Bazele Ciberneticii
Bazele Ciberneticii
Bazele Ciberneticii
Bibliografie
1. Nora Scarlat , Emil Scarlat Cibernetica economica Bucuresti 2001
2. S. Stancu , D. Marinescu Cibernetica economica . Teorie si aplicatii Bucuresti
2001
Cibernetica economica
1)Notiuni de baza
Cibernetica repr stiinta despre conducerea celor mai diverse procese .
Cibernetica economica se axeaza pe elaborarea a unui set de modele metode
si algoritmi pentru analiza ,prognozarea unor rezultate in studierea unor procese
economice . Din punct de vedere practic aceasta a existat tot timpul . Procesul
conducerii si dirijarii economice a continuat de la etapa la etapa perfectionindusi
baza informationala si baza de cunostinte . La bazele fondarii ciberneticii la nivel de
stiinta sunt mai multi savanti .
Termenul de cibernetica a fost introdus pentru prima data de N. Winner in
1948.In lista pot fi trecuti si alti savanti precum si Boteson, Arrow Bernoulli,
Bellman, etc.
Componentele in dirijarea stiintifico-economica tin de domeniile statistici ,
informaticii, metodelor matematice de solutionare, conducerea optimala, teoria
jocurilor. Pentru dirijarea corecta a ... proceselor economice se accepta studierea
intregului proces din punct de vedere sistemic , astfel , obiectul de studiu a
ciberneticii actuale il reprezinta Sistemul Adaptiv Complex (CAS) . Ca un sistem
adaptiv complex are o structura formata dintr-o multitudine de sisteme cibernetice
distincte , mergind de la intreprindere si pina la sistemul intregii economii
nationale . Fiecare dintre aceste sisteme cibernetice se bucura de anumite
proprietati ale sistemelor adaptive complexe , care ar fi 1.Consecutivitatea si
interdependenta
2. CoEvolutia aceasta proprietate presunupe evolutia pe tip si pe ansamblu .
Deosebirea intre coevolutie si adaptare consta in impunerea si stabilirea unor noi
principii si sarcini de evolutie . Coevolutia poate avea loc la toate nivelele , cele
interioare estimate prin variabile endogene.
3. Functionarea de departe, dar echilibrat a structurilor disipative
4. Procesul feed-back, feed-back-ul reprezint mecanismul de baz n formarea CAS a
condiiiolor de desfurare a proceselor adaptive, feed-back-ul pozivit determin
schimbri n sistem n timp ce cel negativ are rol de echilibrare.
5. Dependena de traiectorie, conform creia economia este bazat pe bucle fed-back
negativ ceea ce conduce la dominaia unei concepii a profitului descresctor, care
la rndul ei conduce la ipoteza c in economie este posibil un echilibu economic
stabil. Posibilitatea ca un sistem s aib mai multe puncte de echilibru este dat de
proprietatea structurilor disipative, buclelel cu efecet poziiv amplific efectele
micilor scimbri, facilitnd apariia mai multor puncte de schilibru.
6. Autoorganizarea i crearea unor noi ordini, emergena i crearea unui ordin
reprezint caracteristicile eseniale ale CAS i subliniaz posibilitatea sistemelor de
a se adapta la celel mai diverse nivele prin autoorganizarea sa. Emergena este
procesul care determnina apariia unor noi ordine impreun cu regulile acesteia.
Sistemul economic actual este ntr-o criz bazat pe necorespunderea ipotezelor
neoclasice.
Paradigma neoclasic bazat pe ipotezele pentru economia actual conduce la
elaborarea unor noi procese. Aici importante sunt momentele limitrii de resurse,
ceeace duce la fie un declin rapid al creterii economice fie la o accelerare n baza
unor tehnologii moderne. Valorile estimrilor eueaz n timp i altele.
Un Sistem adaptiv complex este un sistem compus din ageni individuali care
are libertatea de a aciona n moduri care nu sunt total predictibile i ale cror
aciuni sunt interconectate, astfel nct aciunea unor dintre ei duce la modificarea
contextului pentru ceilali.
Caracteristicile CAS
1. Sistemele sunt compui din ageni individuali;
2. Agenii au interpretri i defoar aciunile pe propriile lor modele;
3. Modelele conceptuale se pot modifica prin adaptare i coevoluie;
4. Agenii interacioneaz ntre ei, fiind controlai la nivelelesuperioare CAS
5. Comportamentul unui agent schimb comportamentul celuilalt
6. Comportamentul sistemului
7.
Reoptimizarea in propramarea liniar. Impactul asupra soluiei optime
a. Reoptimizarea coeficienilor funciei obiectiv