PROGRAM DE STUDII: PRELUCRAREA PETROLULUI I PETROCHIMIE

EXAMEN DE DIPLOM SESIUNEA 2016

CHIMIE ANALITICA
1. Intr-o analiza cromatografica, acidul butiric este eluat la un timp de retentie de 7,63 min.
Timpul mort este 0,31 min. Calculati factorul de capacitate al acidului butiric.
a. 23,6
b. 15,2
c. 43,1
2. Intr-o analiza cromatografica, acidul butiric este eluat la un timp de retentie de 7,63 min,
iar acidul izobutiric la un timp de retentie de 5,98 min. Timpul mort este 0,31 min. Care
este factorul de selectivitate pentru cei doi acizi separati?
a. 5,04
b. 0,12
c. 1,29
3. Intr-o analiza cromatografica a uleiului de lamaie, picul limonenului are un timp de
retentie de 8,36 min, cu o latime la baza de 0,96 min. terpina elueaza la 9,54 min, cu o
latime la baza de 0,64 min. Care este rezolutia dintre cele doua picuri?
a. 3,43
b. 1,47
c. 8,97
4. Separarea impurificatorilor din propilena polimerizabila se poate efectua prin:
a. Spectrometrie de absorbtie atomica
b. Cromatografie gazoasa cu detector de ionizare in flacara
c. Cromatografie gazoasa cu detector cu captura de electroni
5. Evaluarea cantitativ a unei probe separate se poate face prin:
a. Metoda examinarii in UV
b. Metoda potentiometrica directa
c. Metoda standardului intern
6. In analiza HPLC se poate utiliza ca detector:
a. Detectorul de conductibilitate termica
b. Detectorul de fluorescenta
c. Detectorul termoionic

7. Dintr-o cromatogram se pot obine informaii calitative prin:

a. valorile ariilor sau ale nlimilor picurilor cromatografice;
b. valori ale timpului de retenie absolut sau ale volumului de retenie absolut (pentru
cromatogramele exprimate n funcie de volumul de retenie);
c. prezena unor picuri distincte.
8. Schema bloc a unui gaz cromatograf contine:
a. Monocromator
b. Injector
c. Sursa de radiatii
9. Cromatografia lichida include urmatoarele tehnici:
a. cromatografia cu faz normal/direct sau invers/revers
b. cromatografia cu fluide in stare supercritica
c. cromatografia gaz solid.
10. Analiza hidrocarburilor policiclice aromatice din apa de mare se poate realiza prin:
a. Extractie la punctul de roua urmata de cromatografie lichida cu detector de
fluorescenta
b. Microextractie pe faza solida urmata de cromatografie gazoasa cuplata cu
spectrometrie de masa
c. Extractie Soxhlet urmata de cromatografie gazoasa cuplata cu spectrometrie de
masa
11. Pentru a determina concentraia unei substane dintr-o prob de analizat prin metoda
spectrometriei de absorbie moleculara n UV i VIS, cu ajutorul legii Lambert - Beer, este
necesar s se cunoasc:
a. Intensitatea radiatiei transmise
b. Absorbanta
c. Inaltimea picului
12. n spectrometria de absorbie molecular pentru domeniul ultraviolet se utilizeaz cuve de:
a. sticl
b. KBr
c. cuar
13. Pentru separarea unei radiaii policromatice n radiaii monocromatice se utilizeaz:
a. prisme de cuar
b. celule fotoelectrice
c. lmpi cu vapori de mercur
14. Lmpi cu catod cavitar constituit din elementul care urmeaz a fi analizat sunt utilizate n:
a. cromatografia gazoas
b. spectrometria de absorbie atomic
c. spectrometria de emisie atomic

15. Monocromatorul are rolul:

a. de a separa radiaia monocromatic n radiaii policromatice
b. de a separa radiaia policromatic n radiaii monocromatice
c. de a detecta analitii
16. Legea Lambert-Beer:
a. este legea fundamental a absorbiei radiatiilor
b. este valabil numai pentru suspensii
c. este valabil pentru soluii concentrate
17. Care dintre urmtoarele enunuri sunt adevrate:
a. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de
und mai mari
b. efectul hipercromic const n creterea intensitii benzilor
c. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de
und mai mici
18. Determinarea concentratiei nichelului si fierului din catalizatori uzati se poate realiza prin:
a. Extractie la punctul de roua
b. Spectrometrie de emisie atomica cu plasma cuplata inductiv
c. Spectrometrie de fluorescenta moleculara
19. Determinarea cantitativ in spectrometrie se poate face prin:
a. Metoda adaosului intern
b. Metoda adosului standard
c. Metoda adaosului extern
20. Determinarea calciului, fosforului, bariului i zincului din uleiuri lubrifiante se poate
realiza prin:
a. Spectrometria de raze X
b. Fluorescenta de raze X
c. Spectrometria de absorbtie in IR

ELECTROCHIMIE
1. La electroliza soluiei de sare, n spaiul catodic se formeaz:
a) Oxigen
b) Hidroxid de sodiu
c) Sulf.
2. Urmtoarea afirmaie referitoare la prima lege a lui Faraday este corect:
a) cantitatea de metal depus la catod este proporional cu cantitatea de electricitate
care trece prin soluia sau topitura unui electrolit
b) cantitatea de metal depus la catod este invers proporional cu intensitatea
curentului ce strbate celula de electroliz
c) cantitatea de metal depus la catod este proporional cu numrul lui Faraday
3. Care este timpul necesar pentru a se depune 1,2 g Ag dintr-o soluie de clorur de
argint, prin trecerea unui current de 20 A? (AAg=108; F= 96500 C/Eg)
a) 73,61 s
b) 53,61 s
c) 23,61 s
4. O celul electrolitic este un dispozitiv n care energia electric este transformat n:
a) Energie termic
b) Energie chimic
c) Energie radiant.
5. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
a) Electrodepunerea reprezint procesul depunerii catodice a unui strat metalic cu
ajutorul electrolizei din topituri ionice sau din solutii de electroliti
b) Prin electrodepunere se realizeaz acoperirea diferitelor piese si aparate metalice
in scopul protectiei anticorozive si imbunatatirii aspectului acestora
c) Electrodepunerea reprezint procesul de dizolvare anodic

CHIMIE ORGANICA
1. Se considera schema de reactie:

Este adevarata afirmatia:

1) compusii F si G se pot obtine direct din compusul B prin hidrogenare in conditii diferite;
2) compusii D si H nu sunt izomeri de catena;
3) compusul E prin clorurare la 5000C formeaza doi derivati monoclorurati nesaturati;

2. Se considera schema de reactii.

1 5000C

2 CH4
3A

600-8000C

A + 3B
D

+ 2 NaOH

F
2D

+ 2 CH3Cl/ AlCl 3

2E

-HCl

+ 2H2SO4

(p)

- H2O

- 2 Na2SO3

+ CH3Cl

- NaCl

- 2 H2O

F'
(o)

[O] / KMnO4

H+

Despre compusul J este falsa afirmatia:

1) contine o legatura eterica;
2) prezinta izomeri de functiune;
3) formeaza legaturi de hidrogen intramoleculare.
3. Se considera schema:
2A

15000C

B + 3C

3E

Na/150 C
- 1/2 H2

+ CH3Cl

- NaCl
F

O / KMnO4
H+

Stiind ca A este cel mai simplu compus organic rezulta ca este adevarata afirmatia:
1) compusul F este izomer cu xilenul;

2) transformarea DE este reactie de acilare;

3) compusul F prin monohalogenare fotochimica sau catalitica formeaza cate un singur derivat
monohalogenat.
4. Se considera schema de reactii:
Cr2O3/Al2O3

B + H2

5500C
15 atm
AlCl3

C +D

F ; nF

- H2

HOH

C + 3H2

polim.

Stiind ca A apartine seriei CnH2n+2 si are M=86, iar D este primul termen in seria alchenelor,
rezulta ca este adevarata afirmatia:
1) transformarile AB si BC sunt izomerizari si dehidrogenari;
2) compusul F nu decoloreaza solutia slab bazica de KMnO4;
3) compusul G este o masa plastica.

5. Se da succesiunea de reactii:
+ Br2

+ H2

KOH/EtOH

Ni

KOH/EtOH

+ H2

+ Br2

Ni

unde A si D pot da cate un singur produs de substitutie alilica.

A poate fi:
1) 1-butena;
2) propena;
3) 2-pentena.
6. Compusul cu formula:
CH3
HO

N=N

N
CH3

se poate obtine din:

CH3
1) HO

NH NH2 + O2N

N
CH3

2) HO

NO2

CH3

H
+ H2N N

N
CH3
CH3

3) HO

N Cl

N
CH3

7. In urma cuplarii compusului A cu clorura de benzendiazoniu, se poate obtine:

N C6H5
N
NH2

NH2
2)

1)

HO
HO

N
SO3H
N C6H5

SO3H
C6H5 N N

NH2
N N C6H5

3)
HO
SO3H

8. Se da schema:
+CH3COCl/AlCl3
C6H6

-HCl

+Br/toC

-HBr

+ 4 HOH
- 2 NH3

+ KCN

+HCN
C

-KBr

F
-H2O

Stiind ca F este un acid dicarboxilic ce prezinta izomerie

adevarata afirmatia:

geometrica (cis-trans), nu este

1) compusul F este acidul fenilmaleic;

2) transformarile B C D sunt reactii cu lungire de catena;
3) compusul A nu se poate obtine printr-o reactie de aditie a apei la alchina.
9. Se considera urmatoarea schema de transformari:
+Na

+H2O

oxidare

+CH3OH

D <_______ A ____________> B ____________> C ____________> E (C3H6O2)

|
hidrolizabil
|+ CH3Cl

H2O

F+

reducere

____________

>G

___ _______

> C3H8O
nehidrolizabil

Stiind ca B are actiune reducatoare si apartine seriei CnH2nO, alegeti afirmatia corecta:
1) transformarea C E este o reactie de eterificare;
2) transformarile A B, respectiv F G, sunt catalizate de sulfatul de mercur in mediu
acid;
3) formula C3H6O2 apartine unui ester nesaturat.

10. Se da succesiunea de reactii:

A+X

AlCl3(H2O)

-H2

+O2
H2SO4
D
C
1200C

[O]

F + CO2 + H2O

K2Cr2O7/H

AlCl3
A + CH3COCl

Se stie ca aditia HCl la compusul X duce la obtinerea unui derivat halogenat ce contine 45,22%
Cl.
Este corecta urmatoarea afirmatie:
1) X prezinta doi izomeri de pozitie;
2) compusul D este toxic iar E este volatil;
3) F prin reducere formeaza un compus optic activ.
11. Se considera schema:
1500oC
+H2/Pd / Pb2+
2A B C
-3H2
600-800oC +C/AlCl3
+Cl2
KOH/alc.
3B D EFG H
(H2O)
-H2
+[O]/KMnO4
[O]/KMnO4
HIJ K
HO-CO2
H+

Este corecta urmatoarea afirmatie:

1) compusul J se poate identifica prin tratare cu reactiv Tollens;
2) prin aditia apei la compusul H in prezenta HgSO4/H+ rezult acelasi compus ca la oxidarea
stirenului cu KMnO4/H+;
3) compusul G copolimerizeaza.
12. Referitor la compusii organici cu F.m. C8H6O4 este incorecta afirmatia:
1) se obtin prin oxidarea cu KMnO4/H+ a celor 3 xileni izomeri;
2) au caracter acid mai puternic decat acidul benzoic;
3) toti izomerii formeaza, prin incalzire, anhidridele acide corespunzatoare;
13. Despre D.D.T. (p,p'-diclorodifeniltricloretanul) este incorecta afirmatia:
1) se obtine prin condensarea cloralului (tricloroetanal) cu clorobenzen;
2) contine atomi de halogen cu reactivitati diferite;
3) prin hidroliza bazica formeaza un compus cu caracter reducator.
14. Compusul cu formula structurala:
COOH
COOH
NO2

poate fi obtinut prin:

1) oxidarea 2-nitro-3-metil-benzaldehidei;

2) oxidarea -nitronaftalinei;
3) nitrarea acidului izoftalic;
15. O hidrocarbura A cu NE=2 formeaza prin oxidarea energica cu K2Cr2O7/H+ un amestec de
acid acetic, acid cetopropionic si acid propionic in raport molar de 1:1:1, iar prin hidrogenare,
un compus B fara atomi de C asimetrici.
Este adevarata afirmatia:
1) A este o diena cu 2 izomeri de configuratie;
2) A este 4-metil-2,4-heptadiena;
3) volumul solutiei de K2Cr2O7 2N necesar oxidarii a 55g A este de 4L;
16. Alcoolul p-hidroxibenzilic:
1) reactioneaza cu NaOH in raport molar 1:2;
2) prin oxidare cu KMnO4 formeaza acidul salicilic;
3) reactioneaza cu HCl in raport molar 1:1.
17. Referitor la succesiunea de reactii de mai jos:
H2SO4,toC
Br2
+ 2KCN
H3C CH CH2CH3 A B C

- H2O (1)
(2)
- 2 KBr (3)
OH
+ 4 H2O
toC (5)
C D E
- 2 NH3 (4) - H2O

este adevarata afirmatia:

1) transformarea A B nu poate avea loc fara catalizator;
2) reactia cu KCN este data de toti derivatii halogenati,indiferent de structura;
3) E este un derivat functional al lui D;
18. Se da urmatorul sir de reactii:

+HNO3/H2SO4
-H2O

6e-,6H+

NaNO2/HCl

- 2 H2O

CuCN
-CuCl
- N2

+ H2O

H3C
X

CH3
CH

X=
B'
H2N

Denumirea substantei A este:

1) p-toluidina;
2) cumen;
3) 4-aminotoluen;
19. Se da urmatoarea succesiune de reactii :
A B + C
A D + C2H6
AlCl3 + HCl
+ O2
H2SO4
B + D E F G + H
120oC

Stiind ca E are formula moleculara de tipul C2xH3x-1 este adevarata urmatoarea afirmatie:
1) compusul E este cimenul (p-metilcumenul);
2) H depune argint in reactia cu reactivul Tollens;
3) H se poate obtine prin hidroliza 2,2-diclorobutanului.

20. Se da sirul de reactii :

CH2 OH

H2SO4
reactiv
CH OH X Y

- 2H2O
Tollens
CH2 OH

+ 2 H 2 /Ni
X Z
Y + Z T

Despre compusul T este adevarata urmatoarea afirmatie

1) prin amonoliza formeaza acrilamida si alcoolul propilic;
2) prin reactie cu un alt alcool formeaza o anhidrida acida;
3) hidroliza bazica a lui T este un proces reversibil;
21. Fiind data succesiunea de reactii:
1500oC
2CH4 A + 3B
+ HOH
A C ;
HgSO4/ H+

600-800 oC
3A D

+ CH3Cl / AlCl3
+ 2 Cl2 / h
+ H2O
D E F G
- HCl
- 2 HCl
G + C H
- H2O

precizati afirmatia incorecta:

1) ultima reactie este o reactie de condensare crotonica;
2) compusul H este o aldehida nesaturata cu nucleu aromatic in structura;
3) compusul G este feniletanolul
22. Se considera schema de reactii:
+NaOH
+NaOH
C6H6 + HOSO3H ______> A ___________> B ___________>C
-HOH
-Na2SO3
1. FeCl3
2C + 2CH3COCl _____________> D + D
2. +2HCl

Este incorecta afirmatia:

1) D este p-acetilfenolul;
2) D si D nu se pot esterifica;
3) D este o-hidroxiacetofenona;
23. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la antracen (Z), este adevarata?
1) are caracter aromatic mai pronuntat decat benzenul;
2) se oxideaza mai usor decat naftalina, formand un compus utilizat la fabricarea colorantilor;

3) se poate obtine prin urmatoarea succesiune de reactii:

AlCl3 anh
H2SO4
C6H6 + C8H4O3 X Y
-H2O

24. Principala proprietate a gliceridelor este hidroliza. Este falsa afirmatia:

1) toate reactiile de hidroliza poarta numele de saponificare;
2) prin hidroliza acida a gliceridelor se formeaza glicerina si acizii grasi corespunzatori;
3) reactia de obtinere a unor sapunuri este:
CH2

O CO C17H35

+ 3 NaOH

CH O CO C17H35
CH2 O CO

(CH2)7 CH CH

(CH2)7

CH3

distearooleina
CH2 OH
CH OH
CH2 OH

+ 2 CH3 (CH2)16 COONa

stearat de sodiu

+ CH3 (CH2)7 CH CH

(CH2)7 COONa

oleat de sodiu

25. Se dau transformarile:

A

hidroliza
(1)

B+C
(2) + H2
D

oxida re energica

NaOH alc
E
- HCl (4)
D+F
(5)

+ Cl2 / h

(3)

F
A' + H2O

Stiind ca A si A sunt izomeri care contin 6 atomi de carbon si ca substanta C nu decoloreaza

apa de brom, precizati afirmatia incorecta:
1) transformarea (3) are loc prin halogenarea lui C la carbon saturat;
2) compusul F este cel mai simplu acid nesaturat;
3) obtinerea lui A are loc printr-o reactie de acilare a lui D;

FIZICO-CHIMIA PETROLULUI
1.Cum se definete puterea calorific?
a) cantitatea de cldur primit de 1 kg de combustibil de la mediul nconjurtor pentru
combustie
b) cantitatea de cldur dezvoltat la arderea a 1 kg de combustibil lichid sau solid,
respectiv 1 m3N de combustibil gazos
c) cantitatea de cldur dezvoltat la arderea a 1 kg combustibil n oxigen pur
2. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Puterea calorific inferioar este msurat cu apa din gazele arse n stare de vapori, la
20 oC.
b) Puterea calorific inferioar este msurat cu apa din gazele arse n stare lichid, la 20
o
C.
c) Diferena dintre puterea calorific superioar i cea inferioar este dat de latenta de
vaporizare a apei.
3. Care dintre urmtoarele substane prezint cel mai mare pericol de explozie?
a) metanul, cu limitele de explozie 5-15% vol
a) acetilena, cu limitele de explozie 2,8-80% vol
a) hidrogenul sulfurat, cu limitele de explozie 4,3-45% vol
4. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Limitele de explozie sunt mai largi n oxigen dect n aer.
b) Aprinderea combustibilului se poate face i n afara limitelor de explozie.
c) Limitele de explozie sunt mai largi la presiune crescut.
5) Care dintre urmtoarele produse petroliere este mai inflamabil?
a) uleiul, cu punct de inflamabilitate de 190oC
b) petrolul, cu punct de inflamabilitate 40oC
c) motorina, cu punct de inflamabilitate 60oC
6) De ce nu se efectueaz uzual analiza de inflamabilitate la benzine?
a) pentru c punctul de inflamabilitate (0oC) este oricum depit la temperatura camerei n
care se efectueaz analizele
b) pentru c benzina nu este un lichid inflamabil
c) pentru c nu ne intereseaz
7) Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Temperatura de autoaprindere este temperatura la care combustibilul se aprinde n
absena oxigenului.
b) Temperatura de autoaprindere este temperatura la care combustibilul se aprinde n
absena unei flcri sau a unei scntei.
c) Temperatura de autoaprindere este mai nalt dect punctul de inflamare.
8) Care dintre produsele urmtoare are temperatura de autoaprindere cea mai joas?
a) Benzina
b) Petrolul
c) Motorina

9) Care dintre urmtoarele clase de hidrocarburi este cea mai puin indicat pentru o
benzin cu cifra octanic mare:
a) i-parafinicele
b) n-parafinicele
c) aromaticele
10. Pentru o cifr cetanic bun, motorina trebuie s fie:
a) ct mai parafinoas
b) ct mai aromatic
c) ct mai naftenic
11. De regul, n iei, majoritatea este constituit din:
a) hidrocarburi
b) nehidrocarburi
c) ap
12. De regul, n iei:
a) I-parafinicele sunt n proporie mai mare dect n- parafinicele.
b) N- parafinicele sunt n proporie mai mare dect i-parafinicele.
c) Nu se poate spune c predomin i-parafinicele sau n- parafinicele.
13. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) n iei s-ar putea gsi toi izomerii posibili ai parafinicelor, dar unii dintre ei sunt n
concentraii mici, nedetectabile.
b) ntre i-parafinice, cele mai frecvente sunt cele cu o ramificaie n molecul.
c) ntre i-parafinice, cele mai frecvente sunt cele cu trei ramificaii n molecul.
14. Care dintre afirmaiile urmtoare este FALS?
a) Majoritatea naftenelor din iei sunt alchil-ciclopentani i alchil-ciclohexani.
b) Coninutul de naftene n iei este cuprins ntre 30% i 60%.
c) Cele mai frecvente naftene n iei au cte 10 cicluri n molecul.
15. Gazele naturale sunt constituite n principal din:
a) metan
b) etan
c) alte gaze (CO2, H2, N2, H2S)
16. Gazolina debutanizat este constituit n principal din:
a) izomerii butanului
b) parafinice C5- C6
c) benzen i ciclohexan
17. Care dintre afirmaiile urmtoare este adevrat?
a) Fraciile medii provenite din distilarea ieiului conin n principal hidrocarburi cu 6-10
atomi de carbon n molecul.
b) Fracia de benzin provenit din distilarea ieiului conine n principal hidrocarburi cu
12-20 atomi de carbon n molecul.
c) Fraciile medii provenite din distilarea ieiului conin n principal hidrocarburi cu 10-20
atomi de carbon n molecul.

18. n ce fracie petrolier se gsete, naftalina (p.f.218 oC):

a) n benzina de distilare atmosferic
b) n petrolul de distilare atmosferic
c) n motorina de distilare atmosferic
19. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat?
a) Gazele provenite din procesele de cracare termic sau cracare catalitic au un coninut
mare de olefine.
b) n gazele provenite din procesele de cracare termic sau cracare catalitic predomin
hidrogenul.
c) n gazele provenite din procesele de cracare termic sau cracare catalitic predomin
butanul+butenele.
20. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Benzina de cracare catalitic se caracterizeaz printr-un coninut mare de i-parafinice.
b) Benzina de cracare catalitic are un coninut mai mare de olefinice dect benzina de
cracare termic.
c) Benzina de reformare catalitic se caracterizeaz printr-un coninut mare de aromatice.
21. Care dintre urmtoarele NU este o fraciune de cear de petrol?
a) Parafinele C5-C6
b) parafina
c) cerezina
22. Care dintre urmtoarele substane nu este inflamabil?
a) benzina
b) pcura
c) tetraclorura de carbon
23. Care dintre urmtoarele clase de hidrocarburi este confer un indice Diesel mic i ca
urmare au o concentraie limitat n combustibilul Diesel?
a) aromaticele
b) naftenicele
c) n- parafinicele
24. Care dintre urmtoarele clase de hidrocarburi au cifre octanice mici i ca urmare
confer o cifr octanic mic benzinelor?
a) aromaticele
b) naftenicele
c) n- parafinicele
25. Ci atomi de carbon sunt n moleculele majoritii hidrocarburilor care compun
petrolul reactor?
a) 6-10
b) 11-14
c) 15-25

TEHNOLOGIE PETROCHIMICA
1. In furnalul lung, cracarea hidrocarburilor se realizeaza intr-o prima zona in care se
injecteaza metan, hidrocarburi lichide si aer, la temperaturi de:
a) 1200-1350 0C;
b) Peste 1400 0C;
c) 700 0C.
2. Materiile prime pentru instalatia de fabricare a negrului de fum care utilizeaza
procedeul furnalului scurt sunt:
a) Metan, hidrocarburi lichide preincalzite si aer preincalzit;
b) Toluen si hidrogen;
c) Metan si oxigen.
3. Industrial, acetilena se obtine din metan prin:
a) Procedeul de cracare cu arc electric si procedeul de cracare prin oxidare partial;
b) Procedeul disocierii;
c) Procedeul furnalelor.
4. Care este temperatura la care cracheaza metanul pentru obtinerea acetilenei prin
procedeul cu arc electric:
a) 1400 0C;
b) 1500-1600 0C;
c) 1300 0C.
5. Cresterea cantitatii de acetilena rezultate din instalatia de obtinere a acetilenei prin
procedeul cu arc electric se poate realiza prin introducerea in zona temperaturilor
inalte alaturi de metan a:
a) unei fractiuni de benzina;
b) ciclohexanului;
c) clorurii de cobalt.
6. Pentru obtinerea ciclohexanului din benzen, trebuie ca temperatura de reactie:
a) Sa nu depaseasca 235 0C;
b) Sa nu depaseasca 335 0C;
c) Sa nu depaseasca 400 0C.
7. Succesiunea utilajelor in schema tehnologica a instalatiei de conversie termica a
metanului este:
a) 1-Racitor, 2-reactor, 3-compresor, 4-coloana de separare, 5- separator de
picaturi, 6-bacteria de turnuri cu bauxite, 7-coloana de separare;
b) 1,2-preincalzitor, 3-cuptor, 4-arzator, 5-reactor, 6-racitor, 7-coloana de racire,
8-spalator tip Venturi, 9-separator;

c) 1,2-supraincalzitoare, 3-cuptor, 4 arzator, 5-reactor catalitic, 6-cazan

recuperator de caldura.
8. Materialele din care sunt confectionate serpentinele cuptorului de piroliza,
rezistente la temperaturi ridicate sunt:
a) Otel inox pe baza de crom-nichel;
b) Otel carbon;
c) Aliaj pe baza de aluminiu.
9. Temperatura de iesire din cuptorul de piroliza variaza cu natura alimentarii, de la
760 la 860 0C. Temperatura trebuie sa fie cu atat mai coborata, cu cat:
a) masa moleculara este mai mare
b) indicele de refractie este mai mare
c) densitatea este mai mare.
10. In cuptorul de piroliza, odata cu cresterea raportului abur/materie prima,
randamentul in etilena:
a) Scade;
b) Creste;
c) Ramane constant.

11. Raportul abur/materie prima in procesul de piroliza are rolul de a:

a) creste presiunea partiala a hidrocarburilor in amestecul de alimentare;
b) creste temperatura metalului tevii datorita conductivitatii sale ridicate;
c) impiedica formarea cocsului prin efectul oxidant asupra metalului tevilor,
micsorand efectul catalitic al Ni din tevi care favorizeaza reactia de formare a
cocsului.
12. Aranjati materiile prime la piroliza in ordinea in care randamentul de etilena scade:
a) Etan, benzina DA, motorina DA;
b) Benzina DA, etan, motorina DA;
c) Motorina DA, etan, benzina DA.
13. Succesiunea operatiilor intr-o instalatie de piroliza a benzinei este:
a) piroliza, fractionare, stripare, spalare alcalina, uscare, racire, separarea
produselor
b) Fractionare, stripare, spalare alcalina, uscare, piroliza, racire, separarea
produselor
c) uscare, piroliza, fractionare, separarea produselor, stripare, spalare alcalina,
racire.
14. Cresterea severitatii de cracare:
a) duce la selectivitati si randamente ridicate in etilena;
b) duce la selectivitati si randamente scazute in etilena;

c) nu modifica selectivitatea si randamentul de etilena.

15. Randamentul in etilena:

a) Creste cu cat masa moleculara a alimentarii este mai mica, respectiv cu cat
raportul hidrogen/carbon este mai mare;
b) Scade cu cat masa moleculara a alimentarii este mai mica, respectiv cu cat
raportul hidrogen/carbon este mai mare;
c) Creste cu cat masa moleculara a alimentarii este mai mare, respectiv cu cat
raportul hidrogen/carbon este mai mare.
16. In instalatia de obtinerea a clorurii de vinil din acetilena, se utilizeaza catalizator de:
a) Clorura mercurica pe suport de carbune;
b) Sulfura de cobalt pe suport de alumina;
c) Clorura de sodiu sau potasiu pe suport de alumina.
17. Procesul de obtinere a alcoolului etilic prin hidratare catalitica utilizeaza drept
materie prima:
a) propilena si apa demineralizata;
b) etilena si apa demineralizata;
c) etan si apa demineralizata.
18. Polietilena de inalta presiune se obtine prin polimerizarea radicalica a etilenei la
temperatura cuprinsa intre 150-280 0C si presiune de:
a) 800 atm;
b) 250 atm;
c) 1000-3000 atm.
19. Etapele tehnologice ale procesului de fabricatie a polietilenei la presiune inalta sunt
in urmatoarea succesiune:
a) Comprimarea etilenei, introducerea initiatorului radicalic in treapta de
compresie sau in reactor, incalzirea amestecului de reactie pentru initierea
polimerizarii, separarea polimerului de etilena nereactionata si extruderea
polimerului topit, urmata de racire.
b) Introducerea initiatorului radicalic in treapta de compresie sau in reactor,
separarea polimerului de etilena nereactionata si extruderea polimerului topit,
urmata de racire.
c) Introducerea initiatorului radicalic in treapta de compresie sau in reactor,
incalzirea amestecului de reactie pentru initierea polimerizarii, separarea
polimerului de etilena nereactionata, urmata de racire.
20. Polietilena de presiune medie se obtine prin reactia de polimerizare intr-un solvent
hidrocarbura, in prezenta unor catalizatori, la presiuni cuprinse intre:
a) 30-70 atm;

b) 70-100 atm;
c) 20-30 atm.
21. Polietilena de joasa presiune se formeaza in conditii blande, la temperaturi cuprinse
intre 60-80 0C si presiune de:
a) 1-10 atm;
b) 12,5 atm;
c) 15 atm.
22. Masa moleculara a diferitelor tipuri de polietilena variaza in ordinea:
a) Polietena de presiune joasa (sute de mii kg/kmol) Polietena de medie presiune
(peste 100.000 kg/kmol) Polietena de presiune inalta (sub 100.000 kg/kmol);
b) Polietena de presiune inalta (sub 100.000 kg/kmol) Polietena de medie
presiune (peste 100.000 kg/kmol) Polietena de presiune joasa (sute de mii
kg/kmol)
c) Polietena de medie presiune (peste 100.000 kg/kmol)Polietena de presiune
joasa (sute de mii kg/kmol) Polietena de presiune inalta (sub 100.000
kg/kmol).
23. Instalatia de obtinere a etilenoxidului prin oxidare directa este alimentata cu:
a) Etilena, oxigen si azot;
b) Etilena si azot;
c) Etilena si oxigen.
24. Cu cat timpul de stationare este mai scazut, cu atat selectivitatatea fata de etilena:
a) Creste;
b) Scade;
c) Ramane constanta.
25. Conversia etanului la etilena creste odata cu:
a) Cresterea factorului de expansiune;
b) Scaderea temperaturii;
c) Scaderea factorului de expansiune.

TEHNOLOGIA DISTILARII PETROLULUI

1. Formarea emulsiilor stabile de ap - iei se datoreaz:
a) amestecrii violente a ieiului cu apa prin duza capului de erupie n timpul
procesului de extracie
b) prezenei hidrocarburilor n-parafinice n compoziia ieiului
a) prezenei hidrocarburilor naftenice n compoziia ieiului
2. n ce manier, creterea vscozitii emulsiei de ap n iei influeneaz stabilitatea
sistemului eterogen:
a) Prin scderea concentraiei emulgatorului, care produce o cretere a
stabilitii emulsiei
b) Prin scderea mobilitii particulelor de faz dispers n faza continu, ceea
ce duce la creterea stabilitii emulsiei
c) Prin creterea temperaturii emulsiei, care duce la o cretere a stabilitii
acesteia
3. Care dintre urmtorii factori NU influeneaz stabilitatea emulsiei de ap n iei:
a) Temperatura
b) Gradul de agitare
c) Indicele de refracie al emulsiei
4. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la formarea emulsiilor de tip ulei n ap
(U/A) sau ap n ulei (A/U) este FALS?
a) Faza care este un solvent mai bun pentru emulgator va forma faza
dispers a emulsiei
b) Dac volumul prii polare a emulgatorului este mai mare, are loc
formarea emulsiei de tip ulei n ap (U/A)
c) Dac volumul prii nepolare a emulgatorului este mai mare, se
formeaz emulsii de tip ap n ulei (A/U).
5. Care este succesiunea etapelor procesului de desalinare a ieiului?
a) 1. Coalescena, 2. Sedimentarea, 3. Agitarea mecanic i 4. Splarea cu ap
b) 1. Splarea cu ap, 2. nclzirea, 3. Coalescena i 4. Sedimentarea
c) 1. Splarea cu ap, 2. nclzirea, 3. Sedimentarea i 4. Coalescena
6. Care dintre urmtoarele procese NU constituie o metod de dezemulsionare a
emulsiilor de ap n iei?
a) adaugarea dezemulsionanilor chimici

b) agitarea mecanic intens a emulsiei cu adaos de ap

c) aplicarea unui cmp electrostatic
7. Care din urmtorii factori NU influeneaz procesul de dezemulsionare prin filtrare n
cazul emulsiilor de tip ap n iei:
a) Forma picturilor de faz dispers
b) Temperatura procesului de filtrare
c) Valoarea pH-ului emulsiei
8. Care este temperatura recomandat n cazul proceselor de dezemulsionare a sistemelor
eterogene de tip ap n iei:
a) Sub 30oC
b) ntre 50 150oC
c) Peste 150oC
9. Care din urmtoarele fraciuni distilate se obin prin distilarea atmosferic a ieiului:
a) Distilat uor de vid, distilat greu de vid i reziduu de vid
b) Benzin, white-spirit, petrol, motorin, reziduu (pcur).
c) Motorin de vid, ulei uor, ulei mediu, ulei greu i reziduu de vid
10. Zona de vaporizare a coloanei de distilare atmosferic a ieiului reprezint:
a) Zona de alimentare cu materie prim
b) Vrful coloanei
c) Baza coloanei
11. Zona de rectificare a coloanei de distilare atmosferic a ieiului reprezint:
a) Zona de alimentare cu materie prim
b) Vrful coloanei
c) Baza coloanei
12. Zona de stripare a coloanei de distilare atmosferic a ieiului reprezint:
a) Zona de alimentare cu materie prim
b) Vrful coloanei
c) Baza coloanei
13. Care este intervalul de temperatur la care este nclzit ieiul n cuptorul instalaiei de
distilare atmosferic?
a) 200 - 280 oC
b) 280 - 360 oC
c) 360 - 380 oC

14. Care este rolul striprii fraciunilor laterale rezultate din coloana de distilare
atmosferic a ieiului?
a) mbuntirea culorii fraciunilor distilate cu ajutorul aburului de stripare
b) Scderea temperaturii finale de fierbere a fraciunii stripate cu ajutorul
aburului
c) Eliminarea cu ajutorul aburului a fraciunilor uoare antrenate de produsele
mai grele rezultate din fractionare
15. Care este numrul uzual de talere utilizate pentru striparea fiecrei fraciuni laterale ce
rezult din coloana de distilare atmosferic a ieiului:
a) 4 talere
b) 6 talere
c) 8 talere
16. Care este numrul uzual de talere utilizate pentru striparea pcurii obinut la baza
coloanei de distilare atmosferic a ieiului:
a) 4 talere
b) 10 talere
c) 12 talere
17. Care este intervalul aproximativ de distilare a unei fracii de benzin uoar pe curba
PRF a ieiului?
a) 30 - 150 oC
b) 180 - 250 oC
c) 230 - 280 oC
18. Prin ce zon a coloanei de distilare atmosferic a ieiului este eliminat fraciunea de
benzin uoar?
a) Pe la vrful coloanei
b) Din zona de vaporizare a coloanei
c) Pe la baza coloanei
19. Ce reprezint potenialul de produse albe n cadrul distilrii atmosferice a ieiului?
a) procentul maxim de pcur ce se obine ca reziduu dintr-un anumit iei
supus distilrii
b) procentul maxim de produse de o anumit calitate ce se obine dintr-un
anumit iei supus distilrii
c) procentul maxim de gaze necondensabile ce se obine la vrful coloanei de
distilare atmosferic a ieiului

20. Alimentarea coloanei de distilare atmosferic, la o temperatur de aproximativ 330 oC

se face cu:
a) iei 100% vaporizat
b) iei parial vaporizat
c) iei 100% lichid
21. Materia prim utilizat in instalaia de distilare n vid dintr-o rafinrie este:
a) reziduul de la distilarea atmosferic a ieiului
b) ieiul
c) reziduul de vid
22. Care din urmtoarele fraciuni NU se pot obine din instalaia de distilare n vid a
pcurii de DA?
a) Motorin de vid, ulei uor, ulei mediu, ulei greu i reziduu de vid
b) Distilat uor de vid, distilat greu de vid i reziduu de vid
c) Benzin, white-spirit, petrol.
23. Care din urmtoarele procedee NU constituie o modalitate de producere a vidului
la vrful coloanei de distilare n vid?
a) utilizarea ejectoarelor i condensatoarelor cuplate n mai multe trepte
b) combinarea ejectoarelor i condensatoarelor cu pompe de vid cu inel lichid
c) utilizarea compresoarelor centrifuge cuplate cu condensatoare
24. Care din urmtoarele fraciuni NU intr n componena benzinelor auto?
a) benzin de reformare catalitic (RC), benzin de polimerizare, fraciuni
butanice, benzin uoar de hidrocracare, fraciune aromatic C9+
b) benzin de cracare catalitic (CC), alchilat, fraciuni izopentanice, izomerizat
C5 C6, benzin de cracare termic (CT)
c) fracie C3 C4
25. Prin adugarea de aditivi n compoziia combustibililor diesel se urmrete
ameliorarea unor proprieti cum ar fi:
a) cifra cetanic, punctul de congelare, temperatura de filtrabilitate, corozivitatea,
reducerea producerii de fum
b) coninutul de compui cu S, N, O i metale
c) punctul de nmuiere inel-bil.

PROCESE TERMOCATALITICE
1. Care dintre urmtoarele procese din rafinrie este unul de cracare termic:
a) Hidrofinarea
b) Cocsarea
c) Reformarea catalitic
2.
a)
b)
c)

Procesele de cracare termic se realizeaz n urmtoarele condiii:

Temperatura 450- 480 oC
Presiunea 100- 150oC
Obligatoriu n prezena catalizatorilor

3. Cum se definete parametrul cinetic ?

a) Este constanta vitezei de reacie la temperatura de referin (427 oC) .
b) Reprezint coeficientul de dilatare al masei de reacie.
c) Este egal cu numrul de grade (oC, K) cu care trebuie s creasc temperatura n
reactorul de cracare termic, pentru a se dubla constanta vitezei de reacie.
4. Care este influena presiunii asura procesului de cracare termic?
a) Scderea presiunii favorizeaz procesele de cracare termic.
b) Creterea presiunii favorizeaz procesele de cracare termic.
c) Presiunea nu influeneaz procesul de cracare termic.
5. Care dintre urmtoarele fracii petroliere NU constituie materie prim pentru cracarea
catalitic?
a) Distilatul de vid
b) Motorina grea de DA
c) Motorina Diesel, produs finit
6. Cum se coreleaz caracterul chimic al materiei prime cu randamentul de benzin, n
procesul de Cracare catalitic?
a) Din materii prime parafinice se obin randamente superioare de benzin.
b) Din materii prime aromatice se obin randamente superioare de benzin.
c) Nu exist nicio legtur ntre caracterul chimic al materiei prime i randamentul de
benzin, n procesul de cracare catalitic.

7. O cifr mare de cocs Conradson a materiri prime de cracare catalitic are urmtorul
efect:
a) Conduce la creterea temperaturii n riser
b) Conduce la creterea temperaturii n cicloane
c) Conduce la creterea temperaturii n regenerator

8. Care dintre grupele de metale sunt cele mai nocive pentru catalizatorul de cracare
catalitic?
a) Cu, Co
b) Ni, V, Fe
c) Na, Si
9. Care dintre urmtoarele NU face parte din gama de produse obinute la cracare
catalitic?
a) Gazele cu coninut mare de hidrocarburi C3 i C4
b) Benzina
c) Cocsul de petrol
10. Care este componentul principal al catalizatorului de cracare catalitic?
a) Liantul
b) Aluminosilicatul cristalin (zeolitul)
c) Matricea
11. Catalizatorii pentru hidrocracare sunt:
a) Catalizatori bifuncionali, cu funcie de hidrogenare i funcie de cracare
b) Silicagelul
c) Sitele moleculare de 3
12. Conversia la hidrocracare se definete n funcie de:
a) Fracia din materia prim care se transform n produse cu puncte de fierbere
pn la 350 oC pe curba STAS (ASTM)
b) Fracia din materia prim care se transform n produse cu puncte de fierbere
pn la 350 oC pe curba STAS (ASTM)
c) Fracia din material prim care se transform n produse cu puncte de fierbere
pn la o temperatur de referin de pe curba STAS (ASTM) ce se stabilete
pe criterii comerciale, n funcie de cerinele pieii.
13. Prin ce metod NU se poate mri conversia la hidrocracare?
a) Prin hidrocracarea n dou trepte
b) Prin prenclzirea materiei prime
c) Prin recircularea fraciei grele de la distilare la reactorul de hidrocracare
14. Scopul hidrofinrii este:
a) ndeprtarea impuritilor (S,N, O) din fraciile petroliere
b) Uscarea fraciilor petroliere
c) Corectarea limitelor de distilare ale fraciilor petroliere
15. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Cu ct fracia petrolier are temperaturi de distilare mai joase, cu att temperatura de
hidrofinare este mai ridicat.

b) Hidrofinarea are loc, n general, la temperaturi n domeniul 290-370 oC i presiuni

moderate.
c) Reziduurile de DA se hidrofineaz la temperatura de 350-370 oC.
16. Ce catalizatori se folosesc la hidrofinare?
a) Catalizatori de Co-Mo
b) Ctalizatori de Fe
c) Catalizatori de Pt
17. Procesul de hidrofinare cuprinde urmtoarele faze tehnologice, n ordine:
a) 1.Prenclzire materie prim+ hidrogen 2.nclzire n cuptor 3. Reacie 4. Separarerecirculare H2 5. Fracionare
b) 1. Reacie 2. Separare-recirculare H2 3.Prenclzire materie prim+ hidrogen
4.nclzire n cuptor 3. Fracionare
c) 1.nclzire n cuptor 2.Prenclzire materie prim+ hidrogen 3. Reacie 4. Separarerecirculare H2 5. Fracionare
18. Catalizatorii pentru reformare catalitic sunt:
a) Pe baz de Ni-Mo
b) Pe baz de Fe
c) Pe baz de Pt, Re, Ir
19. Care dintre reaciile urmtoare NU face parte din schema de reacie a procesului de
reformare catalitic?
a) Dehidrogenarea ciclurilor naftenice de 6 atomi de atomi de carbon
b) Adiia apei la olefine
c) Dehidrociclizarea n-parafinicelor din benzin
20. De ce se practic creterea temperaturii n reactoarele de reformare catalitic ctre
sfritul ciclului de funcionare a catalizatorului?
a) Pentru c reacia global tinde s devin din ce n ce mai endoterm
b) Pentru a evita depunerea de cocs pe catalizator
c) Pentru c spre sfritul ciclului, catalizatorul este din ce n ce mai puin activ astfel
c, scderea sa de activitate trebuie compensat prin creterea temperaturii.
21. Care dintre urmtoarele procese de rafinarie este exoterm?
a) Reformarea catalitica
b) Cracarea catalitica
c) Hidrofinarea benzinei
22. Care dintre urmtoarele procese este necatalitic?
a) Cocsarea
b) Hidrofinarea benzinei
c) Hidrocrararea

23. Care dintre urmtoarele procese se desfoar la cea mai nalt temperatur?
a) Hidrofinarea benzinei
b) Hidrocracarea
c) Cracarea catalitica
24. Care dintre urmtoarele procese se desfoar la cea mai mic presiune?
a) Hidrofinarea benzinei
b) Hidrocracarea
c) Cracarea catalitica
25. Care dintre urmtoarele procese NU produce motorin?
a) Hidrofinarea benzinei
b) Hidrocracarea
c) Cracarea catalitica

TEHNOLOGIA FABRICARII ULEIURILOR

1. Care este scopul procesului de extracie a benzinelor cu solveni?
a) Modificarea vscozitii benzinei
b) Creterea cifrei octanice a benzinei
c) Recuperarea unui concentrat aromatic ce va fi utilizat ca materie prim pentru
unele procese petrochimice
2. Care dintre urmtoarele substane NU pot constitui solveni la extracia aromaticelor
din benzine?
a) Glicolii
b) Apa dedurizat
c) N- metil pirolidona
3. Cum trebuie s fie vscozitatea solventului n timpul extraciei aromaticelor din
benzin, petrol, motorin?
a) Ct mai mic
b) Ct mai mare
c) Nu conteaz
4. Care este ordinea operaiilor n procedeele industriale de extracie a aromaticelor din
benzine?
a) 1. Recuperarea solvenilor din extract i din rafinat 2. Extracia 3. Regenerarea
solventului
b) 1.Extracia 2. Recuperarea solvenilor din extract i din rafinat 3. Regenerarea
solventului
c) 1. Recuperarea solvenilor din extract i din rafinat 2. Regenerarea solventului 3.
Extracia
5. Care este temperatura optim la extracia aromaticelor din benzin cu solvent dietilen
glicol (90%)- ap (10%)?
a) 34 oC
b) 150 oC
c) 180 oC
6. Care este solventul indicat la extracia aromaticelor din petrol i motorin?
a) SO2 lichefiat
b) Propanul
c) Pentanul
7. Furfurolul este un solvent potrivit pentru extracia aromaticelor din:
a) Benzin
b) Petrol
c) Motorin i ulei
8. Extracia cu solveni a uleiurilor se face n principal pentru:
a) Creterea vscozitii ueiului
b) Creterea indicelui de vscozitate

c) Creterea densitii uleiului

9. Cum se corecteaz selectivitatea i puterea de solvire a solventului NMP, la extracia
uleiurilor?
a) Prin adaos de fenol
b) Prin adaos de SO2
c) Prin adaos de ap
10. Prin ce metod NU poate fi mrit randamentul de ulei, la extracia uleiurilor cu
furfurol?
a) Prin extracia n contracurent cu gradient de temperatur
b) Prin scderea presiunii
c) Prin utilizarea refluxului de produs rafinat
11. De ce la extracia uleiului cu fenol se prefer utilizarea extractoarelor centrifugale n
locul extractoarelor de tip coloan cu talere perforate?
a) pentru a evita formarea emusiilor stabile ulei-fenol
b) pentru c extractoarele centrifugale sunt mai ieftine dect extractoarele de tip
coloan
c) pentru c extractorul centrifugal consum mai puin energie dect extractorul de
tip coloan
12. Care dintre urmtorii solveni utilizai la extracia uleiurilor minerale este cel mai
toxic, prin vaporii si?
a) Furfurolul
b) Fenolul
c) N-metil pirolidona
13. Hidrofinarea uleiurilor se face n scopul:
a) Finisrii lor, prin ndeprtarea, n msur ct mai mare, a sulfului, azotului,
oxigenului din compoziia uleiului
b) Creterii vscozitii uleiului
c) Scderii punctului de congelare al uleiului
14. Temperatura optim de reacie pentru hidrofinareauleiurilor este n domeniul:
a) 320-380 oC
b) 280-320 oC
c) 400-420 oC
15. Reactorul pentru hidrofinarea uleiurilor este de tipul:
a) Cu catalizator n strat mictor
b) Cu catalizator n strat fix
c) Cu catalizator n strat fluidizat
16. Procedeul BP Catalytic Dewax (deparafinarea catalitic) se aplic pentru obinerea
uleiurilor speciale cu urmtoarele ntrebuinri:
a) Uleiuri frigorifice, hidraulice sau de transformator
b) Uleiuri Motor de var
c) Uleiuri thermo

17. Deparafinarea catalitic se aplic urmtoarelor materii prime:

a) Uleiuri grele
b) Uleiuri uoare
c) Uleiuri dezasfaltate
18. Deparafinarea catalitic a uleiurilor se face prin:
a) Cristalizarea n-parafinelor la temperaturi joase
b) Utilizarea de solveni n combinaie cu factorul de temperatur sczut
c) Izodeparafinarea la temperaturi mari (270-400 oC), presiuni moderate (20-100 bar),
raie mare de H2/materie prim (350-800/1)
19. Hidrocracarea uleiurilor se face n scopul:
a) obinerii de uleiuri cu indice de vscozitate mare
b) obinerii de uleiuri cu punct de congelare sczut
c) obinerii de uleiuri cu densitate mare
20. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la hidrocracarea uleiurilor este FALS?
a) Temperatura de hidrocracare a uleiurilor nu este prea nalt, pentru a nu avea loc
cu preponderen reacii de cracare
b) Presiunea este ridicat pentru a asigura hidrogenarea ciclurilor aromatice i
deciclizarea
c) Nu se utilizeaz catalizatori la hidrocracarea uleiurilor
21. Care dintre urmtoarele fracii petroliere NU se supune procesului de extracie al
aromatelor?
a) Gazolina
b) Benzina
c) Motorina
22. Cum trebuie s fie un solvent pentru extracia aromatelor din benzin?
a) Ct mai polar
b) Ct mai nepolar
c) Nu conteaz polaritatea
23. Ce se poate face pentru creterea selectivitii la extracia aromaticelor din benzin cu
glicoli?
a) S se adauge ap n concentraie de 5-10% n solvent
b) S se adauge ap n concentraie de 5-10% n benzin
c) S se modifice presiunea pe system
24. Ce se poate face pentru creterea selectivitii la extracia aromaticelor din benzin cu
glicoli?
a) S se micoreze presiunea pe extractor
b) S creasc presiunea pe extractor
c) Sa se micoreze temperatura de lucru cu cteva grade
25. Cu ce solvent NU se poate face extracia aromaticelor din benzin?
a) Sulfolan
b) Dietilenglicol
c) Eter de petrol

PROCESE DE TRANSFER DE MAS

1.Se d o coloan de fracionare clasic ce separ un debit de 1000 kg/h amestec de etanol-ap
cu concentraia de etanol n alimentare xF= 0,12 fr. masic. La vrful coloanei rezult un
amestec cu concentraia de etanol xD= 0,96 fr. masic, iar n blaz concentraia este xB = 0, 005
fr. masic. Care sunt debitele de produse la vrf (D) i n blaz (B)?
a) D= 500 kg/h i B= 500 kg/h
b) D=120,4 kg/h i B=879,5 kg/h
c) D= 73,3 kg/h i B=927,7 kg/h
2. Coloana clasic de fracionare ce separ un amestec hexan-heptan, produce 60 kmoli/h
distilat i are un reflux intern L0= 180 kmoli/h. tiind c raia minim de reflux necesar
obinerii produsului de vrf cu puritatea xD=0,985 fr. mol este Rmin=2, s se calculeze
coeficientul raiei de reflux.
a) c=1,5
b) c=2
c) c=3
3. n care dintre situaiile urmtoare NU se aplic distilarea extractiv:
a) pentru amestecurile binare n care < 1,1
b) pentru amestecurile binare n care > 2
c) pentru amestecurile binare care formeaz azeotrop
4. O coloan de fracionare lucreaz cu reflux extern cald (la punct de fierbere). Rolul
refluxului extern este:
a) de a controla temperatura la vrful coloanei
b) de a determina formarea refluxului intern n coloan
c) de a controla presiunea n coloan
5) Raia de reflux la o coloan de fracionare i necesarul de talere pentru a obine un produs
de vrf de o anumit puritate se coreleaz n felul urmtor:
a) Creterea raiei de reflux micoreaz necesarul de talere.
b) Creterea raiei de reflux mrete necesarul de talere.
c) Raia de reflux nu se coreleaz cu necesarul de talere.
6) Distilarea azeotrop const n:
a) distilarea unui amestec n prezena unui antrenant care formeaz azeotrop cu punct de
fierbere minim cu unul dintre componeni, antrenndu-l pe acesta pe la vrful coloanei,
ulterior separarea componentului de antrenant fcndu-se printr-o alt metod
b) distilarea unui amestec care formeaz azeotrop cu punct de fierbere minim
c) distilarea unui amestec care formeaz azeotrop cu punct de fierbere minim

7) Eficacitatea unui taler practic este:

a) raportul dintre numrul de talere teoretice i numrul de talere practice dintr-o coloan
b) o msur a eficienei termice a talerului practic
c) un numr subunitar care indic gradul de apropiere a talerului practic de performana
talerului teoretic
8) Ecuaia de baz la calculul diametrului coloanelor este:
a) legea lui Newton de curgere a fluidelor
b) ecuaia continuitii curgerii
c) ecuaia lui Bernoulli pentru conservarea energiei la curgerea fluidelor
9) Separarea a doi componeni prin fracionare este influenat de volatilitatea relativ , n
felul urmtor:
a) nu are influen asupra separrii prin fracionare.
b) Cu ct este mai mic, separarea se face mai uor.
c) Cu ct este mai mic, separarea se face mai greu.
10. Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la Nmin - numrul minim de talere teoretice
dintr-o coloan de fracionare este adevrat?
a) Numrul minim de talere teoretice dintr-o coloan este un numr ntreg.
b) Numrul minim de talere teoretice dintr-o coloan este ntotdeauna egal cu 1.
c) Numrul minim de talere teoretice dintr-o coloan este acel numr de echilibre lichidvapori care asigur puritatea dorit a produselor i corespunde refluxului total.
11. Fracionarea, ca proces de separare, se bazeaz pe:
a) diferena dintre punctele de fierbere ale componenilor
b) diferena de densitate a componenilor
c) diferena de viscozitate dintre componeni
12. Ce este absorbia?
a) un proces de separare a componenilor dintr-un fluid pe o mas adsorbant
a) un proces de separare a componenilor dintr-un amestec lichid, pe baza diferenei de
volatilitate?
c) un proces de separare a componenilor dintr-un amestec gazos, e baza solubilitii lor
diferite ntr-un lichid absorbant
13. Cum se numete utilajul n care se desfoar procesul de absorbie?
a) absorber
b) fracionator
c) adsorber
14. Cum se numete fluxul de gaz care alimenteaz coloana de absorbie?
a) gaz srac
b) gaz bogat
c) gaz inert
15. Cum este influenat absorbia de ctre presiunea din sistem?
a) Presiunea nu influeneaz procesul de absorbie.
b) Absorbia este favorizat de o presiune mic.

c) Absorbia este favorizat de o presiune mare

16. Raia minim de absorbant este:
a) raportul minim dintre fluxul molar de gaz i fluxul molar de lichid din coloana de absorbie
b) raportul minim dintre fluxul molar de lichid purttor i fluxul molar de gaz purttor din
coloana de absorbie care asigur gradul de absorbie dorit
c) debitul minim de absorbant care asigur funcionarea coloanei de absorbie
17. Desorbia este procesul invers absorbiei n care:
a) se recupereaz solutul absorbit, refcndu-se totodat capacitatea de absorbie a
absorbantului
b) se desvrete absorbia
c) se inhib absorbia
18. Desorbia este influenat n felul urmtor de ctre presiune i temperatur:
a) Presiunea mare i temperatura mic favorizeaz desorbia.
b) Presiunea mare i temperatura mare favorizeaz desorbia.
c) Presiunea mic i temperatura mare favorizeaz desorbia.
19. Prin ce se deosebete gazul bogat de gazul srac, n procesul de absorbie?
a) Gazul bogat are o concentraie mai mare de solut dect gazul srac.
b) Gazul bogat are o concentraie mai mic de solut dect gazul srac.
a) Gazul bogat are un debit mai mic dect gazul srac.
20. Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS?
a) Scopul absorbiei este purificarea gazelor.
b) Scopul absorbiei este acela de a purifica a fluxurile lichide.
c) Scopul absorbiei este acela de a separa anumii compui dintr-un amestec gazos.
21.Fluxul de gaz bogat care alimenteaz coloana de absorbie este alctuit din:
a) absorbant i solut
b) gaz purttor i solut
c) absorbant i gaz purttor
22. Care este influena numrului de talere din coloana de absorbie asupra concentraiei de
solut din gazul srac?
a) cu ct numrul de talere din coloan este mai mare, cu att gazul srac va conine mai puin
solut
b) cu ct numrul de talere din coloan este mai mare, cu att gazul srac va conine mai mult
solut
c) numrul de talere din coloan nu influeneaz concentraiei de solut din gazul srac
23. Cu ce poate fi echipat o coloan de absorbie?
a) cu refierbtor
b) cu condensator
c) cu talere i/sau umplutur
24.Calculai numrul de talere practice dintr-o coloan de absorbie NR, cunoscnd necesarul
de talere teoretice NT=4,2 i eficacitatea medie a talerelor practice Em=0,23.
a) NR= 0,966
b) NR= 18,26

c) NR= 19
25.Care dintre urmtoarele procese de absorbie este nsoit de reacie chimic?
a) absorbia hidrocarburilor grele dintr-un flux gazos n benzin
b) absorbia acetonei dintr-un flux de gaze reziduale n ap
c) absorbia dioxidului de carbon n soluie alcalin
26.Care dintre urmtorii alcooli NU poate fi purificat la 99% fr. mol . prin fracionare?
a) metanolul
b) etanolul
c) n-butanolul
27.n care dintre urmtoarele cazuri de amestec binar, n-butanul se separ n blazul coloanei
de fracionare?
a) i-butan n-butan
b) n-butan i- pentan
c) n-butan n- pentan
28. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?
a) fracionarea este cea mai utilizat metod de separare a componenilor unei soluii lichide
b) fracionarea este cea mai utilizat metod de purificare a gazelor
c) fracionarea este procesul care consum pe plan mondial cea mai mult energie dintre toate
procesele difuzionale de separare
29. Pentru calculul de dimensionare a diametrului coloanei de fracionare NU este necesar s
se cunoasc:
a) debitul de lichid/vapori din colan
b) eficacitatea talerului
c) viteza admisibil a lichidului/vaporilor
30.Care dintre urmtoarele amestecuri binare se separ cu cea mai mare dificultate, prin
fracionare:
a) propan-butan
b) propan-etan
d) propan- propilen
31. Care dintre urmtoarele date NU este necesar pentru calculul nlimii coloanei:
a) numrul de talere practice
b) viteza maxim admisibil a vaporilor n seciunea liber a coloanei
c) distana dintre talere

PROCESE DE TRANSFER CALDURA

1. Transferul de caldur este un fenomen complex:
a. spontan i ireversibil, de propagare a cldurii n timp
b. reversibil, de propagare a cldurii n timp
c. care se datoreaz diferenei de potenial chimic dintre dou corpuri, dou regiuni
ale aceluiai corp sau dou fluide
2. Transferul de cldur respect:
a. Legea conservrii energiei
b. Legea conservrii masei
c. Legea curgerii fluidelor.
3. Exist trei mecanisme de transfer de cldur (conducie, convecie si radiaie). Care
dintre urmtoarele mecanisme se manifest prin cureni de fluid?
a. Convecia
b. Conducia
c. Radiaia
4. Conducia este un mod de transfer de cldur specific interiorului corpurilor solid.
Care dintre urmtoarele afirmaii este FALS:
a.

transferul de energie de la o particul la alta, din zona cu temperatur mai ridicat

spre zona cu temperatur mai sczut

b. transferul de energie se datoreaz micrii electronilor

c. transferul de energie se datoreaz deplasrii moleculelor din gazele prezente n
jurul corpului
5. Legea conduciei a fost dat de J.Fourier (1822)
Conform acestei legi, fluxul termic transferat prin conducie este:
a.

direct proporional cu aria de transfer de cldur (A) i gradientul de temperatur

luat cu semnul schimbat (-dt/dx),

b. Invers proporional cu aria de transfer de caldur (A),

c. Invers proporional cu lungimea de contact a sursei ce cedeaz cldur,

6. Fluxul termic corespunztor unitii de seciune se numete flux termic specific i se

noteaz q.
Fluxul termic este dat de relaia:
a. q

Q
,
A

b. q

A
,
Q

c. q

Q
,
V

7. Se consider un corp solid omogen i izotrop care, ntr-un punct oarecare are
temperatura t0, iar corpul se afl ntr-un mediu cu temperatura t1; se admite c t0 > t1.
Toate punctele aflate ntre aceste dou puncte vor avea:
a. Temperaturi mai mari ca temperatura t0
b. Temperaturi mai mici ca temperatura t1
c. Temperaturi cuprinse ntre t1 i t0
8. Conductivitatea termic a unui material, , NU depinde de:
a. Presiunea si umiditatea atmosferic;
b. Natura chimic a materialului;
c. Porozitatea materialului.
9. Fluxul termic pentru un perete plan omogen i izotrop (avnd pe toate direciile
aceleai proprieti) este:
a. Direct proporional cu aria suprafeei de contact (A)
b. Direct proporional cu grosimea peretelui
c. Invers proporional cu conductivitatea termic
10. Conducia prin perei compui este dat de relaia:

At1 t 2

1
1

At 2 t 3

2
2

At 3 t 4

3
3

Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat?

a. Cunoscnd fluxul termic, grosimea straturilor ce compun peretele i materialul din

care sunt confecionate aceste straturi, se pot calcula temperaturile suprafeelor de
contact (t2, t3)

b. n fiecare strat, variaia temperaturii este exponenial

c. existena pereilor compui la cuptoare nu se justific
11. Convecia reprezint mecanismul de transfer de cldur specific sistemelor solid fluid, cnd ntre cele dou corpuri:
a.

exist o micare relativ i o diferen de temperatur, care produce un flux termic

ntr-un sens sau n altul;

b. Nu exist micare ci doar o diferen de temperatur;

c. Exist doar micare forat sau liber fr a exista i o diferen de temperatur.

12. Numarul Grashof (Gr) reprezinta:

a. o masura a intensitatii convectiei libere
b. o masura a intensitatii conductiei libere
c.

o masura a intensitatii convectiei fortate

13. In legea lui Fourier pentru transferul de caldura, viteza de transfer a cldurii (dQ/dt)
printr-un solid omogen variaz direct proportional cu diferena de temperatur:
a. de-a lungul directiei de transfer,
b. perpendicular pe directia de transfer,
c. n orice direcie

14. Cantitatea de caldura necesar pentru incalzire se masoara in :

a. watt

[ w]

b. joule [ J ]
c. joule pe secunda [ J / sec]
15. Conform legii lui Newton pentru convecia termic, fluxul termic transferat prin acest
mecanism este:
a. direct proporional cu coeficientul parial de transfer de cldur prin convecie,
W/m20C;
b. invers porporional cu A- aria de transfer de cldur, m2;
c. invers proporional cu t diferena de temperatur,0C.
16. Coeficientul parial de transfer termic prin convecie reprezint:
a. cantitatea de cldur care se transmite prin convecie n unitatea de timp, ntre un
fluid i un solid, solidul avnd o suprafa izoterm egal cu unitatea de suprafa,
ntre fluid i solid existnd o diferen de temperatur egal cu unitatea de
temperatur
b. cantitatea de cldur care se transmite ntr-un unitatea de timp, prin unitatea de
suprafa izoterm a unui corp solid i un alt corp solid ntre care exist o diferen
de temperatur.
c. cantitatea de cldur care se transmite n unitatea de timp, prin unitatea de
suprafa izoterm a unui corp fluid i un alt fluid, ntre care nu exist o diferen
de temperatur.
17. Care este unitatea de msur pentru coeficientul de transfer termic prin convecie:
a. J

b.

J
sK

c.

W
m2 K

18.

Criterile de similitudine utilizate in analiza transmiterii cldurii prin convecie sunt:

a.

Reynolds, Nusselt, Prandtl, Grashof

b.

Galilei

c.

Reynolds

19.

Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la convecia natural este FALS:

a.

reprezint curgerea sub form de cureni unui fluid, sub influena diferenelor de
densitate din interiorul fluidului

b.

este provocat de diferenta de temperatur dintre straturile de fluid

c.

se datoreaz pomprii fluidului pe langa un solid.

20.

ntr-un rezervor se nclzete benzen prin convecie natural, de la o conduct cu agent

termic. Sa se analizeze care coeficient partial de transfer de caldura este mai mare,
daca incalzirea se face prin conducta:

a.

Orizontala

b.

Verticala

c.

Nu conteaza pozitia tevii.

21.

Izolarea termic a conductelor i utilajelor chimice NU este necesar pentru:

a.

reducerea schimbului de cldur cu mediul nconjurtor, crescnd astfel eficiena

energetic a instalaiilor;

b.

transportul facilitat al fluidelor din interiorul conductelor sau al aparatelor de schimb

de cldur;

c.

securitatea muncii, pentru a asigura o temperatur a supafeelor nepericuloas pentru

om
22. Calitile unui bun material izolant sunt:
a. O conductivitate termic ct mai mic (sub 0,23 W/m0C) i o permeabilitate
minim la umezeal;

b. O densitate ct mai mare

c. O durat de exploatare egal cu cea a instalaiilor chimice
23. Materialele izolante se clasific funcie de densitate. Care dintre grupele de materiale
are densitatea cea mai mare?
a . Fibroase: vata de sticl, vata mineral
b. Granulate: silicatul de calciu, perlita, diatomitul
c. Celulare: sticla spongioas, spumele poliuretanice
24. Radiaia termic este un fenomen de transfer de cldur de la un corp cald la unul rece
prin intermediul:
a. undelor electromagnetice n domeniul infrarou
b. undelor electromagnetice n domeniul ultraviolet
c. undelor electromagnetice radio

25. La procesele complexe de transfer termic care au loc n cuptoarele din industria
chimic, transferul de caldur poate fi calculat prin:
a. Combinarea celor trei mecanisme de transfer termic: radiaie, convecie i conducie
b. Neglijarea mecanismului de transfer prin radiaie
c. Neglijarea mecanismului de transfer prin conducie

26. Izolarea termica a conductelor NU este necesara in cazul:

a. conductelor care transporta fluide cu temperaturi ridicate;
b. conductelor care transporta fluide cu temperaturi foarte scazute;
c. conductelor care produc zgomote datorita circulatiei fluidelor prin interiorul lor.

27. Transferul de caldura de la fluidul cald transportat printr-o conducta izolat catre mediul
exterior mai rece are loc succesiv, prin urmtoarele mecanisme:
a. prin convectie intre fluid si peretele interior al conductei, conductie prin peretele conductei
si conducie prin izolatia termic si n final, prin convectie intre suprafata exterioara a
izolatiei si mediu;
b. prin conductie intre fluid si peretele interior al conductei, convectie prin peretele conductei
si al izolatiei termice si prin radiatie intre suprafata exterioara a izolatiei si mediu;

c. prin convectie intre fluid si peretele interior al conductei, conductie prin peretele conductei
si al izolatiei termice si prin convectie si radiatie intre suprafata exterioara a izolatiei si
mediu.

28. Conditiile tehnice pe baza carora se efectueaza calculul termic al conductelor care
transporta fluide calde sunt:
a. limitarea pierderilor de caldura la valori prestabilite;
b. mentinerea unei temperaturi date la suprafata exterioara a izolatiei;
c. impunerea unei scaderi maxime de temperatura a fluidului transportat.

29. Radiaiile termice NU pot folosi ca surs de energie:

a. energia electric
b. gazele arse provenite din arderea combustibililor lichizi, gazoi sau solizi
c. apa fierbinte
30. Care substan are conductivitatea termic mai mare, la 20 oC, 1 atm ?
a. apa
b. aerul
c. benzenul

31. In schimbatoarele de caldura de tip facicul tubular n manta :

a. fluidele cu impuritati circul de preferin n manta
b. fluidele cu impuritati circula de preferin n evi
c. existena impuritilor nu conteaz la alegerea circuitului de curgere al fluidelor

PROCESE HIDRODINAMICE

1. Relaia de calcul a criteriului Reynolds la curgerea unui fluid cu viteza medie liniar
w, densitatea i vscozitatea dinamic , prin conducte cu seciune circular cu
diametrul d, este
a) Re

b)

c)

d w

Re

Re

w
d

d2 w

2. Valoarea criteriului Reynolds la curgerea fluidelor prin conducte cu sectiune circular,

la trecerea din regimul laminar la cel intermediar de curgere este
a) 30 000
b) 2 300
c) 100 000
3. Pierderea de presiune la curgerea unui fluid cu densitatea i viteza medie liniar w,
pe o portiune dreapt de conduct de lungime l, cu seciunea circular de diametru d,
se determin cu relaia
a) p f

b)

p f

l w 2
d 2
l w 2
d2 2

c) p f

d w 2
l 2

unde este coeficientul pierderii de presiune.

4. Pompele sunt maini hidraulice cu ajutorul crora se transmite fluidelor energia
mecanic necesar realizrii unor servicii, cum ar fi
a) transportul fluidelor (compensarea pierderilor de energie din timpul
curgerii), asigurarea presiunii cerute de proces, creterea vitezei de
circulaie, ridicarea la o anumit nlime geometric
b) comprimarea lichidelor la presiuni ridicate

c) evitarea fenomenului de cavitatie.

5. n cazul pompelor cu piston simplex cu simplu efect,
a) aspiraia i refularea au loc succesiv
b) aspiraia i refularea au loc simultan
c) aspiraia i refularea se realizeaz prin micarea de rotaie a pistonului.
6. Din categoria pompelor fr elemente mobile active fac parte
a) pompele rotative
b) sifoanele, montejusurile, gaz-lift-urile, ejectoarele
c) pompele centrifuge radiale i axiale
7. La pomparea lichidelor cu ajutorul pompelor centrifuge, fenomenul de cavitaie poate
fi evitat prin:
a) Asigurarea condiiei pa < P
b) Asigurarea condiiei pa > P
c) Asigurarea condiiei pa = P
unde pa este presiunea de aspiraie i P este presiunea de vapori a lichidului la
temperatura de pompare.
8. Debitul efectiv sau real pompat al pompelor cu piston este dat de produsul dintre:
a) randamentul volumic al pompei v si debitul teoretic QvT
b) randamentul hidraulic al pompei h si debitul teoretic QvT
c) randamentul mecanic al pompei m si debitul teoretic QvT.

9. Debitul volumic teoretic, QvT realizat de pompele cu piston, simplex cu simplu efect,
cu diametrul pistonului, Dp , cursa pistonului, s i turaia, n, se poate determina cu
relaia:
a) QvT

b)

c)

DP
4

sn

QvT D p2 s n

QvT

DP2
4

sn

10. Care din urmtoarele afirmaii este FALS:

a) Debitul volumic total al pompelor cu piston legate n paralel este dat de
suma debitelor individuale

b) Debitul volumic total al pompelor cu piston legate n serie este egal cu

debitul unei pompe
c) Debitul volumic al pompelor legate n serie sau n paralel nu depinde de
debitul volumic al pompelor individuale.
11. nlimea manometric efectiv sau real H realizat de o pomp este data de produsul
dintre:
a) nlimea manometric teoretic HT i randamentul mecanic al pompei m
b) nlimea manometric teoretic HT i randamentul hidraulic al pompei h
c) nlimea manometric teoretic HT i randamentul volumic al pompei v
12. Ordinea fazelor unui ciclu complet de functionare a compresarelor cu piston este:
a) 1. aspiraia, 2.comprimarea, 3.refularea i 4.destinderea
b) 1. comprimarea, 2. refularea, 3. aspiraia i 4.destinderea
c) 1. aspiraia, 2. destinderea, 3. comprimarea i 4. refularea
13. La compresoarele cu piston, prezena spaiului mort, inactiv ntre capacul cilindrului i
faa pistonului, cnd acesta se afl n poziia extrem are rolul:
a) de a proteja compresorul de avariile care ar putea avea loc datorit
dilatrilor diferite ale cilindrului i capacului sau ale pistonului i tijei sale
b) de a micora volumul de gaze refulate
c) de a crete volumul de gaze aspirate.
14. Raportul de comprimare, r al compresoarelor cu piston, monoetajate este dat de:
a) Raportul dintre presiunea iniial (de aspiraie) i presiunea final (de
refulare)
b) Raportul dintre debitul volumic de gaze aspirate i debitul volumic de gaze
refulate
c) Raportul dintre presiunea final (de refulare) i presiunea iniial (de
aspiraie)
15. Procesul de sedimentare se realizeaz prin depunerea particulelor fazei disperse, cu
densitatea mai mare dect densitatea fazei continue, sub aciunea cmpului de fore:
a) electrice
b) centrifugale
c) gravitaionale
16. n cadrul procesului de sedimentare a unui sistem eterogen, dac densitatea fazei
disperse este mai mic dect densitatea fazei continue:
a) particulele fazei disperse se vor decanta la baza sistemului
b) particulele fazei disperse ii vor modifica densitatea
c) particulele fazei disperse se vor ridica la suprafaa liber a sistemului
17. n cadrul procesului de sedimentare a unui sistem eterogen ntr-un decantor
paralelipipedic, viteza de sedimentare a particulelor fazei disperse nu depinde de:
a) nlimea stratului sistemului eterogen din decantor
b) densitatea fazei disperse
c) vscozitatea fazei continue

18. Sedimentarea particulelor fazei disperse a unui sistem eterogen este favorizat de:
a) Scderea temperaturii procesului de sedimentare
b) Creterea temperaturii procesului de sedimentare
c) Creterea vscozitii fazei continue
19. Viteza de sedimentare ws a particulelor fazei disperse, cu diametrul dp i densitatea p
n regim laminar, n care faza continu are densitatea i vscozitatea este dat de
urmtoarea relaie:

a)

b)

c)

p2 d p g
ws
18
ws

d p2 p g

ws

18

d p2 p g
18

unde g = 9,81 m/s2, este acceleraia gravitaional

20. Caracteristica decantoarelor cu funcionare continu const n faptul c alimentarea cu
sistem eterogen i eliminarea celor dou faze separate se efectueaz:
a) Discontinuu
b) Continuu
c) n intervale de timp diferite
21. n cazul decantoarelor cu funcionare continu, n care timpul de staionare a
sistemului eterogen tseste egal cu timpul de decantare a particulelor fazei disperse td,
lungimea util L a decantorului se poate calcula cu relaia:

b)

h
ws
v
h
L
v
ws

c)

a)

ws
v
h

unde h este nlimea util a decantorului, v este viteza de curgere a sistemului

eterogen prin decantor iar ws este viteza de sedimentare a particulelor fazei disperse.

22. n cazul unui decantor paralelipipedic cu lungimea L, limea l i nlimea util h,

debitul fazei continue separate, Qvc se poate determina cu relaia:

a) Qvc

L l k d

b) Qvc

c)

Qvc

ws

L l ws2
kd

L l ws
kd

n care ws este viteza de sedimentare a particulelor fazei disperse iar k este un factor
d

de corecie care ine seama de turbulena curgerii i de drumurile prefereniale n

bazin.
23. n cazul decantoarelor cu funcionare semicontinu,
a) suspensia este introdus continuu n aparat, cu vitez mic, pentru a se
putea realiza sedimentarea particulelor la baza decantorului, ntr-un strat de
precipitat care se elimin periodic
b) suspensia este introdus continuu n aparat, cu vitez mic, pentru a se
putea realiza sedimentarea particulelor la baza decantorului, ntr-un strat de
precipitat care se elimin continuu
c) suspensia este introdus continuu n aparat, n acelai timp evacuarea
stratului de particule sedimentate de la baza decantorului.
24. Separarea sistemelor eterogene gazoase de tipul prafurilor sau pulberilor n camere de
separare (desprfuire) se realizeaz:
a) prin sedimentarea particulelor solide sub aciunea cmpului de fore
gravitaionale
b) prin filtrarea particulelor solide cu ajutorul mediilor de filtrare
c) prin sedimentarea particulelor solide sub aciunea cmpului de fore
centrifugale.
25. Separarea sistemelor eterogene gazoase de tipul prafurilor sau pulberilor prin
sedimentare poate fi mbuntit:
a) prin suprapunerea peste efectul separrii sub aciunea gravitaiei a unor
efecte de impact, realizate de regul printr-o schimbare brusc a direciei
fluxului de gaze
b) printr-o cretere a vitezei fluxului de gaze n separator
c) prin utilizarea decantoarelor lichid-lichid cu funcionare continu.
26. Separarea sistemelor eterogene de tip cea, prin sedimentare se realizeaz foarte
eficient (peste 96%) dac sistemul eterogen
a) este trecut prin mase separatoare formate din straturi de srm tricotat
denumite demistere
b) este trecut prin straturi de soluie salin
c) este introdus n decantoare lichid-lichid cu funcionare discontinu.
27. Care din urmtoarele afirmaii este FALS?

a) Procesul de filtrare se poate realiza la diferen de presiune constant, caz n

care viteza de filtrare este maxim la nceputul filtrrii i descrete pe msura
ngrorii stratului de precipitat
b) Procesul de filtrare se poate realiza la vitez de filtrare constant, caz n care
diferena de presiune este maxim la sfritul operaiei
c) Procesul de filtrare se poate realiza la vitez de filtrare constant,
concomitent cu o grosime a stratului de precipitat constant.
28. Creterea temperaturii procesului de filtrare a unei suspensii determin creterea
vitezei de filtrare ca urmare a:
a) reducerii vscozitii fazei continue
b) reducerii vscozitii particulelor fazei disperse
c) reducerii dimensiunilor particulelor fazei disperse.
29. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la procesul de filtrare a sistemelor eterogene
este FALS?
a) n cazul formrii precipitatelor necompresibile, creterea diferenei de
presiune determin creterea vitezei de filtrare
b) n cazul precipitatelor compresibile, viteza de filtrare crete proporional cu
creterea diferenei de presiune
c) n cazul precipitatelor compresibile, viteza de filtrare nu mai crete
proporional cu creterea diferenei de presiune
30. Care din urmtoarele aparate NU fac parte din categoria filtrelor gravitaionale:
a) Filtrele cu strat granular (cu umplutur)
b) Filtrele nuce
c) Filtrele cu plci i rame
31. Care din urmtoarele condiii NU corespund filtrrii sistemelor eterogene cu ajutorul
filtrelor rotative:
a) Filtrele rotative nu pot filtra debite mari de suspensie cu un coninut ridicat
de faz solid
b) Filtrarea are loc la diferen de presiune constant, de regul sub vid
c) Filtrarea are loc sub presiune, cnd suspensia este format din particule
foarte fine i viteza de filtrare este foarte mic

INGINERIA REACTIILOR CHIMICE SI REACTOARE

1. Stabilitatea in functionare a reactorului de tip R la perturbatii ale parametrilor de operare se
pune in cazul in care:
a. densitatea amestecului de reactie variaza in timp;
b. in reactor se desfasoara reactii multiple;
c. reactia ce se desfasoara in reactor este exoterma.
2.
a.
b.
c.

Functionarea autoterma a unui reactor de tip D poate fi atinsa prin:

recircularea externa a caldurii de reactie pentru preincalzirea alimentarii reactorului;
recircularea externa a caldurii de reactie in scopul evitarii supraincalzirilor in reactor;
recircularea interna a caldurii de reactie pentru a asigura mentinerea unei temperaturi
constante in reactor.

3. Din punct de vedere termic, reactorul discontinuu cu amestecare perfecta poate fi operat:
a. in regim izoterm, atunci cand caldura de reactie este egala in fiecare moment cu caldura
transferata intre masa de reactie si un agent termic;
b. in regim autoterm, atunci cand reactia desfasurata in reactor este exoterma;
c. in regim izoterm, atunci cand cantitatea de caldura transferata intre masa de reactie si un agent
termic este constanta in timp.
4.
a.
b.
c.

Un reactor de tip discontinuu poate fi operat in regim adiabat daca:

valoarea raportului (-HRA)cAo / cp) < 0 in cazul reactiilor exoterme;
reactorul este prevazut cu izolatie termica;
valoarea raportului (-HRA)cAo / cp) este constanta in timp.

5. In cazul operarii in regim izoterm a unui reactor de tip D:

a. in caz de densitate a amestecului de reactie constanta de-a lungul reactorului, trebuie ca si
schimbul de caldura intre masa de reactie si un agent termic sa fie constant de-a lungul
reactorului;
b. trebuie ca reactorul sa fie prevazut cu o manta prin care sa circule un agent termic in
contracurent cu masa de reactie;
c. caldura transferata intre masa de reactie si un agent termic trebuie sa varieze de-a lungul
reactorului.
6. Un reactor de tip R poate fi operat autoterm daca:
a. fluxul termic generat de desfasurarea reactiei chimice cel putin egaleaza fluxul termic necesar
incalzirii alimentarii, la temperatura din reactor;
b. fluxul termic generat de desfasurarea reactiei chimice, cel putin egaleaza fluxul termic
schimbat intre masa de reactie si un agent termic;
c. asigurarea fluxului termic necesar aducerii temperaturii alimentarii la valoarea temperaturii
din reactor se face pe seama transferului de caldura de la un agent termic ce circula prin
mantaua reactorului.
7. Daca coeficientul de expansiune a volumului masei de reactie dintr-un reactor de tip D are
valori negative atunci, in cazul in care in reactor se desfasoara o reactie ireversibila de ordin
2, raportul dintre durata nominala to si durata de stationare ts este:
a. unitar;

b. supraunitar;
c. subunitar.
8. Daca coeficientul de expansiune a volumului masei de reactie dintr-un reactor de tip D este
= 2 atunci, daca in reactor se desfasoara o reactie de tipul 2A P, durata de stationare ts este
fata de durata nominala to:
a. mai mica;
b. egala;
c. mai mare.
9. Pentru un reactor care poate fi asemanat cu un reactor ideal cu deplasare totala se poate
calcula volumul reactorului si durata de reactie, cu aceeasi ecuatie care da durata nominala
daca:
a. coeficientul de expansiune a volumului masei de reactie este subunitar;
b. densitatea amestecului de reactie nu variaza pe lungimea reactorului;
c. reactia chimica care se desfasoara in reactor este ireversibila de ordinul doi.
10. Un reactor ideal cu deplasare totala poate fi dimensionat cu ecuatia:
daca:
a. densitatea amestecului de reactie este constanta de-a lungul reactorului;
b. temperatura de intrare a masei de reactie in reactor este mai mare decat temperatura
efluentului;
c. durata nominala este de doua ori mai mare decat durata de stationare.
11. Intr-un reactor chimic ideal cu deplasare totala de volum V = 20 m3 alimentat cu un debit de
500 L/s se desfasoara o reactie chimica ireversibila de ordinul 1. Daca conversia la iesirea din
reactor este de 0,6, constanta vitezei de reactie este:
a. k = 0,0113 s-1;
b. k = 0,0332 s-1;
c. k = 0,0229 s-1.
12. Care este volumul unui reactor ideal de tip D in care se desfasoara o reactie chimica de
ordinul 1 caracterizata de o constanta de viteza de reactie de 0,025 s-1 (conversia este de 0,8,
iar debitul de alimentare de 800 l/s):
a. 51,5 m3;
b. 31,5 m3;
c. 61,5 m3.
13. Un reactor cu amestecare perfecta este alimentat cu un debit de 100 l/s. In reactor se
desfasoara o reactie chimica ireversibila de ordinul 1 caracterizata de o constanta a vitezei de
reactie de
0,02 s-1. Concentratia reactantului la intrare in reactor este de 25 mol/l, iar in efluent de 5
mol/l. Volumul reactorului este de:
a. 50 m3;
b. 25 m3;
c. 20 m3.
14. Care trebuie sa fie debitul de alimentare al unui reactor cu amestecare perfecta in care masa
de reactie ocupa 20 m3, astfel incat conversia inregistrata sa fie de 0,8? Se stie ca in reactor se
desfasoara o reactie chimica de tipul A + 2B P, iar cAo = 10 mol/l, cBo = 20 mol/l, k = 0,03
l/mol s:

a. 0,2 m3/s;
b. 0,6 m3/s;
c. 0,4 m3/s.
15. Un reactor ideal de tip R de volum 20 m3 este operat in conditii diferite, astfel incat conversia
reactantului este in primul caz XA1 = 0,4, iar in al doilea caz, XA2 = 0,8. Care este raportul
dintre debitele de alimentare a reactorului in cele doua cazuri?
a. 1;
b. 2;
c. 6.
16. Calcularea conversiei reactantului intr-un reactor chimic in care se desfasoara o reactie
chimica monomoleculara este posibila, din punct de vedere a circulatiei fluidului in reactor,
daca se cunoaste cel putin:
a. durata de stationare petrecuta de moleculele de fluid in reactor;
b. durata de stationare a moleculelor de reactanti in reactor si temperatura masei de reactie;
c. gradul de segregare a fluidului in reactor.
17. Durata medie de stationare a elementelor de fluid din reactor se poate defini corect prin
intermediul:
a. raportului dintre volumul masei de reactie si debitul volumetric de alimentare a reactorului;
b. functia de densitate a distributiei duratelor de stationare a elementelor de fluid din reactor;
c. gradul de segregare a fluidului in reactor.
18. Determinarea experimentala a distributiei duratelor de stationare a elementelor de fluid in
reactor se poate face:
a. prin realizarea unui semnal impuls intr-un reactor de tip ideal cu deplasare totala;
b. prin realizarea unui semnal de tip treapta cu un trasor intr-un reactor de tip discontinuu;
c. prin evaluarea raspunsului la un semnal de tip impuls sau treapta realizat cu un trasor intr-un
reactor de tip ideal cu deplasare totala.
19. Distributia duratelor de stationare a elementelor de fluid prin calcul, se poate face:
a. pentru reactoare cu comportare ideala in regim continuu de operare;
b. pentru un reactor ideal de tip discontinuu daca se cunoaste debitul de alimentare, constant in
timp;
c. pentru un reactor ideal de tip discontinuu pentru care se cunosc volumul si debitul de
alimentare, constant in timp.

21. Modelele de dispersie permit evaluarea modului de circulatie a fluidului pentru:

a. reactorul ideal cu amestecare ;
b. reactorul tubular real de lungime mare si prevazut la interior cu strat granular de catalizator;
c. seria de reactoare reale de tip R, daca numarul de reactoare inseriate este foarte mare.
22. Criteriul lui Pclet pe baza valorii caruia se poate evalua modul de circulatie a fluidului in
reactorul chimic, este o grupare de termeni:
a. debit de alimentare reactor, durata de stationare a elementelor de fluid in reactor, conversia
reactantului la iesirea din reactor;
b. lungime reactor, debit de alimentare reactor, concentratie trasor la iesirea din reactor;
c. debit de alimentare reactor, viteza de curgere a fluidului prin reactor, lungime reactor.

23. Valoarea criteriului lui Pclet este o masura pentru:

a. dispersia axiala in reactor;
b. conditia de vas deschis pentru reactor;
c. timpul adimensional .
24. Starea de amestecare a fluidului in reactor determina:
a. masura conversiei reactantilor in produsi de reactie;
b. marimea selectivitatii transformarii chimice, in produsul principal;
c. gradul de dezactivare a catalizatorului in procesele catalitice.
25. Segregarea totala a fluidului in reactor se refera la:
a. conversia maxima a reactantului de referinta in conditii date;
b. gradul de microamestecare a elementelor de fluid in reactor;
c. distributia duratelor de stationare a elementelor de fluid in reactor.
26. In reactorul chimic cu segregare totala:
a. elementele de fluid nu se amesteca intre ele;
b. concentratia medie a reactantului la iesire din reactorul de tip R depinde de valoarea
criteriului lui Pclet;
c. concentratia medie a reactantului la iesire din reactorul de tip D depinde de valoarea
criteriului lui Pclet.
27. Pentru deducerea expresiei vitezei procesului eterogen gaz-lichid se ia in considerare:
a. modelul stratului limita stationar format de o parte si de alta a interfetei;
b. transportul convectiv al reactantilor;
c. regimul dinamic pentru desfasurarea procesului eterogen.
28. Pentru deducerea expresiei vitezei procesului eterogen gaz-lichid, ecuatia generala a
bilantului de masa se particularizeaza considerand:
a. ca fiind omogen stratul limita stationar format de partea fazei lichide, in care exista si
reactant absorbit, transportat aici din faza gazoasa;
b. regim dinamic de desfasurare a procesului eterogen;
c. regim stationar de desfasurare a procesului eterogen, cu profil constant al concentratiei
reactantului de referinta in cele doua faze.
29. Etapa reprezentata de reactia chimica din cadrul procesului eterogen gaz-lichid se
considera ca se desfasoara:
a. pe grosimea stratului limita stationar format la suprafata bulelor de gaz din masa fazei
lichide;
b. pe grosimea stratului limita stationar format in faza gazoasa si eventual si in restul fazei
gazoase;
c. in imediata vecinatate a interfetei, de partea fazei gazoase.
30. Pentru reactiile ce se desfasoara in sistem eterogen gaz-lichid se pot folosi urmatoarele
tipuri constructive de reactoare:
a. reactoare reale asemanatoare celor ideale de tip D;
b. reactoare prevazute cu agitare mecanica;
c. reactoare de tip riser.

31. In regim stationar, fluxul de reactant ce trece prin interfata gaz-lichid, fiind transportat
dinspre faza gazoasa spre faza lichida, se poate calcula pe baza cunoasterii:
a. distributiei duratelor de stationare a moleculelor de reactant la interfata gaz-lichid;
b. coeficientului de difuziune si a gradientului de concentratie la interfata a reactantului
c. variatiei concentratiei reactantului pe o directie perpendiculara pe interfata.
32.Factorul de amplificare ce intervine in expresia vitezei procesului eterogen gaz-lichid
reprezinta:
a. raportul dintre fluxul de reactant transportat prin interfata si fluxul de reactant care ar fi
transportat prin stratul limita stationar de la interfata ca urmare a desfasurarii reactiei chimice
in faza gazoasa;
b. raportul dintre fluxul de reactant transportat prin interfata in prezenta si in absenta stratului
limita stationar.
c. raportul dintre fluxul de reactant transportat prin interfata in prezenta desfasurarii reactiei
chimice si fluxul maxim de reactant care ar fi transportat prin interfata in absenta reactiei
chimice.