TRAVERSELE DIN BETON PRECOMPRIMAT

Traversele din beton precomprimat prezintă unele avantaje certe faţă de cele din
beton armat, motiv pentru care au fost extinse foarte repede:
- prezintă rezistenţe net superioare la eforturi alternante (oboseală, dinamice)
deoarece betonul lucrează tot timpul comprimat;
- au grosimea mai mică în special în zona centrală, nefiind necesar ca armătura
să fie depărtată de centrul de greutate al secţiunii de beton (nu este necesară înălţime
mare);
- consum de oţel mult redus;
- au greutăţi mult mai mici (în Franţa au fost fabricate traverse din beton
precomprimat cu grosimea minimă de 8,5 cm în zona centrală şi cu greutatea de numai
140 kg / bucată.
Totodată, traversele din beton precomprimat prezintă şi unele dezavantaje, după
cum urmează:
- au încă un preţ de cost destul de ridicat;
- prezintă posibilităţi dificile de amplasare a diblurilor pentru fixarea şinelor.
Din punct de vedere tehnologic, elementele prefabricate din beton precomprimat
pot fi cu armături preîntinse sau postîntinse.
La executarea traverselor din beton precomprimat nu se foloseşte decât soluţia
cu armături preîntinse deoarece:
- costul relativ ridicat al dornurilor şi al ancorajelor;
- necesitatea restabilirii aderenţei dintre cabluri şi elementul prefabricat prin
injectarea canalelor, deci costuri suplimentare;
- datorită lungimii traversei de circa 250 … 260 cm, pierderile de tensiune prin
scăpări şi deformaţii locale în ancoraje, sunt foarte mari, astfel că aproape toată forţa de
precomprimare iniţială se pierde;
- în momentul ruperii traversei, se produce variaţia bruscă a lărgimii căii, deci
inevitabil se produc deraieri şi evenimente de cale ferată;
- la deraierea materialului rulant, aceste traverse se distrug complet, fiind
necesară înlocuirea acestora în vederea restabilirii circulaţiei-
Forma traverselor din beton precomprimat a rezultat din condiţii constructive şi
de rezistenţă:
- pentru a putea fi uşor decofrabile, forma feţelor
laterale trebuie să fie plană şi înclinată. Cu ocazia
transferului de efort după întărirea betonului, betonul se
2
comprimă şi se poate produce înţepenirea traversei în
cofraje, motiv pentru care feţele laterale ale traversei au 1
înclinări   90 ;o

- dimensiun ile în plan ale traversei sunt corelate cu

presiunile admisibile ale stratului de piatră spartă, pentru o repartiţie corespunzătoare şi
raţională a presiunilor în lungul traversei şi cu lungimea necesară pentru aderenţă (bt =
220 … 260 mm şi 2l = 2350 … 2600 mm). În secţiune longitudinală, forma traversei
depinde de tipul suprastructurii: dacă plăcile au înclinarea de 1 / 20 (şinele de tip 40, 49
şi 54 E) locul de fixare a şinei este orizontal; dacă s
e folosesc plăci suport fără înclinare (tip 60, 65 sau 75), faţa superioară a traversei în
locul de fixare are o înclinare de 1 / 20.
- deoarece traseul armăturilor este rectiliniu, forma şi dimensiunile secţiunii
transversale trebuie astfel alese încât aceeaşi armătură rectilinie să poată prelua
momente de mărimi şi chiar semne diferite: reducerea secţiunii transversale în zona
centrală prin scăderea înălţimii de la h1 la h2, rezultând:

Q
h1
h2

-Q
(M) (-)
(+) (+)
+
(a)
Gb
(+) (-)
h1 (-) (-)
++++ + + =
ep ++++ =
(-) (-) (+)
++++

Ga Np Mp=Np x ep Np + Mp Mext Mfinal

Ga (b)

++++ + (-) + (+) =

h2 ep (-) = (-) (-)
++++
++++ (+) (-)

Gb Np Mp=Np x ep Np + Mp Mext Mfinal

a). În dreptul blocheţilor, centrul de greutate al betonului Gb este deasupra

centrului de greutate al armăturii Ga, deci:
- eforturile din precomprimare (numai compresiune) sunt mai mari la fibra
inferioară şi mai mici la fibra superioară;
- eforturile din momentul exterior sunt de întindere la fibra inferioară şi de
compresiune la fibra superioară;
- din însumarea eforturilor unitare din precomprimare şi din momentul exterior,
rezultă că pe toată secţiunea transversală a blochetului există numai eforturi de
compresiune, mai mari la fibra superioară şi mai reduse la fibra inferioară.
b) În zona centrală a traversei, centrul de greutate al armăturii G a este deasupra
centrului de greutate betonului Gb, deci:
- eforturile din precomprimare (numai compresiune) sunt mai mari la fibra
superioară şi mai mici la fibra inferioară;
- eforturile din momentul exterior sunt de întindere la fibra superioară şi de
compresiune la fibra inferioară;
- din însumarea eforturilor unitare din precomprimare şi din momentul exterior,
rezultă că pe toată secţiunea transversală a blochetului există numai eforturi de
compresiune, mai mari la fibra inferioară şi mai reduse la fibra superioară.
 Secţiunile traversei corespunzătoare înălţimii blochetului (h 1) şi cea a zonei
centrale (h2) sunt astfel alese încât prin suprapunerea efectelor din precomprimare
şi din acţiunile exterioare să nu se producă decât eforturi de compresiune.
Pe reţeaua de căi ferate din România este larg extinsă utilizarea traverselor
prefabricate din beton precomprimat cu armături preîntinse.
În general, funcţie de formă şi dimensiuni, poziţionarea diblurilor şi armare,
traversele prefabricate din beton precomprimat sunt executate în următoarele tipuri
generale:
- T 13 şi Ts 13 pentru linii publice cu şină tip 40, 49 şi 54 E;
- T 16 şi T 17 pentru linii publice şi şină tip 60 şi mai mare;
- T I şi Ts I pentru linii industriale de cale ferată.
Traversele T 13, Ts 13, TI şi TsI au următoarele caracteristici constructive:
- beton Bc 50 – 0,090 mc;
- armături SBP 12 corzi 3  3 – 5,20 kg;
- greutate 225 kg.

300 400 300 500/2 175

145

197 172 150 197

25 25
2500/2 260

260 161 145 175

dibluri

Traversele T 16 şi T17 au următoarele caracteristici constructive:

- beton Bc 50 – 0,105 mc;
- armături SBP I 12 corzi 3  3 – 6,20 kg;
- greutate 262 kg.
300 800 400/2 150

215
190 135 175 175 215

2600/2 220
300

300
180 150 220
246

dibluri
 Talpa şi feţele laterale sunt evazate, asigurând o mai mare stabilitate în spaţiu a
cadrului şine – traverse înglobat în prismul de piatră spartă.
Distanţele dintre dibluri (cotele l1 şi l2) funcţie de tipul traversei şi de tipul şinei
sunt în tabel. Diferenţa între traversele T 16 şi T 17 constă în cantitatea de armătură.

Tip traversă Distanţa dintre dibluri l1 (mm) l2 Tip şină

Ts13 141 1369 40
l1 T13 l2 l1 285 1230 49, 54 E
T16 310 1215 60
T17 310 1215  60
Confecţionarea traverselor din beton precomprimat se face în uzine specializate,
dotate cu instalaţiile necesare, conform următorului proces tehnologic:
- curăţarea şi ungerea cu decofrol a bateriei de tipare metalice;
- debitarea şi montarea în tipare a armăturilor – corzi 33 cu r = 190 daN/mm2;
- montarea, poziţionarea şi fixarea diblurilor;
- tensionarea armăturilor – forţa totală de pretensionare  360 kN;
- prepararea şi punerea în operă a betonului – Bc 50, cu ciment P 50;
- compactarea betonului prin vibrare pe masa vibrantă timp de 6 – 8 minute;
- tratarea betonului pentru accelerarea prizei şi întăririi acestuia – tratament
termic prin aburire la 70 – 80 o C, timp de 8 … 9 ore;
- efectuarea transferului după ce betonul are 70 % din rezistenţele finale – R cub 
42 N / mm2;
- decofrarea, marcarea, depozitarea în stive până la întărirea finală a betonului.
Diblurile care sunt înglobate în traversele din beton armat sau precomprimat
sunt necesare fixării şinelor cu ajutorul tirfoanelor, sunt elemente din lemn impregnat
prin bachelitizare sau din PVC de forma:
20 40

47
15 47 52
52

11 8 x 20 = 160 11

182

Cu ocazia transferului, se produc modificări ale distanţelor dintre dibluri, deci

ale ecartamentului, modificări care pot diferi de la o traversă la alta. Această situaţie
trebuie avută în vedere încă de la proiectarea traversei şi la crearea condiţiilor pentru o
producţie cât mai omogenă.
Din cauza deformaţiilor plastice ale diblurilor, în primii ani de exploatare
ecartamentul sporeşte cu 1 … 2 mm, apoi se menţine constant. Cu timpul, diblurile se
uzează (mai repede decât traversa) şi trebuiesc să fie înlocuite. Diblurile reprezintă
punctele nevralgice ale traverselor din beton.
Pe liniile secundare traversele din beton precomprimat au aceeaşi secţiune, dar
cantitatea de armătură este mai redusă.
Traversele din beton precomprimat sunt recomandate în special pe calea fără
joante datorită greutăţii şi a rigidităţii mai mari care asigură o mai bună stabilitate a căii
împotriva şerpuirii (pierderea stabilităţii datorită eforturilor de compresiune din variaţii
termice). Traversele din beton precomprimat asigură şi o mai bună uniformitate a căii în
lung.
Traversele din beton precomprimat trebuie montate pe un strat de piatră
spartă bine şi uniform compactat.
Rezistenţa, durabilitatea precum şi largile posibilităţi de confecţionare în
cantităţile necesare conferă nete avantaje traverselor din beton precomprimat faţă de
cele din lemn.
Datorită rezultatelor favorabile obţinute în tendinţa de generalizare a utilizării
traverselor din beton precomprimat, în prezent se produc traverse care au o gamă din ce
în ce mai mare de utilizare:
- cu câte patru dibluri pe blochet – pentru a se spori rigiditatea cadrului multiplu
şine – traverse;
- traverse pentru curbe cu raze mici care necesită supralărgirea căii;
- traverse pentru căi ferate încălecate cu două sau patru tirfoane la placă;
- traverse pentru linii cu ecartament larg pentru aliniamente şi curbe, cu două sau
patru tirfoane la placă;
- traverse tip bibloc pentru calea fără balast pentru metrou, tuneluri şi staţii.
Traversele din beton nu se recomandă a fi folosite pe sectoarele pe care după
darea în exploatare a liniei, este posibil să se producă tasări semnificative: ramblee
înalte, terasamente la care nu a fost asigurat gradul de compactare necesar sau în care
mai pot apărea fenomene de consolidare în timp.