INTEGRALE GENERALIZATE

INTEGRALE EULERIENE

BREVIAR TEORETIC

 Integrala gamma: a    x a 1 e  x dx ; a  0
0
Proprietăţi: 1) 1  1
2) a   a  1 a  1 , a  1
3) n  n  1 !,  n  N

4)  1   
 2
1
 Integrala beta:  a, b    x a 1 1  x b 1 dx; a  0, b  0
0
Proprietăţi: 1)  a, b   b, a ,  a, b  0
2)  a, b   a b  ,  a, b  0
a  b 
 x a 1
3)  a, b    dx
0 1  x 
a b


4) Dacă a + b = 1, atunci  ( a, b) 
sin a 

PROBLEME REZOLVATE

Să se calculeze următoarele integrale:

1. 
I  x  1 e  x1dx
1
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă x + 1 = t  x = t – 1  dx = dt.
Intervalul de integrare se modifică după cum rezultă din tabelul de mai jos:
x -1 ∞
t 0 ∞
 1
Obţinem: I  t 2 e  t dt . Prin identificare cu formula de definiţie a integralei gamma, rezultă a 1  1  a  3 ,
 2 2
0

2 2 2

prin urmare I   3  1  1  1
2
  .

2. 
I   x 5 e 2 x dx
0
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă 2 x  t  x  1 t  dx  1 dt .
2 2
x 0 ∞
t 0 ∞
 t 5
1  5 t
Obţinem:  
6 
1 1 5! 15 .
I     e  t dt  t e dt  
 2  2 6  6 6 8
0 2 0 2 2
2 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme


I   x 6 e  x dx
3. 2


Rezolvare:
Deoarece funcţia care trebuie integrată este pară, rezultă că 
I  2  x 6 e  x dx
2

0
Folosim schimbarea de variabilă: x 2  t  x  t 2  dx  1 t  2 dt
1 1

2
x 0 ∞
t 0 ∞
  5
 7  5 3 1  1  15
I  2  t 3e t 12 t  2 dt   t 2 e t dt          
1

0 0  2 2 2 2  2 8

4. 1
I   x ln 3 xdx
0
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: ln x  t  x  e t  dx  e t dt şi obţinem:
x 0 1
t -∞ 0
0 t 0

3t
I  e 2 t 3e t dt  t 3e 2 dt . Facem transformarea:

3t
  y  t   2 y  dt   2 dy
2 3 3
 
t -∞ 0
y ∞ 0
0 

  y  e   dy   81  y 4  
Rezultă I  16
y 16 32
e  y dy  
2 3 2 3
3 3
 0
81 27


I   e  x dx (integrala Euler-Poisson)
2
5.
0
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: x 2  t  x  t 2  dx  1 t  2 dt
1 1
şi rezultă:
2
x 0 ∞
t 0 ∞
  1 1 1 
I   e t 12 t  2 dt  12  t  2 e t dt    
1

0 0 2  
2 2


6. ln x
xa 
dx, a  1
1
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: ln x = t  x = et  dx = et dt
x 1 ∞
t 0 ∞
 
Obţinem:  at t  a 1 t
I  t e e dt   t e dt
0 0
Folosim o nouặ schimbare de variabilă: a  1 t  y  t  1 y  dt  1 dy
a 1 a 1
t 0 ∞
y 0 ∞

 y e dy  a 1 2  a 1
y
I 1 1 1
a 12 0
2 2
 
 
b
7. Integrala
I   e  0,5 x  x 1
dx  kea   . Să se determine valorile parametrilor reali k, a şi b.
2

1 2
Rezolvare:
2
 x 1 
  x  2 x 1  3
2
     
I   e  2 x  x 1dx   e 
x 2  2 x 1
e  2
1 2 3
2
dx   e 2 2 dx  e2  dx
1 1 1 1
Folosim schimbarea de variabilă: x  1  t  x  2t  1  dx  2dt
2
x -1 ∞
t 0 ∞
 
I  e 2  e t 2dt . Folosind faptul că  e t dt  
3 2
2
(integrala Euler-Poisson), obţinem
0 0
2
1

 3  2
 e 2   , prin urmare: k  1, a  3 , b  1
3
I  e2 2
2 2 2 2

Să se calculeze următoarele integrale:

8. 1 dx
I
0 3 x 2 1  x 
Rezolvare:
1
. Prin identificare cu formula de definiţie a integralei beta, obţinem:
Integrala se mai poate scrie: 
1  x 
2

I  x
1
3 3
dx
0

a  1   23  a  13 ; b  1   13  b  23 , prin urmare, având în vedere definiţia şi proprietatea 3 pentru integrala

beta, rezultă
I   1,2 
3 3

sin 

2
3
 
3

 
9. 1
I   x 8 1  x 3 dx
0
Rezolvare:

 t  x  t 3  dx  1 t  3 dt
1 2
Facem schimbarea de variabilă x
3
3
x 0 1
t 0 1
1 8 1 1 (3)(2) 1
I  1  t 3 1  t t  3 dt  1  t 2 1  t dt  1  3,2  
2

3
0
3
0
3 3 (5) 12

 1,5dx
1
10.
I   3 x 1 x2
0
Rezolvare:
x 2  t  x  t 2  dx  1 t  2 dt
1 1
Facem schimbarea de variabilă:
2
x 0 ∞
t 0 ∞

 
1 1 1
Prin urmare, I  x 13 1  x 2 1,5 dx  1 t 16 1  t  32 t  12 dt  1 t  13 1  t  32 dt  1   2 , 5 
 
20

20

2  3 2

0
4 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

 
11. Să se calculeze: a) I x x
 dx ; b) I   dx .
0 1  x 
6
01  x
6

Rezolvare:
a) Prin identificare cu a doua formulă de definiţie a integralei beta (proprietatea 2), obţinem:
a  1  1  a  2; a  b  6  b  4 , prin urmare 2  4 1
I   2, 4  
6 20

b) Facem schimbarea de variabilă

6
x  t  x  t  dx 
1
6 1 t  56 dt
6
x 0 ∞
t 0 ∞
 16
1 1 t 3 1 1 2 1   3.
 
2
1 t
 16 t  6 dt    ,  
5
I   
6 01  t 6 0 1  t 6 3 3 6 sin  9
3

I   sin x 1,4 cos x  0,6 dx are forma k   ( p, q) , k , p, q  R; p, q  0 .

2
12. Integrala
0
Să se determine valorile paramertilor k, p, q.

Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: sin 2 x  t  2 sin x cos xdx  dt .
x 0 /2
t 0 1
Transformăm funcţia care trebuie integrată astfel:
 

12 12
I   (sin x) 0, 4 (cos x) 1,6  2 sin x cos xdx   (sin 2 x) 0, 2 (cos 2 x) 0,8  2 sin x cos xdx
20 20
Obţinem:
1 1 0,2 , deci k  1 ; p  1,2; q  0,2
t (1  t ) 0,8 dt   1,2; 0,2
1
I 
20 2 2

13. Să se calculeze integrala: 3 dx

I 
 4 6  x  4 3  x 5
Rezolvare:
3

 x  4 3  x 
1 5
Integrala se poate scrie: I   
6 6 dx
4
Încercăm să facem schimbarea de variabilă x + 4 = t  x = t - 4  dx = dt
x -4 3
t 0 7
Se observă că intervalul de integrare devine (0, 7), prin urmare, pentru a ajunge la intervalul (0, 1), vom folosi schimbarea
de variabilă x  4  t  x  7t  4  dx  7dt
7
x -4 3
t 0 1
Obţinem:

1 1 5 1 1

1  t  6 dt   56 , 16    16 , 56  
  
I   7t  7  7t  6 7dt  7
1 5 5
 7 t

6 6
7 6 6
 2
0 0
sin 6
 2
  x 3 
 
I x  2 
2
14. Să se calculeze integrala: e dx

Rezolvare:
Utilizăm schimbarea de variabilă x  3  t  x  2t  3; dx  2 dt
2
   
I  2  (2t  3) 2 e  t dt  8  t 2 e  t dt  24  t e  t dt  18  e  t dt  8I1  24 I 2  18I 3
2 2 2 2

   

1 1/ 2 obţinem
I1  2 t 2 e  t dt ; cu schimbarea de variabilă t 2  y  t  y1/ 2  dt 
2
y dy
0
2

1  ;
I1   y1/ 2 e  y dy  (3 / 2)  (1 / 2) 
0
2 2
I2 = 0, fiind integrala unei funcţii impare pe un interval simetric faţă de origine


I 3   y 1/ 2 e  y dy  (1 / 2)   , prin urmare I  8   18   22 
0
2

PROBLEME PROPUSE

Să se calculeze următoarele integrale:

 
6 3 x 7 x 2
1.
 x e dx R: 80/243 2.
 x e dx R: 3;
0 0


 5
1
x e
2 4  x2
3.
 x  x dx R: 1/2772 4. dx R: 3 
4
0 

1
R:  / 8 x 2

5. 2
 x  x dx
6.
 e dx R:
0 
1
  x  1 e dx
5 x 1 0
 x 1  x  dx
7. R: π 8. 2 3 R: 1/60
 1
0 
5 x x 2  3x  2
9.  x e dx R: -120 10.
 dx R:-1
 0
ex

 x  1  x  dx
1 1
3 6 1 R: 2 3
3
11. 14 R: 1/6930 12. dx
x 1  x 
2 3
0 0
2  x4
13. x 2 4  x 2 dx R: π 14. R: 1/5
  dx
0 0 1  x 6

 
1 1 1
15. x  x 2 4 dx R: 1/630 16. R: 2π
 6 dx
0 0 x 1  x 
5

 xln x  dx R: a
5 a 4
17. R: - 15/8 18. x 2 a 2  x 2 dx, a  0
 16
0 0
6 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

 2
1 R:  5 x2
19.
 4
dx 20.
 ( x  2) e dx R: -120
01 
2 2
x 
 x2

e R: 2
1
21. 1 R:  2 22. 2
dx
4 dx
x 1  x 
3 0 2
0

 

x
n   1  m 1
n
23.  e dx; n  0 R: 1  1
n
24. x m e  x dx; m, n  0

n
R:
n n
0 0


e
  x
 x  2 e dx
25. 7 2 x R: 7 ! 26. dx R: 2
2 0
 /2 
3 5 7 5 7 x R: 7 · 11!
27.
 sin x cos x dx
R: 1/12 28.
 x e dx
0 0
0  x2

2
29.
x
4
9  x dx 2 R: 729 
32
30.

e 2
dx R:
3

 1
x10 1 R: 
31.
 1  2 x  dx 2 3
R: 2 32.  ln x dx 2
0 0
 4

33. 1 dx R: 2π 34.  x 2  2 x 3 R: e
 e dx
2
 3 6  x  35 1  x  1
1 3 dx
 x  1 e dx
35. 3 x 1 R: -3! 36. R: π
 dx
 1 3  x x  1
e
37. 1 ln 3 x(1  ln x) 4 dx R: 1/280

x4 
x 1 x
38. dx R:
6 3
1 0

a 
R: a
6  x  2 x 4 2

39. 4 2 2
 x a  x dx 40.
 e dx R:
0
32
1 2e 3
2  2
7
 x  R: 4 2
3

 x 1  2  dx x
41. 4 42. 5
9  x 2 dx R: 5832/35
5
0   0

 
43. x 2n e  x n dx; n  N

R: n  1
1n  44. x 3 e1 x dx
 R: 6 e
0 n3 0

R:  3 2
1  x4
3
  ln 1x  dx; p  0 R: (p)
45. p 1 46.

1  2x 3 2
dx
0
27
0

x2   
 1  x 
47. R: 48. 1 R:
3
 
dx dx
4 2 8 2 x 1 x 2 3
0 0
  x3
5   x 1 R: 
 x  1 e
n
49. dx R: 1 50.
 8
dx
01  x
1
8

 
0 1 4
x 16  x 2 dx 52. x 5 1  x 3 dx

51. 6 R: 1280π R: 1/90
4 0
  /2  1
R:  R: 2
53. 4 2
 sin x cos x dx
54.
3 dx
0 x 1  x 
3
0

  
1
55. x8 1  x3 4 dx 1 R: /3
R: 1/105 56.
 6
dx
0 01  x
  3
2
 2 x 2  x 1 R: e
9/8
  2 x 2  4 x 1 R: e
57.
e dx
2
58.
e dx
2
 

 
R: 
 x2 2 2 x
59.
 dx
4
60.
 x  2 e dx R:
2
01 x4 2

3 2
 5
 1
x4 3 2
61.

R: 62.
 x 1  x dx R: 1/84

1  2x 
dx
2 3 128 0
0

2
 n 1   xa 
 
3 1 x 

x

  I  b 
dx ; a  R, b  0
x e
2 2
63. dx R: 16 64. x 2 65. e
 1  n


; n N*

1 

 /2 m 1!n 1!
2m 1
66.
 sin x cos 2n 1 x dx; m, n  N R:
2m  n 1!
0

67.

n x 2

 x e dx; n  N R: 0, dacă n impar;

2
 
 n 1 
n  1!! 
n
, dacă n par
 22


I   e  3 x  6 x  5 dx kea b , unde
2
68. Integrala are forma k, a, b  R.
1
Să se afle valorile parametrilor k, a, b. R: k  3 , a  8 , b  1 .
6 2

 /2
69. Integrala I  2 4 are forma k a unde k, a  R.
 sin x cos x dx
0
Să se determine valorile parametrilor k şi a. R: k = 1/32; a = 1.


70. Se ştie cặ , unde a, b  R, b > 0. Să se determine valorile parametrilor a şi b.
I   x 2,5 e  4 x dx  a(b)
3

 
1 4,8
71. Integrala J  x 3,6 1  x 3
 dx  k ( p, q) , unde k , p, q  R; p, q  0 . Să se afle k, p, q.
0

INTEGRALE PE INTERVAL NEMĂRGINIT

8 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea
acestora:
 0 
1

a) I  e  kx dx, k  R ; b) 1 ; c) ;
1 I2   x 2
2
dx I3  
 x 2  6 x  12
dx
a 
 0 
d) 1 ; e) ; f) 1 .
I 4    dx,   R I 5   x cos xdx I6   2 dx
1 x  1 x  5 x  6
Rezolvare:
a) Aplicặm definiţia. Funcţia f : [a, )  R, f ( x)  e kx este integrabilă pe orice interval [a, c], c > a.
e ka 1
c
1

 kx
Studiem existenţa limitei L  lim e dx  lim  (e kc  e ka )   lim e kc , k≠ 0.
c  c  k k k c 
a

  kc 1 ka , prin urmare I este convergentă şi  kx 1 ka

Pentru k > 0 avem lim e 0 L e 1
a e dx  k e
c  k
 Pentru k < 0 avem lim e  kc    L   , deci integrala este divergentă.
c 
  c
 pentru k = 0 rezultặ I1   e0 dx   dx ; lim  dx  lim x a   , deci integrala este divergentă.
c

c  c 
a a a

b) Aplicăm definiţia. Funcţia 1 este integrabilă pe orice interval [- c, 0], c > 0 Vom
f : (,0]  R, f ( x) 
x2  2
studia limita:

   
0 0
1 2 prin
L  lim
c  
c x 2
2
dx  lim ln x  x 2  2
c  c
 ln 2  lim ln  c  c 2  2  ln 2  lim ln
c  c 
c  c2  2
 ln 2

0
urmare integrala I2 este convergentă şi 1
x 2 

dx  ln 2
2

c) Funcţia f : R  R, f ( x)  1 este integrabilă pe orice interval [- c, c], c > 0. Studiem limita:

x 2  6 x  12
x3  c3  c  3
c c
1 1 1 1
L  lim  2 dx  lim  dx  lim arctg  lim  arctg  arctg 
c 
c
x  6 x  12 c 
c
( x  3 ) 2
 3 c  3 3 3 c 
 3 3 

1      ; rezultă că integrala I3 este convergentă şi 1 
    I3   2 dx 
32 2 3  x  6 x  12 3
1 este integrabilă pe orice interval compact [1, c], c > 1.
d) Funcţia f : [1, )  R, f ( x) 
x
Studiem existenţa şi valoarea limitei:
c
x  1
c c
dx . Pentru   1 avem L  lim   dx  lim
1 1 1 1
L  lim     lim c1 ;
c  x c  x c     1   1   1 c 
1 1 1
 Dacă   1  L   , rezultă că integrala este divergentă.
 Dacă   1  L  1 , deci integrala este convergentă.
 1
c
1
 Dacă   1  L  lim  dx  lim ln c   , prin urmare integrala este divergentă.
c  x c 
1
e) Aplicăm definiţia. Funcţia f : (-∞, 0] → R, f (x) = x cos x este integrabilă pe orice interval [- c, 0], c > 0. Vom
0 0
studia existenţa limitei L  lim
c   x cos xdx  lim  x(sin x)' dx 
c
c 
c

 0
  1 cos c 
 lim  x sin x  c   sin xdx   lim  c sin c  1  cos c   lim c  sin c     lim f (c)
0

c 
 c 
c  c 
 c c  c 
 pentru xn  2n  2  lim f ( xn )   ;
n
0
pentru x '  2n    lim f ( x ' )   , prin urmare nu există lim
n 2 n
n c   x cos xdx , deci I
c
5 este divergentă.

e) Funcţia f : [1, )  R, f ( x)  1 este integrabilă pe orice interval [1, c], c  1 .

x 2  5x  6
c
x2  c2 1
c c
Avem: 1 1
L  lim  2 dx  lim  dx  lim ln  lim  ln  ln   ln 2
c 
1 x  5 x  6 c  ( x  5 )  ( 1 )
1 2
2
2
2 c  x  3 1
c 
 c  3 2

prin urmare integrala I6 este convergentă şi 1
I6  x
1
2
 5x  6
dx  ln 2

2. Utilizând criteriul de convergenţă, să se studieze natura următoarelor integrale, iar în caz de convergenţă să se
calculeze valoarea acestora:
 

x2 3x  4
dx ; b) 
a) I1   dx ; b) I 2   arctgx .
 dx
0 1  x 6
1 x 2 x  3
3
 x2
1
Rezolvare:

a) Funcţia f : [0, )  R, f ( x)  x 2 are proprietatea f ( x)  0, x  [0, ) . Deoarece

1  x6
x2
lim x   1 , pentru   4  1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că integrala este convergentă.
x  1  x6
c
x2 1 3 c 1 
Valoarea integralei este
I  lim  dx  lim  arctgx 3
  lim arctg c 
c 
0 1  x6 
c  3 0
 c  3 6

b) Funcţia f : [1, )  R, f ( x)  3x  4 are proprietatea f ( x)  0, x  [1, ) .

x 3 2x  3
3x  4 3 , pentru 1
Deoarece lim x       1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că integrala este
x 
x 2x  3
3 3
2 3
divergentă.

arctgx are proprietatea f ( x)  0, x  1,  .

b) Funcţia f : 1,    R, f ( x) 
x2
lim x 
arctgx
Deoarece
 pentru α = 2 > 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că integrala este
x  x2 2
convergentă. Valoarea integralei este:
c
 1 c
dx  
c
I  lim   1x  arctgx dx  lim   arctgx 1  
2 xdx
2  2
' c
   
   
1
 lim
c 
1
c 
 x 1
x x 1 
2 4 c  
1
x x2  1
c2
 1 dt  1 c 1  12
.
2 c 1 t t  1 4 2 c c 2  1 2
  lim   lim ln  ln 2   ln 2
4 4 2


xm
3. Să se studieze natura integralei: I  dx, m  R
2 2x  4x  1
2

Rezolvare:
xm , are proprietatea că f ( x)  0, x  [2, ) .
Funcţia f : [2, )  R, f ( x) 
2x  4x  1 2

xm 1
Avem că lim x  2  dacă şi numai dacă   m  2    2  m . Rezultă că:
x  2x  4x  1 2
10 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

 Pentru α = 2 – m > 1  m < 1, integrala este convergentă.

 Pentru α = 2 – m  1  m  1, integrala este divergentă.
n
1
4. Să se determine parametrul n  R pentru care integrala  x2 este convergentă.
I dx
11 35
0 5 2x 8
Rezolvare:
x 2 1
n

Funcţia
f : [0, )  R, f ( x)  are proprietatea că f ( x)  0, x  [0, ) .
11 35
5 2x 8
n
1
2
x 1
lim x    dacă şi numai dacă   n  1  35    46  n .
x 
5 2x  8
11 35 11
5 2 2 11 11 2
Conform criteriului de convergenţă, rezultă că I este convergentă dacă şi numai dacă   46  n  1  n  70
11 2 11

PROBLEME PROPUSE

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă

să se determine valoarea acestora (notată I ):

1.   0

 sin xdx 2x  1
 ax 2. 3. 4. 1 ; 5.

1
 xe dx, a  R  dx  dx
0
2
0 x  2x  4 0  x 4
2
3 x 2
 4x  3
  2
1 1  1
  
6. 7. 8. xa x dx, a  0 9. cos 2 xdx 10.
 dx,   Z  x sin dx dx
 x2 1
 x  1 0 

11.  
2x  1 13.  1 14.   ax 
arctgx 16. ln x

12. 15.

1
dx x dx  4 dx  e cos x dx, a  R x dx 
dx,   R
3
1 1
2
1 1 x
e x ln 3 x 1  x 1 1

R: 1. divergentă dacă a  0 ; convergentă dacă a > 0 şi I  12 ; 2. convergentă, I  2 3 ;

a 9
1
1

3. divergentă; 4. divergentă; 5. divergentă; 6. divergentă pentru   1; convergentă pentru  > 1 şi I ; 7.

1
divergentă; 8. convergentă dacă a  (0,1) şi ln a  1 ; divergentă dacă a  1; 9. divergentă; 10. divergentă; 11.
I  a 
ln 2 a

convergentă şi I = 2; 12. convergentă şi I   3  ln 2 ; 13. convergentă şi I   2 ; 14. divergentă dacă a  0;

9 2
a  0 şi I  a ; 15. convergentă şi I  3 ;
2
convergentă dacă
a2  1 32
16. divergentă dacă   1; convergentă dacă  > 1 şi 1
I
  12
Utilizând criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive, să se studieze natura integralelor următoare şi, dacă este posibil,
să se determine valoarea acestora.

17.  arctgx R: divergentă.
 dx
 x
1

18.  2 x  3 R: divergentă.
 dx
1 x 5x  6
3

19.  R: convergentă şi I    1  1 ln 2 .
 arctgx 12 6 6
 dx
 x4
1
 20.  R: convergentă şi I  4 3 .
 1 27
 2 dx
 x  5 x  13
1
21.  3x 2  4 R: divergentă.
 3
dx
1x 2x5  3

22. 1 R: convergentă şi I   3  1 ln 3 .
x
2
3
1
dx 18 6

23. 3x  5
5
R: convergentă.
x
1 2
2x  4
dx

Să se studieze natura integralelor:


24. xm R: convergentă dacă m < 1, divergentă dacă m  1.
2 x 2  2 x  4 dx, m  R

25. x2 R: divergentă dacă m  3, convergentă dacă m > 3.
x
0
m
 3x  1
dx, m  R

 7
2x  1
26.
 (3x  2) dx, m  N , m  2 R: convergentă dacă m < 7, divergentă dacă m  7
1
m
4x  3

Să se determine mulţimea valorilor parametrilor a, b, c  R pentru care următoarele integrale sunt convergente:

5  5 2 x 2 a 1 .

27. dx R: a < 29/2
1 3x 7  4
 x3 2 x 5
28.
 b dx . R: b > 11/3
0 9x  1

x  x 3c 1 R: c  
29.

2
4
2x  1
dx .

INTEGRALE DIN FUNCŢII NEMĂRGINITE

PROBLEME REZOLVATE
12 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea
acestora:
2 b e
0
1 1
 x  a 
1 1
a) I 
 dx b) I 2  x dx c) I 3  dx, p  R d) I 4   dx
 6x  8
1 2 p
3 9  x2 1 a 1
x ln x

Rezolvare:
1 1
a) Fie f : (3,0]  R, f ( x)  . Cum
lim   ,
9 x 2 x 3
x  3 9  x2
rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare.
Avem că f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [c,0]  (3,0] .

3   ,
0

0
Studiem existenţa limitei: 1 x
lim
 0  9 - x2
dx  lim arcsin
 0
 lim  0  arcsin
3 3   0


3  2
  0  3   0 0

prin urmare integrala este convergentă şi are valoarea 0

1 
I1  
3 9  x2
dx 
2
b) Fie f : [1,2)  R, f ( x)  1 . Cum lim f ( x)   , rezultă că funcţia este nemărginită în unul
x 2  6x  8 x 2
x2
din punctele domeniului de integrare. Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact
[- 1, c]  [-1, 2). Studiem existenţa şi valoarea limitei:
2  2  2 
1 1 1 x4  1  2 5
lim
 0  x 2  6x  8
dx  lim
 0  ( x  3) 2  1
dx  lim  ln
 0 2

x  2 
 lim  ln
2    
 ln   
3
 0 
0
 0 1  0 1 1 0

deci integrala este divergentă.

c) 1 este nemărginită în punctul a şi integrabilă pe orice interval [c, b]  (a, b] Studiem
f : ( a , b ]  R, f ( x ) 
x  a  p
1   pentru p ≠ 1
b
lim x  a  b  a   lim  1 p 
limita: 1 1 b
 x  a 
1 p 1 p
L  lim dx  
 0 p
1  p   0 a  1 p   0 
 0 a  0   0 
 Dacă p < 1 avem b  a 1 p , deci I3 convergentă şi are valoarea:
b
1 b  a 1 p
L I3   dx 
a x  a 
1 p p
1 p
 pentru p > 1 avem L = ∞, deci integrala este divergentă.
 pentru p = 1 avem b
, deci I3 divergentă.
dx  lim ln x  a a   ln b  a   lim ln   
1
L  lim 
b

 0
  0 a 
x  a  0
 0
 0
 0

1 . Cum
d) Fie f : (1, e]  R, f ( x) 
lim f ( x)   , rezultă că f nemărginită în punctul x = 1 Funcţia
x ln x x 1
x 1
f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [c, e]  (1, e] . Studiem existenţa limitei:
e 1 , deci integrala este divergentă.
e
lim  dx  lim ln(ln x) 1    lim ln(ln(1   ))  
  0 1  x ln x  0  0
 0  0  0

2. Folosind criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se studieze natura următoarelor integrale şi dacă este
posibil să se determine valoarea acestora:
2 4 b
a) 1 ; b) 1 ; c) 1
I  dx I  3 dx I  dx, a  b
0 4x 2
1 x  3 x  2 a ( x  a )(b  x)
Rezolvare:
1 1
a) Fie f : [0,2)  R, f ( x)    . Avem lim
x 2
4  x2 4 x 2
x2
Vom aplica criteriul de convergenţă din breviarul teoretic. Avem f ( x)  0, x  [0,2) şi
lim
2  x   lim
2  x  
1 pentru   1  1 , deci, conform criteriului de convergenţă, rezultă că I
2
x  2 2  x  2 2  x  2
x 2 x 2 1 1
x2 4  x2 2
convergentă şi are valoarea 2  2 
1 x 2 
I  lim  dx  lim arcsin  lim arcsin 
 0 0 4 x 2  0 20  0 2 2
 0  0  0

b) Fie f : (1,4]  R, f ( x)  1 . Avem 1 1

3 lim  lim  
x  3x  2 x 1 x 3  3x  2 x 1 ( x  1) 2 ( x  2)
x 1 x 1
Cum f ( x)  0, x  (1,4] şi x  1 pentru   2  1 , rezultă că I2 este divergentă.
lim 1
x 1 ( x  1) 2
( x  2)
x 1
c) Fie 1 . Scriem b 1 , unde c şi
f : (a, b)  R, f ( x)   dx  I1  I 2 I1  
1
dx
( x  a)(b  x) a ( x  a)(b  x) a ( x  a)(b  x)
b 1 , a  c  b.
I2   dx
c ( x  a)(b  x)
Avem că 1 şi f ( x)  0, x  (a, c] ;
lim  
x  a ( x  a)(b  x)
xa
pentru   1  1 , deci integrala I1 este convergentă.
lim ( x  a)
1 1
 2
xa ( x  a)(b  x) ba
xa
Avem că 1 şi f ( x)  0, x  [c, b) ;
lim  
x b ( x  a)(b  x)
x b

pentru   1  1 , deci I2 este convergentă.

lim (b  x)
1 1
 2
x b ( x  a)(b  x) ba
x b
În concluzie, integrala I = I1 + I2 este convergentă. Pentru a calcula I1 şi I2 facem schimbarea de variabilă:
x  a  (b  a) sin 2 t  dx  2(b  a) sin t cos tdt ; obţinem:

b  arccos ba
1 1
I  I 1  I 2  lim
 0  ( x  a)(b  x)
dx  lim
 0  (b  a) sin 2 t  cos 2 t
2
 2(b  a) sin t cos t dt 
  0 a   0 arcsin 
ba


arccos ba 
arccos
 lim  2dt  lim 2t
ba


 0 arcsin   0 arcsin ba
 0 ba
 0

PROBLEME PROPUSE

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea acestora
(notată I ):
0 3 b
1 1 1 e

 x
1
 b  x 
1. 2. 3. 4.
1 1 x 2
dx
1
2
 8 x  15
dx
a
m
dx, m  R  x ln
1
3
x
dx

R: 1. convergentă şi I   ; 2. divergentă; 3. I  b  a 
1 m
dacă m < 1, divergentă dacă m  1; 4. divergentă.
2 1 m
Folosind criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se studieze natura următoarelor integrale şi dacă este posibil să
se determine valoarea acestora:
R: convergentă şi I   6.
1
5. 4 1 1 R: divergentă
 dx 2  3 dx
0 16  x 2  2 x  3x  2
14 Matematici aplicate în economie - culegere de probleme

b
7. 1 R: divergentă 8. 5 1 R: convergentă şi I = 
 ( x  a)(b  x) dx, a  b  dx
a 3 ( x  3)(5  x)

Să se studieze natura integralelor:

9. 1 / e
 1 R: divergentă 10. 1
 1
R: convergentă şi I   ln 3  2 2 
 2 dx
 dx
 x 1  ln x
0  x2 1
3
Utilizând criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se studieze natura integralelor, şi, în caz de convergenţă, să se
determine valoarea acestora:
1 3 3 1
11. 1 12. 1 13.
 dx  dx  dx
0  x  3 x (3  x) x 2
0 2 x  3x  2
R: 11. convergentă şi I   3 ; 12. convergentă şi I   ; 13. divergentă.
9
Să se determine mulţimea valorilor parametrilor reali m, n, p pentru care următoarele integrale sunt convergente:
2x 4  1
1 5
x2 1 m  N, m  2 .
14.
 x 2n
dx R: n  12 15. 2
m 5
dx, m  N , m  2
R:
0 1 x  x2