, n anul 1986, presedintele Mitt
erand fiind de orientare politica de stnga, iar prim-ministrul Jacques Chirac, de
dreapta.
? n primul deceniu interbelic, Germania a fost organizata prin Constitutia de la
Weimar ca o tara cu un regim politic democratic. Situatia s-a schimbat nsa, din 1
933, cnd puterea a fost preluata de regimul dictatorial national-socialist.

? n a doua jumatate a secolului al XX-lea, germanii au fost nevoiti sa traiasca n

doua state separate. n zona de ocupatie militara a aliatilor occidentali, s-a con
stituit un stat democratic, avnd ca forma de guvernamnt republica federala, care a
devenit apoi membru NATO si al Comunitatii Economice Europene (Republica Federa
la Germana). Un rol nsemnat n istoria germana l-a avut cancelarul crestin-democrat
Helmuth Kohl, n timpul caruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990).
2.B. Ideologii si practici politice totalitare. Fascismul si nazismul
Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare. Secolul al XX-lea mai
este desemnat n istorie si prin sintagma de secolul extremelor, deoarece mai mul
te state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au cunoscut regimuri politi
ce dictatoriale.
Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de trasa
turi comune:
existenta partidului unic si a unui dictator n fruntea statului
ncalcarea de catre regim a drepturilor omului
cultul personalitatii
controlul absolut al statului asupra societatii
lichidarea oricarei forme de opozitie
supravegherea populatiei de catre politia politica
cenzura presei etc.
Ideologia fascista si practicile politice ale regimului.
? Miscarea fascista a aparut dupa ncheierea Primului Razboi Mondial, n conditiile n
care Italia se gasea ntr-o criza profunda.
? Aceasta era sustinuta att de populatia debusolata de razboi si de saracie, ct si
de multi industriasi si bancheri, care sperau ca noua formatiune politica sa re
prezinte o contrapondere eficienta la ideile comuniste propagate n tara.
? Miscarea fascista a ajuns la putere prin presiune (Marsul asupra Romei,
1922). n aceste conditii, prim-ministrul Benito Mussolini a nceput sa puna n aplica
re ideile cuprinse n programul Partidului National Fascist.
? Printr-o lege speciala, lui Mussolini i se acordau puteri sporite.
? Acesta a interzis orice forma de opozitie, ca si toate organizatiile care nu e
rau fasciste (partide, sindicate etc.).
? Institutiile statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic.
Partidul National Fascist a devenit formatiune politica unica. Regimul fascist e
ra sustinut de politia politica (OVRA) si de organizatiile paramilitare Camasile
negre si Ballila.
? Mussolini a inaugurat cultul propriei personalitati, proclamndu-se Il
Duce (Conducator).
? Prin masurile adoptate, Italia a fost transformata n stat corporatist , n care nu p
rimau interesele individului, ci ale corporatiei din care acesta facea parte. ndoct
rinarea cetatenilor se facea prin propaganda si prin diferite organizatii fascis
te.
National-socialismul german, ideologie si practici politice.
? Ideologia national-socialista a fost ultranationalista, rasista si antisemita,
fiind expusa de Adolf Hitler n lucrarea sa, Mein Kampf.
? Potrivit acestei ideologii, rasa germana a arienilor ar fi superioara,
motiv pentru care ar trebui sa conduca lumea, iar celelalte, considerate inferio
are (precum evreii), trebuia sa fie exterminate.
? Pentru ca rasa germana ar fi avut nevoie de spatiul vital, national- socialism
ul sustinea necesitatea cuceririi acestuia prin razboi.
? Prin propaganda abila, valorificnd nemultumirile populatiei fata de greutatile
din timpul Marii Crize economice, Partidul National-Socialist al Muncitorilor Ge
rmani, condus de Adolf Hitler, a cstigat alegerile pentru Reichstag (Parlamentul

german), din anul 1933.

? n cadrul regimului national-socialist, Hitler, instalat n functia de cancelar, a
fost nvestit cu puteri speciale, devenind Fhrer (conducator).
? Toti germanii au fost nregimentati n organizatii controlate de Partidul National
-Socialist al Muncitorilor Germani, precum Frontul Muncii, care a nlocuit sindica
tele sau Hitlerjgend (Tineretul hitlerist).
? Orice forma de opozitie a fost distrusa, chiar si n interiorul partidului.
Presa a fost cenzurata, iar propaganda regimului prin publicatii, radio, cinemat
ografe s-a intensificat.
? Temuta politie politica a regimului, Gestapo, supraveghea orice activitate. Re
gimul national-socialist a transformat antisemitismul n politica de stat, n numele
asa zisei purificari a rasei ariene.
? Astfel, a nceput discriminarea evreilor, care au fost nlaturati din slujbe, au f
ost supusi legilor rasiale (legile de la Nrnberg) si carora le- au fost interzise
drepturile politice si civile.
? n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din 1942, regimul hitlerist a hotart
sa aplice solutia finala mpotriva evreilor. Astfel a nceput
drama Holocaustului, pna n anul 1945, fiind ucisi aproximativ 6 milioane de evrei,
dar si romi proveniti att din Germania, ct si din tarile ocupate de armatele hitl
eriste, n lagare de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maida
nek.
2.C. Ideologii si practici politice totalitare. Comunismul
? Actiuni pentru instaurarea comunistilor la putere n Rusia.
? n luna februarie a anului 1917, Rusia se transformase ntr-un colos cu picioare d
e lut, din cauza saraciei generalizate si a nfrngerilor de pe front.
? n aceste conditii, a izbucnit, la Petrograd, revolutia condusa de Partidul Cons
titutional Democrat (al burgheziei liberale) si de mensevici (membrii Partidului
Social-Democrat). A fost instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 marti
e 1917, iar a doua zi, tarul a abdicat.
? nsa bolsevicii (comunistii) au profitat de anarhia din Rusia, sporindu-si popul
aritatea n rndul muncitorilor, al sovietelor (comitetelor) acestora, pe fondul gre
velor tot mai numeroase.
? Condusi de V.I. Lenin, bolsevicii au declansat actiunile n forta pentru preluar
ea puterii, realizata prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917,
de la Petrograd . Denumita Revolutia din Octombrie, aceasta este considerata ac
tul de nastere al statului sovietic.
Ideologie si practica politica n statele comuniste.
? n Rusia, apoi n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat creat de Rusia S
ovietica, Ucraina, Bielorusia si Transcaucazia, toate domeniile de activitate au
fost organizate conform conceptiei lui Lenin, expuse n Tezele din Aprilie 1917.
? nca de la preluarea puterii, teroarea a fost instituita n stat.
? Orice forma de opozitie a fost desfiintata, fiind interzisa functionarea tutur
or partidelor, n afara celui comunist (bolsevic) rus, denumit apoi Partidul Comun
ist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
? A fost creata, n anul 1917, politia politica a regimului, cunoscuta cu abrevier
ile C.E.K.A., N.K.V.D. apoi K.G.B.
? Viata religioasa a fost obstructionata. Statul si-a impus controlul n economie,
prin nationalizarea ntreprinderilor.
? Proprietatea privata a fost nlocuita cu cea de stat sau colectiva.
? Teroarea asupra populatiei s-a intensificat n perioada n care s-a aflat la condu
cere Iosif Visarionovici Stalin (1924-1953).
? Acesta a impus o economie centralizata si planificata rigid.
? Din 1929 s-a trecut la colectivizarea fortata a agriculturii (careia i-au cazu
t victime milioane de tarani ce nu vroiau sa-si cedeze pamnturile n gospodariile c
olective sau de stat), n paralel cu industrializarea fortata si planificarea prod
uctiei prin planurile cincinale.

? Opozantii politici fie au fost executati, fie li s-au nscenat procese n urma car
ora au fost trimisi la nchisoare sau n lagarele de munca fortata din tara, care fo
rmau GULAG-ul.
? Marii Terori, desfasurate la ordinul lui Stalin ntre anii 1936 si 1939, i-au
cazut victime oameni din rndul tuturor categoriilor sociale si profesionale, incl
usiv din rndurile armatei.
? n acelasi timp, cultul personalitatii lui Stalin a capatat proportii fara prece
dent, presa era cenzurata sever, iar ntreaga creatie culturala se gasea n slujba i
ntereselor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si al dictatorului.
? Regimul stalinist si-a pastrat caracteristicile n anii celui de-al Doilea Razbo
i Mondial, ca si n primii ani postbelici, cnd regimul comunist a fost impus si n al
te state europene.
? Dupa moartea lui Stalin, noul secretar general al partidului, Nikita Hrusciov,
a dezvaluit, n 1956, unele crime comise din ordinul lui Stalin si a condamnat cu
ltul personalitatii acestuia, fara ca esenta regimului sa fie modificata.
? Desi au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut si tra
saturi specifice. Astfel, au existat o mai mare libertate economica n Iugoslavia,
pastrarea proprietatilor asupra pamntului n Polonia, nationalismul si interzicere
a vietii religioase n Albania etc.
? Unii conducatori comunisti au dorit reformarea sistemului, ca Alexander Dubcek
n Cehoslovacia, n 1968, dar sovieticii au nabusit prin interventia armata aceasta
miscare.
? Abia dupa anul 1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar general al partidului, a
initiat politica perestroika i glaznosti (reconstructie si deschidere), prin car
e a ncercat reformarea partidului si statului sovietic.
? Anul 1989 a nregistrat nlaturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea state
lor europene foste comuniste. Criza n care se zbatea Uniunea Sovietica nu a putut
fi depasita, comunismul s-a prabusit, iar statul s-a destramat (1991).
2.D. Ideologii si practici politice n Romnia
Ideologii si practici politice n Romnia pna n anul 1918.
? Sistemul politic romnesc de la nceputul secolului al XX-lea era organizat potriv
it Constitutiei Romniei din anul 1866.
? Romnia era o monarhie constitutionala, bazata pe principiul separarii puterilor
1914) si-a ndeplinit rolul de arbitru al vietii
n stat, iar regele Carol I (1866
politice.
? n conditiile exercitarii votului censitar (doar de catre barbati), n primii ani
ai secolului al XX-lea, cele doua formatiuni care au dominat viata politica, Par
tidul National Liberal si Partidul Conservator, au guvernat alternativ (potrivit
principiului rotativei guvernamentale, practica introdusa n 1895).
? Acestea erau exponentele a doua ideologii diferite cu privire la evolutia
Romniei:
Liberalismul, reprezentat de oameni politici precum Ion I. C.
Bratianu (presedinte al P.N.L. din 1909), se pronunta pentru dezvoltarea rapida
a tarii, dupa model occidental, pe baza capitalului autohton.
Conservatorismul, reprezentat de politicieni ca Gh. Gr.
Cantacuzino (conducator al Partidului Conservator ntre anii 1899
1907), dorea o dezvoltare organica a statului, prin crearea institutiilor modern
e pe masura ce societatea simtea nevoia aparitiei lor.
? Ideologii si practici politice dupa Primul Razboi Mondial.
? Din anul 1918, a fost introdus n Romnia votul universal, pentru barbatii de pest
e 21 de ani, cu exceptia magistratilor si cadrelor militare .
? n aceste conditii, numarul partidelor parlamentare sau al celor care au reusit
sa ajunga la guvernare a sporit, iar cele de orientare conservatoare au disparut
de pe scena politica.
? alta lege electorala, cea din anul 1926, a adus schimbari n privinta vietii par
lamentare.

? n perioada interbelica, n viata politica romneasca, adepti numerosi au avut ideol

ogii politice democratice, precum neoliberalismul, reprezentat, n esenta, de Part
idul National Liberal, si taranismul, avnd ca exponent principal Partidul Nationa
l Taranesc. Aceste formatiuni politice s-au aflat si cele mai lungi perioade la
guvernare.
? n conditiile afirmarii n Europa a unor ideologii antidemocratice, extremismul de
stnga (comunismul) si de dreapta (legionarismul) s-au manifestat si n viata polit
ica romneasca, ncepnd din deceniul al treilea al secolului al XX-lea.
? Monarhia a reprezentat, si n perioada interbelica, centrul functionarii sistemu
lui politic din Romnia, bazat pe prevederile Constitutiei din anul 1923.
? Regele n timpul caruia a fost nfaptuita Marea Unire, Ferdinand I (1914
1927), nu a ncalcat principiile vietii politice democratice.
? Un aspect specific al vietii politice a fost acela ca regele l numea pe prim-mi
nistru, dupa care guvernul organiza alegerile, pe care, de cele mai multe ori, l
e si cstiga.
? Evolutia monarhiei a marcat si practicile politice n stat. Criza dinastica din
decembrie 1925, cnd printul Carol a renuntat la mostenirea tronului, a fost rezol
vata de Parlament n ianuarie 1926, cnd mostenitor al tronului a fost proclamat Mih
ai.
? Dupa moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus tara tutelat de o
Regenta, fiind minor.
? Dar, dupa ce a revenit n tara, n anul 1930, si a fost proclamat rege de Parlamen
t n locul lui Mihai I, Carol al II-lea a urmarit reducerea rolului partidelor pol
itice si instaurarea unui regim n care monarhul sa aiba puteri sporite.
? Astfel, n anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, n timpul caruia sing
ura formatiune care a functionat a fost cea care l sustinea pe rege, Frontul Rena
sterii Nationale, denumita, din 1940, Partidul Natiunii.
? n conditiile pierderilor teritoriale din anul 1940, dupa abdicarea regelui Caro
l al II-lea (septembrie 1940) si dupa ce Mihai I a revenit pe tron, puterea real
a n stat a fost detinuta de generalul Ion Antonescu, presedinte al Consiliului de
Ministri.
? Acesta a guvernat, pna n ianuarie 1941, alaturi de legionari.
Nentelegerile cu legionarii, care doreau sa obtina ntreaga putere n stat, au determ
23 ianuarie
inat nlaturarea lor, dupa rebeliunea din 21
1941.
? Apoi, Ion Antonescu s-a aflat n fruntea unui regim militar pna la 23 august 1944
, n conditiile participarii Romniei la razboiul antisovietic.
? Dupa nlaturarea regimului democratic, cetatenilor romni le-au fost restrnse drept
urile, iar ncepnd din anul 1940, asupra celor de
origine evreiasca au fost aplicate masuri antisemite (deportari, pogromuri, munc
a fortata n Transnistria etc.).
3. Constitutiile din Romnia
3.A. Documente constitutionale din secolul al XIX-lea
? Documente avnd caracter constitutional nainte de anul 1866.
? n prima parte a secolului al XIX-lea, necesitatea modernizarii societatii romnes
ti a impus ideea redactarii unor proiecte constitutionale.
? n anii 1831 si 1832, au intrat n vigoare, n Tara Romneasca si, respectiv, n Moldova
, primele documente cu rol constitutional, n sens modern, Regulamentele Organice,
redactate de doua comisii boieresti, sub presedintia consulului general rus Min
ciaki, conform si cu indicatiile Curtii imperiale de la Petersburg (Rusia deveni
se putere protectoare
a Principatelor, prin tratatul de la Adrianopol, din 1829, n timp ce suzeranitate
a Imperiului Otoman se mentinea).
? Acestea erau aproape identice si cuprindeau unele noutati n organizarea statelo
r, asigurnd modernizarea, ntre anumite limite, a Principatelor Romne.
? Domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor
Organice au fost numiti domni regulamentari.

? Schimbarea situatiei internationale dupa 1856, cnd Rusia a fost nfrnta n Razboiul
Crimeii (1853-1856), purtat mpotriva Imperiului Otoman, a creat conditiile favora
bile constituirii statului romn modern.
? Devenita chestiune europeana, problema romneasca a fost dezbatuta de marile put
eri n anul 1858 (puterile garante, care nlocuiau protectoratul rusesc
Franta, Angl
ia, Prusia, Sardinia, Austria, Rusia si Imperiul Otoman).
? Reprezentantii acestora au redactat Conventia de la Paris, care nsa, prin preve
derile ei, nu satisfacea dect n parte dorinta de unire a romnilor.
Aceasta stabilea noul statut politico-juridic al Tarii Romnesti si Moldovei:
? urma sa aiba loc o unire partiala (legislativa) a Principatelor;
? noul stat avea sa se numeasca Principatele unite ale Moldovei si
Valahiei ;
? era impus principiul separarii puterilor n stat, stabilindu-se alegerea a doi d
omnitori si urmnd sa functioneze doua guverne si doua Parlamente (la Iasi si Bucu
resti);
? statul urma sa aiba doua institutii comune (Comisia Centrala de la
Focsani si nalta Curte de Justitie si Casatie).
? Romnii au realizat unirea deplina a Principatelor, treptat, dupa dubla alegere
ca domnitor a lui Cuza, punnd marile puteri n fata faptului mplinit.
? Dar, pentru a putea realiza reformele necesare modernizarii societatii romnesti
, n anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus un nou document cu valoare
constitutionala, aprobat prin plebiscit de populatia cu drept de vot, Statutul d
ezvoltator al Conventiei de la Paris. Prin prevederile sale, puterile domnitorul
ui erau sporite, iar Parlamentul
devenea bicameral (format din Adunarea Obsteasca si Corpul
Ponderator, sau Senat).
Constitutia din anul 1866.
? Aducerea unui print strain pe tronul Romniei mai fusese propusa si n rezolutiile
Adunarilor ad-hoc din anul 1857.
? La 10/22 mai 1866, a sosit n tara printul Carol de Hohenzolern- Sigmaringen, ca
re fusese acceptat de populatia cu drept de vot prin plebiscit.
? Dupa alegerea ei, Adunarea Constituanta a discutat, ncepnd de la 1/13 mai 1866,
proiectul de Constitutie redactat de Consiliul
de Stat. Aceasta a reprezentat un compromis ntre liberali si conservatori.
? Elaborata dupa modelul celei belgiene din anul 1831, Constitutia Romniei a crea
t cadrul juridic necesar dezvoltarii statului romn modern.
? Contine 8 titluri referitoare la:
numele si organizarea statului;
separarea puterilor n stat;
prerogativele principelui;
drepturile si obligatiile cetatenilor.
? Principalele prevederi:
statul romn poarta oficial numele de Romnia si este organizat ca monarhie constituti
onala ereditara;
monarhul dispune de atributii att n domeniul puterii executive ct si al celei legis
lative:
este seful statului si comandantul armatei;
numeste pe membrii guvernului;
are drept de initiativa legislativa;
bate moneda;
acorda decoratii;
are drept de gratiere;
are drept de veto absolut (poate respinge sanctionarea unei legi votate de Parlame
nt);
separarea puterilor n stat:
puterea legislativa: Parlamentul (bicameral, format din Senat si Camera Deputati

lor, membrii sai fiind alesi pe baza votului censitar);

puterea executiva: guvernul;
puterea judecatoreasca: instantele de judecata, nalta Curte de
Justitie si Casatie;
n vigoare pna n anul 1923, Constitutia de la 1866 a fost amendata de mai multe ori:
n 1879, a fost modificat articolul 7, care proclama faptul ca diferentele religi
oase nu constituiau o piedica n obtinerea cetateniei romne; n 1884, a fost redus nu
marul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul a fost micsorat, ast
fel ca s-a extins dreptul de vot; n 1917, prin modificarea unor articole din Cons
titutie, s-au creat posibilitatile nfaptuirii ulterioare a reformelor electorala
(introducerea votului universal) si agrara.
3.B. Constitutiile Romniei n secolul al XX-lea
Legile fundamentale ale Romniei din prima jumatate a secolului al XX-lea.
? Ca urmare a realizarii Marii Uniri, era nevoie de o noua lege fundamentala a R
omniei, potrivita statului rezultat n anul 1918.
? De asemenea, n Romnia se nfaptuisera deja unele reforme, precum introducerea votu
lui universal si mproprietarirea taranilor, dupa exproprierea marilor mosii.
? Elaborat n anul 1923, proiectul Constitutiei a fost supus dezbaterii parlamenta
re.
? Constitutia a fost adoptata de Parlament, dupa care a fost promulgata de regel
e Ferdinand I, la data de 28 martie 1923.
? Potrivit continutului acesteia, se realiza trecerea de la monarhia constitutio
nala la cea parlamentara.
? Aceasta lege fundamentala avea 138 de articole, cuprinse n 8 titluri, dar 76 di
ntre ele au fost pastrate din vechea Constitutie, fara nicio modificare.
? Legea fundamentala facea referire la faptul ca Romnia era stat national, unitar
si indivizibil, n care se aplica principiul separarii puterilor.
? separarea puterilor n stat:
puterea legislativa
exercitata de rege si Parlamentul bicameral
(Senat, Adunarea Deputatilor);
puterea executiva
ncredintata regelui si guvernului (format de partidul sau alian
ta care cstiga alegerile parlamentare);
puterea judecatoreasca
atribuita naltei Curti de Justitie si
Casatie si instantelor de judecata;
? atributiile monarhului:
este seful statului;
detine comanda armatei;
numeste pe pe primul-ministru;
actele sale devin valabile numai daca sunt contrasemnate de ministrul de resort;
acorda decoratii;
bate moneda;
are drept de gratiere si amnistiere.
? drepturile si libertatile cetatenesti:
egalitatea cetatenilor n fata legii;
votul universal;
libertatea presei;
libertatea ntrunirii si asocierii s.a.
? Importanta adoptarii Constitutiei:
contribuie la consolidarea Marii Uniri;
creaza cadrul democratic al vietii politice n Romnia pna n anul
1938.
? n anii 30, o serie de tari din Europa (Italia fascista, Germania hitlerista etc.
) aveau regimuri autoritare sau dictatoriale la
conducere. Regele Carol al II-lea (1930
1940) a urmarit sa instaureze un regim m
onarhic autoritar si si-a atins scopul n anul 1938. El si-a bazat noul regim pe C

onstitutia din 27 februarie 1938, care a fost acceptata de populatie prin plebis
cit. Redactata de politicieni si juristi apropiati regelui, precum Istrate Mices
cu sau Armand Calinescu, aceasta cuprindea idei noi cu privire la ordinea econom
ica si sociala. Astfel, regele capata puteri sporite n stat, iar drepturile cetat
enilor erau restrnse.
? Constitutia din anul 1938 a fost suspendata la data de 5 septembrie 1940, n con
ditiile prabusirii regimului lui Carol al II- lea.
Constitutiile Romniei din perioada comunista.
? Dupa al Doilea Razboi Mondial, n Romnia s-a instaurat regimul
totalitar comunist.
? Noua organizare a statului a fost reflectata si n Constitutiile adoptate n perio
ada comunista. La data de 13 aprilie 1948, a fost adoptata o lege fundamentala i
nspirata din Constitutia sovietica (stalinista) din anul 1936.
? Avnd 10 titluri si 105 articole, Constitutia din anul 1948 marca ruptura cu vec
hea traditie n domeniul legilor fundamentale. Au fost nlaturate principiul separar
ii puterilor n stat, pluripartidismul, se creau conditiile pentru ncalcarea unor d
repturi fundamentale ale cetatenilor, precum cel de proprietate.
? noua Constitutie, adoptata la data de 24 septembrie 1952, cuprindea prevederi
care reliefau desfasurarea procesului de sovietizare si stalinizare a Romniei n to
ate domeniile.
? Dupa moartea primului conducator comunist al Romniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, n
anul 1965, n fruntea partidului, apoi si a statului, a ajuns Nicolae Ceausescu. C
onstitutia adoptata n acel an si intrata n vigoare la data de 21 august 1965, nlocu
ia denumirea oficiala de pna atunci a tarii, Republica Populara Romna, cu cea de R
epublica Socialista Romnia. n cele 9 titluri ale sale si n cele 114 articole, Const
itutia din anul 1965 reflecta ncheierea procesului de colectivizare a agriculturi
i si de distrugere a proprietatii private n economie. Era precizat si faptul ca P
artidul Comunist Romn constituia forta politica conducatoare a ntregii societati.
Constitutia din 1965 a fost aplicata pna la nlaturarea regimului comunist, n decemb
rie 1989.
Constitutia Romniei din anul 1991.
? Revenirea la democratie, n anul 1989, a determinat necesitatea
adoptarii unei noi Constitutii.
? Adoptata de Adunarea Constituanta si aprobata prin referendum de populatie la
8 decembrie 1991, Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a reg
imului democratic, a separarii puterilor n stat si a revenirii
la pluripartidism .
Principalele institutii sunt:
a. Parlamentul:
reprezinta puterea legislativa;
are o structura bicamerala (Senat si Adunarea
Deputatilor);
este ales pentru patru ani, prin vot universal;
adopta legile, bugetul de stat, controleaza guvernul, poate deschide anchete.
b. Guvernul:
reprezinta puterea executiva;
este alcatuit din rndul partidului sau aliantei care cstiga alegerile parlamentare
;
este format din prim-ministru, ministri, alti membri;
se supune controlului Parlamentului;
adopta hotarri si ordonante.
c. Presedintele:
ales pentru patru ani, pentru cel mult doua mandate;
are rolul de mediator ntre puterile statului si de garant al respectarii Constitu
tiei de catre acestea;
este comandantul suprem al armatei;

ncheie tratate;
promulga legile;
confera decoratii
reprezinta cea de
este independenta
este reprezentata
Justitie.

s.a. c. Justitia:
a treia putere n stat;
fata de puterea legislativa si cea executiva;
de judecatori si Curtea Suprema de

n conditiile desfasurarii procesului de integrare europeana, n anul 2003, unele ar

ticole ale Constitutiei au fost modificate, pentru a permite aderarea Romniei la
Uniunea Europeana (de exemplu, articolul 148 se refera la prioritatea prevederil
or tratatelor si reglementarilor comunitare fata de dispozitiile contrare din le
gile interne).
C. STATUL SI POLITICA
1. Autonomii locale si institutii centrale n spatiul romnesc (sec. IX-XVIII)
1.A. Evolutia statelor medievale n spatiul romnesc
? Primele structuri statale medievale (secolele al IX-lea
al XIII- lea).
? ncepnd din secolele al IX-lea si al X-lea, n spatiul romnesc s-au constituit prime
le formatiuni politice medievale, de tipul cnezatelor si voievodatelor.
? Pna n secolul al XIII-lea, zona nord-dunareana, a fost dominata de fenomenul mig
ratiilor. Din secolul al IX-lea, s-au succedat maghiarii (stabiliti n Pannonia, a
cestia si-au ntemeiat un stat propriu, sub conducerea lui Arpad), apoi, dupa anul
1000, pecenegii, uzii, cumanii, iar la 1240-1241, tatarii.
? Hanatul Hoardei de Aur, constituit de acestia din urma n nordul Marii Negre sia exercitat dominatia ndeosebi asupra zonei extracarpatice, constituind, totodata
, o bariera n calea expansiunii n regiune a altor state vecine precum Ungaria, pri
ncipatul Kievului sau Imperiul Bizantin.
? Evolutia cristalizarii statale n cadrul obstilor satesti si a uniunilor de obst
i existente n spatiul romnesc n aceeasi perioada a fost evidentiata de rezultatele
cercetarilor arheologice, care au scos la lumina att urme ale numeroaselor asezar
i rurale ct si pe cele ale cetatilor fortificate, centre cneziale sau voievodale
(Biharea, Cuhea, Dabca, Dinogetia, Slon, Pacuiul lui Soare s.a).
? De asemenea, s-a putut evidentia aparitia n cadrul obstilor a unei categorii pr
ivilegiate (boierimea sau nobilimea), detinatoare de pamnturi ntinse, din rndul car
eia se vor desprinde viitorii cnezi sau voievozi.
? Sursele istorice medievale au permis cunoasterea numelor unora dintre conducat
orii locali. Astfel, n Transilvania si Banat, cronicarul anonim al regelui Ungari
ei, Bela (Anonymus), i aminteste pe Glad, Gelu si Menumorut, voievozi aflati n con
flict cu maghiarii la sfrsitul secolului al IX-lea. Pentru nceputul secolului al X
I-lea, Legenda Sfntului Gerard
atesta cucerirea maghiara a voievodatelor conduse de Gyla (localizat n centrul Tr
ansilvaniei) si respectiv Ahtum (n Banat). La sud de Carpati, Diploma cavalerilor
ioaniti, din 1247, consemneaza voievodatele conduse de Litovoi (n dreapta Oltulu
i), Seneslau (n stnga Oltului), cnezatele lui Ioan si Farcas si existenta Banatulu
i de Severin.
Localizare Formatiuni politice Perioada Izvor narativ
Transilvania
Banat Voievodatul lui Menumorut
Voievodatul lui Gelu Voievodatul lui Glad Voievodatul lui Gyla Voievodatul lui A
htum Secolele al IX-lea
al X-lea
Secolul al XI-lea Cronica notarului
anonim al regelui maghiar Bela
Gesta Hungarorum
Legenda Sf. Gerard

Zona dintre
Dunare si Carpati Voievodatul lui Litovoi
Voievodatul lui Seneslau Cnezatul lui Ioan Cnezatul lui Farcas Banatul Severinul
ui Secolul al XIII-lea Diploma Cavalerilor
Ioaniti (1247)
Moldova Tara bolohovenilor
Tara brodnicilor Tara berladnicilor Codri
Ocoale
Coble Secolele al XII-lea
si al XIII-lea Cronica lui Nestor
Documente papale
Dobrogea Sub stapnire bizantina Secolul al XI-lea Ana Comnena
sunt atestati conducatorii locali:
Tatos Sestlav Satza Pudila
-Alexiada
Constructia statala n spatiul romnesc.
? Pe baza structurilor statale constituite pna n secolul al XIII-lea, s-au format
voievodatele Transilvania, Tara Romneasca, Moldova si Dobrogea.
? n urma cuceririi maghiare, Transilvania a fost organizata ca voievodat autonom n
cadrul Regatului Ungariei. n cazul Tarii Romnesti si al Moldovei, constructia sta
tala a beneficiat de aportul populatiei romnesti din Transilvania, retinut de tra
ditia istorica prin termenul (cronicaresc) descalecat.
? Spatiul cuprins ntre Carpati si Dunare evolueaza catre organizarea
statala n secolele al XIII-lea (cnd formatiunile politice atestate de Diploma Cava
lerilor Ioaniti se confrunta cu suzeranitatea maghiara) si al XIV-lea.
? Traditia istorica vorbeste despre descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras (Tra
nsilvania, 1290-1291). ntemeierea propriu-zisa a statului este atribuita nsa lui B
asarab I (?1310-1352) care si ia titlul de mare voievod .
? nlaturarea suzeranitatii maghiare si consacrarea formarii statului independent
Tara Romneasca se realizeaza n urma victoriei lui Basarab I n batalia de la Posada
(1330), mpotriva regelui maghiar Carol Robert de Anjou.
? Moldova s-a constituit la mijlocul secolului al XIV-lea ca o marca de aparare m
potriva tatarilor, ca urmare a descalecatului lui Dragos, voievod din Maramures.
Acesta a fost trimis de regele maghiar Ludovic de Anjou si a ntemeiat Moldova Mi
ca, avnd capitala la Baia, sub suzeranitatea Ungariei.
? n jurul anului 1360 a avut loc al doilea descalecat, cel al lui Bogdan. Venit,
la rndul sau, tot din Maramures, unde conducea un cnezat situat pe Valea Izei, Bo
gdan s-a ridicat mpotriva politicii lui Ludovic de Anjou de restrngere a drepturil
or comunitatilor romnesti si, n fruntea oamenilor sai, a trecut n Moldova, punnd baz
ele statului medieval moldovean independent .
? Dobrogea fost ntemeiata ca stat n secolul al XIV-lea, sub conducerea lui Balica,
apoi a lui Dobrotici, pe masura slabirii autoritatii Imperiului Bizantin si a T
aratului Bulgar. Nucleul sau de formare a fost asa-numita Tara a Cavarnei atestata
din anul 1230 ntre Mangalia si Varna. n 1388, a fost unita de Mircea cel Batrn, Ta
rii Romnesti.
1.B. Institutii centrale si locale (sec. IX

XVIII)

Institutii centrale si autonomii locale n Transilvania.

? Din secolul al XII-lea,Transilvania a fost organizata ca voievodat sub suzeran
itatea regatului medieval maghiar, dispunnd de o organizare politica si administr
ativ-teritoriala proprie, semn al autonomiei sale.
? Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei fiind numit de acesta n func
tie, avea atributii administrative, judiciare, militare, dispunea de o cancelari

e proprie si era secondat de un vice- voievod.

? Unii voievozi, cum au fost Roland Borsa (1288-1293) si Ladislau
Kan (1294-1314), s-au bucurat de prerogative foarte largi.
? Adunarea generala a nobililor era o institutie cu caracter reprezentativ, alca
tuita, cu timpul, numai din starile privilegiate .
? n 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou a conditionat calitatea de nobil de a
partenenta la religia catolica, romnii ortodocsi fiind exclusi treptat din viata
politica.
? Pe plan administrativ-teritorial, Transilvania era mpartita n:
comitate
teritorii controlate de regalitatea maghiara (Bihor, primul dintre comi
tate, este atestat n anul 1111, Crasna, Dabaca, Cluj, Alba s.a), subordonate voie
vodului;
scaune
unitati administrativ-teritoriale autonome ale secuilor si sasilor (cele
7 scaune locuite de sasi si doua districte au format Universitatea sasilor );
districte
teritoriile autonome locuite de romni, conduse de juzi, cnezi sau voiev
ozi (cum ar fi Tara Maramuresului, Tara Hategului etc.). Acestea erau localizate
cu deosebire n zonele de margine ale Transilvaniei.
? n anul 1541, n conditiile nfrngerii Regatului Ungariei de Imperiul Otoman, Transil
vania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. n fruntea ei se afla
un principe, ales de Dieta (adunarea reprezentativa) si confirmat de sultan.
? Regimul habsburgic s-a instaurat n Transilvania la sfrsitul secolului al XVII-le
a, ca urmare a extinderii teritoriale a Imperiului Habsburgic n sud-estul Europei
. Noul statut politic al Transilvaniei, de principat n cadrul Imperiului Habsburg
ic a fost definit prin Diploma Leopoldina din
1691. Conform acesteia, titlul de principe revenea mparatului, Transilvania pastrn
du-si vechea organizare interna. Imperiul Otoman a fost nevoit, prin pacea de la
Karlowitz (1699), sa confirme pierderea controlului sau asupra Transilvaniei.
? Structuri institutionale n Tara Romneasca si Moldova.
? Institutia centrala a statelor medievale romnesti extracarpatice era
domnia.
? Domnul era stapnul tarii, iar n calitate de mare voievod exercita conducerea suprema
a armatei, bucurndu-se de prerogative largi, att n domeniul politicii interne ct si
n cel al politicii externe.
? Succesiunea la tron se realiza potrivit sistemului electiv-ereditar (domnitoru
l era ales de marii boieri, din rndul dinastiei domnitoare, avnd dreotul la tron t
oti descendentii, barbati, ai unui domnitor, n mod egal).
? n special din secolul al XVI-lea, pe masura agravarii dominatiei otomane, alege
rea domnitorilor va fi nsotita de confirmarea din partea Portii.
? n exercitarea prerogativelor sale curente, domnitorul era ajutat de Sfatul Domn
esc. Alcatuita initial din toti marii boieri, aceasta institutie a ajuns, n timp,
sa fie formata doar din boierii cu dregatorii si membrii clerului nalt. Cele mai
importante dregatorii erau cea de Mare Ban al Olteniei (n Tara Romneasca) si resp
ectiv de Portar al Sucevei (n Moldova). Printre membrii Sfatului Domnesc se numar
au: vornicul
(seful curtii domnesti), logofatul (seful cancelariei domnesti), vistiernicul (a
dministratorul finantelor), spatarul (comandant militar) s.a.
? n situatii deosebite, era convocata Marea Adunare a Tarii, alcatuita din reprez
entanti ai boierilor, clerului, orasenilor, taranilor liberi.
? Ambele state medievale romnesti si-au pastrat institutiile proprii n ciuda agrav
arii dominatiei otomane, inclusiv n secolul al XVIII-lea, caracterizat prin insta
urarea domniilor fanariote, moment culminant al presiunii otomane la nordul Duna
rii.
? Att n Tara Romneasca ct si n Moldova, Biserica era organizata sub forma Mitropoliei
Ortodoxe (dependente de Patriarhia din Constantinopol), a episcopiilor si manas
tirilor.
? n Tara Romneasca au fost nfiintate Mitropolia Ortodoxa de la Arges (n timpul domni
ei lui Nicolae Alexandru, 1359) si Mitropolia Ortodoxa de la Severin (n timpul do
mniei lui Vladislav Vlaicu, 1370), apoi episcopiile Rmnicului si Buzaului. n Moldo
va, subordonate Mitropoliei ortodoxe (ntemeiata de Petru Musat, n 1387, dar recuno

scuta oficial de Patriarhia din Constantinopol n vremea domniei lui Alexandru cel
Bun) erau episcopiile de Roman si Radauti.
2. Statul romn modern: de la proiect politic la realizarea Romniei Mari (sec. XVII
I-XIX)
2.A. Proiecte politice n secolul al XVIII-lea si n prima jumatate a secolului al
XIX-lea
Proiecte politice n Principate, la sfrsitul secolului al XVIII- lea si nceputul sec
olului al XIX-lea.
? Instaurate n 1711 n Moldova si n 1716 n Tara Romneasca, domniile fanariote au repre
zentat o forma de manifestare a crizei Imperiului Otoman, interesat n accentuarea
controlului sau asupra teritoriilor deja detinute direct sau dependente.
? n ambele Principate, regimul politic fanariot a durat pna n anul
1821, avnd aceleasi trasaturi caracteristice:
grecizarea domniei si a altor institutii laice sau ecleziastice (n defavoarea boi
erimii autohtone), a culturii si a nvatamntului,
restrngerea autonomiei,
accentuarea presiunilor otomane asupra Principatelor, fiscalitatea excesiva (cre
sterea si diversificarea darilor de diverse tipuri impuse populatiei),
sporirea obligatiilor fata de Imperiul Otoman.
? Totusi, unii dintre domnitorii fanarioti (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ip
silanti, Ioan Caragea), au initiat, sub influenta iluminismului, o serie de refo
rme interne care au vizat sistemul fiscal, administratia, nvatamntul, situatia tar
arnimii, inaugurnd astfel un proces de modernizare a statului.
? Boierii romni au reactionat fata de noul statut politico-juridic al Principatel
or prin redactarea unor memorii adresate puterilor crestine (precum cele din ani
i 1769, 1772, 1774, 1791, 1802, 1807), n care revendicau revenirea la domniile pa
mntene, recunoasterea privilegiilor boieresti, limitarea dominatiei otomane, libe
rtatea comertului etc. Memoriul din 1772, de exemplu, sustinea unirea Moldovei c
u Tara Romneasca, iar cel din 1791 revendica unirea si independenta Principatelor
sub protectia Rusiei si a Austriei. n 1802, Dumitrache Sturdza elabora Planul de
obladuire aristo- democraticeasca, care propunea un proiect republican de nuant
a aristocratica. S-a conturat astfel asa-numita partida nationala , ce avea sa se m
anifeste si n secolul al XIX-lea.
De la 1821 la 1848.
? Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata n anul 1821 n Tara Romneasca,
a dat noi dimensiuni proiectului politic modern.
? n documentele Proclamatia de la Pades si Cererile norodului romnesc, se propunea
u reformarea administratiei, a justitiei, nvatamntului, economiei, respectarea aut
onomiei Principatelor si instituirea principiului suveranitatii poporului.
? Dupa nfrngerea miscarii, Imperiul Otoman a renuntat la domnitorii fanarioti, fii
nd instituite, din 1822, domniile pamntene, reprezentate de Grigore Dimitrie Ghic
a (Tara Romneasca) si
Ionita Sandu Sturdza (Moldova).
? n 1822, mica boierime din Moldova si exprima punctul de vedere prin elaborarea C
onstitutiei carvunarilor, redactata de Ionica Tautul si naintata domnitorului Ion
ita Sandu Sturdza. Proiectul cuprindea revendicari precum garantarea libertatii
persoanei, a egalitatii n fata legilor sau formarea unei adunari reprezentative S
fatul Obstesc.
? n deceniul urmator, Regulamentele Organice au contribuit la aplicarea n practica
a unora dintre principiile politice moderne (separarea puterilor n stat, reorgan
izarea fiscala, reforma justitiei), domnitorul bucurndu-se nsa de prerogative larg
i.
? Programul politic elaborat de revolutionarii de la 1848 si prezentat n document
ele revolutiei a contribuit la trasarea principalelor obiective politice si soci
o-economice pe care natiunea romna urma sa le ndeplineasca. Printre ideile sale s-

au numarat:
nlaturarea stapnirii straine, a amestecului extern n problemele Tarilor Romne; unire
a Moldovei cu Tara Romneasca;
regim politic constitutional;
recunoasterea si garantarea libertatilor cetatenesti;
rezolvarea problemei agrare
emanciparea si mproprietarirea taranilor.
Astfel, daca Petitia Nationala de la Blaj cuprindea revendicari specifice mai al
es romnilor din Transilvania, documentul Printipurile noastre pentru reformarea p
atriei propunea unirea Moldovei cu Tara Romneasca ntr-un stat independent, ca si
emanciparea si mproprietarirea taranilor fara despagubire. Proclamatia de la Isla
z, programul revolutionarilor din Tara Romneasca, afirma necesitatea ntaririi auto
nomiei tarii, eliminarea amestecului Rusiei si Turciei n problemele interne si nla
turarea privilegiilor feudale.
2.B. Unitate si independenta n secolul al XIX-lea
Constituirea statului modern romn. Domnia lui Alexandru
Ioan Cuza (1859-1866).
? Situatia europeana creeata n urma razboiului ruso-otoman din 18531856 (Razboiul din Crimeea) a favorizat ndeplinirea idealului unirii
Principatelor.
? Tratatul de pace de la Paris (1856) a consemnat nfrngerea Rusiei. S-a pus n discu
tie cu acest prilej si problema unirii Principatelor, fara ca marile puteri part
icipante sa ajunga la un consens n aceasta privinta.
? De aceea, tratatul prevedea:
? nlaturarea protectoratului Rusiei si a nlocuirea acestuia cu garantia colectiva
a celor sapte mari puteri;
? retrocedarea de catre Rusia, Moldovei, a trei judete din sudul
Basarabiei;
? organizarea de alegeri pentru ntrunirea, la Iasi si la Bucuresti, a unor Divanu
ri (Adunari) ad-hoc, care sa exprime eventuala dorinta de unire a romnilor.
? Dezbaterile Adunarilor ad-hoc (1857) s-au finalizat cu adoptarea cte unei rezol
utii (cu continut asemanator n ambele Principate),
cuprinznd propunerile adresate marilor puteri: unirea Principatelor sub numele de
Romnia, principe strain, provenit dintr-o dinastie
europeana, neutralitatea noului stat, sub garantia marilor puteri.
? n 1858, la Paris, Conferinta celor sapte puteri garante a instituit Conventia d
e la Paris. Desi stabilea o unire incompleta, meritul Conventiei a fost acela de
a fi deschis calea catre unitatea Principatelor si de a fi trasat principalele
directii de modernizare a statului.
? Recurgnd la tactica faptului mplinit, Adunarile elective de la Iasi si Bucuresti
au decis alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 18
59) si al Tarii Romnesti (24 ianuarie/5 februarie 1859).
? Dubla alegere consacra unirea Principatelor.
? Marile puteri au recunoscut dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuz
a n cursul anului 1859, iar unirea deplina a Principatelor, n decembrie 1861.
? Anii urmatori ai domniei lui Cuza s-au caracterizat prin adoptarea unui numar
mare de legi (reforme), cele mai importante
n perioada guvernului condus de Mihai
l Kogalniceanu (1863-1865): Legea secularizarii averilor manastiresti (1863), Le
gea rurala (1864), Legea nvatamntului (1864).
Monarhia constitutionala si cucerirea independentei
Romniei.
? Dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866) s-au creat conditii
le instalarii pe tronul Romniei a unui principe strain, problema care fusese ades
eori invocata n viata politica romneasca si ceruta n mod special prin rezolutiile A

dunarilor ad-hoc din 1857.

? La 10/22 mai 1866, principele german Carol de Hohenzollern- Sigmaringen a depu
s juramntul solemn, la Bucuresti, ca monarh al Romniei (1866-1914). Prin Constitut
ia din 1866, se instituia monarhia constitutionala ereditara.
? Dupa 1866, viata politica din Romnia a trecut printr-o perioada de instabilitat
e guvernamentala (1866-1871), dublata de procesul consolidarii treptate a monarh
iei.
? Reizbucnirea chestiunii orientale n Balcani, prin declansarea rascoalelor antioto
mane din Bulgaria si Bosnia-Hertegovina si a razboiului dintre Serbia si Imperiu
l Otoman, a reprezentat cadrul extern favorabil cuceririi independentei de stat
a Romniei, n conditiile n care eforturile de a obtine acest statut pe cale diplomat
ica esuasera.
? n aprilie 1877, Rusia, care s-a implicat n favoarea popoarelor balcanice, a decl
arat razboi Imperiului Otoman, trupele ruse ncepnd (pe baza unei Conventii semnate
cu noul guvern liberal, condus de Ion C. Bratianu) traversarea teritoriului Romn
iei catre Peninsula Balcanica.
? La 9/21 mai 1877, n Parlamentul de la Bucuresti, ministrul de Externe, Mihail K
ogalniceanu, citea declaratia de independenta a Romniei.
? n urma solicitarilor Rusiei, armata romna, condusa de principele Carol I, a inte
rvenit pe frontul de la sudul Dunarii, luptnd la Plevna, Grivita, Rahova, Vidin,
si contribuind, cu pretul unor mari jertfe umane si materiale, la nfrngerea Turcie
i.
? n 1878, prin tratatele de pace de la San Stefano (februarie 1877) si Berlin(iul
ie 1877) a fost recunoscuta independenta Romniei, ca si apartenenenta la statul r
omn a Dobrogei si Deltei Dunarii.
? Proclamarea regatului, n 1881, a reprezentat consacrarea progresului statului r
omn n a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
2.C. Constituirea statului national unitar romn
Cadrul international al Marii Uniri din 1918.
? Recunoasterea dreptului popoarelor la autodeterminare (afirmat de presedintele
american W. Wilson n declaratia Cele 14 puncte, la nceputul anului 1918), prabusi
rea Imperiului Rus n urma revolutiilor din 1917 si victoria Antantei au favorizat
realizarea n
1918 a statului national unitar romn.
? Romnia a participat la Primul Razboi Mondial cu scopul desavrsirii unitatii sale
nationale, proces ndeplinit n anul 1918
prin vointa romnilor din provinciile aflate pna atunci sub stapnire straina.
Unirea Basarabiei cu Romnia.
? n 1917 s-au ntemeiat, la Chisinau, Partidul National Moldovenesc, Sfatul Tarii c
a adunare reprezentativa n acest teritoriu, condus de Ion Inculet, si Consiliul D
irectorilor, ca organ executiv.
? n decembrie 1917, Sfatul Tarii a proclamat autonomia Republicii Democratice Mol
dovenesti, declarata independenta fata de Rusia la 24 ianuarie/6 februarie 1918.
Presedinte al Republicii a fost ales Ion Inculet.
? La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Tarii a votat la Chisinau unirea Basarabie
i cu Romnia, Actul Unirii fiind promulgat de regele Ferdinand I n aprilie 1918.
Unirea Bucovinei cu Romnia.
? Bucovina s-a desprins de Imperiul Austro-Ungar n conditiile destramarii acestui
a n toamna anului 1918.
? Totodata, ea s-a confruntat cu pretentii de anexare din partea Ucrainei, situa
tie ce a necesitat interventia armatei romne n provincie, la solicitarea autoritat
ilor de la Cernauti.
? n octombrie 1918 s-au format, la Cernauti, Adunarea Constituanta si

Consiliul National Romn, n frunte cu Iancu Flondor.

? La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei (alcatuit att din romni,
ct si din reprezentantii altor nationalitati din provincie) a proclamat unirea n
econditionata si pentru vecie a Bucovinei cu Regatul Romniei. Regele Ferdinand I
a promulgat Actul Unirii Bucovinei n decembrie .
Unirea Transilvaniei cu Romnia.
? La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Partidul National Romn din Transilvania, ca
re si-a reluat activitatea n 1918, a adoptat Declaratia de la Oradea, prin care s
e proclama dreptul romnilor la autodeterminare.
? Aceasta a fost citita apoi n Parlamentul de la Budapesta de catre deputatul romn
Al. Vaida Voevod.
? La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a format, la Arad, Consiliul National Romn
Central (cu 6 membri din partea Partidului National Romn si 6 membri din partea P
artidului Social-Democrat din Transilvania), pe plan local ordinea fiind asigura
ta de garzile romnesti.
? Negocierile purtate de Consiliul National Romn Central cu guvernul maghiar (noi
embrie 1918) au esuat, Ungaria propunnd doar un statut de autonomie pentru Transi
lvania.
? n aceste conditii, s-a luat decizia convocarii, la Alba Iulia, n data de 18 noie
mbrie/1 decembrie 1918, a unei Mari Adunari Nationale, la care urma sa se decida
viitorul provinciei.
? La eveniment au participat 1228 delegati alesi prin vot universal de romnii din
aproximativ 5000 de sate si 80 de orase transilvanene si
peste 100 000 de alti romni veniti din Transilvania si Banat. Adunarea a fost des
chisa de Gh. Pop de Basesti, unul dintre veteranii miscarii nationale romnesti di
n Transilvania. Rezolutia Unirii, adoptata de Adunare, a fost citita de Vasile G
oldis.
? Pna la integrarea deplina n cadrul statului romn, Transilvania a fost condusa de
Marele Sfat National, organ reprezentativ cu rol legislativ format din 250 membr
i si Consiliul Dirigent, organ executiv, format din
15 membri, condus de Iuliu Maniu si subordonat guvernului de la
Bucuresti.
? n decembrie 1918, la Bucuresti, regele Ferdinand I primea, n cadrul unei ntruniri
solemne, Rezolutia unirii Transilvaniei cu Romnia, act ce marca ncheierea procesu
lui formarii statului unitar romn. n plan international, noul statut politico-teri
torial al Romniei a fost recunoscut prin tratatele ncheiate n cadrul Conferintei de
pace de la Paris (1919-1920).
4. Romnia postbelica
4.A. Stalinism si national-comunism
Etapele instaurarii regimului politic comunist n Romnia
? La 23 august 1944 maresalul Ion Antonescu a fost nlaturat de la
putere. Armata sovietica, intrata pe teritoriul Romniei n iulie 1944, va sustine n
perioada urmatoare P.C.R. n actiunea sa de preluare a puterii politice.
? Septembrie 1944
martie 1945: Romnia este condusa de guverne avnd n frunte pe gene
ralii Constantin Sanatescu si respectiv Nicolae Radescu, n care sunt inclusi si r
eprezentanti ai P.C.R.
? n urma ntelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), Romnia intra n
sfera de influenta sovietica.
? 6 martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai este obligat sa accept
e formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub controlul total al P.
C.R.
? Greva regala, manifestata prin refuzul regelui Mihai I de a sanctiona actele g
uvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficienta, nefiind sprijinita efectiv pe pl
an extern de statele democratice.
? Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri parlamentare postbelice car

e au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunista. Desi au fost cstigate
de partidele democratice de opozitie, rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C
.R. sa detina controlul complet al Parlamentului si guvernului.
? 1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.T.) au fost desfiintate, lid
erii lor arestati si condamnati la nchisoare.
? 30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat sa abdice. Romnia a fost procl
amata Republica Populara, procesul preluarii puterii politice de catre P.C.R. fi
ind ncheiat.
? n aceasta perioada, n conducerea P.C.R. s-au manifestat doua grupuri: cel nationa
l , care activase nainte de 1944 n tara (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu) si
grupul moscovit format din cei care activasera n URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).
Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).
De la 30 decembrie 1947, Romnia devine un stat totalitar, de tip stalinist. Regim
ul politic este bazat pe concentrarea puterii n mna unui singur partid: Partidul C
omunist Romn (care ntre 1948 si 1965, n urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-D
emocrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Romn). Gheorghe Gheorghiu-Dej, s
ecretarul general al partidului a fost primul dictator comunist romn.
Politica interna
Statul a fost organizat prin Constitutiile de inspiratie stalinista din anii
1948 si 1952. Potrivit acestora:
monopolul puterii apartinea partidului unic;
principalul organ de conducere al statului era Prezidiul
Marii Adunari Nationale;
toate domeniile vietii sociale se aflau sub controlul statului;
principiul separarii puterilor era desfiintat;
drepturile si libertatile cetatenesti erau ngradite, nefiind permisa nici o forma
de opozitie politica.
La nivelul conducerii de partid au aparut aprige lupte pentru putere si rivalita
ti, marcate de:
nlaturarea n 1952 a gruparii moscovite ;
executarea n 1954 a lui Lucretiu Patrascanu (liderul
gruparii nationale ).
Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:
nlaturarea vechii elite politice si intelectuale;
ntreruperea relatiilor cu lumea occidentala;
promovarea proletcultismului (cultura care se bazeaza pe ideea luptei de clasa s
i negarea valorilor traditionale);
organizarea dupa sistem sovietic a nvatamntului si culturii;
supravegherea de catre stat a cultelor religioase;
interzicerea Bisericii greco-catolice (1948);
falsificarea istoriei nationale n conformitate cu interesele politice sovietice.
Dupa retragerea trupelor sovietice din Romnia (1958) s-a trecut la o relativa mbun
atatire a situatiei interne, caracterizata prin:
desovietizarea si destalinizarea treptata a vietii sociale si culturale;
eliberarea detinutilor politici;
ncurajarea legaturilor n domeniile culturii si stiintei cu statele occidentale;
promovarea unei orientari nationale n cultura.
National comunismul
regimul politic al lui Nicolae
Ceausescu (1965-1989).
Politica interna
? 1965: se desfasoara Congresul Partidului Muncitoresc Romn, care stabileste reve
nirea la vechea denumire de P.C.R. si alegerea n functia de secretar general al p

artidului a lui Nicolae Ceausescu. Este adoptata noua Constitutie, prin care Romn
ia devenea Republica Socialista (R.S.R.).
? 1967: Nicolae Ceausescu este ales presedinte al Consiliului de Stat.
? Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:
? continuarea procesului de desovietizare si destalinizare nceput de Gh.
Gheorghiu-Dej dupa 1958);
? relativa mbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei;
? atenuarea politicii represive a Securitatii, eliberarea si reabilitarea unora
dintre detinutii politici;
? cresterea popularitatii regimului, mai ales n urma exploatarii sentimentelor na
tionale;
? apropierea de statele occidentale, reluarea legaturilor politice, economice, c
ulturale cu acestea;
? distantarea fata de URSS, evidentiata n mod special prin refuzul ca Romnia sa in
tervina alaturi de statele membre ale Tratatului de la Varsovia, n 1968, mpotriva
miscarii democratice din Cehoslovacia.
? Perioada 1971-1989 debuteaza cu revolutia culturala , de inspiratie chineza si no
rd-coreeana (exacerbarea culturii comuniste, si a cultului personalitatii lui N.
Ceausescu, proiectarea trecerii la o noua treapta a socialismului societatea so
cialista multilateral dezvoltata). Elementele definitorii ale acestei perioade s
unt:
? instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceausescu (presedinte al
Republicii din 1974);
? promovarea n functiile de conducere a membrilor familiei Ceausescu
(socialismul dinastic);
? reluarea industrializarii fortate si realizarea marilor constructii cu scop pr
opagandistic (Canalul Dunare-Marea Neagra, Casa Poporului
Bucuresti) care determ
ina secatuirea resurselor tarii si cresterea rapida a datoriei externe a Romniei;
? achitarea datoriei externe (ncepnd din 1980) prin restrngerea drastica a consumul
ui populatiei;
? scaderea accelerata a nivelului de trai;
? politica de teroare interna exercitata de securitate si alte institutii ale st
atului asupra populatiei, reprimarea drastica a revoltelor (greva minerilor din
Valea Jiului 1977, manifestatiile muncitoresti de la Brasov
1987);
? initierea programului de sistematizare urbana si rurala care a dus la distruge
rrea bisericilor, a centrelor istorice urbane si a satelor romnesti;
? ncalcarea flagranta a drepturilor omului;
? izolarea tarii n relatiile cu statele occidentale;
? respingerea oricaror sugestii de schimbare a politicii interne (n special dupa
1985, cnd Mihail Gorbaciov, n URSS, initiaza programul sau de reforme politice si
economice).
4.B. Disidenta anticomunista
Represiunea politica n timpul regimului comunist.
? nca din 1945, actiunile P.C.R. ndreptate mpotriva opozitiei democratice, de intim
idare si manipulare a opiniei publice, anuntau politica represiva ce avea sa fie
aplicata odata cu preluarea puterii depline.
? Ulterior, sub acuzatiile de colaborationism , dusmani de clasa , dusmani ai poporului ,
fascisti , au fost arestati si nchisi membri ai P.N.L. si P.N.T., fosti demnitari d
in perioada interbelica, bancheri, industriasi.
? Securitatea, nfiintata n 1948 dupa modelul politiei politice sovietice, a instau
rat un regim de teroare interna, ndreptata mpotriva tuturor
celor socotiti indezirabili de catre puterea comunista si a celor banuiti ca ar
putea opune cea mai mica rezistenta fata de sovietizarea tarii.
? Opozanti sau intelectuali de marca (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Radu Rosetti,
Mihail Manoilescu, Ioan Lupas, Mircea Vulcanescu, Gheorghe Bratianu, dar si mult
i altii) au fost condamnati la nchisoare sau la munca fortata n lagare, un mare nu
mar de persoane pierzndu-si viata n detentie.
? Sistemul penitenciar romnesc a cunoscut o dezvoltare fara precedent, acoperind,

practic, ntregul teritoriu al tarii. n nchisori precum Sighet, Aiud, Miercurea- Ci

uc, Pitesti, Gherla sau Rmnicu-Sarat ori la munca fortata, la Canalul Dunare- Mar
ea Neagra, s-au aplicat masuri de tortura, executii, sau asa-numita reeducare .
? Represiunea politica din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin
utilizarea deportarii mpotriva unor comunitati ntregi (germanii din Transilvania,
srbii din Banat); controlul strict al ntregii societati (prin intermediul retelelo
r de informatori) pentru a fi prentmpinata orice forma de opozitie.
? Ulterior, s-a trecut la eliberarea detinutilor politici, fara a se renunta nsa
la supravegherea populatiei si reprimarea opozantilor.
? Represiunea politica din perioada regimului condus de Nicolae Ceausescu s-a ma
nifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu, supravegherea fostilor detinut
i politici, a fostilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor d
e psihiatrie ca locuri de recluziune .
Forme de rezistenta anticomunista.
? Principalele manifestari ale luptei anticomuniste au fost:
rezistenta armata a grupurilor din munti,
cea a taranilor,
revoltele muncitoresti,
activitatea disidentilor.
? Rezistenta din munti a fost specifica anilor 1944-1960, fiind organizata de gr
upurile narmate de partizani alcatuite din foste cadre militare, fosti legionari,
membri ai partidelor de opozitie, tarani, intelectuali. Printre acestea s-au nu
marat grupurile din Banat si Oltenia, cel din zona Muscel-Fagaras (grupul Haiduci
i Muscelului al colonelului Arsenescu si al fratilor Arnautoiu), rezistenta din B
ucovina, reprezentata de Vladimir Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc, Cozma Patrauce
an, Dimitrie Rusu. La rndul lor, femeile au sustinut miscarea de rezistenta, plat
ind uneori cu viata. Sunt cunoscute numele Mariei Plop si al Mariei Jumbleanu, m
embre ale grupului Arsenescu-Arnautoiu, ca si cel al Elisabetei Rizea din Nucsoa
ra (Muscel). Aceasta forma de
rezistenta a fost reprimata cu o violenta extrema de organele de represiune ale
regimului comunist.
? Rezistenta din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei colectivizarii
agriculturii, manifestndu-se prin refuzul nscrierii n formele colective de asociere
, al predarii cotelor obligatorii de produse agricole; atacarea si devastarea se
diilor locale ale P.C.R.; revolte spontane. Conform unor estimari, peste 80 000
de tarani au cazut victime represiunii.
? Revoltele muncitoresti au aparut n anii 70- 80, ca forma de reactie a populatiei f
ata de scaderea nivelului de trai, si au cuprins Valea Jiului (revolta minerilor
din anul 1977) si Brasovul (manifestatiile din 1987). n urma unui proces trucat,
dintre cele peste 300 de persoane arestate la Brasov, 88 au fost deportate n alt
e zone ale tarii sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu.
? Disidentii, precum Paul Goma, Doina Cornea sau Gheorghe Ursu, au
opus o rezistenta individuala, actiunile lor fiind specifice anilor 70 si
80. Inclusiv fosti membri ai conducerii P.C.R. au protestat, n 1989, fata de polit
ica dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu (Scrisoarea celor sase).
C. RELATIILE INTERNATIONALE
1. Spatiul romnesc, ntre diplomatie si conflict n Evul Mediu si la nceputurile moder
nitatii
? ncepnd din secolul al XIV-lea, o noua putere politica si militara
se afirma n Europa: statul otoman.
? Spre sfrsitul secolului al XIV-lea, acesta ajunge n expansiunea sa pna la Dunare,
amenintnd direct Tarile Romne.
? n general, acestea au adoptat o atitudine defensiva, evitnd transformarea n pasalc
uri turcesti.
? Statutul lor politico-juridic evolueaza de la independenta la autonomie, relat
iile cu Imperiul Otoman fiind reglementate prin documentele numite Capitulatii.

? Totodata, situatia Tarilor Romne a fost influentata si de jocul de interese al

marilor puteri crestine vecine: Ungaria, Polonia si, din secolul al XVI-lea, Imp
eriul Romano-German (Habsburgic).
? Alaturi de statele crestine europene, Tarile Romne au participat la cruciadele
antiotomane, devenind adevarate Porti ale crestinatatii .
? Spre sfrsitul secolului al XIV-lea, voievodul Tarii Romnesti, Mircea cel Batrn (1
386-1418), a inaugurat politica de alianta cu Regatul Ungariei mpotriva otomanilo
r. La 7 martie 1395, la Brasov, acesta semna, cu regele Ungariei, Sigismund de L
uxemburg un tratat cu caracter antiotoman .
? Voievodul Petru I Musat (1375 1391) inaugura, la rndul sau, traditia bunelor re
latii ale Moldovei cu Polonia, pentru a contrabalansa pericolul reprezentat de U
ngaria. Aceasta politica a fost continuata si de alti voievozi moldoveni, ca Ale
xandru cel Bun (1400-1432) sau Stefan cel Mare (1457-1504).
? De la sfrsitul secolului al XIV-lea, romnii au fost implicati direct n lupta anti
otomana, participnd la sustinerea politicii de
cruciada trzie . Astfel, Mircea cel Batrn a obtinut victoria, la
Rovine (1395), mpotriva ostilor conduse de sultanul Baiazid I si a participat, al
aturi de Sigismund de Luxemburg, la cruciada de la Nicopole (1396), unde nsa cres
tinii au fost nfrnti de otomani.
? Romnii, ntre diplomatie si conflict n secolele al XV-lea si al XVI-lea. Consolida
rea puterii otomane, n secolul al XV-lea, a determinat nlaturarea unor dispute mai
vechi n relatiile tarilor noastre cu Polonia sau Ungaria.
? Au fost ncheiate noi tratate antiotomane, precum cel semnat de Stefan cel Mare
cu regele Ungariei, Matei Corvin (1475).
? nsemnate victorii militare antiotomane au fost obtinute de Alexandru cel Bun, l
a Cetatea Alba (1420), de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara (1441-1456
), n campania cea lunga, din 1443 1444 si n campania de la Belgrad (1456), de domn
itorul Tarii Romnesti, Vlad Tepes, n 1461
1462, sau de Stefan cel Mare, la Vaslui
(1475).
? Unii voievozi s-au implicat n sustinerea pe tronul celorlalte tari romnesti a un
or domnitori favorabili luptei antiotomane. Iancu de Hunedoara i-a sustinut, ntre
altii, la tronul Tarii Romnesti, pe Vladislav al II-lea, iar pe cel al Moldovei,
pe Bogdan al II-lea . Stefan cel Mare a intervenit, la rndul sau, sustinndu-i, n T
ara Romneasca, pe Vlad Tepes sau pe Laiota Basarab. Voievodul moldovean a urmarit
si obtinerea sprijinului altor puteri europene, fapt demonstrat, de pilda,
de trimiterea solului Ioan Tamblac la Venetia, n 1475.
? Tarile Romne nu au fost cucerite de otomani, si-au pastrat autonomia interna, f
ara a deveni pasalcuri, platind nsa un tribut anual catre sultan. Din secolul al X
V-lea, relatiile cu Imperiul Otoman au fost reglementate prin documentele numite
capitulatii.
? n secolul urmator, cnd statul otoman a ajuns la apogeul extinderii sale teritori
ale, dominatia otomana asupra Tarilor Romne s-a accentuat, regimul tributar deven
ind unul vasalic.
? n 1540, centrul Ungariei a fost transformat n pasalc.
? Prin urmare, Transilvania a intrat sub suzeranitate otomana, fiind organizata
ca un principat autonom (1541).
? Istoricii moderni considera ca statutul Tarilor Romne n raport cu Poarta a fost
mai degraba rezultatul unui compromis ntre clasa politica de la nordul Dunarii si
Imperiul Otoman. Tarile Romne si pastrau institutiile proprii, iar marea boierime
privilegiile. n schimb, Poarta primea, ca recunoastere a suzeranitatii sale, si
dreptul de a exercita o anumita supraveghere asupra statelor din spatiul romnesc.
? n a doua jumatate a secolului al XVI-lea, tributul a nregistrat o crestere fara
precedent, fiind nsotit de instituirea monopolului comercial otoman, de cumparare
a domniei si un control tot mai sever al Portii asupra acesteia. De aceea, se po
ate considera ca otomanii au avut mai multe avantaje din exploatarea indirecta a
spatiului romnesc, dect daca l-ar fi cucerit direct.
1.B. Spatiul romnesc si marile puteri la nceputurile modernitatii

? Tarile Romne n context european, n timpul domniei lui Mihai Viteazul. Domnia lui
Mihai Viteazul (1593
1601) este considerata de unii istorici o perioada de trece
re de la medieval la modern n istoria romnilor.
? Politica si actiunile voievodului evidentiaza att elemente specifice Evului Med
iu (tipologia conflictului cu otomanii, politica sociala), dar si de modernitate
(alianta cu puterilor crestine, tratatele ncheiate cu diferiti principi).
? Membru al Ligii Crestine (coalitie antiotomana de state, initiata de Imperiul
Habsburgic, aflata n razboi cu Imperiul Otoman ntre anii 1593 si 1606), Mihai Vite
azul a combinat actiunile militare cu cele diplomatice.
? A obtinut victorii asupra otomanilor, n anii 1594
1595, la Calugareni, Trgoviste
, Bucuresti, Giurgiu.
? Pentru sprijinirea luptei antiotomane, Mihai Viteazul acceptase si conditiile
nefavorabile ale tratatului de la Alba-Iulia, de la 20 mai 1595, semnat, n numele
sau, de o delegatie de boieri si clerici, prin care domnitorul devenea doar loc
tiitor al principelui Sigismund Bthory pe tronul Tarii Romnesti).
? Prin tratatul de la manastirea Dealu, din 1598, semnat cu trimisii mparatului R
udolf al II-lea de Habsburg, Mihai obtinea sustinere pentru continuarea luptei a
ntiotomane.
? Deoarece noul principe transilvanean, Andrei Bthory, ducea o politica filo-otom
ana si filo-polona si n conditiile n care domnul Moldovei, Ieremia Movila, era spr
ijinit de poloni cu acordul otomanilor, ambii fiindu-i adversari politici, Mihai
Viteazul a initiat actiunile pentru unirea Tarilor Romne.
? Transilvania a fost unita cu Tara Romneasca dupa victoria obtinuta de Mihai asu
pra lui Andrei Bthory, la 18/28 octombrie 1599, n batalia de la Selimbar, iar Mold
ova i s-a supus n primavara anului 1600.
? Unirea Tarilor Romne nu a durat dect cteva luni, Mihai fiind nfrnt de oastea nobili
mii maghiare si de trupele generalului Gheorghe Basta, la Miraslau (septembrie 1
600), apoi pierznd si controlul asupra Moldovei si Tarii Romnesti. Sprijinit din n
ou de Rudolf al II-lea, Mihai Viteazul a obtinut o ultima victorie, n Transilvani
a, la Guraslau (august
1600), mpotriva nobilimii maghiare, dar a fost ucis pe Cmpia Turzii, la
9/19 august 1601.
Spatiul romnesc si marile puteri n secolul al XVII-lea.
? Daca n prima jumatate a secolului al XVII-lea, regimul suzeranitatii
otomane a fost mai putin aspru, din a doua jumatate a veacului, obligatiile econ
omice catre otomani au crescut (tributul, la care s-au adaugat obligatiile ocazi
onale, obligatiile n munca etc.).
? n conditiile complexe ale jocului de interese dintre marile puteri din zona, Ta
rile Romne si-au aparat autonomia, inclusiv prin actiuni diplomatice. Principele
Gabriel Bethlen al Transilvaniei, avnd si acordul Habsburgilor, a ncercat sa refac
a unirea politica a Tarilor Romne. El dorea sa se proclame rege al Daciei, proiec
t nerealizat, dar care a suscitat atentia marilor puteri europen.
? Transilvania si-a sporit prestigiul pe plan extern, prin participarea la Razbo
iul de 30 de ani (1618-1648), si la tratativele de pace din Westfalia (1648).
? Pentru a asigura un anume echilibru n relatiile cu otomanii, voievozii Tarii Ro
mnesti si Moldovei, Matei Basarab si, respectiv, Vasile Lupu, au ncheiat tratate d
e alianta cu principii Transilvaniei, Gheorghe Rkczi I si Gheorghe Rkczi al II-lea .
? Cresterea puterii Habsburgilor si ncercarile lor de a se amesteca n Tarile Romne,
au determinat Transilvania sa ncheie o alianta cu Franta, prin tratatul de la Fa
garas (1677), dar aceasta nu a mpiedicat patrunderea armatelor imperiale n princip
at si stationarea lor n 12 orase si cetati, conform tratatului de la Blaj (1687).
? n 1699, otomanii recunosteau pierderea Transilvaniei, n contextul declansarii cr
izei orientale, prin tratatul de pace cu Imperiul Habsburgic, de la Karlowitz.
? n vederea realizarii unei aliante antiotomane a Tarii Romnesti, dupa
1684, voievodul Serban Cantacuzino a initiat actiuni diplomatice
secrete cu Habsburgii, continuate de Constantin Brncoveanu. Moldova era amenintat
a de Polonia, astfel ca voievodul Constantin Cantemir a ncheiat un tratat secret
cu Habsburgii (1690), iar Antioh Cantemir, a ncercat o politica de echilibru fata
de otomani si poloni.

Actiuni de politica externa ale domnitorilor fanarioti (secolul al XVIII-lea)

? Dupa actiunile de politica antiotomana ale lui Constantin Brncoveanu (ucis din
ordinul sultanului, la Constantinopol, n anul 1714) si ale lui Dimitrie Cantemir
(refugiat n Rusia, n 1711), Poarta a instaurat regimul domniilor fanariote.
? Chiar daca domnitorii fanarioti erau numiti direct de catre sultan,
totusi acestea au continuat sa fie considerate ca avnd un statut international di
stinct fata de Imperiul Otoman. La Constantinopol continuau sa activeze capucheh
ai (reprezentanti diplomatici ai domnitorilor), iar otomanii au recunoscut, prin
acte solemne, statutul deosebit al Principatelor Romne.
? De asemenea, n Tara Romneasca si n Moldova au fost deschise si primele agentii si
consulate ale Rusiei, Austriei, Prusiei, Frantei si Marii Britanii, la sfrsitul
secolului al XVIII-lea si la nceputul secolului al XIX-lea.
? ncalcarea autonomiei Principatelor de catre otomani s-a manifestat si prin ceda
rea de catre acestia a unor teritorii romnesti, prin tratatele de pace ncheiate n u
rma razboaielor ruso-austro-otomane: Banatul si Oltenia, cedate Habsburgilor, pr
in pacea de la Passarowitz, n 1718 (Oltenia a revenit la Tara Romneasca n 1739, pri
n pacea de la Belgrad), Bucovina, cedata Habsburgilor, n 1775, dupa pacea de la K
uciuk-Kainargi, Basarabia, cedata rusilor, prin pacea de la Bucuresti, din 1812.
? Unii domnitori fanarioti au avut curajul sa protesteze la Poarta fata de acest
e cedari teritoriale, precum domnitorul fanariot al Moldovei, Grigore al III-lea
Ghica (1774
1777), ucis de otomani pentru atitudinea sa.
2. Romnia si concertul european; de la criza orientala
lui al XX-lea
2.A. Criza orientala si spatiul romnesc

la marile aliante ale secolu

Spatiul romnesc n contextul relatiilor cu marile puteri, n prima jumatate a secolul

ui al XIX-lea.
? Criza orientala declansata spre sfrsitul secolului al XVII-lea a afectat Princi
patele Romne, prin consecintele negative ale razboaielor ruso- austro-otomane, in
clusiv prin pierderile teritoriale din secolului al XVIII- lea (Banatul si Bucov
ina, ocupate de Imperiul Habsburgic), carora li s-a adaugat Basarabia, ocupata d
e Imperiul Rus n 1812.
? Primele decenii ale secolului al XIX-lea s-au caracterizat printr-un context e
xtern complicat, marcat de adncirea crizei orientale, de care Tara Romneasca si Mo
ldova au fost nevoite sa tina seama.
? Dupa revenirea la domniile pamntene n Principate, n anul 1822, Rusia s-a implicat
din nou n problemele acestora.
? n anul 1826, Rusia a impus Imperiului Otoman ncheierea unei conventii, la
Akkerman (Cetatea Alba), act aditional tratatului de pace de la Bucuresti, din a
nul
1812, pentru a ngradi posibilitatea sultanului de a se amesteca n Principate. Nere
spectarea Conventiei de la Akkerman de catre otomani a dat posibilitatea Rusiei
sa desfasoare un nou razboi mpotriva turcilor (1828
1829).
? Acesta a nceput cu ocuparea Principatelor si, chiar daca razboiul s-a
ncheiat cu victoria Rusiei, Moldova si Tara Romneasca s-au aflat sub ocupatia trup
elor tariste pna n anul 1834. La ncheierea razboiului, statutul international al Pr
incipatelor s-a schimbat. Acestea ramneau sub suzeranitatea Portii, dar intrau su
b protectoratul Rusiei. Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) continea si un
Act separat cu privire la Printipaturile Moldova si Valahia.
Transformarea problemei romnesti n problema europeana.
? Generatia care a pregatit Revolutia de la 1848 a urmarit nlaturarea regimului i
mpus Principatelor de marile puteri, realizarea unirii si obtinerea independente
i.
? Marile puteri conservatoare vecine Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus si Imperi

ul Otoman s-au implicat n nfrngerea revolutiei din Tarile Romne.

? n aprilie 1849, Rusia si Imperiul Otoman au ncheiat Conventia de la
Balta-Liman, prin care se restrngea autonomia Principatelor.
? Dupa anul 1848, fostii participanti la evenimentele revolutionare au populariz
at cauza romneasca n Occident.
? Declansarea Razboiului Crimeei, n anul 1853, si ocuparea militara a Principatel
or de catre trupele ruse, apoi de cele otomane si austriece, a determinat aborda
rea problemei romnesti la Congresul de pace de la Paris (1856).
? Unirea Principatelor a deschis ulterior procesul constituirii si consolidarii
statului romn modern.
? Necesitatea obtinerii independentei Romniei a fost discutata, n anul
1873, de principele Carol I (1866-1914), n cadrul unei sedinte a
Consiliului de Ministri. Declansarea unui nou razboi ruso-otoman, n
1877, a creat cadrul favorabil proclamarii acesteia.
? Rusia nu a acceptat, la nceput, ca Romnia sa participe la razboiul antiotoman, f
apt mentionat n ntlnirea dintre tarul Alexandru al II-lea si cancelarul Gorceakov c
u o delegatie romna din care au facut parte prim-ministrul Ion C. Bratianu si min
istrul de Externe, Mihail Kogalniceanu. T
? otusi, Rusia a fost interesata sa semneze o conventie de reglementare a trecer
ii trupelor pe teritoriul romnesc, n drumul lor spre Balcani (4 aprilie 1877).
? Dupa ncheierea razboiului prin nfrngerea otomanilor, Rusia nu a respectat angajam
entul cu privire la integritatea teritoriala a Romniei, asumat prin conventia din
aprilie 1877.
? Astfel, prin tratatul de pace de la San Stefano (19 februarie/3 martie
1878), Rusia si-a rezervat dreptul de prelua sudul Basarabiei de la Romnia, n schi
mbul Dobrogei, Deltei Dunarii si Insulei Serpilor, primite de la Imperiul Otoman
. Tratatul de la Berlin (1/13 iulie 1878) reconfirma independenta Romniei, dar si
pierderea sudului Basarabiei si revenirea n granitele tarii a Dobrogei, Deltei D
unarii si Insulei Serpilor.
2.B. Relatiile externe ale Romniei pna la Primul
Razboi Mondial
Actiunile diplomatice ale Romniei nainte de recunoasterea independentei de stat.
? Ministerul Afacerilor Straine al Principatelor Unite a nceput sa functioneze n a
nul 1863. Astfel, desi nu erau nca independente, Principatele Unite au realizat l
egaturi speciale cu alte tari: n
1863, a fost ncheiata cu Serbia o conventie de extradare, iar n
1865, cu Austro-Ungaria, o conventie privind sistemul postal si cel de telegraf.
? Dupa anul 1866, legaturile externe ale tarii noastre s-au intensificat, astfel
ca numarul conventiilor comerciale ncheiate cu alte state a cresut.
? n 1875, a fost ncheiata o conventie comerciala si de navigatie pe 10 ani cu Aust
ro-Ungaria, iar n 1876 a fost parafata o astfel de conventie si cu Rusia.
Relatiile externe ale Romniei dupa obtinerea independentei de stat.
? Prin tratatele de pace de la San Stefano si Berlin, din anul 1878, a fost recu
noscuta independenta de stat a Romniei.
? Imediat dupa semnarea tratatului de pace de la Berlin, Austro-Ungaria, Rusia s
i Turcia au recunoscut independenta Romniei, iar Italia, n
1879. Germania si alte tari a conditionat recunoasterea independentei Romniei de
modificarea articolului 7 din Constitutie cu privire la acordarea cetateniei romn
e celor de alta religie dect cea crestina si
de rascumpararea de catre statul nostru a actiunilor concernului falimentar Stro
usberg. n aceste conditii, independenta Romniei a fost recunoscuta si de Germania,
Franta si Anglia, n anul 1880.
? Dupa recunoasterea independentei, Romnia a putut sa stabileasca relatii diploma
tice cu alte state bazate pe suveranitate si egalitate.
? Tara noastra a deschis primele reprezentante diplomatice, care se numeau legat

ii, n alte capitale sau a ridicat la nivel de legatie fostele agentii diplomatice
care functionau n tarile respective.
? Astfel, au nceput sa functioneze legatii la Constantinopol (1878), Viena
(1878), Belgrad (1879), Paris (1880) etc.
? Prin urmare Romnia a putut sa promoveze mult mai eficient actiuni de politica e
xterna n conformitate cu interesele sale politice si economice. De exemplu, pentr
u a-si proteja economia de concurenta marfurilor din Austro-Ungaria, Romnia a dor
it sa negocieze, n 1886, o noua conventie comerciala cu acest stat, ceea ce a det
erminat un adevarat razboi vamal ntre cele doua tari.
? n politica externa de la sfrsitul secolului al XIX-lea si de la nceputul secolulu
i al XX-lea, Romnia trebuia sa tina cont de raporturile dintre marile puteri. Tea
ma de Rusia, care rapise Romniei sudul Basarabiei, n 1878, a determinat apropierea
tarii noastre de Germania si de Austro-Ungaria. La rndul lor, aceste mari puteri
considerau Romnia un avanpost n politica lor de consolidare a pozitiilor n sud-est
ul Europei.
? n 1883, Romnia devenea, astfel, membra a Triplei Aliante.
? Situatia internationala s-a schimbat la nceputul secolului al XX-lea, iar Romnia
a actionat ca un factor de stabilitate n aceasta parte a Europei, pentru mentine
rea statu-quo-ului n Peninsula Balcanica. Romnia s-a implicat n al doilea razboi ba
lcanic (1913), mpotriva Bulgariei, numai n momentul n care situatia de la sud de Du
nare a devenit periculoasa pentru securitatea tarii.
? Prin tratatul de pace de la Bucuresti (1913), Romnia a obtinut partea de sud a
Dobrogei (Cadrilaterul).
? Dupa nfiintarea celui de-al doilea bloc politico-militar european, Antanta, si n
conditiile apropierii razboiului, Romnia si-a intensificat actiunile diplomatice
pentru realizarea obiectivului national, Marea Unire. Austro-Ungaria si Germani
a nu au mai putut mentine Romnia n sfera lor de influenta.
? Prim-ministrul Ion I. C. Bratianu a negociat, n secret, cu Antanta, participare
a la Primul Razboi Mondial alaturi de aceasta, obtinnd recunoasterea drepturilor
Romnei asupra Transilvaniei, Banatului si Bucovinei. Intrata n razboi dupa doi ani
de neutralitate, n 1916, Romnia si-a ndeplinit obiectivul national, realizarea sta
tului unitar romn.
2.C. Romnia n relatiile internationale n secolul al
XX-lea
Principiile politicii externe a Romniei dupa Marea Unire.
? n urma semnarii tratatelor de la Conferinta de pace de la Paris,
1919-1920 (cu Germania, Austria, Bulgaria, Ungaria si Turcia), granitele Romniei
au fost recunoscute pe plan international.
? Membra a Societatii Natiunilor, Romnia a actionat pentru mentinerea pacii, stab
ilitatii pe continent si n lume si pentru pastrarea statu-quo-ului teritorial.
? n perioada interbelica, au fost semnate tratate de alianta cu diferite state (p
recum cel cu Franta, din anul 1926, prin care se garanta sprijinul acesteia n caz
ul unui conflict mpotriva Romniei).
? De asemenea, au fost ncheiate tratate si aliante regionale cu Polonia, Cehoslov
acia si Regatul Srbo-Croato-Sloven (din 1929, denumit Iugoslavia). Cu ultimele do
ua, Romnia a constituit, n anul 1921, alianta Mica ntelegere.
? Pentru instituirea unui climat de ncredere si colaborare internationala, statul
romn a semnat Pactul Briand-Kellogg, propus n 1928 de Franta si S.U.A., de interz
icere a razboiului pentru rezolvarea conflictelor internationale; n anul 1929, a
semnat Protocolul de la Moscova, prin care Romnia, U.R.S.S., Polonia si Letonia s
e angajau sa puna imediat n vigoare, n relatiile dintre ele, prevederile Pactului
Briand-Kellogg; a participat, cu diferite propuneri, la pregatirea Conferintei a
1932) si la lucrarile acesteia, la Geneva, n anii 1932
193
supra dezarmarii (1926
5.
Politica externa a Romniei n perioada 1930

1944.

? Chiar n conditiile agravarii relatiilor internationale, n anii

30 ai secolului al

XX-lea, Romnia a continuat sa desfasoare actiuni de colaborare cu toate statele.

n anul 1933, Nicolae Titulescu a elaborat textul documentelor cu privire la defi
nitia agresiunii n relatiile internationale.
? Legaturile diplomatice cu statul sovietic au fost reluate, n anul 1934, deschizn
du-se legatii la Bucuresti si Moscova, iar Romnia a sustinut admiterea U.R.S.S. n
Societatea Natiunilor.
? Totodata, la initiativa statului romn, s-a putut realiza alianta cu
Iugoslavia, Grecia si Turcia, ntelegerea Balcanica (1934).
? Dezmembrarea Cehoslovaciei, n anii 1938
1939, si izbucnirea unui nou razboi mon
dial, n anul 1939, au adus schimbari n atitudinea Romniei pe plan international. Te
ritoriul romnesc a fost vizat de statele revizioniste prin ntelegeri secrete, prec
um Pactul Ribbentrop- Molotov, de la 23 august 1939, ncheiat de Germania si U.R.S
.S..
? n anul 1940, dupa ce aliantele tarii noastre au devenit inoperabile (Franta a c
apitulat n fata Germaniei, Mica ntelegere si ntelegerea Balcanica nu au mai putut f
unctiona etc.), Romnia s-a gasit izolata pe plan extern.
? n urma a doua note ultimative adresate la 26 si 28 iunie 1940, autoritatile de
la Bucuresti au acceptat cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord Uniunii Sovie
tice, ocupatia sovietica instituindu-se, cu acest prilej, si n tinutul Herta.
? Prin arbitrajul Germaniei si al Italiei, la 30 august 1940, dictatul de la
Viena, obliga Romnia sa cedeze nord-vestul Transilvaniei Ungariei.
? La 7 septembrie 1940, Romnia a cedat Bulgariei Cadrilaterul.
? Pentru a-si recupera teritoriile pierdute, tara noastra a intrat n razboiul ant
isovietic la 22 iunie 1941, elibernd teritoriile ocupate de U.R.S.S.
? Continuarea razboiului peste Nistru, nu a fost sustinuta de cea mai mare parte
a societatii romnesti.
? n conditiile contraofensivei sovietice din anii 1943
1944, att Ion Antonescu, ct
si regele Mihai I si opozitia au initiat actiuni diplomatice la Ankara, Cairo, S
tockholm etc., pentru iesirea Romniei din razboiul mpotriva Natiunilor Unite.
? Romnia a ntors armele mpotriva Germaniei hitleriste, la 23 august
1944, si a semnat armistitiul cu Uniunea Sovietica, la 12 septembrie
1944. Prin lupta, ntregul teritoriu al Transilvaniei a fost eliberat la 25 octomb
rie 1944.
3. Romnia n perioada Razboiului rece
Romnia n relatiile internationale, n perioada maximei confruntari din timpul Razboi
ului Rece.
? Deoarece, din 1945, a intrat n sfera de influenta sovietica, Romnia nu a mai put
ut desfasura legaturile traditionale de politica externa avute
n perioada interbelica.
? Prin tratatul de pace, semnat la Conferinta de la Paris, la 10 decembrie
1947, recunostea anularea dictatului de la Viena, din 1940, dar consfiintea si j
uridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei si a tinutului Herta de catre U.R
.S.S. Romnia a devenit membra a Organizatiei Natiunilor Unite n anul 1955.
? Dupa al Doilea Razboi Mondial, U.R.S.S. a impus Romniei orientarea politicii sa
le externe mai cu seama catre Est si restrngerea relatiilor cu lumea occidentala
la minimum.
? Romnia avea aceeasi pozitie fata de evenimente cu cea a U.R.S.S. si a lagarului
comunist.
? Statul romn a devenit, n 1949, membru fondator al Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc (organizatia economica a tarilor comuniste, C.A.E.R.), cu sediul la Mo
scova, si a Organizatiei Tratatului de la Varsovia, creata n 1955, alianta milita
ra a statelor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice, opusa N.A.T.O.
? Abia la ctiva ani dupa moartea lui Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a nceput sa pr
omoveze o politica de distantare fata de U.R.S.S., mai ales dupa 1958, cnd trupel
e sovietice au fost retrase din Romnia.
? nsa nu s-a pus niciodata problema sa fie parasite C.A.E.R. si
Organizatia Tratatului de la Varsovia.

? Romnia s-a pronuntat, n anul 1964, pentru limitarea amestecului sovietic n trebur
ile interne ale altor tari comuniste, pe fondul nentelegerilor dintre sovietici s
i chinezi. Tot n 1964, Romnia a condamnat si planul Valev, de integrare economica
a tarilor socialiste, prin care se propunea ca zone din sud-estul Romniei, nord-e
stul Bulgariei si parti din U.R.S.S. sa se specializeze n productia agricola .
? Tara noastra a nceput, dupa 1960, sa dezvolte relatii si cu state democratice d
in Occident, pentru a importa tehnologie necesara industrializarii.
Politica externa a Romniei n perioada destinderii si a coexistentei pasnice.
? Rezolvarea crizei rachetelor sovietice din Cuba (1962), care adusese omenirea
pe marginea conflictului nuclear a fost urmata de o perioada de destindere n rela
tiile internationale si de coexistenta pasnica ntre tarile cu sisteme social-poli
tice diferite (comunist si democratic).
? n aceasta etapa, Romnia, dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu n 1965, a
continuat politica nceputa n timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de distantare de
linia sovietica, dar de mentinere n tabara comunista.
? Statul romn a continuat sa-si extinda colaborarea cu statele occidentale si a s
tabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania (1967). Conducatorul
romn a efectuat vizite n diferite tari, precum S.U.A., Franta, Republica Federala
Germania, Marea Britanie etc., iar multi sefi de stat (Charles de Gaulle presedi
ntele Frantei, Richard Nixon, presedintele S.U.A.) au vizitat Romnia.
? Nicolae Ceasescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai ales dupa
ce, n 1968, conducerea Romniei a condamnat interventia militara a armatelor Tratat
ului de la Varsovia n Cehoslovacia, pentru a nlatura conducerea comunista adepta a
unor reforme interne.
? Romnia a devenit membra a Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International,
din 1972, si a semnat, n 1975, Actul final al Conferintei pentru Securitate si Co
operare n Europa, de la Helsinki.
? n anii 80, schimbarea climatului politic international (mai ales dupa
1985, cnd Mihail Gorbaciov a preluat conducerea U.R.S.S.), deschiderea dialogului
Est-Vest, dar si politica interna rigida si abuziva promovata de Nicolae Ceause
scu, au dus la izolarea Romniei pe plan extern. Abia dupa 1989, statul romn a putu
t relua legaturile normale cu statele occidentale.