A4352 PDF

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
CARMEN CAMELIA RĂDULESCU IONUȚ POPA
Geografie
clasa a IV-a
Semestrul AL II-lea
Manualul școlar a fost aprobat prin OMENCȘ nr. 5705/03.11.2016 și a fost realizat în conformitate cu
Programa şcolară pentru GEOGRAFIE. CLASA A IV-A, aprobată prin OM nr. 5003/02.12.2014.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil
timp de patru ani școlari, începând din anul școlar 2016 – 2017.
Inspectoratul Școlar .....................................................................................................................................................
Școala / Colegiul / Liceul ...............................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa format tipărit format digital
școlar la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Coordonator editorial: Roxana Jeler Referenți științifici:
Corector: Theodor Zamfir Prof. dr. Steluța Dan, inspector general de specialitate,
Ilustraţii: Asociația ART I.K.S. Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Elemente grafice și cartografice: Ionuț Popa Prof. Ecaterina Carmen Bonciu, inspector școlar pentru
Tehnoredactor: Monica Manolache învățământul primar, ISJ Brăila
Copertă: Alexandru Daş
Credite foto: Dreamstime, Ionuț Popa
Activități digitale interactive și platformă e-learning: Learn Forward Ltd. Website: https://learnfwd.com
Înregistrări și procesare sunet: ML Sistems Consulting
Actor: Mihaela Coveșeanu
Credite video: Dreamstime
Animații: Krogen Creative Studios, Buzilan Digital Visualization Studio
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

RĂDULESCU, CARMEN CAMELIA
Geografie clasa a IV-a / Carmen Camelia Rădulescu,
Ionuţ Popa; il.: Asociaţia Art i.k.s. – Bucureşti: Art, 2016
2 vol.
ISBN 978-606-710-436-3
Semestrul 2. – 2016. – ISBN 978-606-710-438-7
I. Popa, Ionuţ
II. Asociaţia Art i.k.s. (Bucureşti)
913(498)(075)
Grupul Editorial ART

C.P. 4, O.P. 83, cod 062650, sector 6, Bucureşti
tel.: (021) 224 01 30, 0744 300 870, 0721 213 576; fax: (021) 224 17 65
Comenzi online: www.editura-art.ro
COMPETENȚE GENERALE
1. Prezentarea realităţii observabile cu ajutorul terminologiei generale şi specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale în înţelegerea
realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane
CUPRINS
UNITATE/LECȚIE Pagină COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE
UNITATEA 3 1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/
România. Elemente de geografie regională contexte/situații de învățare diferite
Marile unități geografice ale României 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului terme
nilor geografici de bază
1. Munții Carpați 6
2. Dealurile și podișurile 12 1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în con
texte cunoscute
3. Câmpiile și Delta Dunării 16
2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice
Recapitulare 20
minime în înțelegerea unor situații reale observate
Autoevaluare 21
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobân
Caracteristici geografice ale regiunii dite la alte discipline (științe ale naturii, istorie,
în care este situat orizontul local științe sociale) în descrierea și explicarea realității
4. Elemente de prezentare a unei regiuni 24 înconjurătoare
5. Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) 2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu
26
din jurul orizontului local caracter geografic din mediul înconjurător al
orizontului local, al regiunii, țării și continentului
Recapitulare 28
Autoevaluare 29 3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate
pe hartă
Organizarea administrativă a României
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări con
6. Organizarea administrativă actuală 30
venționale
7. Orașul București – caracterizare geografică 32
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe
8. Caracterizarea geografică a județului și reprezentările cartografice
34
a localității în care este situat orizontul local
3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și carto
Recapitulare 38
grafice simple
Autoevaluare 39
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a ele
Test de evaluare sumativă 40 mentelor geografice caracteristice orizontului local,
țării și lumii contemporane
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea
rolului mediului înconjurător pentru viața și activi
tatea societății
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și
înțelegerea diversității naturale și umane 3
UNITATE/LECȚIE Pagină COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE
UNITATEA 4 1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/
România în Europa și pe glob contexte/situații de învățare diferite
România în Europa 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului terme
9. Poziția geografică a României în Europa: nilor geografici de bază
42
limite și vecini
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în con
10. Țările vecine: denumire, capitală 44 texte cunoscute
Europa – un continent al planetei 2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice
11. Europa – scurtă caracterizare geografică 46 minime în înțelegerea unor situații reale observate
12. Europa și România – elemente comune 48 2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobân
13. Uniunea Europeană 50 dite la alte discipline (științe ale naturii, istorie,
științe sociale) în descrierea și explicarea realității
Terra – planeta noastră înconjurătoare
14. Terra – caracteristici generale 52
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu carac
15. Continentele și oceanele Terrei 54 ter geografic din mediul înconjurător al orizontului
Terra – o planetă a Sistemului Solar local, al regiunii, țării și continentului
16. Terra, o planetă din Sistemul Solar. 3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate
56 pe hartă
Planiglobul – imaginea Terrei
Recapitulare 58 3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări
Autoevaluare 59 convenționale
Recapitulare și evaluare finale 60 3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe

reprezentările cartografice
Știai că… 62
Mic dicționar geografic 63 3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și carto
grafice simple
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elemen
telor geografice caracteristice orizontului local, țării
și lumii contemporane
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolu
lui mediului înconjurător pentru viața și activitatea
societății
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și
înțelegerea diversității naturale și umane
„Geografia e, pe scurt, descrierea Pământului [...] Pământul e ţărâna pe care o călcăm, dar e şi ce
se ascunde dedesubt, e forma sub care se înfăţişează (munte, vale, şes), e apa care îl udă, îl acoperă, îl
pătrunde (deci e râu, lac, mare, apă subterană), mai e aerul care îl învăluie, care îi împrumută lumină
şi umbră, culori mângâioase sau violente, nori şi ploaie, vânt, furtună sau viscol. Mai e vegetaţia care
îl îmbracă atât de splendid şi de variat. Mai sunt vieţuitoarele care îl animează, de la turmele care pasc
pajiştile, până la peştii care populează apele şi, în sfârşit, mai e omul care îl stăpâneşte şi se bucură de
toate darurile acestui pământ.“
(George Vâlsan, Geografia fizică)
4
UNITATEA TEMATICĂ
U3 România
Elemente de geografie regională
CONȚINUTURI:
• MARILE UNITĂȚI GEOGRAFICE ALE ROMÂNIEI
• CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE REGIUNII

ÎN CARE ESTE SITUAT ORIZONTUL LOCAL
• ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A ROMÂNIEI
Termeni geografici:
• unitate geografică;
• regiune geografică;
• hartă administrativă;
• unitate administrativ-teritorială;
• județ;
• municipiu;
• comună.
Marile unități geografice ale României
1. Munții Carpați
Munții Carpați
Observă
1. Observă pe harta alăturată întinderea Munților Carpați.
Acești munți se găsesc numai pe teritoriul României? Numește
țările străbătute de Munții Carpați. Ele se numesc țări carpatice.
2. Cum se numesc cele trei ramuri care alcătuiesc Munții
Carpați din România?
Reține
Munții Carpați reprezintă cea mai înaltă treaptă de
0 160 320 km
relief din țara noastră. Ei fac parte dintr-un grup mai mare
de munți, care se întind pe teritoriul mai multor țări.
După poziția față de Depresiunea Transilvaniei, Munții
Carpați din România sau Carpații Românești sunt formați
din trei ramuri: Carpații Orientali (la est), Carpații
Meridionali (la sud) și Carpații Occidentali (la vest).
Carpații Orientali Descoperă

1. Analizează harta Carpaților Orientali.
Cu ce unități de relief se învecinează Carpații
Orientali la est, la sud și la vest?
2. Citește următoarele enunțuri. Alege din
paranteze cuvintele care exprimă realitatea
geografică reprezentată pe hartă.
Carpații Orientali se desfășoară de la
granița de (est, nord) cu Ucraina până la Valea
(Oltului, Prahovei). Sunt alcătuiți din șiruri de
(dealuri, munți) despărțite de numeroase văi și
(depresiuni, vârfuri). Cei mai înalți sunt Munții
(Călimani, Rodnei).
6 0 40 80 km Valea Prahovei, limita dintre

Carpații Orientali și Carpații Meridionali
România – elemente de geografie regională U3
Reține
Carpații Orientali se desfășoară de la granița de nord a țării până la Valea Prahovei. Cuprind șiruri
de munți despărțite de numeroase văi și depresiuni. Sunt alcătuiți din roci diferite, cele mai dure fiind în
partea lor de mijloc. Culmile muntoase au înălțimi mijlocii, depășind 2 000 m doar în Munții Rodnei (cei
mai înalți) și în Munții Călimani. Din Carpații Orientali izvorăsc multe râuri, cele mai mari fiind Mureșul și
Oltul. Au multe lacuri, unele naturale, altele create de om pentru producerea de energie electrică. Sunt
acoperiți cu păduri de fag și, în zonele mai înalte, cu păduri de conifere. Au importante resurse naturale
(minereuri de cupru, de aur, de argint, lemn, izvoare cu ape folositoare pentru tratarea unor boli).
Carpații Orientali sunt împărțiți în trei grupe: Grupa Nordică, Grupa Centrală și Grupa Sudică.
1 2 3
Munții Rodnei, Vârful Pietrosu Munții Ceahlău, Vârful Toaca Munții Ciucaș
4
Exersează
• Urmărește, pe harta Carpaților Orientali, linia întreruptă de culoare
galbenă, care marchează limitele fiecărei grupe din cadrul acestei
ramuri montane. Citește munții și depresiunile din fiecare grupă.
• Identifică, pentru fiecare grupă, cei mai înalți munți și notează-i în
caiet. Subliniază cu roșu numele celor mai înalți munți din Carpații
Orientali. Imaginea 1 prezintă cel mai înalt vârf din acești munți. Ce
înălțime are?
• În ce grupă sunt situați munții din imaginea 2? Lacul Roșu
• Ce importanță prezintă munții din imaginea 3?
• În ce grupă este situată depresiunea din imaginea 5? 5
• Identifică râurile care izvorăsc din Carpații Orientali. Notează-le în
caiet.
• Localizează pe hartă lacul din imaginea 4. Al cui afluent este râul
pe care se află acest lac? Identifică și alte lacuri din această ramură
carpatică.
• Ce vegetație crește în acești munți? Ce fel de păduri acoperă coastele
Munților Ceahlău până spre vârfuri? De ce pe crestele Munților
Rodnei crește o vegetație de ierburi mărunte? Depresiunea Brașov
Reține
Carpații Orientali sunt intens populați, așezările fiind situate mai ales în lungul râurilor și în depresiuni.
Foarte populată este Depresiunea Brașov, cea mai întinsă depresiune din Carpații Românești. Principalele
ocupații ale oamenilor sunt legate de creșterea animalelor, de exploatarea și prelucrarea lemnului și a
resurselor de subsol. 7
Descoperă
1. Analizează harta de mai jos. Cu ce unități de relief se învecinează Carpații Meridionali la nord și la sud?
2. Citește următoarele enunțuri. Alege din paranteze cuvintele care exprimă realitatea geografică repre
zentată pe hartă.
Carpații Meridionali se desfășoară pe direcția (est-vest, nord-sud), între Valea (Ialomiței, Prahovei) și văile
râurilor (Timiș și Mureș, Timiș și Cerna). Sunt munți (înalți, scunzi), cu numeroase vârfuri (sub, peste) 2 500 m.
3. Scrie, în caiet, numele următorilor munți în ordinea așezării lor, de la est spre vest: Cernei, Căpățânii,
Făgăraș, Leaota, Parâng, Vâlcan. Subliniază cei mai înalți munți.
4. Numește depresiunile din Carpații Meridionali. Notează-le în caiet.
Carpații Meridionali
0 20 40 km
Reține Aplică
Carpații Meridionali se întind de la Valea 1. Identifică râurile care izvorăsc din Carpații
Prahovei până la văile râurilor Timiș și Cerna. Cuprind Meridionali? Notează-le în caiet. Unde se
munți formați din roci dure și de aceea au înălțimi varsă toate râurile care izvorăsc din Carpații
ce depășesc 2 500 m. Aici se află cei mai înalți munți Meridionali?
din România: Munții Făgăraș, care ating în Vârful 2. Identifică pe hartă lacurile din Carpații
Moldoveanu 2 544 m. Tot datorită durității rocilor, Meridionali. În ce scop au fost amenajate?
acești munți sunt mai masivi, puține văi și depresiuni
despărțind culmile muntoase. Singurul râu care
traversează de la nord la sud acești munți este Oltul.
În Carpații Meridionali se găsesc multe lacuri naturale,
de dimensiuni reduse și cu apă foarte rece, dar și lacuri
create de om. Acești munți sunt acoperiți cu păduri de
8 conifere, care se continuă cu pășuni întinse.
Barajul de la Vidraru și lacul format în spatele său
Reține
La bogățiile naturale reprezen
tate de păduri, ape curgătoare și
cărbuni, se adaugă și peisajele
deosebite oferite de acești munți:
stânci cu forme deosebite (cum
sunt Babele și Sfinxul din Munții Babele
Bucegi), creste și vârfuri semețe,
plante și animale rare protejate
de lege (floarea de colț, bujorul de
munte, capra neagră ș.a.). Datorită
acestor frumuseți multe locuri din
Carpații Meridionali sunt ocrotite
prin lege.
Sfinxul Capre negre
1
Aplică
Dă exemple de arbori care formează
pădurile de conifere din acești munți. Ce
animale trăiesc în aceste păduri? Ce fel de
vegetație crește pe crestele înalte, unde
temperaturile scăzute și vânturile puternice
împiedică dezvoltarea arborilor? Unde
trăiește capra neagră?
3
Munții Piatra Craiului
2
Munții Retezat Păduri de conifere în Munții Făgăraș
Reține Exersează
Râurile mai mari separă Carpații Meridionali în patru 1. Numește grupele montane din Carpații
grupe de munți: Grupa Bucegi (între văile râurilor Meridionali. Identifică pe hartă aceste grupe
Prahova și Dâmbovița), Grupa Făgăraș (între Dâmbovița de munți.
și Olt), Grupa Parâng (între Olt și Jiu) și Grupa Retezat- 2. Citește pe harta Carpaților Meridionali,
Godeanu (între Jiu și culoarul depresionar Timiș-Cerna). munții din fiecare grupă. Identifică, pentru
Populația din Carpații Meridionali este mai puțin nu fiecare grupă, cei mai înalți munți și notează-i
meroasă și se ocupă mai ales cu exploatarea și prelucrarea în caiet. Subliniază cu roșu numele celor mai
lemnului, dar și cu creșterea animalelor. înalți din țara noastră. În ce imagine sunt 9
prezentați acești munți?
Carpații Occidentali
Descoperă
1. Analizează harta Carpaților Occidentali.
Cu ce unități de relief se învecinează Carpații
Occidentali?
2. Citește următoarele enunțuri. Alege
din paranteze cuvintele care exprimă
realitatea geografică reprezentată pe hartă.
Carpații Occidentali se întind între Valea
Dunării (la nord, la sud) și Valea Barcăului
(la nord, la sud). Reprezintă cea mai (înaltă,
joasă) și mai (continuă, fragmentată) ramură
carpatică.
3. Scrie, în caiet, numele următorilor
munți în ordinea așezării lor, de la nord spre
sud: Almăjului, Bihor, Plopiș, Poiana Ruscă,
Semenic, Zarandului. Subliniază cei mai înalți
0 20 50 km munți.
4. Numește depresiunile din Carpații
Occidentali. Notează-le în caiet.
5. Identifică râurile care izvorăsc din
Carpații Occidentali? Notează-le în caiet.
Cum se numește râul care izvorăște din
Carpații Orientali și traversează Carpații
Occidentali?
Reține
Carpații Occidentali sunt situați între Valea Dunării,
la sud, și Valea Barcăului, la nord. Prin comparație
cu celelalte ramuri carpatice, culmile muntoase din
Carpații Occidentali nu mai păstrează aceeași conti Linia Oravița-Anina, prima cale ferată montană
nuitate. (străbate M. Aninei), inaugurată în 1863
Munții sunt alcătuiți din roci variate, unele mai
puțin dure, fapt pentru care au înălțimi reduse, sub
2 000 m (cei mai înalți sunt Munții Bihor, cu 1 849 m)
și culmile mai domoale, rotunjite, despărțite de râuri și
depresiuni. Sunt acoperiți cu păduri de fag și doar în
zonele mai înalte de conifere.
Este ramura carpatică cea mai populată, cu sate
situate la înălțimi mai mari. Sunt bogați în minereuri
de fier, de aur, de argint ș.a. Ocupațiile principale ale
oamenilor sunt exploatarea și prelucrarea lemnului și a
10 minereurilor, creșterea animalelor.
Munții Trascăului
Exersează
Carpații Occidentali sunt alcătuiți din trei grupe de munți: Munții
Banatului, în sud (între Dunăre și râul Timiș), Munții Poiana Ruscă, în
mijloc (între râurile Bistra, Strei și Mureș) și Munții Apuseni, la nord de
râul Mureș. Identifică aceste grupe de munți pe hartă și citește munții din
fiecare grupă. Notează în caiet, pentru fiecare grupă, munții cei mai înalți.
Munții Apuseni Sat în Munții Apuseni Intrarea în peștera Cetățile Ponorului
Aplică
1. Precizează, pentru fiecare ramură montană: grupele de munți, râurile care le mărginesc, munții cei mai
înalți. Completează în caiet un tabel asemănător:
Grupa de munți Râurile care mărginesc grupa Munții cei mai înalți Înălțimea (m)
... ... ... ...
2. Completează spațiile libere din următoarele enunțuri:
• Cea mai înaltă ramură a Carpaților Românești este situată în partea de ... a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei.
• Dunărea mărginește la sud Carpații ... .
• Cea mai mare depresiune se numește ... și este situată în grupa .... a Carpaților ... .
3. Reformulează enunțurile următoare astfel încât să devină adevărate.
• Carpații Occidentali au înălțimile cele mai mari în Munții Banatului.
• Munții Călimani sunt cei mai înalți munți din grupa Parâng.
• Locuitorii din zona montană se ocupă cu cultivarea plantelor, exploatarea și prelucrarea lemnului,
exploatarea resurselor de subsol.
4. Râurile Olt și Mureș izvorăsc din Munții Hășmașu Mare, dar curg în direcții diferite. Din ce ramură
carpatică izvorăsc aceste râuri? Numește râul care traversează de la nord la sud Carpații Meridionali și se
varsă în Dunăre.
5. Cum sunt temperaturile, precipitațiile și vânturile în Carpați, comparativ cu dealurile și câmpiile?
6. Pe harta de contur a României, desenează și colorează Munții Carpați, respectând culorile convenționale.
Scrie apoi denumirea grupelor de munți și a celor mai înalți munți din fiecare grupă.
Explică Portofoliu
1. Datorită cărui element cei mai înalți și mai Adună din cărți, din reviste, din enciclopedii sau de pe
masivi munți se găsesc în Carpații Meridionali? internet imagini și informații despre locuri deosebite din
2. Din ce cauză cea mai numeroasă populație Carpații Românești. Realizează o fișă cu imagini și scurte
din zona montană se găsește în Carpații Occi informații pentru fiecare ramură carpatică. Atașează 11
dentali? aceste materiale la portofoliu.
2. Dealurile și podișurile
Observă
Observă imaginile de mai jos. Alege, pentru fiecare enunț, (A) dacă propoziția este „adevărată” sau (F), dacă
este „falsă”.
1 1 000 m 2 a. Imaginea 1 prezintă un deal
cu culme domoală, rotunjită. (A/F)
b. Imaginea 2 prezintă dealuri
cu culmi late, netede numite
podișuri. (A/F)
c. Dealurile și podișurile au
înălțimi asemănătoare, fiind mai
înalte decât câmpiile, dar mai joase
200 m decât munții. (A/F)
Subcarpații
Descoperă
1. Citește textul următor: 0 45 90 km
La marginea lor exterioară, Carpații Orientali și cei
Meridionali sunt însoțiți de Subcarpați, un brâu continuu
de dealuri, care s-au format la fel ca și munții, dar au
înălțimile mai mici, iar rocile care le compun sunt mai
moi, deci mai puțin rezistente. Printre șirurile de dealuri
se ascund depresiunile, locurile mai joase, în care s-au
dezvoltat sate și orașe. Pe culmile dealurilor mai înalte
se înalță zvelt fagul, însoțit de stejar sau alte foioase, iar
pe culmile mai joase se răsfață la soare întinse livezi, la
concurență cu viile împovărate de dulceața strugurilor.
Cum se numește unitatea de relief prezentată în text?
Ce forme de relief alcătuiesc această unitate?
2. Analizează harta acestei unități de relief. Numește
unitățile de relief vecine.
Reține
La marginea Carpaților Orientali și a Carpaților Meridionali, de la Valea Moldovei până la Valea Motrului,
se întind Subcarpații, o unitate de relief aparte, care face trecerea de la munți spre podișuri sau spre câmpii.
Subcarpații sunt formați din șiruri de dealuri care se aseamănă cu munții prin modul în care s-au format.
Dealurile subcarpatice au înălțimi care rareori depășesc 1 000 m și sunt acoperite cu păduri de foioase. Între
dealuri și la poalele munților se găsesc numeroase depresiuni, bine populate și cu importante zăcăminte de
petrol, gaze naturale, cărbuni și sare. Ocupațiile locuitorilor sunt legate de cultura pomilor fructiferi și a viței-
de-vie, de creșterea animalelor, de exploatarea și prelucrarea lemnului și a resurselor de subsol. Subcarpații
sunt alcătuiți din trei grupe de dealuri și depresiuni: Subcarpații Moldovei (între râurile Moldova și Trotuș),
12 Subcarpații Curburii (între Trotuș și Dâmbovița) și Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru).
Aplică
1. Citește de pe harta Subcarpaților numele celor mai importante
râuri și orașe din această unitate de relief. Ce importanță au râurile
Moldova și Motru pentru această unitate de relief?
2. Cu ce se ocupă locuitorii din această regiune?
Imagini din Subcarpații Curburii
Descoperă
1. Analizează harta Dealurilor de Vest. Numește unitățile de relief vecine.
2. Citește următoarele enunțuri. Alege din paranteze cuvintele care exprimă realitatea geografică repre
zentată pe hartă.
Dealurile de Vest reprezintă unitatea de relief care face trecerea de la Carpații (Orientali, Occidentali) la
Câmpia de Vest. Această fâșie de (dealuri, depresiuni) nu este continuă, pe alocuri munții ajungând chiar până
la (câmpie, podiș). Dealurile sunt despărțite de văile largi ale (râurilor, lacurilor) care izvorăsc din munți.
3. Citește de pe hartă numele celor mai importante râuri și orașe din această unitate de relief. Ce importanță
au râurile Nera și Someș pentru această unitate de relief?
Dealurile de Vest Reține

La marginea Carpaților Occidentali se întind
Dealurile de Vest, care fac trecerea spre Câm
pia de Vest. Acest șir de dealuri nu este continuu,
deoarece, pe alocuri, munții ajung chiar până
la câmpie (de exemplu, Munții Zarandului).
Culmile acestor dealuri sunt domoale și numai
rareori trec de 300 m înălțime. Datorită climei
prielnice, dealurile sunt cultivate cu viță-de-vie
și pomi fructiferi. Partea de dealuri situată la sud
de râul Mureș formează Dealurile Banatului.
La nord de Mureș, între cele trei Crișuri se află
Dealurile Crișurilor și dincolo de Barcău până
la Someș, se întind Dealurile Silvaniei.
0 40 80 km 13
Dealurile Banatului
Reține
Podișurile ocupă întinderi mari și sunt situate
în interiorul Carpaților (Depresiunea Colinară a
Transilvaniei), în partea de est (Podișul Moldovei),
de sud (Podișul Getic, Podișul Mehedinți) și de
sud-est a țării (Podișul Dobrogei).
Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Reține
0 30 60 km
repre
zintă o unitate geografică mai joasă,
situată în interiorul arcului carpatic și de aceea
a primit numele de ,,depresiune”. În partea sa
centrală cuprinde dealuri mai înalte, cu culmi
rotunjite, acoperite cu păduri de fag și stejar
sau cu pomi fructiferi și viță-de-vie (Podișul
Someșan și Podișul Târnavelor) și dealuri mai
joase, cu pante line pe care se întind ogoare
cultivate cu cereale și sfeclă de zahăr (Câmpia
Transilvaniei). Pe margini, spre munți, se
întind dealuri și depresiuni, intens populate,
cu sate și orașe vechi. Principalele bogății sunt
gazul metan, resursă naturală care nu se mai
găsește în altă parte a țării și sarea.
Podișul Moldovei
Reține
Podișul Moldovei, cel mai întins podiș
din țară, bine populat, cu orașe și sate mari,
este format din dealuri mai înalte, acoperite
cu păduri de fag și stejar în Podișul Sucevei
și Podișul Bârladului și dealuri mai joase,
foarte line, pe care se cultivă cereale, plante
industriale, viță-de-vie în Câmpia Moldovei.
Explică
14 Explică faptul că partea de dealuri mai joase din 0 40 80 km
Podișul Moldovei poartă denumirea de „câmpie”.
Podișul Getic și Podișul Mehedinți

Reține
Podișul Getic se evidențiază
prin dealurile sale foarte netede,
despărțite de râurile ce vin dinspre
munți. Dealurile mai înal te din
nord sunt acoperite cu păduri de
stejar, iar cele din sud, mai joase,
sunt favorabile pentru cultura
cerealelor, a pomilor fructiferi și a
viței-de-vie. Din subsol de extrag
0 40 80 km
cărbuni, petrol și gaze naturale.
Cuprins între Motru și Dunăre,
în nord-vestul Podișului Getic, se
întinde Podișul Mehedinți, cea
Podișul Dobrogei mai mică unitate geografică din
România. Se aseamănă cu munții
prin modul de formare, dar este o
unitate de podiș prin înălțimea și
aspectul dealurilor sale.
Reține
Podișul Dobrogei, situat între Dunăre, Marea
Neagră și granița cu Bulgaria, cuprinde dealuri cu
înălțimi și înfățișări diferite. În jumătatea nordică,
dealurile sunt mai înalte. Cea mai mare înălțime o
au Munții Măcinului, care reprezintă resturile unor
munți mai vechi decât Carpații. În jumătatea sudică,
dealurile sunt foarte joase, având aspect de câmpie
vălurită. Clima este mai uscată decât în alte părți ale
țării. Apele sunt puține și scurte. Pentru a înlătura
0 30 60 km
aceste neajunsuri, oamenii au construit canale de
irigație care asigură apa necesară agriculturii. Pe
solurile fertile se cultivă cereale, floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, dar și pomi fructiferi și viță-de-vie.
Aplică
1. Localizează pe harta murală a României unitățile geografice de deal și podiș și precizează pentru fiecare:
poziția geografică, unitățile vecine, formele de relief, râurile și principalele orașe.
2. Completează următoarele enunțuri:
Carpații Occidentali sunt mărginiți, la exterior, de ..., iar Carpații Orientali și Carpații Meridionali de ..., care au
un relief format din șiruri de ... și de ... . Resturile unor munți mai vechi decât Carpații, astăzi cu aspect de dealuri, se
găsesc în ... .
3. Pe harta de contur a României, desenează și colorează dealurile și podișurile, respectând culorile 15
convenționale. Scrie apoi denumirea acestora.
3. Câmpiile și Delta Dunării
Observă
Acum cunoști marile unități geografice de deal și podiș. Observă hărțile de mai jos și precizează cu ce
număr este marcată harta care prezintă corect unitățile geografice de deal, de podiș și de câmpie existente în
țara noastră. Argumentează răspunsul tău.
• Cum se numesc cele două unități de câmpie din țara noastră?
• Ce unitate geografică se află în nord-estul Podișului Dobrogei?
1 2
Reține Aplică
Câmpiile completează spre sud și spre vest relieful țării 1. Compară câmpiile cu dealurile.
noastre. Sunt cele mai joase și netede forme de relief. Datorită În care forme de relief temperaturile
climei prielnice și solurilor roditoare, vegetația naturală de sunt mai ridicate? Unde plouă mai
stepă a fost treptat înlocuită de oameni cu diferite culturi mult?
agricole. Câmpia Română și Câmpia de Vest reprezintă 2. Ce fel de soluri sunt în câmpii? Ce
principalele regiuni agricole ale țării, în care se cultivă grâu, plante se cultivă pe aceste soluri?
porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr. În subsol, ambele 3. Cum sunt așezate gospodăriile în
câmpii prezintă zăcăminte de petrol și gaze naturale. satele din câmpie? Compară satele de
câmpie cu satele din regiunile de deal.
16
Lan de grâu în Câmpia Română Cultură de floarea-soarelui în Câmpia de Vest
Descoperă
Citește textele următoare:
„În dulcea taină a dimineții, pornim la drum. Lăsăm în urmă ultima casă din sat și ne îndreptăm voinicește spre
orașul cel mare de pe Bega. Spicele de grâu se leagănă ușor în bătaia vântului. Din lanul nesfârșit ciocârlia țâșnește și
urcă veselă spre cerul boltit. Printre ierburile de pe marginea drumului se ivesc florile albastre de cicoare și macii roșii.”
„Trece o oră, trec două și în jurul meu aceeași suprafață netedă, care se pierde în depărtări. Odată aici se întindeau
numai ierburi sălbatice, care se uscau adesea sub soarele dogoritor al verii. Dar azi porumbul se înalță zvelt în
dreapta mea, iar floarea-soarelui îi zâmbește de peste drum. Din depărtare răzbate un zgomot slab. Este vaporul
care circulă pe bătrâna Dunăre. Speriat, un iepure îmi taie calea și se ascunde printre mărăcinii de la marginea
drumului.”
1. Numește unitatea geografică prezentată în fiecare text.
2. Ce înfățișare are această formă de relief?
3. Cum se numește vegetația naturală care acoperea odinioară suprafețe extinse din aceste regiuni ale țării?
4. Cu ce a fost înlocuită această vegetație naturală?
Exersează
1. Privește harta alăturată și răspunde
următoarelor cerințe.
a. Cum se numește unitatea de relief Vegetație naturală de stepă
reprezentată? În ce parte a țării este situată? în Câmpia Română
Cu ce unități geografice se învecinează la
nord? Cu cine se învecinează la vest, la sud și Câmpia Română
la est?
b. Cum deosebești pe hartă câmpiile mai
înalte de cele mai joase?
c. Citește de pe hartă numele celor mai
importante râuri și orașe.
2. Efectuează calculul și vei afla câți metri
are cea mai înaltă porțiune de câmpie din țara
noastră.
12 000 : 40 = ?
Această câmpie este traversată de râul
Argeș, imediat ce părăsește Podișul Getic. În
care unitate de câmpie este situată? Ce oraș 0 60 120 km
se află aici?
Reține
Câmpia Română este situată în partea de sud, de-a lungul Dunării și este traversată de văile largi ale
râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița care vin dinspre munți și se varsă în marele fluviu. Ca înfățișare generală,
relieful său cuprinde suprafețe mai înalte și mai puțin netede, în partea nordică, spre Podișul Getic (Câmpia
Piteștilor, cea mai înaltă, ajunge până la 300 m), suprafețe foarte joase, care ajung chiar la 10 m în partea
de est (Câmpia Siretului), și pe cea mai mare întindere suprafețe largi și foarte netede (Câmpia Olteniei,
Câmpia Bărăganului). În regiunile estice, mai secetoase (Câmpia Bărăganului) au fost amenajate canale
de irigație prin care se aduce apa necesară în agricultură. În această unitate geografică se află numeroase
sate și orașe. Cel mai mare oraș este București, capitala țării noastre, situat în Câmpia Vlăsiei. 17
Observă
1. Privește harta Câmpiei de Vest. Cu ce unități geografice se învecinează? Până unde se întinde în partea
de vest?
2. Citește de pe hartă numele celor mai importante râuri și orașe din Câmpia de Vest.
Câmpia de Vest
Reține
Câmpia de Vest este situată în vestul țării,
până la granița cu Ungaria și Serbia. Spre est
se întinde până la marginea dealurilor, în
cuprinsul cărora pătrunde de-a lungul râurilor.
Cuprinde porțiuni mai înalte, ce depășesc
100 m (Câmpia Carei, Câmpia Vingăi) și
porțiuni mai joase (Câmpia Someșului,
Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului).
Râurile care izvorăsc din Munții Apuseni
au în câmpie malurile joase și, de multe ori, în
urma ploilor mari, apele lor inundau în trecut
terenurile din jur. Pentru a înlătura aceste
neajunsuri oamenii au executat o serie de
lucrări și amenajări, astfel că fostele terenuri
mlăștinoase sunt astăzi folosite pentru agri
cultură.
Câmpia de Vest este o regiune cu populație
numeroasă, cu multe sate și orașe mari. 0 40 80 km
Delta Dunării
Descoperă
Citește textul următor, analizează cu atenție harta
alăturată și răspunde cerințelor.
Acesta este locul misterios unde fluviul, răsfirat în
trei brațe, și-a făcut culcuș înainte de-a se întâlni cu
marea. Aici apa Dunării se-mpletește cu întinderile
de uscat, pe care le-a făurit treptat, din mâlurile sale,
ajutată și de marea care și-a lăsat, pe alocuri, nisipul
auriu. Uscatul crește timid, dar neîncetat. La dulcea
adiere a vântului, stuful freamătă ușor, ramurile
bătrânelor sălcii mângâie agale văzduhul, iar nuferii
dansează grațioși pe apele despletite. Este paradisul
păsărilor și al peștilor de care se bucură toți oamenii,
dar mai ales locuitorii săi. Puțini, dar hotărâți, ei își
câștigă pâinea din pescuit și au grijă de aceste locuri
0 12 24 km
minunate.
1. Din câte brațe este formată Delta Dunării? Cum
se numesc? Care este brațul cel mai scurt?
18 2. Cum se numesc întinderile de uscat din Deltă?
Cum s-au format?
Reține Vocabular
Delta Dunării este cea mai joasă unitate grind – formă de relief alungită, formată prin
de relief, clădită de Dunăre și de mare. Înainte depu nerea materialelor transportate de
de vărsarea în mare, fluviul se desparte în trei râuri sau de apele marine, în regiunile de
brațe: la nord Chilia care formează granița cu țărm. Grindurile din Delta Dunării sunt cele
Ucraina, la mijloc Sulina, cel mai scurt braț, mai noi uscaturi care se formează în România
pe care înaintează vapoarele de pe mare până
la Brăila și la sud Sfântu Gheorghe. Între
aceste brațe se întinde Delta Dunării, care este
acoperită în cea mai mare parte de mlaștini, Reține
lacuri și canale. Porțiunile de uscat se numesc
Vegetația Deltei este alcătuită din stuf, arbori
grinduri.
iubitori de umezeală (sălcii, răchite) și mici păduri
de stejar, pe unele grinduri (Letea). Aici trăiesc
foarte multe specii de păsări (pelicani, cormorani,
lebede) și de pești. Întrucât întinderile de uscat
sunt mici, populația este puțin numeroasă.
Singurul oraș este Sulina. Principalele bogății
ale Deltei sunt stuful și peștii. Datorită peisajelor
deosebite, a bogăției de păsări și pești (unele
specii rare) Delta Dunării a fost declarată
rezervație naturală, cunoscută în toată lumea. De
aceea oamenii trebuie să o protejeze.
Aplică
1. Dă exemple de plante și animale care cresc în Delta Dunării.
2. Cu ce se ocupă locuitorii din Delta Dunării?
Exersează
1. Localizează pe harta murală a României unitățile geografice de câmpie și precizează în ce parte a țării se
află fiecare, unitățile vecine, râurile și principalele orașe.
2. Reformulează enunțurile următoare astfel încât să devină adevărate. Scrie, pe caiet, enunțurile adevărate.
• Câmpiile ocupă partea de nord și de vest a țării. În câmpii se cultivă mai ales cereale, din care de obține
zahărul. Oamenii extrag din câmpii petrol și minereuri de fier.
• Delta este situată la izvoarele Dunării. Cuprinde trei brațe: Sfântu Gheorghe, la nord, Sulina, în mijloc,
și Chilia, la sud. Cea mai mare parte a deltei este formată din uscaturi numite grinduri.
3. Pe harta de contur a României, desenează și colorează câmpiile și Delta Dunării. Scrie și denumirea
acestora.
Explică Portofoliu
1. De ce oamenii au înlocuit vegetația natu Selectează, pe o fișă, informații despre păsările și peștii
rală de stepă din câmpii cu culturi agricole? care trăiesc în Delta Dunării. Îmbogățește-ți colecția
2. De ce în Delta Dunării populația este puțin de ilustrate, adăugând imagini care demonstrează 19
numeroasă? frumusețea Deltei Dunării.
Recapitulare
1. C
ompletează în căsuțe informațiile corespunzătoare:
• Ramurile Carpaților Românești sunt:
… … …
• Unitățile geografice de deal și podiș din România sunt:

… … … …
… … …
• Unitățile de câmpie din țara noastră sunt:

… …
• Cea mai joasă unitate de relief din România este:

…
2. Observă cu atenție harta unităților majore ale reliefului României și răspunde următoarelor cerințe:
a. Numește unitățile geografice marcate pe hartă cu numere de la 1 la 10.
România
Unități geografice
0 55 110 km
b. Cu ce număr este marcată, pe hartă, unitatea geografică:

• cea mai înaltă; • cea mai joasă; • cu cea mai mică întindere.
c. Numește unitatea geografică în care este situat fiecare dintre următoarele orașe: București, Iași,
20
Constanța, Brașov.
Autoevaluare
1. R
ecunoști unitatea geografică? Copiază pe caiet propozițiile următoare, citește cu atenție
fiecare enunț și completează spațiile punctate cu denumirea unității geografice.
a. Este cuprins între Dâmbovița la est, Dunăre la vest și are dealuri netede, care scad în înălțime spre sud.
............................................................................................................................................................................................................
b. Se deosebește de celelalte două ramuri carpatice prin populația mult mai numeroasă.
............................................................................................................................................................................................................
c. Au un relief format din șiruri de dealuri și depresiuni.

............................................................................................................................................................................................................
d. Se întinde de-a lungul Dunării și în unele porțiuni este mai înaltă, iar în altele mai joasă.
............................................................................................................................................................................................................
e. Are mult stuf, păsări și pești de multe feluri.

............................................................................................................................................................................................................
f. În cuprinsul său se găsesc resturile unor munți foarte vechi, cu aspect de dealuri.
............................................................................................................................................................................................................
2. Ș tii ce bogății se găsesc pe teritoriul țării noastre? Copiază pe caiet sub formă de coloane, apoi
asociază, prin săgeți, fiecare unitate geografică din coloana A cu resursele de sol și subsol caracteristice,
menționate în coloana B.
A B
1. Câmpia Română a. cărbuni, petrol, gaze naturale și sare
2. Depresiunea Colinară a Transilvaniei b. gaz metan și sare
3. Subcarpații c. petrol și gaze naturale
4. Carpații Orientali d. pește și stuf
5. Delta Dunării e. terenuri agricole și viță-de-vie
6. Podișul Moldovei f. păduri
3. Ș tii unde se cultivă principalele plante care ne oferă produse agricole? Numește o unitate geografică în
care:
a. se cultivă predominant cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr;
b. se cultivă pomi fructiferi;
c. se cultivă viță-de-vie.
Grilă de autoevaluare
Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3

Foarte bine 5-6 răspunsuri corecte 5-6 asocieri corecte 3 răspunsuri corecte
Bine 3-4 răspunsuri corecte 3-4 asocieri corecte două răspunsuri corecte 21
Suficient două răspunsuri corecte două asocieri corecte un răspuns corect
Te salut din nou! A trecut ceva vreme de când nu ne-am mai întâlnit.
Între timp am aflat noi informații despre țara noastră și regiunea în care
este situat orizontul local.
Până în acest moment am adunat amândoi multe materiale în
portofoliu. Știu că și tu te-ai străduit să selectezi informații, imagini, hărți
și să realizezi diferite materiale. Sunt convinsă că și proiectele la care ai
lucrat au fost interesante și evaluate cu calificative maxime.
Orele de geografie ne ajută să ne dezvoltăm cunoștințele, dar și
deprinderile de a observa și mai ales de a înțelege realitatea din jurul
nostru, de a citi și utiliza informațiile oferite de o hartă. Întocmind materialele pentru portofoliu, fiecare dintre
noi am demonstrat interes pentru cunoașterea realității înconjurătoare și a legăturilor dintre oameni și mediul
lor de viață. Și nu numai atât. Prin explorarea realității înconjurătoare eu am înțeles mai bine multe dintre
informațiile aflate la istorie, la științele naturii sau la educație civică. Și matematica parcă mi se pare mai
ușoară acum și mă ajută să dezleg multe din misterele lumii înconjurătoare. Nu-i așa?
Iată de ce îți propun să realizezi și tu un nou proiect pentru portofoliul tău. Suntem micii „mari geografi” și
ne interesează conservarea și protecția mediului din jurul nostru.
Proiect „Rezervații naturale“

Tema proiectului: Rezervațiile naturale – comori ale spațiului geografic românesc
Scopul proiectului: Explorarea unor surse noi de informare pentru lărgirea orizontului de cunoaștere și
pentru dezvoltarea atitudinii civice privind conservarea și protecția mediului.
Ce vei realiza? Împreună cu colegii, realizați un panou cu rezervațiile naturale din regiunea în care este
situat orizontul local. Acesta va cuprinde:
- o hartă a regiunii, în care veți marca rezervațiile naturale;
- imagini din fiecare rezervație;
- scurte texte în care să explicați de ce respectivele teritorii sunt ocrotite prin lege.
Cum veți lucra? Formați echipe de câte patru-cinci elevi. Stabiliți sarcini de lucru pentru fiecare echipă.
Acționați în echipă. Comunicați și colaborați între voi.
Amplasați acest panou pe holul școlii și explicați colegilor din clasele mai mici ce frumoasă este regiunea în
care trăți și mai ales de ce este important ca oamenii să protejeze mediul din jurul lor.
Ei sunt colegii mei de echipă, cu care am lucrat la proiectul

Rezervațiile naturale – comori ale spațiului geografic românesc.
Cu ajutorul doamnei învățătoare am identificat rezervațiile
naturale din regiunea mea. Când am făcut această fotografie, Marius
tocmai citea lista cu aceste rezervații naturale. Ce locuri frumoase și
deosebite avem în regiunea noastră! Dar astfel de locuri minunate
se găsesc în toată țara, inclusiv în regiunea în care trăiești și tu.
Ce reprezintă rezervațiile naturale?

Rezervațiile naturale sunt teritorii ocrotite prin lege, pe care oamenii nu le pot transforma în niciun fel,
deoarece în cuprinsul lor se găsesc specii de plante sau animale, elemente geografice (creste, vârfuri, văi,
lacuri etc.) foarte rare, care prezintă importanță științifică sau care dau naștere unor peisaje deosebite.
Unele teritorii naturale protejate sunt de interes internațional, ceea ce înseamnă că sunt cunoscute și
22 de oameni care trăiesc în alte țări.
Rezervația Delta Dunării

Delta Dunării este un adevărat paradis pentru păsări, reprezentând un loc de popas natural pentru
păsările migratoare, unele dintre ele fiind specii rare, ameninţate cu dispariţia în alte zone ale lumii:
pelicanul creţ, barza albă, egreta mare, egreta mică, gâsca cu gât roşu, cormoranul mic.
Pelicanul comun este pasărea cea mai reprezentativă din zona Deltei Dunării, el fiind răsfăţatul acestui
paradis al păsărilor.
Egretă mare Pelicani
Cormorani Rața cu gât roșu
Parcul Național Retezat

Este cea mai mare rezervație naturală și cel mai vechi parc naţional din România, fiind declarat prin
lege încă din anul 1935. Parcul Retezat este renumit pentru peisajele sale montane, cu piscuri înalte, lacuri
(Bucura, Zănoaga etc.), păduri, pășuni și specii deosebite de plante (floarea de colț, gențiana, sângele
voinicului) și animale (capra neagră, jderul, pisica sălbatică etc.).
Lacul Bucura, cel mai întins lac din zona montană înaltă Floarea de colț, plantă ocrotită prin lege 23
Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local
4. Elemente de prezentare a unei regiuni
Amintește-ți
Orizontul local reprezintă spațiul care poate fi observat până la limita liniei orizontului. Acest spațiu se
întinde până la o distanță de 40-50 km în raport cu localitatea natală (luată ca reper și situată în centru) și face
parte dintr-un teritoriu mai extins, numit regiune.
Observă
Ce prezintă harta de mai jos? Observă această hartă și completează enunțul următor, selectând varianta
corectă:
Regiunea reprezintă un teritoriu care se remarcă prin:
a. toate caracteristicile geografice specifice României;
b. anumite caracteristici geografice proprii.
Descoperă România
Regiuni geografice
Dacă avem în vedere caracteristicile naturale
ale teritoriului, în România se pot identifica
16 regiuni geografice. Identifică și numește
fiecare regiune. Completează în caiet un tabel
asemănător, care să reprezinte legenda hărții.
Legenda hărții
Numerele de pe hartă reprezintă:
Nr.
Denumirea regiunii geografice
crt.
Carpații Orientali – Grupa Nordică sau
1.
Carpații Maramureșului și ai Bucovinei
Carpații Orientali – Grupa Centrală sau
2.
Carpații Moldo-Transilvani
Carpații Orientali – Grupa Sudică sau
3.
Carpații Curburii
0 80 160 km
4. …
Reține
Regiunea reprezintă un teritoriu (un spațiu geografic) cu anumite trăsături specifice ale reliefului,
climei, hidrografiei, vegetației, faunei și solurilor, adică anumite caracteristici naturale. La acestea
se adaugă o serie de caracteristici specifice legate de resursele naturale existente și de activitățile
economice desfășurate de populația din regiune.
Aceste caracteristici, atât naturale cât și rezultate din activitățile oamenilor, dau o înfățișare aparte
fiecărei regiuni și o deosebesc de celelalte regiuni.
24
Descoperă
Se dau următoarele regiuni: Carpații Meridionali, Câmpia Română, Podișul Getic, Podișul Mehedinți, Depre
siunea Colinară a Transilvaniei.
1. Identifică regiunea prezentată în fiecare din enunțurile următoare:
• Se află în mijlocul țării și apare ca o zonă mai joasă înconjurată de brâul Munților Carpați.
• Se remarcă prin dealurile foarte netede, despărțite de râurile Jiu, Olt și Argeș cu afluenții lor.
• Cuprinde toată partea de sud a țării, are un relief neted, climă prielnică locuirii și desfășurării unor activități
umane, soluri roditoare și este intens utilizată pentru cultura cerealelor.
2. Precizează ce caracteristici geografice prezentate în fiecare enunț te-au ajutat la identificarea regiunii?
Reține
Pentru caracterizarea geografică a regiunii în care este situat
orizontul local se au în vedere următoarele elemente de prezentare:
– poziția geografică – se referă la încadrarea regiunii la nivelul
teritoriului țării sau în raport cu o altă regiune semnificativă;
– limitele – sunt reprezentate, în general, de văile râurilor
care încadrează/delimitează regiunea și o separă de regiunile Dunărea, limită între Câmpia Română
învecinate; (dreapta) și Podișul Dobrogei (stânga)
– caracteristicile naturale – sunt legate de relief (forme
de relief, unități de relief, înălțimile cele mai mari), de climă
(temperaturi medii anuale, cantități anuale de precipitații, vânturi
predominante), de hidrografie (principalele râuri și/sau lacuri),
vegetație și faună (specii reprezentative), soluri (dacă sunt fertile,
pentru ce tipuri de culturi);
– resursele naturale și activitățile economice – se referă la
principalele resurse ale solului și ale subsolului și la legăturile pe
care acestea le au cu activitățile economice din regiune (agricole, Crivățul, un vânt specific estului țării,
industriale etc.). provoacă furtuni de zăpadă în Podișul
Moldovei și în estul Câmpiei Române
Aplică
Localizează pe harta murală a României fiecare dintre regiunile geografice notate în tabelul pe care l-ai
completat în caiet.
1. Precizează denumirea regiunii situate în partea de est a țării. Cum se numește râul care formează limita
sa estică?
2. Cum se numește regiunea care este limitată la sud de râul Mureș? Cu ce regiune se învecinează aceasta
la est? Dar la vest?
3. Precizează denumirea regiunii care prezintă:
a. întinderea cea mai mică;
b. temperaturile medii anuale cele mai scăzute;
c. un relief de dealuri (asemănătoare munților ca mod de formare) și depresiuni;
d. întinderi mari de apă și suprafețe reduse de uscat.
4. Precizează numele râului care traversează șapte regiuni geografice. Numește aceste regiuni în ordinea
traversării lor de către acest râu.
5. Pe harta de contur a României, desenează și colorează regiunile geografice, respectând culorile 25
convenționale. Scrie apoi denumirea fiecărei regiuni. Marchează cu semnul x poziția localității natale.
Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor)

5.
din jurul orizontului local
Amintește-ți
Nicolas știe că prietenul său George locuiește în satul Cobadin din Podișul Dobrogei și, fiind pasionat de
geografie, dorește să afle mai multe caracteristici ale regiunii din jurul orizontului local în care trăiește prietenul
său din România.
Podișul Dobrogei
Observă Harta geografică generală
George a răspuns dorinței prietenului său și i-a caracterizat
regiunea în care este situat orizontul local. De asemenea, i-a trimis lui
Nicolas harta alăturată și fotografiile de mai jos.
Munții Măcinului vegetație de stepă
centrale eoliene plantație de viță-de-vie
Ce elemente de prezentare ale regiunii Podișul Dobrogei le-a obser 0 50 100 km

vat Nicolas prin studierea hărții și a fotografiilor trimise de George?
Descoperă
Consideră că locuiești în satul Cobadin și scrie o scurtă scrisoare pentru Nicolas, în care să caracterizezi
regiunea din jurul orizontului local. Scrisoarea să cuprindă și răspunsurile la următoarele cerințe:
1. Ce ape limitează la vest, la nord și la est Podișul Dobrogei?
2. Ce forme de relief sunt în Podișul Dobrogei? În ce parte a podișului se află cele mai mari înălțimi?
3. Ce fel de vegetație este specifică acestei regiuni? De ce pădurile ocupă suprafețe foarte reduse?
Comparativ cu regiunile muntoase cum sunt temperaturile în Podișul Dobrogei? Dar precipitațiile?
4. Numește principalul râu din această regiune. În ce lac se varsă acest râu?
5. Numește cele mai importante orașe din jurul orizontului local al lui George.
6. Numește principalele activități agricole din această regiune. Ce produse agricole se obțin în urma acestor
activități?
Explică
26 Centralele eoliene folosesc forța vântului și produc energie electrică. De ce se consideră că aceste instalații
produc o energie curată? Numește și alte surse de energie considerate curate.
Amintește-ți
Datorită varietății reliefului și așezării sale în trepte, aspectul liniei orizontului și distanța la care aceasta
pare a fi situată diferă de la un loc la altul. În funcție de locul în care ne aflăm, linia orizontului poate să aibă un
aspect liniar și să fie situată la o distanță mare sau poate să aibă o formă vălurită și să pară a fi foarte apropiată.
Reține Descoperă
Spațiul în care este situat Descrie trăsăturile naturale ale spațiului din jurul orizontului local
orizontul local poate avea pe care le-ai observat în timpul excursiilor cu colegii sau în timpul
o înfățișare și caracteristici deplasărilor făcute cu familia. Înfățișarea reliefului din jurul orizontului
asemănătoare pe toată întin local este aceeași spre toate direcțiile cardinale? Spațiul din jurul
derea sau poate prezenta orizontului local face parte dintr-o singură regiune sau cuprinde
aspecte diferite în raport cu porțiuni din mai multe regiuni?
cele patru direcții cardinale.
Orice caracterizare a acestui
spațiu începe cu localizarea Aplică
orizontului local. Spațiul lărgit
1. Identifică și localizează pe harta murală a României orizontul
al orizontului local poate să
local. În ce parte a țării este situat?
acopere una sau mai multe
2. Numește regiunea (sau regiunile) din jurul orizontului tău local.
regiuni. Astfel, când spațiul
3. Identifică în Atlasul geografic harta care prezintă regiunea (sau
din jurul orizontului local
regiunile) din jurul orizontului tău local.
prezintă caracteristici naturale
4. Caracterizează regiunea din jurul orizontului local pe baza ele
asemănătoare, orizontul nos
mentelor de prezentare învățate.
tru local este situat într-o
singură regiune (de câmpie,
deluroasă sau montană). Când
aceste caracteristici naturale,
îndeosebi cele legate de relief,
diferă pe una sau mai multe
direcții cardinale, orizontul
lo
cal se situează la limita
dintre două sau trei unități
geografice învecinate sau
în apropierea acestei limite
și reunește caracteristici ale
acestor unități.
Trepte de relief în Podișul Dobrogei (între Dunăre și Munții Măcinului)
Explică
1. Îți mai amintești de Daniel? El locuiește în orașul Timișoara și a făcut cu colegii de clasă mai multe
excursii în jurul orizontului local. Daniel și colegii săi au observat că mergând spre vest față de Timișoara, linia
orizontului este mereu foarte netedă, liniară. Dar mergând spre nord-est sau spre est linia orizontului devine
foarte vălurită și uneori chiar pare a fi foarte aproape de locul în care se aflau. Explică aceste fapte. Orizontul
local al lui Daniel acoperă una sau mai multe regiuni?
2. Mama lui George este medic și lucrează în orașul Constanța. Într-o zi, i-a pus lui George următoarea
întrebare: de ce spre est Podișul Dobrogei are o întindere limitată, deși linia orizontului apare la un moment 27
dat chiar dreaptă și foarte îndepărtată? Tu știi răspunsul la această întrebare?
Recapitulare
1. Identifică pe harta de mai jos regiunea (sau regiunile) în care este situat orizontul local și scrie pe caiet
răspunsurile la următoarele cerințe:
a. care este denumirea acestei regiuni (sau a regiunilor);
b. ce poziție geografică are în cadrul țării;
c. numește regiunile sau unitățile geografice cu care se învecinează.
România
Regiuni geografice
0 55 110 km
2. ealizează un text geografic, de maxim 10 rânduri, în care să prezinți caracteristicile naturale ale regiunii
R
(sau ale regiunilor) din jurul orizontului local, folosind termenii geografici din lista următoare.
Lista de termeni: animale, forme de relief, lacuri, precipitații, râuri, temperaturi medii anuale, trepte de relief,
unități geografice, vânturi, vegetație.
3. eformulează enunțurile din textul următor astfel încât să corespundă realității geografice din jurul
R
orizontului local. Scrie, pe caiet, textul cu enunțurile corecte.
În regiunea în care este situat orizontul local populația este foarte numeroasă. Aici se găsesc multe așezări
urbane și rurale. Cel mai mare oraș din regiune este Alexandria. Fiind o regiune cu relief de câmpie, satele au
gospodăriile situate la distanțe mici unele de celelalte. Principala resursă naturală a regiunii sunt terenurile
arabile, dar foarte importante sunt și resursele de petrol și gaze naturale care se exploatează în vecinătate.
4. ealizează o planșă care să cuprindă informații și imagini reprezentative pentru activitățile economice
R
28 specifice regiunii (sau regiunilor) din jurul orizontului local. Folosește materialele pe care le-ai adunat în
portofoliul personal.
Autoevaluare
1. Scrie pe caiet:
a. numele regiunii (sau a regiunilor) din jurul orizontului local;
b. poziția sa geografică;
c. o regiune sau o unitate geografică învecinată.
2. Privește, cu atenție, imaginile de mai jos. Scrie pe caiet cifra corespunzătoare imaginii care prezintă:
a. forma de relief predominantă din regiune; b. categoria de ape predominantă din regiune;
c. vegetația specifică regiunii.
a. forma de relief predominantă c. vegetația specifică
1 6
b. categoria predominantă
de ape
2 4 7
3 5 8
3. Copiază, pe caiet, enunțurile următoare și completează-le cu răspunsurile corecte:

a. Cea mai importantă resursă naturală din regiunea în care este situat orizontul local este ... .
b. Această resursă naturală este folosită pentru producerea ... .
c. Principalele activități agricole din regiune sunt legate de ... .

Foarte bine 3 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte
Bine două răspunsuri corecte două răspunsuri corecte două răspunsuri corecte 29
Suficient un răspuns corect un răspuns corect un răspuns corect
6. Organizarea administrativă actuală
Observă
George îndrăgește orele de geografie pentru că află mereu informații noi,
care îi sunt de folos în viața de zi cu zi. Pentru tine, George a pregătit aceste
imagini, cu două mașini identice, ca marcă și culoare, pe care le-a fotografiat
într-o parcare.
Observi plăcuțele de la mașini? Și George s-a amuzat, spunându-și că GEO
poate fi prescurtarea de la George sau de la geografie! El știe că proprietarii
acestor mașini trăiesc în regiunea Podișul Dobrogei, dar în localități diferite, ce
aparțin celor două județe din regiune.
• Ai observat primele două litere scrise pe plăcuțele mașinilor din localitatea
natală? Care sunt aceste litere? Ce indică aceste litere?
• Ai observat pe plăcuțele mașinilor care trec prin localitatea ta natală și alte
litere? Înseamnă că proprietarii mașinilor nu locuiesc în județul tău!
Descoperă
Citește textul următor:
Pentru o mai bună organizare, gospodărire și dezvoltare economică, teritoriul țării noastre este împărțit în
suprafețe mai mici numite unități administrativ-teritoriale. Cele mai întinse unități administrativ-teritoriale sunt
județele. Împărțirea în județe este atestată documentar din anul 1392, când Mircea cel Bătrân, domnul Țării
Românești, numește ca județ Ținutul Vâlcii. Astfel, județul Vâlcea, reprezintă primul județ atestat documentar de
pe teritoriul României.
Observă harta de mai jos. Cum se numește această hartă? Identifică pe hartă județul Vâlcea.
România
Reține Harta
Teritoriul României este organizat, sub administrativă
aspect administrativ, în unități adminis
trativ-teritoriale numite județe, orașe,
municipii, comune și sate.
Țara noastră este alcătuită din 41 de
județe, la care se adaugă orașul București,
capitala țării, cu importanță (rang) de județ.
0 90 180 km
Exersează
Răspunde următoarelor cerințe:
1. Cum sunt marcate, pe hartă, județele țării noastre? Județele sunt egale ca întindere?
2. Câte județe se află în regiunea Podișul Dobrogei? Cum se numesc aceste județe? Asociază prescurtările
30 convenționale TL și CT cu denumirea județelor.
3. Numește județul de care aparține localitatea natală. Localizează pe hartă acest județ.
Reține
Județele sunt alcătuite din municipii, orașe, comune și sate.
Orașele care au un număr mai mare de locuitori, o industrie dezvoltată, mai multe școli, spitale,
instituții de cultură sunt declarate prin lege orașe-municipii. Cel mai important municipiu, în care se
află prefectura (instituția care gospodărește întregul județ), este declarat municipiu reședință de județ.
Satele sunt cele mai mici unități administrativ-teritoriale ale României. Mai multe sate învecinate
formează o comună. Satul în care se află primăria (instituția de conducere a comunei) este sat reședință
de comună.
Aplică
1. Copiază pe caiet propozițiile următoare și scrie A (dacă propoziția este „adevărată”) sau F (dacă este
„falsă”), pentru fiecare enunț:
• Cele mai întinse unități administrativ-teritoriale sunt satele.
• Județele sunt diferite ca întindere și număr de locuitori.
• Mai multe comune învecinate formează un sat.
• Toate orașele dintr-un județ sunt declarate prin lege orașe-municipii.
• Într-un județ pot fi două sau mai multe orașe-municipii reședință de județ.
2. Completează casetele libere din schema de mai jos cu unitățile administrativ-teritoriale corespunzătoare:
dintre care dintre care
cuprind … municipii reședință de …
unele sunt unul este
Județele mai multe formate din dintre care
comune mai multe … unul este reședință de …
3. Identifică pe harta administrativă a României următoarele județe: Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Mureș,
Teleorman. Pentru fiecare județ precizează:
a. poziția geografică în cadrul țării;
b. numele orașului-municipiu reședință de județ;
c. forma de relief predominantă.
4. Identifică pe harta administrativă cinci orașe-municipiu reședință de județ care au același nume cu al
județului și cinci orașe-municipiu reședință de județ cu nume diferit de numele județului.
Comuna Oșorhei
Exersează județul Bihor
Ce prezintă harta alăturată? Câte sate cuprinde această unitate administrativ-
teritorială a județului Bihor? Cum se numește satul care reprezintă reședința
aceastei comune? Ce sat este traversat de râul Crișul Repede? Cum se numește cel
mai sudic sat din această comună?
Explică
Explică de ce a fost nevoie de o organizare administrativă a teritoriului României.
0 3 6 km
Portofoliu
Folosind harta administrativă, întocmește o listă cu județele țării. Pentru fiecare județ, notează orașul-
municipiu reședință de județ. Subliniază apoi cu maro județele situate în regiuni muntoase, cu galben județele 31
situate în regiuni deluroase și cu verde județele de câmpie.
7. Orașul București – caracterizare geografică
Observă Descoperă
Privește harta de mai jos și precizează cu ce Analizează harta murală a României și harta de mai
cifră este marcată poziția geografică corectă a jos a municipiului București. Citește textele următoare
orașului-capitală București. Unde este situat orașul și copiază pe caiet textul care prezintă realitatea
București în cadrul țării? geografică a orașului București.
România
a. Orașul București este situat în Câmpia Română,
fiind traversat la nord de râul Colentina și la sud de
afluentul său, Dâmbovița. Pe râul Dâmbovița au fost
amenajate numeroase lacuri folosite pentru agrement și
recreere de către locuitorii acestui oraș.
b. Orașul București este situat în Câmpia Română,
fiind traversat în partea centrală de râul Dâmbovița și la
nord de afluentul său, Colentina. Pe râul Colentina au fost
amenajate numeroase lacuri folosite pentru agrement și
recreere de către locuitorii acestui oraș.
0 160 320 km
Municipiul București
Aplică
Analizează datele din tabelul de mai jos.
1. De ce în București se înregistrează temperaturi mai ridicate?
2. În care lună se înregistrează cea mai mare diferență de
temperatură între cele două locații?
Temperatura medie a aerului în luna
Locația
iunie iulie august
Orașul București 24°C 28°C 25°C
Vârful Omu (Munții Bucegi) 7°C 10°C 8°C 0 4 8 km
Exersează
1. Calculează:
a. 1 141 + (159 x 2); b. 1 000 + (400 x 2) + (94 – 32).
Copiază pe caiet textul următor și înlocuiește spațiile punctate cu rezultatele obținute, pentru ca textul să
devină corect din punct de vedere științific.
Prima atestare scrisă a existenței orașului București datează din anul ...(a.)..., din timpul domniei voievodului
Vlad Țepeș. București devine capitala României în anul ... (b.) ... . În acest oraș se află instituțiile de conducere ale
țării noastre: parlamentul (unde se adoptă legile pe care trebuie să le respectăm), guvernul (care se ocupă de
organizarea, gospodărirea și dezvoltarea țării). Aici locuiește și președintele țării, persoana care conduce România
32 și ne reprezintă în relațiile cu celelalte țări ale lumii.
În ce an devine orașul București capitala României? Fiecare țară are un oraș cu rol de capitală?
Reține
Orașul București este situat în partea de sud a țării, în Câmpia Română. Este străbătut de râul Dâmbovița
și de afluentul său, Colentina, pe care se găsesc numeroase lacuri amenajate pentru recreerea populației.
București este capitala României, fiind cel mai important centru politic, economic, cultural, turistic al
țării. Aici se găsesc instituțiile de conducere ale țării, numeroase muzee, teatre, monumente, parcuri, dar și
multe grădinițe, școli și universități.
Deoarece are o întindere mare și o populație numeroasă, pentru a fi mai bine gospodărit, Bucureștiul
este împărțit în 6 teritorii mai mici, numite sectoare.
Parcul Cișmigiu Ateneul Român
Palatul Parlamentului
Aplică Sectoarele municipiului București
1. Alege varianta corectă de răspuns:

Orașul București este situat în:
a. Câmpia de Vest;
b. Câmpia Română;
c. Podișul Getic.
Din punct de vedere administrativ, București reprezintă:
a. cel mai important centru economic al țării;
b. orașul-capitală cu importanță de județ;
c. oraș reședință de județ.
2. Prin ce fel de căi de comunicație se realizează legătura
dintre orașul București și celelalte orașe ale României?
3. Alcătuiește o compunere de jumătate de pagină, cu titlul 0 3,5 7 km
„București – orașul capitală a țării mele”.
Câteva dintre cele mai importante obiective turistice

din orașul București:
– Palatul Parlamentului;
– Grădina Botanică;
– Grădina Zoologică;
– Muzeul Național de Istorie Naturală„Grigore Antipa”;
– Muzeul Național de Artă;
– Muzeul Național de Istorie;
– Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”;
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București – Muzeul Țăranului Român.
Explică Portofoliu
33
Ce importanță are pentru o țară orașul capitală? Alcătuiește un colaj cu imagini din orașul București.
Caracterizarea geografică a județului și

8.
a localității în care este situat orizontul local
a
Observă
George a participat în această primăvară la un concurs județean de
geografie, organizat pentru elevii din clasa a IV-a, cu tema: „Județul natal”. A
obținut premiul I la acest concurs.
La primul subiect, a fost următoarea cerință: b

Observă imaginile și alege titlul potrivit pentru fiecare, dintre: Culturi de
cereale în Podișul Dobrogei de Sud; Portul Constanța; Ruinele Cetății Histria;
Peisaj montan din Podișul Dobrogei.
Alege și tu titlul potrivit fiecărei imagini.
Județul Constanța
Hartă geografică generală
Descoperă
La al doilea subiect, George și-a dat seama că știe răs
punsurile doar citind harta alăturată. Iată cerințele și harta
județului Constanța.
Răspunde și tu la aceste cerințe:
1. Unde este situat județul Constanța în cadrul
României?
2. În ce parte județul are limite administrative naturale?
În ce parte limitele sale sunt convenționale? Cu ce județe
formează aceste limite?
3. Ce forme de relief caracterizează acest județ?
Numește unitatea sau unitățile geografice în care se află
situat județul Constanța?
4. Ce categorie de ape predomină în acest județ?
Numește două astfel de ape.
0 25 50 km 5. Numește orașele-municipii din județul Constanța.
Care dintre ele este reședință de județ?
Aplică
1. Să presupunem că și tu participi la concursul „Județul natal”. Copiază pe caiet cerințele de mai sus,
înlocuind numele județului Constanța cu numele județului de care aparține localitatea ta natală. Răspunde la
aceste cerințe, folosind harta murală a României și hărțile din Atlasul geografic al României.
2. Alege varianta corectă:
A. Cele mai multe așezări din județul meu sunt așezate: B. Localitatea mea natală este:
a. pe văile râurilor și în depresiuni; a. un sat dintr-o comună;
34 b. pe culmile și crestele dealurilor; b. un oraș din județ;
c. pe culmile și crestele munților. c. un oraș-municipiu al județului.
Descoperă
Subiectul III a fost puțin mai dificil, dar George este isteț și a răspuns foarte bine la toate cerințele. Citește cu
atenție fiecare cerință și identifică răspunsurile corecte.
1. Graficele de mai jos prezintă temperatura medie a aerului înregistrată în trei orașe din județul Constanța,
într-o lună de iarnă și respectiv într-o lună de vară. Analizează aceste grafice și precizează:
A B
25 3
24 2
23 1
22 0
a. cu ce literă este marcat graficul care prezintă pentru cele trei orașe temperatura medie a aerului
înregistrată în luna ianuarie.
b. ce temperatură medie s-a înregistrat la Constanța în luna iulie?
2. Cantitatea de precipitații care cade anual pe fiecare suprafață

de forma unui pătrat cu latura de 1 m este diferită de la un loc la
altul. În pătratele alăturate sunt notate două orașe și cantitatea Constanța Timișoara
anuală de precipitații înregistrată în anul 2012, în fiecare oraș. 488 l apă 552 l apă 1m
a. Compară cantitățile de precipitații înregistrate în cele două
orașe și completează enunțul de mai jos, selectând din paranteză
simbolul matematic corect. 1m
Cantitatea anuală de precipitații căzute în orașul Constanța este
mai (>, =, <) față de cea căzută în orașul Timișoara.
b. Citește enunțurile următoare și alege pentru fiecare A (adevărat) sau F (fals):
– În județul Timiș bat vânturile de vest, care aduc precipitații.
– În județul Constanța bate crivățul care este un vânt uscat.
Activitate practică
Împreună cu colegii tăi de clasă faceți o
vizită la cea mai apropiată stație meteorologică
de localitatea natală. Observați instrumentele
cu care se măsoară: temperatura aerului,
cantitatea de precipitații căzută, direcția de
Stația meteorologică de pe Vârful Omu, Munții Bucegi
unde bate vântul. Notați aceste informații pe o
fișă. Adăugați fișa la portofoliu. De asemenea,
Vocabular realizați o fișă pe care să notați: temperaturile
medii anuale sau lunare înregistrate în județul
stație meteorologică – locul în care sunt amplasate
în care este situat orizontul local; cantitățile
instrumente pentru măsurarea principalelor
anuale de precipitații; vânturile predominate
elemente care caracterizează vremea și clima din
care se manifestă pe teritoriul județului.
regiunea respectivă 35
Adăugați această fișă la portofoliu.
Aplică
1. Între ce valori se încadrează temperaturile medii anuale înregistrate pe teritoriul județului tău? Pentru a
afla mai ușor, poți folosi „Harta climatică a României” din semestrul I de la pagina 48.
2. În ce anotimp cad pe teritoriul județului cele mai mari cantități de precipitații?
3. Ce vânturi bat pe teritoriul județului? Din ce direcție bat aceste vânturi?
Descoperă
George este foarte mândru că trăiește într-un județ cu
multe locuri deosebite, vizitate în fiecare an de numeroși
turiști. Principala atracție turistică este litoralul, adică fâșia
de uscat care se întinde în lungul țărmului Mării Negre.
Această fâșie se deosebește de restul uscatului din județ.
Aici se găsesc porțiuni de teren joase, acoperite cu nisip fin,
numite plaje, și zone de țărm mai înalte, numite faleze. În
fiecare an, zona litorală este vizitată de un număr mare de
turiști, unii veniți chiar din alte țări ale lumii pentru băile Cazinoul din Constanța
de soare sau băile în apa mării. Din acest motiv, aici s-au
dezvoltat multe stațiuni turistice.
1. Localizează pe harta de mai jos localitățile cu obiec
tivele turistice prezentate în imaginile alăturate.
2. Localizează stațiunea turistică prezentată în imaginile
alăturate. Numește și celelalte stațiuni din zona litorală.
Județul Constanța
Hartă turistică
Plajă, stațiunea Costinești

0 25 50 km
Tropaeum Traiani, Adamclisi
Vocabular
stațiune turistică – localitate care dispune de un cadru natural deosebit, favorabil odihnei, recreerii și
activităților în aer liber, de factori naturali benefici sănătății (izvoare de ape minerale) și care deține
spații pentru cazarea turiștilor și alte tipuri de dotări (pensiuni, hoteluri, restaurante etc.)
plajă – formă de relief care s-a format într-o zonă litorală prin acumularea nisipului fin
36 faleză – mal înalt și abrupt al unei mări sau al unui lac
Aplică
1. Precizează:
A. litera cu care este marcată caseta cu tipul de vegetație predominantă din județul tău:
a. stepă b. pădure de foioase c. pădure de conifere
B. literele cu care sunt marcate casetele cu tipurile de culturi agricole specifice în județul tău:
a. cereale b.
plante tehnice c. cartofi d.
vii e. livezi
C. două resurse naturale exploatate pe teritoriul județului;
D. două ramuri industriale dezvoltate pe baza acestor resurse naturale.
2. Numește două obiective turistice deosebite din județul tău.
3. Numește două stațiuni turistice din județul tău. De ce sunt ele vizitate de turiști?
Reține
Fiecare dintre județele României prezintă caracteristici geografice specifice. Relieful, clima, hidrografia,
vegetația, fauna și solurile reprezintă elementele naturale care caracterizează un anumit spațiu (localitate,
județ, regiune sau țară) și formează cadrul său natural. La acestea se adaugă caracteristici specifice
legate de așezările omenești (tip, mărime, aspect), de populație (număr, grupe de vârstă), de activitățile
oamenilor. Împreună, elementele naturale și elementele create sau introduse de om definesc geografia
acelui spațiu, respectiv geografia localității, a orizontului local sau a județului, regiunii, țării.
Descoperă
Pentru a-și cunoaște mai bine localitatea în care este situat orizontul local, George a căutat informații la
biblioteca școlii, pe internet și a vorbit într-o zi chiar cu primarul comunei. Iată ce a aflat despre localitatea
natală:
Cobadin este satul Comuna Cobadin este Satul Cobadin este situat în partea
de reșe
dință al comunei alcătuită din satele: Cobadin, central-sudică a județului Constanța,
Cobadin. Viișoara, Negrești, Conacu și la 18 km distanță de orașul Murfatlar și
Curcani. la 38 km distanță de Constanța, orașul-
municipiu reședință de județ.
Majoritatea locuitorilor Fiind reședință de comună, satul

Satul Cobadin este situat
din Cobadin au ca ocupații Cobadin are cel mai mare număr de
într-o regiune de dealuri joase,
principale cultura plantelor locuitori din comună. Populația este
ușor ondulate, ce fac parte din
(grâu, porumb, floarea-soa formată din români, turci, tătari și
Podișul Dobrogei de Sud.
relui) și creșterea animalelor romi, care trăiesc în armonie, deși au
(mai ales păsări și oi). religii, tradiții și obiceiuri diferite.
Aplică
Culege informații despre localitatea în care trăiești și realizează o scurtă caracterizare geografică a localității, 37
după modelul prezentat de George pentru localitatea Cobadin.
Recapitulare
1. Completează în căsuțe informațiile corespunzătoare:
a. Unitățile administrativ-teritoriale din țara noastră sunt
… … … … …
b. Cele mai mari unități administrativ-teritoriale sunt: …
c. … este formată din mai multe sate învecinate.
2. Precizează:
a. numele unui județ situat predominant în zona montană;
b. numele județului pe teritoriul căruia se află Delta Dunării;
c. numele județului al cărui oraș-municipiu reședință de județ se numește Baia Mare.
România
Harta
administrativă
0 50 100 km
3. Explică afirmația: București este cel mai important oraș al României.
4. ealizează un text geografic de maxim 10 rânduri, în care să caracterizezi județul în care este situat
R
38 orizontul local. Folosește în caracterizare termenii geografici din lista următoare.
Lista de termeni: activități economice, climă, comună, faună, hidrografie, oraș, relief, resurse, sat, vegetație.
Autoevaluare
Astăzi ești jurnalist de investigație și ai de realizat un articol pe tema: „Cunosc elevii din clasa a IV-a
organizarea administrativă a României?”. Pentru această investigație jurnalistică vei oferi colegilor un
chestionar, care cuprinde o serie de cerințe la care aceștia trebuie să răspundă. Centralizând răspunsurile
date de colegi, vei putea realiza articolul solicitat.
Specialiștii susțin că întotdeauna cel care pune întrebările trebuie să cunoască răspunsurile. Numai
în acest mod poate să evalueze răspunsurile primite de la persoanele chestionate. Dovedește că ești un
competent jurnalist de investigație și răspunde la cerințele chestionarului.
CHESTIONAR
Realizăm o investigație jurnalistică prin care dorim să demonstrăm faptul că elevii claselor a IV-a
cunosc aspectele legate de organizarea administrativă a României. Te rugăm să răspunzi la următoarele
cerințe:
A. Demonstrează că ai înțeles organizarea administrativă a României. Alege varianta corectă de
răspuns:
1. Numărul de județe din România este:
a. 39; b. 40; c. 41.
2. Cel mai important oraș dintr-un județ, în care se află prefectura, este declarat:
a. comună; b. oraș-municipiu cu prefectură; c. oraș-municipiu reședință de județ.
3. Mai multe sate vecine pot forma:
a. o comună; b. un județ; c. un oraș.
B. Dovedește că îți cunoști județul natal. Completează spațiile libere cu informația corespunzătoare:
1. Județul meu se numește ... și este situat în partea de ... a României.
2. Cea mai înaltă treaptă de relief din județ este reprezentată de ... .
3. Cel mai important râu din județ este ..., care se varsă în ... .
4. Orașul-municipiu reședință de județ se numește ... .
C. Demonstrează că, indiferent de regiunea în care trăiești, ești un adevărat român și cunoști cele
mai importante date geografice despre capitala țării tale. Reformulează enunțurile următoare astfel
încât să corespundă realității geografice din România.
1. Capitala României este orașul București, situat în Podișul Moldovei.
2. Orașul București este traversat de râul Argeș.
3. București reprezintă un centru politic, economic, cultural și turistic la fel ca toate orașele
României.
Îți mulțumim pentru colaborare.
Itemul A Itemul B Itemul C

Foarte bine 3 răspunsuri corecte 5-6 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte
Bine două răspunsuri corecte 3-4 răspunsuri corecte două răspunsuri corecte 39
Suficient un răspuns corect două răspunsuri corecte un răspuns corect
România – elemente de geografie regională
Test de evaluare sumativă

Citește cu atenție enunțurile următoare și alege răspunsul corect:
1. Cei mai înalți munți din Carpații Românești sunt:
a. Munții Apuseni; b. Munții Făgăraș; c. Munții Rodnei.
2. Mureșul și Oltul izvorăsc din:
a. Carpații Meridionali; b. Carpații Occidentali; c. Carpații Orientali.
3. La marginea Carpaților Orientali și a Carpaților Meridionali se întinde unitatea geografică numită:
a. Dealurile de Vest; b. Podișul Mehedinți; c. Subcarpații.
4. Prezintă un relief de dealuri foarte netede și cu înălțimi care scad spre sud unitatea geografică numită:
a. Podișul Dobrogei; b. Podișul Getic; c. Podișul Moldovei.
5. Vegetația naturală de stepă a fost înlocuită de culturi agricole în unitatea geografică numită:
a. Carpații Occidentali; b. Câmpia Română; c. Dealurile de Vest.
6. Dealurile subcarpatice sunt prielnice pentru cultura:
a. cerealelor; b. pomilor fructiferi; c. sfeclei de zahăr.
7. Din subsolul celor două unități geografice de câmpie se exploatează:
a. gaze naturale și petrol; b. petrol și minereuri feroase; c. minereuri feroase și sare.
8. Județul care înconjoară capitala României se numește:
a. Argeș; b. Dâmbovița; c. Ilfov.
9. Este situat în vestul țării județul numit:
a. Bacău; b. Constanța; c. Timiș.
10. Cele mai mici unități administrativ-teritoriale din România sunt:
a. comunele; b. orașele; c. satele.
Am terminat și eu de rezolvat acest test. A fost ușor, nu-i așa?

Geografia este materia mea preferată. Cred că și ție îți place. Proiectele
și toate materialele strânse în portofoliu ne ajută să înțelegem realitatea
din jur și să cunoaștem țara în care trăim.
„Multe din locurile frumoase pe care le-am văzut îmi revin acum, învăluite în farmecul depărtării, și parcă mă
dojenesc, unele că n-am spus destul, altele că n-am spus nimic de ele. Multe vor fi iarăși pe care nu le-am văzut încă.
Dar ceea ce se ridică mai luminos și mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasă și mai mân-
dră-ntre podoabele țării, este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit în focul atâtor suferinți,
am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cântece și înțelesul istoric al trăiniciei și stăruinții noastre pe acest pământ.”
(Alexandru Vlahuță – România pitorească)
40
UNITATEA TEMATICĂ
U4 România în Europa și pe glob
CONȚINUTURI:
• ROMÂNIA ÎN EUROPA
• EUROPA – UN CONTINENT AL PLANETEI
• TERRA – PLANETA NOASTRĂ
• TERRA – O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR
Termeni geografici:
• continent, insulă;
• ocean, mare;
• organizație europeană;
• axa Pământului;
• poli, Ecuator, emisferă;
• Sistem Solar;
• planetă, stea;
• glob geografic; planiglob.
România în Europa
Poziția geografică a României în Europa:

9.
limite și vecini
Amintește-ți Observă
Pe suprafața Pământului se găsesc întin În Europa se pot identifica mai multe întinderi care au
deri foarte mari de uscat, numite continente. caracteristici geografice comune. Acestea poartă numele de
Alege literele corecte dintre cele de mai jos regiuni și cuprind o serie de state.
și formează numele continentului pe care Analizează harta de mai jos și răspunde la următoarele
trăim: întrebări:
1. În ce parte a Europei este situat statul marcat pe hartă cu
L U E R A S O P cifra 1? Din ce regiune europeană face parte acest stat?
2. În ce parte a Europei este situată țara noastră? Din ce
Reține regiune a Europei face parte România?
Continentul pe care ne aflăm Regiunile Europei 0 500 1 000 km

se numește Europa. De aceea
spunem că România este o țară
europeană. Locuitorii Europei se
numesc europeni. Noi suntem
români pentru că trăim în România și
europeni pentru că țara noastră este
situată în Europa.
Descoperă
1. Efectuează calculele și vei afla la ce
distanță (în kilometri) este situată România
față de:
a. oceanul care mărginește Europa la
nord: (250 x 10) + 300 = ?
b. marea care mărginește Europa la
sud: 580 + 1000 – 530 = ?
c. oceanul care mărginește Europa la
vest: 5600 : 2 = ? Vocabular
d. munții care limitează Europa la est:
extremitate – limită, margine, capăt, parte extremă
(1300 x 2) + (140 x 0) = ?
2. Scrie în caiet la ce distanță este situată
România față de fiecare extremitate/limită a
Europei. Reține
3. Compară aceste distanțe și alege va România este situată în Europa Centrală. Prin poziția
rianta corectă: sa aproape centrală în cadrul continentului european,
• România este situată la distanțe aproape țara noastră se află la distanțe aproximativ egale de limita
egale față de: vestică, nordică și estică a continentului și la o distanță
42 a. estul, nordul și sudul Europei; mai mică de extremitatea sa sudică.
b. estul, nordul și vestul Europei.
România în Europa și pe glob U4
Descoperă
Citește textul de mai jos, apoi răspunde următoarelor întrebări:
Dacă rechemați în minte o imagine a hărții României, veți vedea în mijloc Carpații Românești, care intră în țară
la hotarul cu Ucraina spre a ieși apoi pe la Porțile-de-Fier, în Serbia. La sud se întinde Dunărea, care, obosită după
drumul lung prin cele zece țări europene, își varsă apele răsfirate în bătrâna mare, numită în antichitate Pontus
Euxinus.
• Ce înțelegi prin expresia „Carpații Ro Poziția geografică 0 500 1 000 km
mânești”? a României în Europa
• Câte state traversează fluviul Dunărea
de la izvoare până la vărsare?
• Cum se numea, în antichitate, Marea
Neagră?
Aplică
Analizează harta alăturată, apoi copiază
pe caiet propozițiile următoare și scrie A
(„adevărat”) sau F („fals”), pentru fiecare
enunț:
• Țările traversate de fluviul Dunărea se
numesc țări dunărene.
• Munții Carpați se află în totalitate pe
teritoriul țării noastre.
• Țările care au ieșire la Marea Neagră se
numesc țări pontice.
Reține Exersează
Poziția geografică a României 1. Localizează România pe harta murală a Europei. Precizea
în Europa se poate defini prin trei ză poziția geografică a României față de limitele Europei.
elemente naturale de importanță 2. Localizează pe harta murală a Europei Munții Carpați. Cu
europeană, incluse în teritoriul sau ajutorul hărților din Atlasul geografic, identifică țările carpatice.
la hotarele sale: Munții Carpați, Notează-le în caiet.
Dunărea și Marea Neagră. Ca 3. Urmărește pe harta murală a Europei traseul Dunării, de
urmare, România este o țară la izvoare la vărsare. Cu ajutorul hărților din Atlasul geografic,
carpato-dunăreano-pontică. identifică țările dunărene. Notează-le în caiet.
4. Cu ajutorul hărților din Atlasul geografic, identifică țările
vecine României care au ieșire la Marea Neagră. Notează-le în
Explică caiet.
1. De ce Nicolas, prietenul lui George,

a localizat foarte repede România pe harta Activitate în perechi
Europei, după ce a aflat că este o țară
carpatică, dunăreană și cu ieșire la Marea Măsurați pe harta de mai sus distanțele dintre țara noastră și
Neagră? limita vestică, respectiv nordică a Europei. Calculați distanțele
2. Precizează ce importanță au pentru reale, știind că 1 cm de pe hartă = 500 km în realitate. Comparați
România Munții Carpați, Dunărea și Marea rezultatele. Corespund rezultatele voastre cu distanțele calcu 43
Neagră. late anterior, la exercițiul 1 de la rubrica Descoperă?
România în Europa
10. Țările vecine: denumire, capitală
Amintește-ți
• Cum se numește linia imaginară care desparte teritoriul unei țări de T D P R U M
teritoriul altei țări vecine? M U R E Ș T
• Ce legătură teritorială există între România și următoarele țări: Bulgaria, P N U D A I
Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Ungaria?
Ș Ă T I S A
• În această mulțime de litere sunt ascunse numele a patru ape curgătoare
A R D U N S
din țara noastră. Descoperă aceste ape curgătoare. Ce legătură există
T E Ș M U R
între aceste ape curgătoare și țările enumerate mai sus?
Exersează Reține
1. Copiază pe caiet propozițiile de mai jos și completează Țările vecine României sunt:
spațiile punctate cu răspunsurile corecte. • Ucraina, la nord și la est;
• România are granițe naturale și convenționale cu țările: • Bulgaria, la sud;
..., ..., ... și ... . • Republica Moldova, la est;
• Singura țară vecină cu care România are în totalitate • Ungaria, la nord-vest;
graniță naturală se numește ... . • Serbia, la sud-vest.
2. Copiază pe caiet coloanele de mai jos. În coloana A sunt
notate țările vecine României, iar în coloana B punctele cardinale
și intercardinale corespunzătoare poziției lor față de România.
Asociază prin săgeți fiecare țară din coloana A cu punctul cardinal
sau intercardinal corespunzător din coloana B.
A B
Bulgaria E
Republica Moldova N
Serbia NV
Ucraina S
Observă
Ungaria SV Analizează harta alăturată și răspunde
următoarelor cerințe:
România
1. Precizează numele țărilor vecine
și țările vecine
României, marcate pe harta alăturată cu
literele A, B, C, D și E.
2. Țările se deosebesc între ele după
mărimea teritoriului. Numește țara vecină
cu cea mai mare suprafață. Numește țara
vecină cu cea mai mică suprafață.
3. Compară suprafața României cu
suprafețele țărilor vecine. Completează
propoziția de mai jos alegând din
paranteză cuvântul care exprimă
realitatea geografică prezentată pe hartă.
44 0 200 400 km După suprafață, România este o țară
de mărime (mare, medie, mică).
Amintește-ți
Fiecare țară are instituțiile sale care elaborează reguli numite legi. Aceste instituții sunt situate, de regulă, în
cel mai important oraș, care devine astfel capitala țării. Cum se numește capitala României?
Descoperă
1. Numește corpurile geometrice de mai jos, marcate cu cifre de la 1 la 5.
1 2 3 4 5
BELGRAD BUDAPESTA CHIȘINĂU KIEV SOFIA
2. În interiorul fiecărui corp geometric este notată denumirea capitalei unei țări vecine României. Scrie
pe caiet următoarele propoziții și înlocuiește numele corpului geometric, notat în paranteză, cu denumirea
capitalei.
• Capitala Bulgariei este orașul (cub).
• Orașul (paralelipiped dreptunghic) este capitala Ungariei.
• Ucraina are capitala la (con).
• Capitala Serbiei este orașul (sferă).
• Orașul (cilindru) este capitala Republicii Moldova.
Reține Ucraina
Capitalele țărilor vecine României
sunt orașele:
• Kiev, capitala Ucrainei;
• Sofia, capitala Bulgariei;
• Chișinău, capitala Republicii
Serbia
Moldova;
• Budapesta, capitala Ungariei;
• Belgrad, capitala Serbiei. Bulgaria
Aplică
Fotografiile alăturate înfățișează ima
gini din capitalele țărilor vecine. Numește Ungaria
capitala fiecărei țări.
Republica Moldova
Joc geografic
Invită-ți colegul de bancă la un joc. Pregătește cinci bilețele de dimensiuni identice. Scrie pe fiecare
bilețel unul dintre punctele cardinale sau intercardinale care marchează poziția țărilor vecine față de
România. Așază bilețele împăturite într-un săculeț. Extrageți pe rând câte un bilețel și indicați țara vecină
corespunzătoare punctului cardinal sau intercardinal extras și capitala țării respective. Câștigă cine dă cele 45
mai multe răspunsuri corecte.
Europa – un continent al planetei
11. Europa – scurtă caracterizare geografică
Observă
Europa Europa Asia
Observă imaginile alăturate, apoi copiază pe caiet propozițiile
următoare și scrie A („adevărat“) sau F („fals“) pentru fiecare enunț.
1. Continentul Europa este situat în Emisfera Nordică, adică în
jumătatea de nord a planetei Pământ. Africa
2. Continentul Europa este strâns legat de Africa, unul dintre
continentele vecine, cu care formează o singură suprafață de
uscat.
Reține Descoperă
Continentul Europa este situat Analizează harta de mai jos și răspunde cerințelor:
în Emisfera Nordică și formează, 1. Numește întinderile mari de apă care mărginesc la nord,
împreună cu Asia, continentul vecin, la vest și la sud continentul Europa.
o singură suprafață de uscat. Limita 2. Citește următoarele enunțuri. Alege din paranteze
convențională dintre cele două termenii care exprimă realitatea geografică reprezentată pe
continente este dată de Munții Ural, hartă.
de fluviul Ural, de Marea Caspică și • În relieful Europei predomină (câmpiile, munții).
de Munții Caucaz. • Cei mai mulți munți sunt situați în partea de (sud, nord)
a Europei.
3. Câteva dintre fluviile Europei sunt: Volga, Dunărea, Rinul,
Niprul. Localizează pe hartă aceste fluvii. Care dintre aceste
Vocabular fluvii se varsă în Marea Neagră?
strâmtoare – porțiune îngustă de apă 4. Cele mai mari lacuri din Europa sunt Ladoga și Onega.
care leagă două mări sau oceane Localizează-le pe hartă. În ce parte a Europei sunt situate
(uneori, pe hărți, se prescurtează str.) aceste lacuri?
Europa Reține
Harta fizică
Europa este mărginită de Oceanul
Arctic (la nord), de Oceanul Atlantic (la
vest) și de Marea Mediterană și Marea
Neagră (la sud).
Continentul Europa are un relief
variat, în care predomină câmpiile, dea
lurile și podișurile joase, adică formele
de relief cu altitudini mici (sub 500 m);
acestea ocupă mari suprafețe în estul și
în nordul continentului. Podișurile înalte
și munții, formele de relief cu altitudini
mai mari (peste 500 m), ocupă îndeosebi
partea centrală și sudică a continentului,
46 dar se găsesc munți și în partea de nord.
0 500 1 000 km
Descoperă
Citește textul următor, apoi copiază pe caiet tabelul de mai jos și completează spațiile punctate.
Ținuturile din extremitatea nordică a Europei au o climă rece, cu ierni lungi și geroase. Aici trăiesc ursul alb,
vulpea polară, iepurele polar, dar și turme de reni. De multe ori, în căutarea hranei, renii cutreieră și pădurile de
conifere situate mai la sud, în regiunile cu climă temperată mai friguroasă, unde se întâlnesc cu elani sau cu urși.
Pădurile de foioase ocupă vestul și centrul Europei și sunt populate de cerbi, lupi, vulpi și mistreți. La est, clima
temperată este mai uscată, iar pădurile lasă locul silvostepei și stepei, unde, printre ierburile mărunte se ascund
popândăii, hârciogii sau iepurii. În sudul Europei clima temperată este mai caldă, inclusiv iarna, fapt pentru care
aici se întâlnesc păduri și tufișuri veșnic verzi și animale deosebite, precum țestoasele, șacalii, scorpionii.
Clima Vegetație Faună Localizare
rece tundră (mușchi, licheni) ... extremitatea nordică
temperată mai friguroasă păduri de conifere urși, elani, hermeline nordul Europei
temperată mai ploioasă ... .... vestul Europei
temperată mai uscată stepă și silvostepă .... estul Europei
temperată mai caldă ... ... sudul Europei
Descoperă Reține
1. Completează fiecare enunț selectând răspunsul corect Datorită poziției sale geografice,
dintre cuvintele aflate în paranteză: Europa are pe cea mai mare întindere o
• Datorită reliefului și climei variate, populația Europei climă temperată, călduroasă în sud și
este răspândită (uniform, neuniform) pe teritoriul friguroasă în nord, mai ploioasă în vest
continentului. și mai uscată în est. În extremitatea
• Cea mai numeroasă populație trăiește în regiunile (joase, nordică, are o climă rece, cu veri
înalte) și cu climă (rece, temperată). scurte și cu ierni lungi și geroase.
• Popoarele Europei vorbesc (o singură limbă, numeroase În Europa sunt numeroase fluvii,
limbi). râuri și lacuri. Cele mai importante
• În Europa există (un singur stat, mai multe state). fluvii sunt Volga, Dunărea și Rinul.
2. Citește textul următor: Vegetația și fauna sunt în strânsă
„Bătrânul continent” oferă toate resursele necesare vieții a legătură cu clima și relieful.
sute de milioane de oameni. Din măruntaiele sale se exploatează
minereuri feroase și neferoase, cărbuni, petrol și gaze naturale.
Apele și pădurile completează aceste bogății atât de folositoare
Reține
industriei. Câmpiile, dealurile și podișurile poartă o dulce povară:
grâne aurii, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și livezi doldora de Europa este un continent bine
fructe. În partea sa sudică, se întind mândre plantații de viță-de-vie, populat, cea mai numeroasă popu
alături de măslini, portocali, lămâi. lație înregistrându-se în partea sa
• Numește resursele naturale menționate în text. centrală și în cea de vest. Popoarele
• Numește ramurile industriale care se dezvoltă pe baza Europei vorbesc numeroase limbi și
acestor resurse naturale. aparțin mai multor religii. În Europa
• Ce plante se cultivă în Europa? sunt peste 40 de țări, foarte diferite
ca întindere și număr de locuitori.
Pe continentul european există o
mare varietate de resurse naturale.
Multe dintre țările europene se nu
mără printre cele mai dezvoltate țări
47
Plantație de măslini Măsline și ulei de măsline
ale lumii.
12. Europa și România – elemente comune
Amintește-ți
• Care este cea mai înaltă treaptă de relief din țara noastră? Unde se varsă majoritatea râurilor din țara
noastră? Ce legătură există între Marea Neagră și România?
• Reformulează următorul enunț, astfel încât să corespundă realității geografice:
Prin poziția sa geografică în cadrul Europei, România este o țară est-europeană.
Descoperă
1. Copiază în caiet propozițiile următoare. Analizează hărțile de mai jos și scrie A („adevărat“) sau F („fals“)
pentru fiecare enunț.
• Ca urmare a poziției sale geografice, pe teritoriul României predomină caracteristicile central-europene
de climă și vegetație.
• Munții Carpați reprezintă un important lanț muntos european, cuprins între Munții Alpi și Munții
Balcani.
• Dunărea străbate Europa de la est la vest și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă.
2. Citește textele de mai jos și răspunde următoarelor cerințe:
„Lanțul Munților Carpați îmbracă o parte din Europa Centrală. Acești munți alcătuiesc o parte din relieful mai
multor țări, care au în acest fel un caracter carpatic.”
Dunărea „este partea care ne ține în legătură cu popoarele din apusul și centrul Europei și tot ea ne deschide
calea [...], pentru schimbul produselor țării și muncii poporului, cu produsele țărilor celor mai îndepărtate.“
(Grigore Antipa – Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice)
• Ce înseamnă țară carpatică?
• Cum realizează Dunărea legătura României cu țările din vestul și centrul Europei?
Spațiul geografic european Spațiul geografic

al României
0 100 200 km
Vocabular
lanţ muntos – șir neîntrerupt de munţi care
se desfăşoară pe o suprafață întinsă, pe o
48 0 500 1 000 km anumită direcţie
Reține
Spațiul geografic românesc face parte din spațiul geografic european. Ca urmare, România prezintă o
serie de elemente comune cu Europa, atât din punct de vedere al caracteristicilor sale naturale, cât și sub
aspect economic, social, cultural etc.
Prin poziția sa geografică, România are clima temperată specifică Europei, vegetația și fauna comune
cu Europa Centrală. Prin Carpați și Dunăre se realizează legătura strânsă a României cu vestul și centrul
Europei.
Istoria neamului românesc este legată direct sau indirect de istoria popoarelor europene.
Limba română face parte din grupul limbilor romanice (latine), alături de limbile franceză, portugheză,
spaniolă, italiană etc., specifice unor popoare din Europa vestică și sudică.
România are relații de colaborare în domeniile economiei, științei, educației, culturii cu majoritatea
statelor din Europa și face parte din diferite organizații ale statelor europene.
Aplică
1. Analizează cele două grafice de mai jos și precizează
cu ce literă este marcat graficul care indică faptul că două
treimi din Munții Carpați se află pe teritoriul României.
ții Românești ții Românești
Carpa Carpa
Munții Munții
Munții Tatra, parte a lanțului carpatic
Carpați Carpați
A B
2. Fluviul Dunărea are o lungime totală de 2 860 km.
Întră în țară la vest de localitatea Baziaș și se varsă în
Marea Neagră printr-o frumoasă deltă. Traseul Dunării pe
teritoriul României are o lungime de 1 075 km. În România,
Dunărea aproape de izvoare
Dunărea parcurge din lungimea sa totală:
a. 25%; b. între 25% și 50%; c. 50%.
Exersează
România este un stat european cu o întindere de mă
rime medie. Să presupunem că reprezentăm suprafața
Europei printr-un pătrat galben și suprafața României
printr-un pătrat roșu, ca în desenele de mai jos. Având
în vedere întinderea Europei și a României, care desen ar Dunărea la intrarea în România
reprezenta corect cele două spații geografice?
Portofoliu
Realizează pentru portofoliu o compunere cu
titlul România, țară europeană, în care să prezinți
elementele comune celor două spații geografice: 49
a. b. Europa și România.
13. Uniunea Europeană
Amintește-ți
• La orele de Educație civică ai învățat despre apartenență. Precizează locurile de
apartenență în care te integrezi ca persoană.
• Ce reprezintă drapelele alăturate?
• Ce semnificație prezintă pentru noi, românii, data de 9 mai și cea de 1 decembrie?
Ce sărbătorim în aceste zile?
Descoperă
1. Citește textul următor, apoi răspunde cerințelor:
La 9 mai, în anul 1950, un important om politic din Franța a îndemnat popoarele europene să-și unească
resursele pentru a reconstrui Europa, care era răvășită după cel de-al Doilea Război Mondial.
În anul 1951, șase state europene se reunesc într-o organizație care astăzi poartă numele de Uniunea Europeană.
La această organizație au aderat treptat mai multe state europene, inclusiv România.
În ce an a fost propusă crearea unei organizații în Europa? De ce era necesară o asociere a statelor europene?
2. Harta de mai jos prezintă statele membre ale Uniunii Europene și anul aderării.
a. Identifică cele șase state europene care au pus bazele acestei organizații, numite și state fondatoare.
b. În ce an a devenit România stat membru al Uniunii Europene?
c. Identifică toate statele membre în Uniunea Europeană și completează, pe caiet, un tabel cu statele
membre ale Uniunii Europene și anul aderării.
Formarea și evoluția Uniunii Europene
50 0 250 500 km
Reține
Uniunea Europeană este o organizație care are
drept scop asigurarea păcii și colaborarea dintre statele
sale membre, pentru bunăstarea populației.
Înființarea acestei organizații a fost propusă la
data de 9 mai 1950 de un important om politic din
Franța. Ziua de 9 mai a devenit astfel Ziua Europei
și este sărbătorită în toate țările Uniunii. Această
organizație cuprinde în prezent 28 de state.
România a devenit membră a Uniunii Europene la
Parlamentul European data de 1 ianuarie 2007.
Sediul central din Strasbourg (Franța)
Uniunea Europeană are o serie de instituții din
care fac parte reprezentanți ai fiecărei țări membre.
Cele mai importante sunt: Parlamentul European,
Consiliul European și Comisia Europeană.
Integrarea în Uniunea Europeană este un proces
politic și economic deschis tuturor țărilor europene.
Aplică
1. Câte state europene sunt astăzi membre ale Uniunii
Europene?
Parlamentul European
Sediul din Bruxelles (Belgia)
2. Numește țările vecine României care fac parte din
Uniunea Europeană.
3. Numește principalele instituții ale Uniunii Europene.
În ce state își au sediile aceste instituții? Localizează aceste
state pe harta murală a Europei.
Exersează
Localizează pe harta murală a Europei următoarele
state: Austria, Germania, Franța, Ucraina, Ungaria.
a. Numește statul care nu face parte din Uniunea
Europeană.
Comisia Europeană b. Numește statele traversate de fluviul Dunărea.
Bruxelles (Belgia) c. Numește orașul-capitală al fiecărui stat.
Explică Portofoliu
Deviza Uniunii Europene este „Unitate în Realizează pentru portofoliu
diversitate”. Statele Uniunii Europene, deși se o planșă care să cuprindă ima
deosebesc prin geografie, istorie și cultură, gini din statele membre ale
împărtășesc o serie de valori comune: democrația, Uniunii Europene.
egalitatea, respectul față de legi și față de drepturile
omului.
Explică deviza Uniunii Europene. 51
Terra – planeta noastră
14. Terra – caracteristici generale
Amintește-ți
În clasa a II-a, la Matematică și explorarea mediului, și acum, în clasa a IV-a, la Științe, ai aflat multe lucruri
interesante despre planeta noastră. Citește enunțurile următoare și alege varianta corectă de răspuns pentru
fiecare:
1. Planetele sunt corpuri cerești:
a. cu lumină și căldură proprie; b. fără lumină și căldură proprie.
2. Planeta noastră se numește:
a. Pământ sau Lună; b. Pământ sau Terra.
Observă Descoperă
1. Numește obiectele din imaginea 1. Cu 1. Să ne închipuim că prin centrul Pământului, de la
care dintre aceste obiecte se aseamănă ca formă nord la sud, trece o linie imaginară. Aceasta se numește
planeta noastră? Ce formă are Pământul? axa terestră sau axa Pământului (imaginea A). Punctele
2. Imaginile 2 și 3 prezintă un vapor apropiin imaginare situate acolo unde axa străpunge suprafața
du-se de țărm, respectiv un vapor la țărm. De Pământului se numesc polii geografici.
ce atunci când vapoarele se apropie de țărm Știind ce punct cardinal indică Steaua Polară, alege
observăm mai întâi părțile de sus ale vaporului și enunțul care prezintă corect realitatea geografică:
apoi, pe măsură ce se apropie, observăm vaporul a. Polul situat spre Steaua Polară se numește
în întregime ? Polul Nord, iar cel opus, Polul Sud;
b. Polul situat spre Steaua Polară se numește
1
Polul Sud, iar cel opus, Polul Nord.
2. Cercul imaginar situat la mijlocul suprafeței
Pământului, la distanță egală între cei doi poli se
numește Ecuator (imaginea B). Alege enunțul care
prezintă corect realitatea geografică:
a. Ecuatorul împarte Pământul în două părți
2 3
egale numite emisfere;
b. Ecuatorul împarte Pământul în trei părți egale
numite emisfere.
Polul Nord
A B
Ec u ato r
Polul Sud
Reține
Planeta Pământ, numită și Terra, are o formă de sferă, puțin turtită la poli și bombată la mijloc (la
Ecuator). Datorită formei sale, Pământul este încălzit diferit. Temperatura aerului scade de la Ecuator
spre poli. Încălzirea diferențiată a Pământului este de foarte mare importanță atât pentru viața oamenilor,
52 a plantelor și a animalelor, cât și pentru desfășurarea multor fenomene pe Pământ.
Aplică
A Polul Nord
Amintește-ți de la orele de Matematică noțiunile de „paralel” și de
„perpendicular” și, de asemenea, noțiunile învățate despre unghiuri.
Privește imaginea marcată cu litera A. Razele Soarelui, care pot fi
considerate ca niște drepte paralele, cad perpendicular pe suprafața razele Ecuator
Pământului în zona Ecuatorului. Ce fel de unghiuri formează cu Soarelui
suprafața terestră? În această zonă temperatura este mai ridicată.
Ce fel de unghiuri formează razele Soarelui cu suprafața Pământului
pe măsură ce ne îndepărtăm de Ecuator spre poli? Spre poli căldura
Polul Sud
primită de suprafața Pământului crește sau scade?
Descoperă B
1. În imaginea marcată cu litera B sunt prezentate Terra
planetele Sistemului Solar, ordonate de la cea mai
mare la cea mai mică. Ce loc ocupă Terra, după mărime,
între planetele din Sistemul Solar?
2. În comparație cu cele mai mari planete din
1 2 3 4 5 6 78
Sistemul Solar, Terra pare foarte mică. În realitate, Terra
este o planetă de mărime medie. Să ne imaginăm o
linie care înconjoară Pământul la mijloc, adică la Ecuator. Efectuează calculul și vei C
afla câți kilometri măsoară această linie.
8 015 x 5 = ?
3. Ai învățat la Matematică despre aria unei suprafețe. Să presupunem că
acoperim planeta noastră cu o rețea de pătrate, ca în imaginea C. Fiecare pătrat
are latura de 10 km. Efectuează calculul și vei afla câte sute de mii de pătrate cu
latura de 10 km îmbracă planeta. Aceasta este suprafața (sau aria) Pământului.
250 x 2 + 10 = ?
Amintește-ți
Mult timp, oamenii au crezut că Pământul stă fix și că atât
Soarele, cât și planetele se rotesc în jurul său. Tu ai aflat că
această părere era greșită și că, de fapt, Pământul și celelalte
planete se rotesc în jurul Soarelui. Imaginea alăturată prezintă
mișcările efectuate de planeta noastră în cadrul Sistemului
Solar. Numește aceste mișcări. Ce durată are fiecare mișcare?
Reține
Explică
Pământul este o planetă de mărime medie. Ca și
În secolul al XVI-lea, un mare navigator, celelalte planete ale Sistemului Solar, Pământul efectuează
numit Magellan, a organizat o expediție. o mișcare de rotație în jurul axei sale și o mișcare de rotație
Cinci corăbii au plecat dintr-un port euro în jurul Soarelui. Datorită formei și a mișcării sale în jurul
pean și au înconjurat planeta, străbătând Soarelui, suprafața Pământului este neuniform încălzită.
mai multe mări și oceane. După trei ani plini Astfel, în fiecare emisferă se formează o zonă caldă în
de peripeții, o corabie a revenit în același vecinătatea Ecuatorului, o zonă rece în jurul polului și între
port. A fost prima expediție în jurul lumii. ele o zonă temperată. 53
Ce a demonstrat?
Terra – planeta noastră
15. Continentele și oceanele Terrei
Observă
Privește imaginea alăturată. Așa arată planeta noastră văzută din cosmos. Se poate
observa forma sa sferică. Primii cosmonauți au numit-o și ,,Planeta albastră”. De ce
Terrei i se mai spune și ,,Planeta albastră”?
Descoperă
1. În graficul alăturat este reprezentată întinderea uscatului și a apei pe suprafața
Pământului. Analizează desenul și răspunde următoarelor cerințe:
•
Marile întinderi de uscat, numite continente, reprezintă din suprafața
Pământului:
a. sub 25 %; b. 25 %; c. puțin peste 25%.
•
Întinderile imense de apă sărată numite oceane ocupă din suprafața
Pământului:
a. 50 %; b. 75 %; c. aproape 75%.
2. Aceasta este o hartă a întregului Continentele și oceanele Terrei 0 2 000 4 000 km

Pământ. Compară scara acestei hărți cu
scara la care a fost realizată harta fizică Oceanul Arctic
a Europei de la pagina 46. Pentru care

hartă dimensiunile reale ale elementelor
reprezentate au fost micșorate de mai America
Europa
Asia
de Nord
multe ori? De ce?
3. Citește următoarele denumiri geo
Oceanul Oceanul Oceanul
grafice: Africa, Arctic, America de Nord, Africa
Ecuator Oceanul Ecuator
America de Sud, Antarctica, Asia, Atlantic, America Indian
Atlantic
Australia, Indian, Pacific. Analizează harta Pacific de Sud
Australia
Pacific
alăturată, identifică ce reprezintă fiecare

denumire și completează în caiet un tabel
asemănător:
Continente Oceane Antarctica
..... .....
Reține
Continentele reprezintă cele mai mari întinderi de uscat ale
planetei noastre. Continentele sunt: Europa, Asia, Africa, America
Polul Sud de Nord, America de Sud, Australia și Antarctica. Ele sunt înconjurate
de apa oceanelor și a mărilor. Oceanele reprezintă cele mai mari
întinderi de apă sărată. Cele patru oceane de pe Terra sunt: Pacific,
Atlantic, Indian și Arctic. Întinderile de apă sărată, de dimensiuni mai
reduse decât oceanele, se numesc mări. Toate oceanele și mările
54 comunică între ele și formează împreună Oceanul Planetar.
Antarctica
Aplică
Analizează harta de la pagina alăturată și răspunde următoarelor cerințe:
1. Numește continentele traversate de Ecuator.
2. Care continente sunt situate în întregime în emisfera nordică? Dar în emisfera sudică?
3. Reformulează enunțurile următoare astfel încât să prezinte realitatea geografică observată pe hartă:
• Continentul Africa se află situat în nordul Europei.
• Oceanul Pacific mărginește continentele America de Nord, America de Sud, Europa și Australia.
• La sudul Asiei se întinde Oceanul Atlantic.
• Oceanul Arctic este situat în emisfera sudică.
• Antarctica este înconjurată de oceanele Pacific, Arctic și Indian.
Descoperă
1. Să presupunem că acoperim fiecare continent cu o rețea de pătrate, ca în
imaginea alăturată. Fiecare pătrat are latura de 10 km. În tabelul de mai jos sunt
notate câte sute de mii de pătrate cu latura de 10 km acoperă fiecare continent. Ele
reprezintă aria (adică suprafața) fiecărui continent.
Suprafața/Aria (în sute de mii de • Cum se numește continentul care ocupă cea
Continentul mai mare întindere?
pătrate cu latura de 10 km)
Europa 10 • Scrie în caiet continentele, în ordinea
Asia 44 descrescătoare a suprafeței.
Africa 30 • Ce loc ocupă Europa, ca întindere, între
America de Nord 24
America de Sud 18 continentele lumii?
Australia 8 • Localizează pe harta murală a lumii fiecare
Antarctica 13 continent, în ordinea notată pe caiet.
2. Fiecare pătrat din imaginea alăturată semnifică, în mod simbolic,
întinderea unui ocean. Literele indică oceanele, după cum urmează:
a – Oceanul Indian; b – Oceanul Pacific; c – Oceanul
Arctic; d – Oceanul Atlantic.
• Numește oceanul cu cea mai mare întindere.
• Scrie în caiet oceanele, în ordinea crescătoare a întinderii.
Cum se numește cel mai mic ocean?
• Localizează pe harta murală a lumii fiecare ocean, în ordinea a. b. c. d.
notată pe caiet.
3. Identifică pe harta murală a Europei mările care mărginesc continentul. Cu ce ocean comunică fiecare?
Descoperă pe harta murală a lumii și alte mări.
4. Observă, cu atenție, harta
de la pagina anterioară. În partea Reține
de NE a Americii de Nord se află
o suprafață mai mică de uscat, Pe lângă continente, care reprezintă cele mai mari întinderi de
înconjurată de ape. Aceasta este uscat de pe Pământ, există și întinderi mai mici de uscat, înconjurate
o insulă, la fel ca suprafața mai din toate părțile de apă. Acestea se numesc insule.
mică de uscat din partea de SE a
Africii. Identifică pe harta murală
a lumii aceste insule. Cum se Portofoliu
numesc? Ce insule sunt situate
în apropierea Europei și aparțin Realizează un pliant de prezentare a continentelor și a oceanelor de 55
continentului nostru? pe Terra. Folosește texte scurte și ilustrații.
Terra – o planetă a Sistemului Solar
Terra, o planetă a Sistemului Solar

16.
Planiglobul – imaginea Terrei
Amintește-ți
În clasa a II-a, la Matematică și explorarea mediului și acum, în clasa a IV-a, la Științe, ai aflat multe lucruri
interesante despre Sistemul Solar. Ce corpuri alcătuiesc Sistemul Solar?
Observă
Imaginea marcată cu 1 prezintă schematic Sistemul Solar. 1
Analizează această imagine și răspunde următoarelor cerințe:
1. Copiază pe caiet propozițiile următoare și scrie A
(„adevărat“) sau F („fals“) pentru fiecare enunț.
• Soarele este cel mai mare corp din Sistemul Solar. rcu
r
Me
• Soarele este un corp ceresc cu lumină și căldură
r ra
proprie. Ven
u s Te
• Planetele primesc lumină și căldură de la Soare.
rte
• Soarele se rotește în jurul fiecărei planete. Ma
rn
tu
2. Numește planetele Sistemului Solar. Numărând de la
Sa
Soare, a câta planetă este Terra? Între ce planete este situată ter
Jupi
Terra?
3. Cum se numește cea mai mare planetă din Sistemul un
us pt
Solar? Dar cea mai mică? Ur
an Ne
4. Care planetă primește cea mai redusă cantitate de

lumină și de căldură? De ce?
Reține Descoperă
Planeta noastră, Terra, face parte din Imaginea 2 prezintă Soarele, Pământul și Luna.
Sistemul Solar, fiind a treia planetă, ca distanţă, 1. Precizează cu ce literă este marcat fiecare
faţă de Soare. dintre aceste corpuri cerești.
Sistemul Solar este alcătuit din Soare, 2. Citește enunțul următor și alege, din paranteză,
planete, sateliți și alte corpuri cerești. Planetele termenul care exprimă realitatea observată în
sunt corpurile cerești care se rotesc, pe orbite imagine:
proprii, în jurul Soarelui. Sateliții sunt corpurile Soarele pare de aceeași mărime cu Luna pentru
cerești care se rotesc în jurul planetelor. Satelitul că este situat la o distanță mult mai (mică, mare) de
Pământului este Luna. Pământ față de Lună.
Soarele este steaua Sistemului Solar. Stele 2
sunt corpuri cerești cu lumină și căldură proprie. B
A
Vocabular
orbită – drumul pe care un corp ceresc îl parcurge C
56 în spațiul cosmic
Observă a b
Din timpuri străvechi, oamenii au fost interesați

să găsească anumite modalități de a reprezenta cât
mai exact întreaga suprafață a Pământului. Astfel au
apărut globul geografic și harta.
Observă imaginile a și b. Așa arătau un glob geo
grafic și o hartă a Terrei, cu multe sute de ani în urmă.
Observă imaginile c și d. Așa arată globul geografic și
harta cu întreaga suprafață a Terrei pe care le folosești c d
tu astăzi.
• Care dintre aceste două moduri de reprezentare
ale Terrei redă cel mai exact forma acesteia?
• Cum se numește harta care redă în întregime
suprafața Terrei? Planiglob
Reține
Reprezentarea suprafeței planetei noastre se realizează cu ajutorul globului geografic și al hărții.
Globul geografic redă imaginea exactă, reală a formei Terrei.
Harta care redă imaginea suprafeței Terrei în întregul ei se numește planiglob. Acesta are o formă
asemănătoare unui cerc turtit. Pe lângă planiglob, se mai folosește și planisfera, adică o hartă a Terrei în
formă de dreptunghi.
1 2
Aplică
1. Citește următoarele enunțuri. Ordo
nează enunțurile astfel încât să prezinți
trecerea de la spațiul de locuire al Dariei,
la Terra, spațiul de locuire al tuturor oame
nilor și respectiv la locul Terrei în spațiul
cosmic.
a. Europa reprezintă unul din conti Oceanul Arctic
3 4
nentele Terrei.
Asia
b. Timișoara este un oraș al României.

America
de Nord Europa
c. Terra este o planetă din Sistemul Oceanul Oceanul

Africa Oceanul
Solar.
Ecuator Oceanul Ecuator
America Atlantic Indian

Pacific de Sud Pacific
d. România este un stat european.

Australia
e. Daria locuiește în orașul Timi

șoara. Antarctica
f.
Sistemul Solar este alcătuit din 5 6
Soare, planete, sateliți și alte
corpuri cerești.
2. Ordonează imaginile și reprezentă
rile alăturate, astfel încât să indice trecerea
succesivă de la orizontul apropiat și local
la planeta Terra, o planetă a Sistemului 57
Solar.
România în Europa și pe glob
Recapitulare
S-a întâmplat un lucru îngrozitor!!! Cipul de memorie al lui Zoom s-a blocat. Săracul Zoom... ne-a prezentat
tot anul școlar numai informații deosebite, dar acum are pierderi de memorie și se încurcă rău de tot. Vorbește
despre România în Europa și pe glob, dar face multe greșeli geografice. Ajută-l pe Zoom să-și recapete memoria,
oferindu-i informațiile adevărate din punct de vedere geografic și corectându-i informațiile greșite.
1. eformulează enunțurile de mai jos, scrise de Zoom, astfel încât să corespundă realității geografice
R
studiate. Scrie, pe caiet, enunțurile corecte.
Țara noastră se numește Uniunea Europeană. Este așezată în nordul Europei, având ieșire la Marea
Neagră. Se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu Ungaria și Serbia și la sud cu Republica Moldova. La est,
fluviul Dunărea formează granița României cu Bulgaria. Capitala statului Bulgaria este orașul Budapesta.
2. Amintește-i lui Zoom principalele caracteristici geografice ale Europei. Realizează un text geografic, de
maxim 10 rânduri, în care să caracterizezi, pe scurt, continentul Europa, folosind termenii și denumirile
geografice din lista următoare.
Lista de termeni: păduri, populație, relief, state, temperată, Câmpia Europei de Est, Dunărea, Munții Alpi,
Munții Carpați, Volga.
3. Ajută-l pe Zoom să-și recapete memoria. Amintește-i ce reprezintă Uniunea Europeană, care sunt statele
membre. Folosește tabelul din caiet cu statele membre din Uniunea Europeană și planșa realizată pentru
portofoliu, cu imagini din aceste state.
4. ând a avut cipul de memorie stricat, Zoom a realizat desenele de mai jos. Încearcă să-și amintească
C
elementele geografice de bază, dar nu mai știe care desen este corect. Alege desenul care prezintă
corect aceste elemente și explică răspunsul tău.
a b c
Polul Sud Ecuator Ecuator
Ecuator uscat apă Polul Sud Polul Sud
5. Z
oom își amintește următoarele denumiri geografice de continente, oceane și planete: Mercur,
Africa, Pacific, Antarctica, Arctic, Marte, Asia, Jupiter, Atlantic, Australia, Indian, Saturn. Dar nu mai știe
ce reprezintă fiecare denumire! Copiază în caiet aceste denumiri geografice sub formă de coloane:
în prima coloană notează continentele, în a doua coloană oceanele și în a treia coloană planetele
Sistemului Solar.
58
Autoevaluare
În săptămâna dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare din cadrul programului numit „Școala
altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, în școala unde învață Daria s-a organizat pentru elevii claselor a
IV-a concursul „România – Europa – Terra”. Daria a participat cu mult drag la acest concurs și, spre marea ei
bucurie, a câștigat premiul I. Subiectele nu au fost dificile, iar tot efortul depus pentru realizarea proiectelor și a
portofoliului i-a fost din plin răsplătit. Iată subiectele primite de Daria la concurs. Demonstrează că meritai și
tu premiul I dacă ai fi participat la acest concurs.
1. Copiază, pe caiet, enunțurile următoare și completează-le cu răspunsurile corecte:

a. România se aseamănă prin climă, vegetație, faună cu partea ... a Europei.
b. România se învecinează la vest cu Ungaria, stat cu capitala în orașul numit ... .
c. Europa are, în partea de vest, o largă deschidere la Oceanul ... .
d. Continentul cu cea mai mare întindere se numește ... .
e. Oceanul cu cea mai mare întindere se numește ... .
f. ... este o hartă care prezintă întreaga suprafață a Terrei.
2. Scrie, pe caiet, răspunsurile la următoarele cerințe:

a. Ce formă are planeta noastră?
b. Care sunt corpurile cerești care alcătuiesc Sistemul Solar?
c. Ce reprezintă Uniunea Europeană?
3. Î ți propunem o călătorie imaginară pe traseul marcat, pe harta de mai jos, cu linie roșie. Săgețile indică
direcția de deplasare. Plecăm din orașul București, marcat cu litera A și dorim să ajungem în localitatea
marcată cu litera B.
Urmărește traseul și înlocuiește li
terele din paranteze cu denumirea co
res punzătoare a continentului sau a
oceanului traversat, conform sensului A
de deplasare. Scrie, pe caiet, traseul
complet al acestei călătorii.
Conform traseului, în această călă
torie urmează să traversăm continente
și oceane. Ordinea acestora este: Europa B
– ...(a)... – ...(b)... – Oceanul Pacific – Ame
rica de Sud – ...(c)... – Antarctica – ...(d)...
– ...(e)... – Asia – Oceanul Pacific – ...(f )... .

Foarte bine 5-6 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte 5-6 răspunsuri corecte
Bine 3-4 răspunsuri corecte două răspunsuri corecte 3-4 răspunsuri corecte 59
Suficient două răspunsuri corecte un răspuns corect două răspunsuri corecte
Recapitulare și evaluare finale
Călătoria noastră prin universul fascinant și extrem de divers al
realității înconjurătoare se apropie de final. Împreună ne-am dezvoltat
cunoștințele și deprinderile de a observa, de a descoperi, de a analiza
și explica lumea din jur. Am învățat să cunoaștem și să respectăm
diversitatea naturală și umană. Știm mai multe și suntem mai buni!
Caietul de notițe, proiectele și portofoliul consemnează pas cu
pas activitățile și experiențele noastre de învățare. Am pornit de la
cunoașterea orizontului apropiat și local și, treptat, universul cunoașterii
s-a extins până la întreaga planetă. Să parcurgem împreună jurnalul
călătoriei noastre.
JURNAL DE CĂLĂTORIE
I. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL, REGIUNEA ÎNCONJURĂTOARE
1. Copiază pe caiet enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu informațiile corespunzătoare:
Mă numesc … și sunt elev în clasa a … la Școala … . Locuiesc pe strada … din … . Acesta este spațiul pe
care îl consider orizontul … .
2. În imaginea alăturată este prezentat planul locuinței lui Bogdan.

a b c
Identifică, după descrierea de mai jos, încăperile care formează locuința
lui Bogdan, notate pe plan cu literele a, b, c, d și e.
Ușa de intrare în locuință este orientată spre sud. Camera lui Bogdan f
este situată în partea de N a casei, ușa de la intrarea în camera sa fiind

situată la V de ușa de intrare în bucătărie. Bucătăria este amplasată la d e
est de baie, care are un perete comun cu camera lui Bogdan. Cum intri
în casă, camera părinților este situată în partea dreaptă, adică la sud de
bucătărie. Camera de zi este situată la sud de camera lui Bogdan, adică este prima încăpere, pe stânga,
cum intri în locuință. Locuința lui Bogdan are un hol mare, din care se intră în fiecare încăpere.
3. FIȘA ORIZONTULUI LOCAL ȘI A REGIUNII ÎN CARE ACESTA ESTE SITUAT

Copiază această fișă pe caiet și completează spațiile libere cu informațiile corespunzătoare:
Numele localității natale: … . Numele județului natal: … . Numele regiunii: … .
Caracteristici naturale legate de: Caracteristici introduse de om legate de:

• relief: … • populația din localitate, județ, regiune: ...
• climă: … • așezările urbane (orașe, orașe municipiu, orașul muni
• ape: … cipiu reședință de județ): ...
• specii de plante: … • așezările rurale (comune, sate, felul cum sunt așezate
• specii de animale: … gospodăriile ș.a.): ...
• soluri: … • activități economice specifice (agricole, industriale,
60 • resurse naturale: … căi de comunicație etc.): ...
II. ROMÂNIA ESTE O ȚARĂ EUROPEANĂ, IAR EUROPA ESTE UN CONTINENT AL PLANETEI
1. S crie o scrisoare pentru un elev de aceeași vârstă cu tine care locuiește în Cairo, un mare oraș din
Africa. Descrie poziția geografică a României în Europa și în lume, folosind următorii termeni geografici:
carpato-dunăreano-pontică, continent, emisferă, granițe naturale și convenționale, punct cardinal, vecini.
2. e harta alăturată sunt marcate cu litere de la A

P
la H unități geografice sau diviziuni ale acestora,
cu cifre de la 1 la 6 cele mai importante râuri și cu
numere de la 7 la 15 cele mai importante orașe.
a. Scrie, pe caiet, denumirea acestor elemente
geografice specifice spațiului românesc.
b. Scrie, pe caiet, litera sau numărul cu care este
marcat pe hartă:
- orașul-capitală al țării noastre;
- râul care formează graniță naturală;
- orașul-port maritim;
- orașul port la Dunăre;
0 160 320 km
- cel mai mare oraș din vestul țării.
3. ând a avut probleme la cipul de memorie, Zoom a tăiat harta

C a b
Europei, crezând că este la ora de Arte vizuale și abilități practice și
trebuie să confecționeze mărțișoare. Când și-a dat seama de isprava
sa, Zoom a lipit bucățile pe un carton și a refăcut harta Europei.
Reconstituie și tu harta Europei. Desenează, pe caiet, un dreptunghi
și împarte-l în patru părți egale, ca în desenul de mai jos. Notează în
c d
locul fiecărui număr litera corespunzătoare fragmentului de hartă,
asftel încât să obții imaginea corectă a hărții.
1 2
3 4
III. TERRA ESTE PLANETA OAMENILOR ȘI O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR
1. Scrie un articol pentru revista școlii în care să prezinți:

• forma, mărimea, mișcările Terrei și modificările observabile în realitatea înconjurătoare generate de
aceste mișcări;
• continentele și oceanele lumii.
2. Explică de ce:
a. Terra este o planetă; b. pe Mercur temperaturile sunt foarte ridicate.
3. Imaginează-ți că reprezentăm simbolic, prin cercuri de diferite 3

2
dimensiuni, locurile călătoriei noastre: orizontul local și regiunea
în care acesta este situat, România, Europa, Terra, Sistemul Solar,
ca în imaginea alăturată. Stabilește ordinea exactă a cercurilor, 5
astfel încât să redea traseul călătoriei noastre geografice din
4 61
acest an școlar, de la orizontul local la Sistemul Solar. 1
Știai că…
ROMÂNIA este Andorra La Vella (capitala statului Andorra),
• cea mai mare înălțime este în Vârful Moldoveanu aflată în Munții Pirinei, la o altitudine de 1 070 m,
(2 544 m)? adică aproximativ la aceeași înălțime ca orașul
• cel mai înalt deal este Dealul Chiciora, din Subcar Predeal?
paţii Getici (1 218 m)?
• cea mai înaltă câmpie este Câmpia Piteștilor, din TERRA
Câmpia Română (300 m)? • cea mai mare înălțime este în vârful Everest
• cea mai ridicată temperatură înregistrată pe sau Chomolungma, din Munții Himalaya (Asia)
teritoriul țării noastre a fost de 44,5°C, în localitatea (8 848 m)?
Ion Sion, situată lângă orașul Brăila, la data de • cea mai întinsă câmpie este Câmpia Amazonului,
10 august 1951? din America de Sud?
• cel mai lung râu care are atât izvoarele cât și gura de • cele mai lungi fluvii sunt Nilul (6 671 km) și Amazonul
vărsare pe teritoriul României este Oltul (615 km)? (6 437 km)?
• cel mai adânc lac natural din Munții Carpaţi este • cel mai întins lac este Marea Caspică (are o întindere
lacul Zănoaga, din Carpații Meridionali (cu o adân mult mai mare decât România)?
cime de 29 m)? • cel mai întins stat este Rusia (se întinde pe două
• cea mai nordică localitate este Horodiştea, din continente: Europa și Asia)? Suprafața sa este de
județul Botoşani? 71 de ori mai mare decât suprafața României!
• cea mai sudică localitate este Zimnicea, din județul
Teleorman? SISTEMUL SOLAR
• cea mai vestică localitate este Beba Veche, din • cel mai mare corp ceresc este Soarele (de aproape
județul Timiş? 110 ori mai mare decât planeta noastră, Terra)?
• cea mai estică localitate este Sulina, din județul • cea mai mică planetă este Mercur (de aproape trei
Tulcea? ori mai mică decât Terra)?
• oraşul situat la cea mai mare înălțime este Predeal • planeta cu cea mai scurtă durată a mișcării de
(1 060 m), aflat pe Valea Prahovei? rotație în jurul axei sale este Jupiter (mai puțin de
• oraşul situat la cea mai mică înălțime este Sulina, 10 ore)?
aflat în Delta Dunării la o altitudine de 4 m? • planeta cu cea mai lungă durată a mișcării de rotație
• cea mai veche cale ferată este sectorul Oraviţa- în jurul Soarelui este Neptun (durata de rotație în
Baziaş, construit în anul 1856? jurul Soarelui este de aproape 165 de ani)?
EUROPA
• cea mai mare înălțime este în Vârful Elbrus, partea
europeană a Munților Caucaz (5 642 m)?
• cel mai lung fluviu este Volga (3 690 km)?
• cel mai întins lac este lacul Onega de pe teritoriul
Rusiei?
• cel mai mare port fluvial este Duisburg, pe fluviul
Rin (Germania)?
• cel mai mare port maritim este Rotterdam din
Olanda?
• cel mai mic stat din Europa și de pe Pământ este
Vatican, situat în capitala Romei, Italia (cu o în
62 tindere asemănătoare unui cartier)?
• capitala europeană situată la cea mai mare înălțime
Mic dicționar geografic
A H
aeroport – loc amenajat cu spații și instalații pentru hartă – o reprezentare într-o formă micșorată și
decolarea sau aterizarea avioanelor convențională a unor spații mai mari de pe su
altitudine – înălțime a reliefului într-un anumit loc prafața Pământului sau chiar a Pământului în în
arbust – plantă lemnoasă mai mică decât arborele tregime
B I
busolă – instrument utilizat pentru determinarea izvor – locul în care un firicel de apă iese la suprafața
punctelor cardinale pământului și curge; locul de obârșie al unei ape
curgătoare. Există și izvoare minerale ale căror
C ape sunt utilizate de om
colinar – format din mai multe coline
colină – deal L
creastă – partea cea mai de sus, prelungă, ascuțită lanţ muntos – șir neîntrerupt de munţi care se
și cu înclinări mari, a unui munte. Cele mai multe desfăşoară pe o suprafață întinsă, pe o anumită
creste au aspect zimțat și sunt stâncoase direcţie
culme – partea cea mai de sus, prelungă și ușor linia orizontului sau zare – linia imaginară pe care o
înclinată, a unui munte sau a unui deal vedem de jur-împrejurul nostru, unde ni se pare
că cerul se unește cu pământul
D
depresiune – formă de relief cu înălțimi mai joase, N
înconjurată de forme de relief mai înalte nod de comunicație – locul în care se adună mai
multe șosele sau căi ferate și din care pornesc linii
E aeriene
extremitate – limită, margine, parte extremă
O
F oraș – localitate de dimensiuni mai mari, a cărei
faleză – mal înalt și abrupt al unei mări sau al unui lac populație, mai numeroasă decât cea a satelor,
faună – animalele sălbatice care trăiesc într-un se ocupă cu activități din domeniul industriei, al
anumit spațiu comerțului, al sănătății, al culturii etc.
fertil (fertilitate) – proprietate a solului de a asigura orbită – drumul parcurs de un corp ceresc în spațiul
plantelor substanțele nutritive, apa și aerul de care cosmic
acestea au nevoie pentru creștere și dezvoltare a (te) orienta – a ști încotro să te îndrepți pentru a
ajunge într-un anumit loc; a recunoaște sau a
G stabili direcția; a găsi drumul până la o destinație
graniță – linia imaginară care desparte teritoriul unei dorită folosindu-te de diferite repere
țări de teritoriul altei țări vecine
grind – formă de relief alungită, formată prin depu P
nerea materialelor transportate de râuri sau de plajă – formă de relief care s-a format într-o zonă
apele marine, în regiunile de țărm. litorală prin acumularea nisipului fin
63
plan – desenul care reprezintă porțiuni din orizontul sol – stratul de la suprafața pământului în care plan
apropiat (clasa, școala, locuința, cartierul, loca tele își înfig rădăcina și de unde își iau apa cu
litatea) cu principalele elemente care le caracte substanțele hrănitoare
rizează, (obiecte, clădiri, străzi, parcuri etc.) redate specie – grup de plante sau animale cu trăsături și
într-o formă micșorată și convențională. însușiri comune
port – spațiu în care se opresc bărcile, șalupele, stație meteorologică – locul în care sunt amplasate
vapoarele și orice alt fel de ambarcațiune pentru instrumente pentru măsurarea principalelor ele
încărcarea / descărcarea mărfurilor, pentru urca mente care caracterizează vremea și clima din
rea / coborârea persoanelor, pentru reparații sau regiunea respectivă
pentru alte activități stațiune turistică – localitate care dispune de un
puncte cardinale – direcții ale orizontului care ne cadru natural deosebit, favorabil odihnei, recreerii
ajută la orientare și activităților în aer liber, de factori naturali bene
fici sănătății (izvoare de ape minerale) și care
R deține spații pentru cazarea turiștilor și alte tipuri
regiune – teritoriu mai întins, în care se află orizontul de dotări (pensiuni, hoteluri, restaurante etc.)
local. Regiunea are limite clare, iar elementele strâmtoare – porțiune îngustă de apă care leagă
mediului (relief, climă, ape, soluri, resurse natu două mări sau oceane (pe hărți se prescurtează
rale, populație, așezări) sunt relativ omogene, str.)
conferind regiunii respective un caracter distinct,
diferit de cel al regiunilor vecine V
relief – totalitatea denivelărilor care se găsesc la vegetație – toate plantele dintr-un anumit spațiu;
suprafața pământului este formată din arbori, arbuști și ierburi
rocă – structură naturală solidă care intră în alcătuirea versant (coastă) – suprafață înclinată, prezentă pe
formelor de relief. Rocile de construcție (marmura, părțile laterale ale unui deal sau ale unui munte.
granitul etc.) sunt folosite de om în diferite Înclinarea (panta) versanților este diferită, fiind mai
activități mică la dealuri și mai mare la munți (majoritatea
munților au versanți abrupți)
S
sat – localitate de dimensiuni mici, a cărei populație
se ocupă în principal cu agricultura.
semne convenționale – simboluri folosite pentru
a marca pe planuri sau hărți diferite elemente
naturale sau elemente create de om (obiecte din
jurul nostru, străzi, clădiri, parcuri, căi ferate etc.)
64

A4352 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A4352 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A4352 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

CARMEN CAMELIA RĂDULESCU IONUȚ POPA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Grupul Editorial ART

Recapitulare și evaluare finale 60 3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe

• MARILE UNITĂȚI GEOGRAFICE ALE ROMÂNIEI

• CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE REGIUNII

• ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A ROMÂNIEI

Carpații Orientali Descoperă

6 0 40 80 km Valea Prahovei, limita dintre

Munții Retezat Păduri de conifere în Munții Făgăraș

Munții Apuseni Sat în Munții Apuseni Intrarea în peștera Cetățile Ponorului

Imagini din Subcarpații Curburii

Dealurile de Vest Reține

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Podișul Getic și Podișul Mehedinți

3. Câmpiile și Delta Dunării

• Unitățile geografice de deal și podiș din România sunt:

• Unitățile de câmpie din țara noastră sunt:

• Cea mai joasă unitate de relief din România este:

b. Cu ce număr este marcată, pe hartă, unitatea geografică:

c. Au un relief format din șiruri de dealuri și depresiuni.

e. Are mult stuf, păsări și pești de multe feluri.

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3

Proiect „Rezervații naturale“

Ei sunt colegii mei de echipă, cu care am lucrat la proiectul

Ce reprezintă rezervațiile naturale?

Rezervația Delta Dunării

Egretă mare Pelicani

Cormorani Rața cu gât roșu

Parcul Național Retezat

4. Elemente de prezentare a unei regiuni

Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor)

Munții Măcinului vegetație de stepă

centrale eoliene plantație de viță-de-vie

Ce elemente de prezentare ale regiunii Podișul Dobrogei le-a obser­ 0 50 100 km

3. Copiază, pe caiet, enunțurile următoare și completează-le cu răspunsurile corecte:

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3

6. Organizarea administrativă actuală

7. Orașul București – caracterizare geografică

Parcul Cișmigiu Ateneul Român

Aplică Sectoarele municipiului București

1. Alege varianta corectă de răspuns:

Câteva dintre cele mai importante obiective turistice

Caracterizarea geografică a județului și

La primul subiect, a fost următoarea cerință: b

Alege și tu titlul potrivit fiecărei imagini.

2. Cantitatea de precipitații care cade anual pe fiecare suprafață

Plajă, stațiunea Costinești

Tropaeum Traiani, Adamclisi

Majoritatea locuitorilor Fiind reședință de comună, satul

c. … este formată din mai multe sate învecinate.

3. Explică afirmația: București este cel mai important oraș al României.

Itemul A Itemul B Itemul C

Test de evaluare sumativă

Am terminat și eu de rezolvat acest test. A fost ușor, nu-i așa?

(Alexandru Vlahuță – România pitorească)

U4 România în Europa și pe glob

• EUROPA – UN CONTINENT AL PLANETEI

• Unitățile geografice de deal și podiș din România sunt:

• Unitățile de câmpie din țara noastră sunt:

• Cea mai joasă unitate de relief din România este:

Ce elemente de prezentare ale regiunii Podișul Dobrogei le-a obser 0 50 100 km

3. Copiază, pe caiet, enunțurile următoare și completează-le cu răspunsurile corecte:

3. Explică afirmația: București este cel mai important oraș al României.

c. Terra este o planetă din Sistemul Oceanul Oceanul

e. Daria locuiește în orașul Timi

1. Copiază, pe caiet, enunțurile următoare și completează-le cu răspunsurile corecte:

2. Scrie, pe caiet, răspunsurile la următoarele cerințe:

2. În imaginea alăturată este prezentat planul locuinței lui Bogdan.

3. FIȘA ORIZONTULUI LOCAL ȘI A REGIUNII ÎN CARE ACESTA ESTE SITUAT

2. e harta alăturată sunt marcate cu litere de la A

3. ând a avut probleme la cipul de memorie, Zoom a tăiat harta

1. Scrie un articol pentru revista școlii în care să prezinți:

3. Imaginează-ți că reprezentăm simbolic, prin cercuri de diferite 3