PRODUCEREA OELULUI

1. Caracterista si pregatirea materiei prime.

2. Caracteristicile fizico-chimice ale reactiilor folosite.
3. Conditiile procesului tehnologic.
4. Principiile stiintifice ale proceselor tehnice
5. Desrierea aparatelor principale si secundare ale proceselor
6. Descrierea structurii proprietatilor.
7. Utilizarea produselor ,cantitatea produselorsi pretul de cost.
8. Tehnica securitatii si ocrotirea muncii si mediului.
Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i
carbonul, avnd un coninut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon
cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oelurile sunt
materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Proprietile lor pot
s varieze n limite foarte largi n funcie de coninutul de carbon i de
alte elemente de aliere. Pentru obinerea otelurilor se folosesc fontele
albe, fontele speciale (aliate) si fier vechi ce are in principal rol de
reductor al coninutului de carbon sau alte elemente de aliere din
fonte.
Materia prima
Astfel, oxigenul va oxida carbonul si fierul din fonta, oxidul de fier
rezultat reacionnd cu elementele din fonta ce trebuiesc eliminate:
Reactii chimice
C + O2 => CO2
2Fe + O2 => 2FeO
2FeO + Si => 2Fe + SiO2
FeO + Mn = > 2Fe +MnO

1
Decurgerea reaciilor
Dioxidul de carbon se degaja, in timp ce oxizii elementelor
impurificatoare se separa in zgura. Otelul ruginit introdus in fonta
topita are rol de reactant, dar si de reducere a coninutului de carbon.
Cnd coninutul de oxid de fier este mai mare dect cel necesar
reaciilor menionate, la turnarea in lingotiere otelul va prezenta
fenomenul de "fierbere", ceea ce face ca in lingou sa apar incluziuni
gazoase (sufluri) ca defecte de structura. Pentru a preveni apariia
acestui fenomen, otelul se dezoxideaz prin introducerea de fero-
aliaje, care dup ce participa la reducerea oxizilor de fier din otel, vor
rmne ca elemente de aliere in acesta. Dezoxidarea otelului prin
adiionare de fero-aliaje poarta denumirea de operaie de calmare si in
funcie de condiiile de tratare in acest sens, otelurile pot fi: calmate
(simbolizat cu k), semicalmate (simbolizat cu s) si necalmate
(simbolizat cu n).
Procedeele de producere a otelului:
Procedeul cu cuptor cu vatra:
La obinerea otelului preparat in cuptorul cu vatra se folosete un
cuptor cu reverberaie. Fonta se topete cu pilitura de otel si puin
hematite ntr-un cuptor nclzit cu gaz sau petrol. Combustibilul si
aerul se prenclzesc prin trecerea printr-un grtar de crmizi fierbini
ntr-o parte a furnalului; un grtar similar se gsete n cealalt parte a
cuptorului si este nclzit de gazele fierbini care scap din cuptor. Din
timp in timp se inverseaz direcia fluxului de gaze. Carbonul si alte
impuriti din fierul topit sunt oxidate de hematite si de excesul de aer
din gazul din cuptor. Se fac serii de analize din 8 in 8 ore, iar cnd tot
carbonul este oxidat, cantitatea de carbon necesara pentru otel este
adugat sub forma de cocs sau ca un aliaj bogat in crbune, de obicei
feromangan. Otelul topit este turnat apoi in lingouri. Se poate obine
2
astfel un otel de calitate uniforma, deoarece procedeul poate fi
controlat des prin analize.
Procedeul Bessemer
Procedeul Bessemer de fabricare a otelului a fost inventat de un
american, William Kelly, in 1852, si independent de un englez, Henry
Bessemer, in 1855. Convertizorul, de forma unui ou, este umplut cu
fonta topita. Aerul este suflat in lichid prin gurile de vnt de al baza,
oxidnd siliciul manganul si alte impuriti, iar in final, carbonul. In
circa zece minute reacia este aproape completa, aa cum se vede prin
schimbarea culorii flcrii obinute prin arderea oxidului de carbon si
apoi se toarn otelul. Procedeul Bessemer nu este costisitor, dar otelul
nu e aa de bun ca cel obinut prin procedeul cuptorului cu vatra.
Procedeul cu suflare de oxigen:
In acest process deseurile de otel pot fi
adaugate fontei in convertor pentru efectul
de racire. Injectarea de oxigen pur presurizat
din varf printr-o lance racita cu apa creaza
temperaturi cuprinse intre 2500-3000 C in
zona de reactie numita zona de inpingement.
Oxidul de carbon CO care se ridica, fluxul
de oxigen si diferitele gradiente de
temperatura conduc la o baie amestecata.
Ca rezultat al oxidarii elementelor aflate accidental si fier se genereaza
rapid o zgura reactiva. Datorita distantei dintre lance si baie
proprietatile zgurei pot fi ajustate. Pe masura ce continua suflarea,
exista o scadere continua a elementelor Si, Mn, C, P dizolvate in baia
de metal.Este necesar un timp de suflare de 20-30 minute pentru un
convertor de 400 tone. In afara de procesul de suflare din varf exista
si posibilitatea procesului de suflare din partea de jos sau combinatii
ale celor doua.

3
 Procesul furnalul cu arc electric
In contrast cu procesele ce utilizeaz reaciile exotermice, furnalul
cu arc electric genereaz temperaturi ridicate prin arce electrice sau in
cazuri mai rare prin intermediul induciei. ncrcarea materialelor cum
ar fi deeuri de otel, fier spongios sau
fonta, fluxuri si ageni de reducere,
precum si elemente de aliere care pot fi
alimentate in proces se face nainte sau
in timpul rafinrii. In general, procesul
cu furnal cu arc electric pornete cu
ncrcarea cuptorului cu deeuri si/sau
fonta/fier spongios solid.
Dup nchiderea cuptorului procesul de topire pornete cu ajurul a
trei electrozi din grafit crend temperaturi de circa 3500 C. La aceste
temperaturi se poate obine dizolvarea elementelor de aliere, care sunt
dificil de topit. Datorita faptului ca, in general, nu se sufla nici un gaz
in proces, cldura de proces se pstreaz. Pe de alta parte se poate sufla
gaz in cuptor, daca este necesara accelerarea procesului. In caz contrar,
oxigenul pentru rafinare este extras din deeuri si ali ageni
suplimentari. Chiar si in furnalul cu arc electric se formeaz o zgura
reactiva, care include toate elementele nedorite.
DECSRIEREA APARATELOR:
Construcia furnalului cu arc:
Furnalul cu arc este un tip de furnal electric n care cldura este
generat de un arc ntre electrozii de carbon, deasupra suprafeei
materialului (de obicei un metal) care trebuie nclzit. William
Siemens a fcut prima demonstraie a funcionrii unui furnal cu arc
n 1879, la Expoziia de la Paris, topind fier n cuptoare; electrozi
orizontali de carbon produc un arc electric deasupra recipientului de
metal. Primul furnal cu arc comercializat n Statele Unite (1906) avea

4
o capacitate de patru tone i era echipat cu doi electrozi. Furnalele
moderne ajung la o capacitate de 400 tone, iar arcurile electrice,
poziionate vertical, lovesc direct n baia de metal.
Proprieti
Cnd otelul bogat in carbon este nclzit la rou si rcit ncet, el este
relativ moale. Daca este rcit brusc, prin cufundare in apa, ulei sau
mercur, devine mai dur ca sticla si casant. Acest otel tare poate suferi
fenomenul de revenire printr-o renclzire, obinndu-se un produs cu
combinaia dorita de rezistenta si duritate. Otelul coninnd mai puin
de 0,9% carbon (otel hipoeutectoid) se schimba prin revenire ntr-un
metal microcristalin constnd din grune de ferita si de perlit, in timp
ce in otelul care conine mai mult de 0,9% carbon (otel hipereutectoid),
prin revenire apar grune de cementit si de perlit.
Clasificarea otelului
n funcie de coninutul n elemente de aliere, oelurile se mpart n:
- oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente
principale doar fierul i carbonul.
- oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte elemente:
nichel, crom, molibden, vanadiu etc.
Utilizarea Otelului:
- Se foloseste pentru fabricarea sinelor si a elementelor structurale.
- Se foloseste la fabricarea briciurilor, instrumentelor chirurgicale si
a altor scule.
- Folosit pentru fabricarea rulmentilor cu bile, a utilajelor din uzinele
chimice, a palatelor de rubina, a chiuvetelor si a tacamurilor.
Oelul beton laminat la cald, cu profil neted este utilizat la armarea
betonului, la elemente i structuri din beton armat i beton
precomprimat, n constructii civile i industriale.
Asociaia Mondial a Oelului a fost nfiinat n 1967 i este una
dintre cele mai importante organizaii din industria de profil, reunind
5
180 de productori, inclusiv 19 din cele mai mari 20 de companii la
nivel mondial, asociaii naionale i regionale, respectiv institute de
cercetare.Membrii organizaiei produc anual aproximativ 85% din
oelul livrat la nivel mondial. n anul 1989, producia mondial de oel
era de 786 milioane de tone.n anul 2009, producia mondial a sczut
cu opt la sut fa de anul precedent, pn la 1,22 de miliarde de tone,
iar cei mai mari productori erau China - 567,8 milioane tone, Japonia
- 87,5 milioane tone, Rusia - 59,9 milioane de tone i SUA - 58,1
milioane de tone. n anul 2010, producia mondial a crescut la 1,4
miliarde tone. n anul 2009, producia de oel din Romnia a sczut cu
46,4%, la 2,7 milioane de tone, iar n 2010 producia a urcat la 3,9
milioane tone.
Tehnica securitatii
La executarea lucrarilor de fabricare a tevilor si produselor tubulare
din otel se va folosi numai personal cu calificare profesionala
corespunzatoare, aptitudini, experienta si capacitate fizica adecvata.
Este interzis sa se lucreze fara echipament de protectie si de lucru.
Acesta trebuie sa corespunda conditiilor de munca avute in vedere la
acordarea lui, sa fie curat si intretinut corespunzator.
Personalul care efectueaza lucrari in spatii inchise va fi dotat cu
echipament corespunzator lucrarilor ce se executa, asigurat cu funie
de salvare pentru evacuare in caz de forta majora si supravegheat
permanent din exterior.
Pentru aerisirea incaperilor sau spatiilor inchise, se vor utiliza
sistemele de deschidere din acoperisul halelor, actionate de la sol si
dupa caz, instalatiile de climatizare.
Apele reziduale trebuie evacuate la canalizare numai dupa
decantarea impuritatilor, tratarea si neutralizarea componentelor
nocive.
Personalul muncitor trebuie sa cunoasca masurile de prim ajutor ce
trebuie acordate in caz de accidente sau imbolnaviri profesionale.

6
Materialele si produsele finite trebuie asezate in loji, rastele, stive, etc.,
incarcarea lor facandu-se pana la nivelul superior al stalpilor.