Proiect de Cercetare - MODEL PDF
Proiect de Cercetare - MODEL PDF
Proiect de Cercetare - MODEL PDF
Analizele preliminare asupra problematicii de studiu, situaţiile problematice ivite în mod curent
în contextul practicii educaţionale ne-au ridicat o serie de întrebări preliminare:
- Perspectiva praxiologică a instruirii poate oferi instrumente metodologice utile profesorilor
pentru perfecţionarea demersului de instruire, pentru rezolvarea situaţiilor problematice, cât şi elevilor
în ameliorarea, îmbunătăţirea metodelor, tehnicilor de învăţare?
- Care sunt modalităţile optime, eficiente de corelare a formelor de activitate didactică, pe de o
parte, a metodelor de instruire, pe de altă parte, astfel încât acestea să contribuie la asigurarea calităţii
instruirii?
- Pe lângă efectele benefice asupra învăţării prin cooperare, a conturării relaţiilor de comunicare
şi a conduitelor socializante, metodele de interacţiune educaţională contribuie şi la dezvoltarea
capacităţilor intelectuale, astfel încât aceste metode să fie apreciate ca având valenţe multiple în planul
formării competenţelor şi capacităţilor intelectuale?
Reflectând asupra modalităţilor de soluţionare a ultimei întrebări, care reprezintă de fapt o
soluţie interogativă la întrebările precedente, am decis să întreprind o activitate de cercetare pe
problematica alternativelor metodologice interactive, pentru a verifica şi evidenţia efectele formativ –
educative ale metodelor de interacţiune educaţională.
4.Metodologia cercetării
4.1. Lotul de subiecţi antrenaţi în cercetare
Tipul de cercetare întreprins – cercetare-acţiune şi specificul problematicii investigate, m-au
determinat să constitui un lot de subiecţi în manieră flexibilă, nu după rigorile de eşantionare ale cercetării
experimentale.
Analiza intereselor, aşteptările elevilor faţă de activităţile bazate pe metodologia interactivă şi
înregistrarea efectelor introducerii măsurilor ameliorative, de tipul celor vizate de tema cercetării, le-am
realizat în contextul real al activităţii didactice, la nivelul claselor a VII – a şi a VIII-a ( 40 subiecţi). În
vederea realizării obiectivului vizând studierea opiniilor cadrelor didactice referitoare la utilizarea
metodelor de interacţiune educaţională, am selectat 25 cadre didactice, de diferite specialităţi.
4.2. Durata cercetării
Activitatea de cercetare se desfăşoară în perioada 1 martie 2010 – 1 februarie 2011, fiind
eşalonată pe două semestre şcolare.
4.3. Etapele cercetării
Cercetarea se derulează pe trei etape:
- etapa constatativă, în care sunt aplicate metode de acumulare a datelor: observaţia, convorbirea,
interviul, chestionare aplicate elevilor şi cadrelor didactice, analiza produselor activităţii elevilor;
- testarea situaţiilor de instruire bazate pe metodele de interacţiune educaţională;
- etapa analizei performanţelor obţinute de elevi în urma implementării activităţilor didactice
axate pe metodologia interactivă.
4.4. Instrumente de investigaţie utilizate
4.4.1. Metode de acumulare a datelor
a) Metoda observaţiei
Observaţia comportamentului elevilor în cadrul activităţilor facilitează acumularea de date
esenţiale privind atitudinile acestora faţă de activităţile didactice bazate pe metode interactive, a
disponibilităţilor pentru astfel de activităţi, a modului în care participă activ şi afectiv , în care
relaţionează cu ceilalţi participanţi în susţinerea unor idei, argumente, în rezolvarea unor sarcini de lucru
ori în elaborarea unor lucrări aplicative. Aspectele supuse observaţiei ştiinţifice, rezultatele consemnate şi
semnificaţiile acestora vor fi înregistrate în grile de observare, structurate pe mai mulţi indicatori
observaţionali: activizarea elevilor prin tipurile de metode interactive utilizate; rolul elevilor în
organizarea şi desfăşurarea activităţilor; relaţiile de comunicare în cadrul grupelor de lucru; climatul
socio-emoţional, aşa cum se reflectă în comportamentul elevilor.
b) Metoda convorbirii
Convorbirea a fost utilizată într-o formă diversificată, în vederea acumulării unei varietăţi de date
referitoare la problematica cercetării de la factorii antrenaţi. Astfel, am organizat convorbiri cu profesori
de mai multe specialităţi, cu elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a.
Scopul urmărit prin utilizarea metodei convorbirii a fost nu numai de natură informativă –
culegerea de date referitoare la opiniile, percepţiile, atitudinile şi disponibilităţile cadrelor didactice şi ale
studenţilor privind utilitatea şi modul de utilizare a metodelor de interacţiune educaţionale în activităţile
seminariale, cât şi de natură formativă – de perfecţionare a demersului didactic, din perspectiva
problematicii studiate, prin schimbul de experienţă metodologică.
c )Metoda chestionarului
Prin aplicarea a două chestionarare( pentru elevi şi cadre didactice), în această primă etapă a
cercetării, au fost acumulate informaţii esenţiale, reprezentative, , valorificate apoi în investigarea unor
activităţi didactice. Din punctul de vedere al conţinutului întrebărilor, chestionarele aplicate au vizat o
varietate de aspecte: atitudini, percepţii ale cadrelor didactice şi elevilor privind activităţile axate pe
metodele de interacţiune educaţională; disponibilitatea cadrelor didactice şi a elevilor de a organiza şi
desfăşura astfel de activităţi; idei, concepţii şi practici ale profesorilor în prefigurarea şi organizarea
activităţilor de acest tip.
d) Analiza produselor activităţii elevilor
Pentru evidenţierea valenţelor formative ale metodologiei interactive, prin produsele elevilor,
voi analiza mai multe tipuri de produse: referate, eseuri, grile de observare, studii de caz, , proiecte,
portofolii.
4.4.2. Investigarea unor activităţi /situaţii instrucţionale bazate pe metodele de interacţiune
educaţională
Reprezintă metoda de intervenţie educativă aplicată în cadrul activităţii de cercetare-acţiune. Vor
fi proiectate şi organizate demersuri didactice, bazate pe metodologia interactivă, atât în cadrul orelor de
Matematică, cât şi la Consiliere şi orientare.
4.4.3. Metode de prelucrare şi interpretare a datelor
Vor fi utilizate următoarele categorii de metode de prelucrare şi interpretare a datelor:
- metode de reprezentare grafică a rezultatelor cercetării: histograme, diagrame,
poligonul frecvenţelor;
- calculul unor indici ai tendinţei centrale: media aritmetică, mediana, modul;
- metode şi tehnici statistice: testul t de semnificaţie a diferenţelor între două medii,
testul Z de semnificaţie a diferenţelor între două medii;
- metode de interpretare calitativă: comparaţia criterială, metodele deductive, de
interpretare teoretică;
5. Rezultate preliminare cercetării
În urma prelucrării şi interpretării datelor obţinute în etapa constatativă, am obţinut
următorul tabel al rezultatelor preliminare ale cercetării, aferente obiectivelor 1, 2 şi 4(parţial) :