Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Notiuni Teoretice Ale Sociologiei

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

Sociologia.

Notiuni generale
loading...

Sociologia. Notiuni generale

1.1. Definitie

Intr-o definire generala sociologia este stiinta sociala ce studiaza regulile sociale si procesele
care leaga si separa oamenii, nu numai ca indivizi dar si ca membri ai asociatiilor, grupurilor si
institutiilor. Acest termen a fost propus spre adoptare de catre Auguste Comte.

In acelasi contex, sociologia consta in studiul vietii sociale umane, a grupurilor sociale si a societatilor.
In esenta, acest principiu este in fapt un demers indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul acestui fapt
este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Astfel, sociologia mai poate fi definita ca fiind studiul
sistematic al societatilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate.

In opinia autorului american C.Wright Mills, a invata sa gandim in termeni sociologici inseamna a
cultiva imaginatia. Munca sociologica, in coabordarea profesorului C.Wright Mills era de fapt o dezvoltare si cultivare
a imaginatiei sociologice in care intervin in mod evident metodele de investigare cum ar fi interviul, sondajul de
opinie si observatia sociala.

C. Wright Mills considera ca subiectul adecvat al sociologiei se afla la intersectia dintre biografie si
istorie si a fost primul care a folosit sintagma ' imaginatie sociologica'. Imaginatia sociologica ofera o perspectiva
mai larga si mai profunda asupra istoriei: ' ne ajuta sa intelegem faptul ca fiecarei epoci ii este propriu un
anumit stil de gandire.'

O consecinta a imaginatiei sociologice este aceea ca individul poate sa-si inteleaga propria experienta si
poate controla propriul destin doar prin propria localizare in perioada in care traieste. Fiecare individ, de la o
generatie la alta, traieste intr-o anumita societate; fiecare are o biografie proprie; fiecare face parte dintr-o anumita
perioada istorica. Relatia individ-societate sau cea individ-istorie este una mutuala: prin simplul fapt ca traieste,
individul contribuie la formarea societatii si a cursului istoriei, chiar in timp ce este modelat de societate si istorie. In
acest fel, oamenii depasesc experienta personala, care este una limitata, si pot intelege fortele sociale care le
influenteaza si organizeaza viata. In acest sens, imaginatia sociologica permite intelegerea, cunoasterea istoriei si a
biografiei, dar si a relatiilor dintre acestea doua in cadrul societatii.

Intr-o definire pragmatica sociologia este stiinta care se ocupa cu studiul descrierii structurii si
fiziologiei societatii, al relatiilor interumane in cadrul grupurilor sociale, precum si al institutiilor din societatea
data[3]. Intr-o alta abordare, sociologia este considerata ca fiind stiinta care se ocupa cu studiul proceselor
sociale, al relatiilor interumane si al institutiilor din societate .
In decursul timpului, in urma unor studii aprofundate, sociologii incearca gasirea unei definiri generale
pentru a putea satisface toate cerintele segmentelor sociologice studiate, astfel intr-un context aprofundat in opinia
unor sociologi, sociologia este stiinta care studiaza societatea omeneasca si legile dezvoltarii ei .

Emile Durkheim considera sociologia ca fiind un corpus, un total, un manunchi de stiinte


particulare legate intre ele printr-o aceeasi si prin destinatia generala de a studia faptele sociale sau institutiile .

Intr-o alta abordare, Max Weber, considera sociologia ca fiind stiinta cunoasterii societatii prin
interpretare si intelegere, dar prin intelegerea semnificatiilor atribuite de ceilalti, adica interpretarea semnificatiilor
interne ale conduitei sociale.

Constatam o diferentiere a conceptului de sociologie dar si a teoriilor lansate de marii sociologi a vremii.
Astfel, gasim mici divergente de opinie intre definiri, diferente pe care unii sociologi le-au pus pe seama impactului
social a acelor timpuri si chiar a factorului uman ce a putut influenta aceasta abordare definitorie.

Astfel, Jan Szczepanski, considera sociologia ca fiind stiinta despre colectivitatile


umane; intr-o explicare mai larga este obiectul cercetarilor sociologice ce sunt constituite
alaturi de fenomenele si procesele de aparitie a diferitelor forme de viata colectiva a oamenilor, a
structurilor acestor colectivitati si care in mod evident deriva din interactiunea reciproca a
acestora. In schimb, sociologul roman, profesorul Dimitrie Gusti considera sociologia ca
fiind...stiinta realitatii sociale.

In schimb, profesorul Petre Andrei considera sociologia ca fiind un studiul integrativ,


structural si dinamic al societatii omenesti.

In opinia profesorului Traian Herseni, sociologia este stiinta societatii, stiinta formelor
de viata sociala, de convietuire si cooperare a unor fiinte vii. In urma cercetarilor intreprinse de
profesorul Herseni, sociologia este definita ca fiind o stiinta extrem de unitara, dar in
acelasi timp extrem de diversa, de aceea este necesar sa vorbim in mod egal atat
despre unitatea in diversitate, cat si despre diversitatea in unitate. Astfel, specificul
cercetarilor sociologice este privit din doua perspective :

orice cercetare sociologica se refera la o unitate sociala, la o forma oarecare de


coexistenta, convietuire sau colaborare in comunitate, colectivitate, grup si numai in
legatura cu acestea putem vorbi despre diferitele activitati economice, politice,
juridice sau despre diverse procese sociale cum ar fi specializare, urbanizare,
culturalizare, scolarizare.

orice cercetare sociologica raporteaza faptele diverse pe care le urmareste la intregul


social (societatea globala) din care acestea fac parte.

Intr-o definire in sens restrans, sociologia ar putea fi numita o stiinta a socialului,


iar nu a realitatii sociale, care face obiectul si altor discipline. In acest context, sociologia
reprezinta totodata o metodologie generala a investigarii fenomenelor care compun societatea, in
calitatea acestora de fenomene sociale, iar nu economice, politice si/sau juridice.
Intr-o definire in sens larg, sociologia este atat o stiinta a socialului, ca forma
generala de existenta a vietii umane, cat si o stiinta a societatii globale, a organizarii si dinamicii,
a subsistemelor din care se compune societatea globala dar si a relatiilor acestora atat cu sistemul
social global, cat si cu celelalte subsisteme ale acestuia.

Astfel, sociologia reprezinta o disciplina stiintifica multiplu structurata, din care


putem desprinde urmatoarele nivele distincte:

1. Teorie generala a socialului (teorie a organizarii sociale). O gasim in diferite


denumiri ca de exemplu: teoria sistemului social, a actiunii sociale, teoria
abstracta a organizarii sociale, logica socialului. Se face abstractie de continutul
concret al diferitelor fenomene sociale (economic, politic, juridic) analizandu-se
doar caracteristicile lor de a fi sociale.

2. Teorie a societatii globale (macrosociologia). Este o teorie a tipurilor de


societate, a marilor tipuri de organizare a societatilor globale, cu importante
implicatii pentru intelegerea fiecarui fenomen social particular, a fiecarui
subsistem.

3. Sociologii de ramura (sociologia industriala, sociologia familiei, sociologia


economica, a artei etc.) reprezinta teorii ale diferitelor componente, subsisteme
ale societatii globale, atat ca fenomene sociale, cat si subsisteme ale societatii
globale, analizand influentele reciproce dintre acestea.

1.2. Etimologie

Termenul sociologie provine din latinescul socius - sot, asociat, tovaras; si


grecescul logos - cuvant, idee, teorie, stiinta. Intr-o traducere directa, sociologia ar fi stiinta
insotirii, asocierii, intovarasirii grupurilor, colectivelor, unitatilor sau formatiilor sociale de orice
fel, a tuturor formelor de viata constituite de oameni de la cele mai simple pana la cele mai
complexe si mai intinse. In secolul XXI, sociologia este considerata ca fiind .stiinta care
studiaza societatea in ansamblul sau, atat fenomenele, procesele cat si relatiile sociale in
dinamica acestora, in functie de aparitia, evolutia si disparitia acestora cu functiunile si
disfunctiunile lor, cu fenomenele pozitive sau negative.

Totodata, metodele de cercetare sociologica fac ca sa se poata studia sociologia atat in


context actual dar si intr-un context vizionar de perspectiva, fiind pe drept considerata ca fiind
stiinta prezentului social.

1.3. Istoric

Sociologia este una dintre stiintele sociale care studiaza natura comportamentului
uman si al societatii umane (relatiile sociale), precum si produsele care rezulta din acestea.
Astfel, din cele mai vechi timpuri au fost studiate comportamentele societatii in cadrul
diferitelor grupuri sociale.
Multi ganditori apreciaza ca Aristotel (384 i. Hr.), cu celebra sa formula zoon
politikon, poate fi considerat ca fondator sau macar precursor al sociologiei. Intr-un dialog
imaginar dintre Platon si Aristotel ar putea rezuma opozitia dintre preocuparea pozitivista a
sociologiei si preocuparea normativa a filosofiei. Plecand de la un anumit numar de idei a
priori despre valorile si idealurile omului, Platon a construit o cetate, care trebuia sa permita
oamenilor sa realizeze acest ideal.

Aristotel, urmand o metoda exact opusa, studiaza cu minutiozitate constituirea


diferitelor cetati ale lumii elene si le face o tipologie, incercand sa inteleaga adevaratul lor spirit.
In acest context, se porneste de la descrierea realitatii sistemelor politice pe care le analizeaza
pentru a stabili concluziile. Astfel, ca principiu, acest demers este cel al sociologului
contemporan.

Intr-un context general de la Aristotel si pana la inceputurile secolului XIX, a


diferitelor actiuni sociologice, majoritatea istoricilor sociologiei il considera pe August
Comte (filosof francez, 1798-1857) intemeietorul sociologiei, datorita definirii acestei stiinte si
asocierii sub denumirea de sociologie (1838-1839), termenul prin care se definea o metoda
speciala de a studia societatea.

Scopul profesorului Comte era sa utilizeze aceasta metoda in vindecarea ranilor


sociale, ajungand la sociologie dupa ce in prealabil a pornit de la o clasificare a stiintelor.
Astfel, profesorul s-a concentrat in mod special asupra a doua aspecte specifice ale societatii si
anume: statica sociala si dinamica sociala.

In opinia profesorului Comte, statica sociala reprezenta ordinea si stabilitatea


sociala, studiind conditiile constante ale vietii sociale (societatii), echilibrul social. In aceeasi
masura, dinamica sociala reprezentand schimbarea, studiaza legile dezvoltarii sociale, ale
progresului. Intr-o abordare de ansamblu, viziunea profesorului era statica si dinamica
sociala sunt factorii care tin societatea unita si care provoaca schimbarea. In acest sens,
factorul important care favorizeaza stabilitatea este totalitatea parerilor comune ale membrilor
societatii; iar schimbarea sociala este procesul evolutiv care duce societatea spre stari din ce in ce
mai bune.

Un alt fondator al sociologiei ca stiinta este englezul Herbert Spencer, care a


continuat si dezvoltat opera lui profesorului Comte. In cadrul teoriilor elaborate, profesorul
Spencer, a incercat sa explice ordinea si dinamica sociala, comparand societatea cu un organism
viu sub influenta evolutionismului biologic, intemeind astfel orientarea organicista. In opinia
profesorului, sociologia descopera structurile sociale importante si studiaza modul in care acestea
functioneaza pentru a produce o societate stabila.

In acest sens,, Spencer ofera o interpretare universalista, integratoare obiectului social


si elaboreaza pe aceasta baza o prima tipologie sociala, fiind in special preocupat de conceptul
evolutiv alsupravietuirii celor mai puternici. Modul sau de a privi lucrurile i-a facut pe unii sa-
l denumeasca darwinism social. Conceptia sa era ca daca guvernul nu ar interveni, societatea
s-a debarasa de neputinciosi, permitandu-le doar celor mai buni sa supravietuiasca si sa se
reproduca.
Un al treilea reprezentant de frunte al sociologiei, este Karl Marx. Marx a studiat natura
societatii, fiind interesat in special de structurile sociale si procesele sociale, cu scopul de a face
societatea mai buna. Marx considera ca legile fundamentale ale istoriei ar putea fi gasite in
structura economica a societatii. In scrierile sale prevedea o societatea divizata in doua clase
sociale, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie si cei care nu poseda nimic, in esenta
bogatii si saracii.

O alta etapa in istoria sociologiei o constituie perioada de la sfarsitul sec.XIX, inceputul


sec.XX. Cel mai de seama reprezentant al sociologiei franceze care este Emile Durkheim..Aflat
sub influenta scrierilor predecesorilor Comte si Spencer, el a manifestat interes fata de problema
ordinii sociale. Modul de abordare era functionalist, studiind ce functii indeplinesc diversele
elemente sociale in mentinerea coeziunii sociale.

Intr-o conceptie generala, conceptul de baza in sociologie il reprezinta faptele sociale


sau fortele care exista in afara indivizilor si le forteaza comportamentul. E. Durkheim elaboreaza
teoria faptului social ale carei concepte fundamentale sunt:

faptele sociale trebuie considerate ca lucruri si nu de natura organica (biologica)


sau individuala (psihologica);
faptele sociale sunt exterioare individului, exercita o presiune fortata asupra acestuia,
au un rol coercitiv si indeplinesc in acest fel o functie socializatoare.

Faptele sociale apar in viziunea sociologului francez ca avand o realitate


independenta, alcatuind in acelasi timp un mediu pentru care individul nu a optat. Este fapt
social orice mod de a actiona, declarat sau nu, in stare sa exercite asupra individului o
constrangere exterioara, sau in plus, care este general pe intreg cuprinsul unei societati date,
avand totusi o existenta proprie independenta de manifestarile sale individuale.

Cel mai de seama reprezentant al scolii germane a fost Max Weber, care a creat un
sistem sociologic ale carei valori si idei sunt acceptate si aplicate si azi. Elementele fundamentale
ale teoriei lui Weber sunt:

actiunea sociala;
tipul ideal;
comprehensiunea.

Continuand sociologia lui Durkheim si Weber, italianul Vilfredo Federico Damaso


Pareto realizeaza din perspectiva epistemologica o incercare de a aseza economia politica si
sociologia pe baze matematice in stransa analogie cu stiintele naturii.

Pentru Pareto, societate este un ansamblu de actiuni umane colective si


individuale, orice studiu sociologic trebuind sa inceapa tot asa cum procedeaza stiintele
naturii prin analiza elementelor, structurilor, pentru a explica apoi sinteza ce rezulta din
combinarea lor.

S-ar putea să vă placă și