CURSURI OPŢIONALE DE

INFORMATICĂ

PROPUSE

PENTRU ANUL
UNIVERSITAR 2018-2019
SEMESTRUL I

DOMENIUL DE LICENŢĂ:
INFORMATICĂ

SPECIALIZAREA:
INFORMATICĂ
 LISTA CURSURILOR

1. Aplicații web dezvoltate cu Ruby on Rails (*)

2. Aplicații web în Python (*)
3. Cloud computing
4. Concepte geometrice in grafica pe calculator
5. Concepte și aplicații în vederea artificială
6. Front-end avansat (React si Angular) (*)
7. Introducere în învățare automată utilizand Python (*)
8. Introducere în Robot Process Automation (*)
9. Introducere în teoria codurilor
10. JavaScript server-side: Node.js (*)
11. Programare web cu PHP şi MySQL
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Aplicații web dezvoltate cu Ruby on Rails (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Ruby este un limbaj de programare dinamic, orientat pe obiecte, care are un framework asociat,
Ruby on Rails.
Cursul își propune sa le ofere studenților un deep dive în realizarea aplicațiilor web utilizând
framework-ul Ruby on Rails, sub sistemul de operare Linux. În cadrul cursului va fi prezentată
arhitectura MVC (Model-View-Controller), pe care este construit framework-ul Ruby on Rails.
Studenții vor învăța cum să dezvolte rapid, să testeze și să implementeze aplicații web dinamice
folosind community best practices și design patterns cu tehnologii, framework-uri si tool-uri,
precum Javascript, Bootstrap 4, HTML5, CSS3, Git, TDD, REST, JSONAPI, baze de date SQL si
NoSQL. Se vor atinge, de asemenea, subiecte avansate, cum ar fi securitatea și serviciile care
utilizează HTTP / RESTful APIs.

Cursul este unul de tip hands-on, cu o abordare de genul 3 ore de laborator pe saptamana, in care
se discuta si partea teoretica, dar mai ales se aplica practic notiunile care trebuie intelese si
asimilate. La finalul cursului, studenții vor putea dezvolta aplicații web conform ultimelor
standarde, având inclusiv posibilitatea de a le publica pe Heroku.
PROGRAMĂ:
● Setup-ul mediului de dezvoltare
● Introducere in Ruby folosind metodologia Test Driven Development
● Introducere in Ruby on Rails explicand arhitectura MVC
● Construirea unei aplicații web folosind o baza de date SQL pentru persistenta datelor și un
framework Javascript (Vue.js) pentru interacțiunea utilizatorului cu aplicația.
● Optimizarea si securitatea aplicatiei web
● Utilizarea soluțiilor din Rails pentru procesare asincrona.
● Deployments

BIBLIOGRAFIE:
● Rails guides (http://guides.rubyonrails.org)
● Sandi Metz, Practical Object-Oriented Design in Ruby (http://www.poodr.com/)
● Michael Hartl, Ruby on Rails Tutorial: Learn Web Development with Rails
(https://www.railstutorial.org/book)
● Sam Ruby, Dave Thomas, David Heinemeier Hansson, Agile Web Development with Rails
5, Pragmatic Programmers, 2016

(*) Cursul va fi susținut de către specialisti din cadrul firmei Sparktech Software
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Aplicații web în Python (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul își propune să ofere studenților o introducere în programarea web folosind limbajul de
programare Python și platforma Django. În prima parte a cursului, studenții sunt familiarizați cu
limbajul, cu sintaxa și construcțiile specifice programării de nivel înalt. În cea de- a doua parte, se
pune accentul pedezvoltarea unei aplicații web, pornind de la partea deproiectare şi parcurgând cu
atenţie toate etapele de dezvoltare, pânăla finalizarea aplicaţiei. Cursul este interactiv, în timpul
prezentării studenții fiind încurajați să participe cu sugestii și întrebări. Partea practică de tipul
hands-on se face în paralel cu prezentarea, anumite părți de cod fiind puse ladispozițiepe proiector
sau online pe pagina de resurse a cursului. La finalul cursului, un absolvent va avea atât noțiunile
necesare înțelegerii programării web, cât și abilitatea de a dezvolta o aplicație web de la zero.

PROGRAMĂ:
1. Curs Introductiv: Modalitate de evaluare, IDE
2. Introducere şi sintaxă: Lucrul cu interpretorul; Instrucţiuni condiţionale, bucle, variabile, tipuri de
date; Funcţii, argumente, apelare
3. Operaţii de bază şi noţiuni specifice Python: Funcţii built-in, I/O, Fişiere; Librării standard: re,
csv, json etc.; List/dictionary/set comprehension; Map/Lambda/Filter pdb
4. OOP: Clase și obiecte; Instanțiere; Metode și atribute; Moștenire;Duck typing
5.Web basics: Client – server; HTTP protocol( text and methods); URL; How to send data: query
param/body; Python requests - GET/POST
6. MVC, introducere în Django: Modele; View-uri; Template-uri; Formulare; Interfaţa de
administrare
7. Lucrul cu baza de date: Modele; Interogarea bazei de date; Comenzi de management;
8. View-uri și formulare: View-uri, formulare; Template-uri; Model forms
9. Git; Testare

BIBLIOGRAFIE:
1. Documentația online PurePython: http://purepython.eaudeweb.ro/wiki/Home.html
2. Documentația online Python: https://docs.python.org/3/
3. Documentația online Django : https://docs.djangoproject.com/en/1.9/

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Eau de Web
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Cloud Computing
Domeniul de licenţă: informatică
Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5
OBIECTIVE:
Familiarizarea studenților cu paradigmele și principiile uneia dintre primele cinci tehnologii
emergente cu un impact major în următorii 10 ani asupra economiei, științei și societății. Arhitecturi
software pentru orchestrarea sistemelor de servicii disponibilizate prin cloud computing cum ar fi
IaaS, PaaS, SaaS, DBaaS, DWaaS, Hadoop-as-a-Service etc. Studenții își vor dezvolta capacitatea
de a orchestra servicii în cloud, de a integra resurse de calcul din cloud cu cele disponibilizate on-
premises, de a identifica și implementa modele de stocare scalabile în funcție de cerințele de
business, dar în același timp vor învăța să dezvolte aplicații în cloud cu DevOps.

PROGRAMĂ:
1. Sisteme distribuite tolerante-la- erori(engl.fault-tolerant)
2. Virtualizare bazată pe containere. Orchestrare- Kubernetes, DC/OS în cloud
3. Arhitecturi bazate pe microservicii și multi-containere în cloud
4. Medii de test și deployment în DEVOPS
5. Servicii Distribuite în Cloud Computing
6. Servicii de stocare și caching. Interfețe programabile.
7. Servicii Big Data în cloud(HDInsight-BdaaS)
8. Big Data bazat pe memory-computing(Apache Spark)
9. Baze de date și data warehouse în arhitecturi cloud
10. Analitice în timp-real bazate pe Data-Lake-as-a-Service în cloud
11. Servicii de Machine Learning în Cloud Computing
12. Arhitecturi Lambda (AWS Lambda, Azure Function, Google Function)
13. Cloud computing pentru dezvoltarea de aplicații cognitive
14. Platforme Blockchain în cloud

BIBLIOGRAFIE:
1. Barnes, Jeff. 2015. Azure Machine Learning. Microsoft Press, 2015.
2. Buyya, Rajkumar, Broberg, James and Goscinski, Andrej. 2011. Cloud Computing. Principles and
Paradigms., Wiley, 2011.
3. Chandrasekaran, K. 2015. Essentials of CLOUD COMPUTING. s.l. : CRC Press, 2015.
4. Gendron, Michael S. 2014. Business Intelligence and the Cloud. s.l. : Wiley, 2014.
5. J. Hurwitz, M. Kaufman, A. Bowles. Cognitive Computing and Big Data Analytics.. Wiley, 2015.
6. Marc, Farley. 2013. Rethinking enterprise storage-A hybrid cloud model. s.l. : Microsoft Press, 2013.
7. N. Tanasseri, R., Rai. 2017. Microservices with Azure. Birmingham : Packt Publishing Ltd., 2017.
8. Torre, Cesar de la. 2017. Containerized Docker Application Lifecycle with Microsoft Platform and Tools.
Microsoft Press, 2017.
9. Varga, Stacia, Cherry, Denny and D’Antoni, Joseph. 2016. Introducing Microsoft SQL Server 2016
Mission-Critical Applications, Deeper Insights,Hyperscale Cloud. s.l. : Microsoft Press, 2016.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Concepte geometrice in grafica pe calculator

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul are două componente complementare. Prima dintre ele are o natură teoretică: în cadrul
cursului vor fi prezentate noţiuni şi rezultate geometrice esenţiale pentru dezvoltarea aplicaţiilor
grafice, precum şi câţiva algoritmi de bază în grafica pe calculator. Cea de-a doua componentă are o
natură aplicativă şi include o introducere în utilizarea versiunii moderne a OpenGL – bazată pe
unităţi programabile (shaders) şi dezvoltarea unor aplicaţii interactive de grafică pe calculator.
Proiectele de laborator, concretizate prin proiecte, vor reprezenta componenta principală a
verificării de la sfârşitul semestrului.

PROGRAMĂ:
1. Generalităţi despre OpenGL. Principii de lucru, biblioteci utilizate.
2. Primitive grafice. Atribute ale primitivelor grafice.
3. Transformări geometrice. Modelarea deplasării unui obiect.
4. Utilizarea texturilor.
5. Reprezentarea imaginilor 2D.
6. Transformări de vizualizare pentru scene 3D.
7. Proiecţii paralele şi proiecţii centrale.
8. Modelarea şi reprezentarea obiectelor în grafica 3D.
9. Modele de iluminare. Efecte vizuale (netezirea contururilor, ceaţă, umbre).
10. Aplicatii grafice interactive. Animaţii pe calculator.

BIBLIOGRAFIE:
1. G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2001.
2. R. Baciu, Programarea aplicaţiilor grafice 3D cu OpenGL, Editura Albastră, 2005.
3. W. Boehm, H. Prautzsch, Geometric Concepts for Geometric Design, AK Peters, Wellesley,
1994.
4. J. Hughes, A. van Dam, M. McGuire, D. Sklar, J. Foley, S. Feiner, K. Akeley, Computer
Graphics: Principles and Practice (3rd edition), Addison Wesley, 2013.
5. D. Hearn, M. Baker, W. Carithers, Computer Graphics with OpenGL, 4th ed, Prentice Hall,
2010.
6. P. Shirley, M. Ashikhmin, M. Gleicher, S. Marschner, E. Reinhard, K. Sung, W. Thompson,
P. Willemsen, Fundamentals of Computer Graphics (3rd edition), AK Peters, Wellesley,
2009.
7. D. Shreiner, G. Sellers, J. Kessenich, B. Licea-Kane, OpenGL Programming Guide, Eighth
Edition, Addison-Wesley, 2013.
 FIȘA CURSULUI

Titlu: Concepte și aplicații în vederea artificială

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Oamenii pot interpreta fără efort ceea ce văd în lumea înconjurătoare. Scopul Vederii Artificiale
este de a înzestra un sistem computerizat cu caracteristici asemănătoare, care "vede" și "înțelege"
ceea ce se întâmplă în imagini. Pentru realizarea acestui deziderat este necesară utilizarea unor
algoritmi eficienți care să extragă informații din pixeli pentru interpretarea imaginilor.

Cursul are ca obiectiv atât studierea conceptelor de bază cât și prezentarea unor tehnici de
actualitate din domeniul Vederii Artificiale. În ultimii ani, tehnicile și metodele folosite în Vederea
Artificială și-au dovedit aplicabilitatea din ce în ce mai răspândită pentru rezolvarea unor probleme
importante cum ar fi recunoașterea facială, detectarea și recunoașterea obiectelor în imagini,
detectarea și urmărirea obiectelor în video, recunoașterea caracterelor, recunoașterea semnelor de
circulație, căutarea imaginilor după conținut și multe altele. Din acest motiv, cursul va pune un
foarte mare accent pe partea de aplicabilitate a tehnicilor prezentate. Mai precis, fiecare curs va
conține exemple practice și aplicații. La finalul cursului, studenții vor putea înțelege și aplica
tehnicile de ultimă oră din domeniu pentru rezolvarea unor probleme interesante precum
recunoașterea obiectelor, clasificarea imaginilor, detectare facială, etc.

FORMA DE EXAMINARE:
Dat fiind caracterul aplicativ al cursului, studenții vor fi evaluați pe baza temelor realizate acasă și
în cadrul laboratorului. În lipsa rezolvării acestor teme, studenții vor fi evaluați printr-o lucrare de
laborator, în ultima săptămână.

Studenții au șansa de a propune proiecte proprii, cele mai interesante putându-se transforma în teme
pentru lucrarea de licență.

PROGRAMĂ:
1. Introducere în vederea artificială. Concepte de bază.
2. Filtre pentru imagini. Muchii și gradienti. Textură și culoare.
3. Puncte de interes. Trăsături locale pentru imagini. Descriptorii SIFT și HOG.
4. Metode de învățare. Concepte de bază. Modelul Nearest Neighbors.
5. Metode kernel. Funcții de similaritate și clasificatori liniari: SVM, KRR, KDA.
6. Modele de învățare deep. Rețele neuronale convoluționale pentru recunoașterea obiectelor.
 7. Recunoașterea obiectelor folosind modelul bag of visual words.
8. Detectarea facială folosind metoda ferestrei glisante.
9. Metode pentru recunoașterea gesturilor din video.

BIBLIOGRAFIE:
1. R. Szeliski. Computer Vision: Algorithms and Applications. Springer, 2010.
2. J. Shawe-Taylor, N. Cristianini. Kernel Methods for Pattern Analysis. Cambridge University
Press, 2004.
3. Simon Prince: Computer Vision: Models, Learning and Inference, Cambridge University
Press, 2012. Draft disponibil online.
4. David Forsyth, Jean Ponce: Computer Vision: A modern approach (second edition), Prentice
Hall, 2011.
5. Radu Ionescu, Marius Popescu: Knowledge Transfer between Computer Vision and Text
Mining, Springer, 2016.
6. http://www.vlfeat.org
7. http://www.vlfeat.org/matconvnet/
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Front-end avansat (React si Angular) (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul prezintă principiile de bază ale dezvoltării de aplicatii WEB folosind HTML5, CSS3 si doua
dintre cele mai folosite framework-uri pentru Front-end – AngularJS si ReactJS. În cadrul cursului vor
fi prezentate atât notiuni avansate de Javascript, cât și cele mai bune practici de implementare.

PROGRAMĂ:

1. Introducere in HTML5, CSS3 si Bootstrap/Semantic. Responsive design/Mobile first. Aplicatii de

tip Single Page (SPA). Javascript si Jquery.
2. Javascript avansat - Scope, Hoisting, Closures, Prototipuri, Callbacks, Promises si Obiecte
(JSON).
3. Introducere in AngularJS – prezentare framework (componente, module si servicii). comunicarea
cu servicii. ES6 si Typescript.
4. AngularJS avansat - Template-uri, formulare si rounting. Realizare de aplicatii simple care sa
demonstreze notiunile invatate. Arhitectura proiectelor bazate pe AngularJS in practica.
5. Introducere in ReactJS – prezentare framework – JSX, React-dom.js, Nodes. Componente – props
si stats.
6. ReactJS avansat – Flux, Reflux si Redux. Realizare de aplicatii simple care sa demonstreze
notiunile invatate. Arhitectura proiectelor bazate pe ReactJS in practica.

BIBLIOGRAFIE:

1. Documentația oficiala React ( https://reactjs.org/ ) si Angular (https://angularjs.org/ ).

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Cornerstone Technologies
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Introducere în învățare automată utilizand Python (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul își propune să prezinte studenților concepte de bază și tehnici de actualitate din domeniul
învățării automate. Acesta va fi de tipul “hands-on” și, fără a ocoli noțiunile matematice, va pune
accent pe înțelegerea intuitivă a conceptelor.
Cursul va avea un laborator asociat, care va pune studenții în situația de a trata probleme reale de
învățare automată, folosind Python.
La finalul cursului, studenții vor fi familiari cu “bunele practici” ale învățării automate, fiind capabili
sa trateze riguros și corect o problemă, implicând analiza datelor, alegerea algoritmului și a
parametrilor și evaluarea soluției.

PROGRAMĂ:
● Noțiuni de bază de învățare automată.
● Evaluarea algoritmilor de învățare automată.
● Tehnici de învățare supervizată:
○ Clasificare: Regresie logistică, Arbori de decizie, KNN, SVM.
○ Regresie: Regresie liniară, Regresie Ridge, SVR.
● Rețele neurale:
○ Multilayer Perceptron
○ Rețele convoluționale
○ LSTM
● Tehnici de învățare nesupervizată:
○ Clustering: K-means, DBSCAN
○ Reducerea dimensionalității: PCA, T-sne

BIBLIOGRAFIE:
● Hands-On Machine Learning with Scikit-Learn and TensorFlow, A. Géron, O'Reilly Media,
2017
● Machine Learning, Tom Mitchell, McGraw Hill, 1997.
● Scikit-learn Documentation: http://scikit-learn.org/stable/documentation.html

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Sparktech Software.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Introducere in Robot Process Automation (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Robot Process Automation (RPA) este un nou mod de a automatiza procesele business software dintr-
o companie folosind „roboti software” (de unde si numele de „robot software automation”, cu
mentiunea ca RPA nu are vreo legatura cu „robotica” de tip clasic). RPA foloseste mai multe metode
de extragere de informatii si de inteligenta artificiala pentru a automatiza aceste procese.

UiPath este o firma de software romaneasca care a devenit in ultimii ani lider mondial in domeniul
RPA, fiind primul „unicorn” din Romania, adica un start-up evaluat la peste 1 miliard de dolari.
UiPath a dezvoltat un framework RPA foarte apreciat in industrie.

Scopul acestui curs este de a oferi studentilor o introducere in aceasta noua tehnologie si intr-unul din
frameworkurile cele mai bune si folosite din industrie – UiPath. Deoarece piata RPA este in crestere
foarte rapida, specialistii RPA vor fi foarte cautati pe piata dezvoltatorilor software (deja exista multe
joburi de RPA developer), fiind un domeniu de nisa care necesita atat cunostinte de programare, dar si
elemente de AI si un nou mod de a implementa solutii software intr-o companie. Welcome to the
future! ☺

PROGRAMĂ:
1. Introducere in RPA
- Ce este RPA
- Unelte RPA si standarde de industrie
- Tehnologii conexe (Microsoft .NET Workflow Foundation)
2. Implementare RPA in UiPath
- Componente si interactiunea dintre ele
- UiPath Studio
- UiPath Activities
- UiPath Robot
- UiPath Orchestrator (detaliere: Tennants; Authentication; Users; Roles; Robots;
Environments; Packages; Processes; Assets; Queues and transactions; Jobs; Schedules;
Logging; Alerts)

BIBLIOGRAFIE:
- Alok Mani Tripathi. Learning Robotic Process Automation: Create Software robots and
automate business processes with the leading RPA tool – UiPath. Packt Publ.; 1st ed. 2018
- https://www.uipath.com/automate/robotic-process-automation

(*) Cursul va fi susținut de către Alexandru Balint, manager software certificat RPA/UIPath
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Introducere în teoria codurilor

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:

Cursul se doreşte a fi o pledoarie pentru utilitatea matematicii învăţate in primii doi ani de facultate.
Algebra liniara, probabilitati, geometrie, algebra, teoria numerelor, toate acestea vor fi folosite pentru
a detecta si corecta erori dintr-un mesaj bruiat sau pentru a optimiza comprimarea informatiilor.

PROGRAMA:

Teoria informatiei. Entropie. Codificarea Huffman

Detectarea si corectarea erorilor. Distanta Hamming. Distanta minimala.
Coduri liniare. Matrice generatoare si matrice de control. Codificarea si corectarea erorilor folosind
coduri liniare.
Margini in teoria codurilor
Coduri Hamming.
Coduri Reed-Muller
Coduri ciclice.
Coduri BCH si Reed-Solomon
Codificari optimale.

BIBLIOGRAFIE:

1. W. C. Huffman, V. Pless, Fundamentals of Error-Correcting Codes, Cambridge Press, 2010.

2. S.Ling, C.Xing, Coding Theory, Cambridge University Press 2004.
3. Judy L. Walker, Codes and Curves, Student Mathematical Library, AMS, 2000
C.Huffman, Fundamental of Error Correcting Codes, Cambridge University Press, 2010.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: JavaScript server-side: Node.js (*)

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul își propune să ofere studenților o introducere în mediul de dezvoltare JavaScript pentru server-
side cu o aprofundare mai detaliată a platformei Node.js, nou apărută în aceasta direcţie.
În cadrul cursului va fi introdus, în primă fază, limbajul JavaScript, concepte de bază şi concepte
avansate necesare dezvoltării de aplicaţii web atât client-side cât şi server-side. A doua parte a cursului
se va concetra pe aprofundarea platformei Node.js urmând ca la final, accentul să fie pus pe un
framework cum ar fi ExpressJS.
La finalul cursului, studenții vor avea abilităţile necesare pentru a putea proiecta şi dezvolta o aplicaţie
full-stack JavaScript.

PROGRAMĂ:
1. JavaScript ca limbaj de programare: fundamente, concepte, pattern-uri
2. Arhitectura aplicaţiilor web: concepte, n-tier, DDD (Domain Driven Design),
3. Javascript advanced, ES6, nvm
4. NodeJs (npm, Express, Postman)
5. RESTful APIs
6. Websockets
7. DB (mongoDB), redis
8. Testing
9. Build Systems (gulp)
10. Angular
11. Async/await

BIBLIOGRAFIE:
1. Documentatia online: https://nodejs.org/api/
2. Documentatia online: https://github.com/vndmtrx/awesome-nodejs

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Arnia Software.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Programare web cu PHP şi MySQL

Domeniul de licenţă: informatică

Specializarea: informatică
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul prezintă noțiuni fundamentale, tehnici și tehnologii care stau la baza paginilor web ce utilizează
baze de date. Studenții care vor urma acest curs vor dobândi experiență în utilizarea PHP şi MySQL,
aplicate în crearea/prelucrarea paginilor web, în folosirea unor librării care permit realizarea unor
aplicații complexe etc. Dintre obiectivele cursului menționăm:
- însușirea celor mai importante tehnologii și dobândirea aptitudinilor necesare dezvoltării și
gestiunii paginilor web dinamice;
- prezentarea și utilizarea limbajului PHP, precum și a tehnicilor de stocare și regăsire a datelor
utilizând sistemul de gestiune a bazelor de date MySQL;
- aplicarea noțiunilor prezentate la curs pentru rezolvarea unor probleme specifice întâlnite în
dezvoltarea aplicațiilor web;
- dobândirea de noi cunoștințe cu privire la tendințele actuale în programarea aplicațiilor web.

PROGRAMĂ:
[1] Introducere în PHP: HTML vs. PHP, aplicații web dinamice, procesarea la nivel de client versus
procesarea la nivel de server, avantaje și funcționalități ale PHP, configurări de bază.
[2] Utilizarea server-ului web Apache: instalare, configurare, host-uri virtuale, proprietăți etc.
[3] Elemente de programare PHP: operatori, funcții, tablouri etc.
[4] Prelucrarea fișierelor de date în PHP: căutare, editare, securitate, gestiunea directoarelor etc.
[5] Configurarea și utilizarea server-ului de baze de date MySQL: instalare și configurare, conectare,
funcții specifice, apeluri SQL, utilitare pentru administrarea bazei de date.
[6] Lucrul cu baze de date și formulare: configurarea PHP pentru interacțiunea cu baza de date,
interfețe de programare specifice, lucrul cu formulare, utilizarea cookie-urilor etc.
[7] Generarea imaginilor, documentelor PDF și Excel utilizând PHP.
[8] Programare orientată pe obiecte în PHP.
[9] Prezentarea celor mai cunoscute/utilizate librării din PHP."

BIBLIOGRAFIE:
[1] Lockhart J., Modern PHP: New Features and Good Practices, O’Reilly Media
[2] Ullman L., PHP and MySQL for Dynamic Web Sites, Peachpit Press
[3] Welling L., Thomson L., PHP and MySQL Web Development, Addison Wesley
[4] Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript With jQuery, CSS & HTML5, O’Reilly Media
[5] DuBois P., MySQL (6th Edition), Addison Wesley
 CURSURI OPŢIONALE DE
INFORMATICĂ

PROPUSE

PENTRU ANUL
UNIVERSITAR 2018-2019
SEMESTRUL II
DOMENIUL DE LICENŢĂ: INFORMATICĂ

SPECIALIZAREA:
INFORMATICĂ

DOMENIUL DE LICENŢĂ: MATEMATICĂ

SPECIALIZAREA:
MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
 LISTA CURSURILOR

1. Blockchain – concepte, tehnologii si aplicații

2. Devops: Docker - dockerizarea aplicațiilor și automatizarea deploymentului
(*)
3. Fundamentele rutării
4. Inițiere în cercetare și bioinformatică
5. Introducere in prelucrarea limbajului natural
6. Invatare automata in arta vizuala (*)
7. Învățarea rețelelor neurale adânci (*)
8. Programare dispozitive Android (*)
9. Programare dispozitive iOS (*)
10. Sisteme de tip swarm și sisteme multi-agent
11. Tehnici de programare a aplicaţiilor grafice
12. Testarea sistemelor software
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Blockchain – concepte, tehnologii si aplicații

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Blockchain este tehnologia despre care s-a vorbit cel mai mult in 2018! De aceea este importanta familiarizarea
studentilor nostri cu tehnologia Blockchain de stocare și management al datelor descentralizate și imutabile,
care valorifică ideea de consens peste un Ledger distribuit. Descentralizarea, procesului de distribuire a
consensului bazat pe o abordare bazată pe distribuirea registrului public al tranzacțiilor inplică auditarea
tranzacționării prin intermediul secvențelor hash adociate și face din Blockchain o tehnologie de colaborare în
medii lipsite de încredere (byzantine). Tehnologia inițial propusă de Satoshi Nakamoto ca registru public global
pentru stocarea istoricului tranzacțiilor într-o criptomonedă (Bitcoin) coincidea cu Blockchain 1.0, iar aceasta a
evoluat la Blockchain 2.0, care revenea contractelor smart, iar acum tehnologia Blockchain 3.0, este un model
de organizare de spectru larg pornind de la genomică și ajuncând la managementul sistemelor sociale de
asistență pentru sanatate publică la nivel global, care și-a câștigat o poziție centrală în tabloul tehnologic actual.
Cursul acoperă domeniul Blockchain 1.0 și Blockchain 2.0.
Pe langa prezentarea conceptelor Blockchain, cursul va pune accentul si pe aspecte practice, prezentand
framworkuri dar si studii concrete de caz, acestea fiind prezentate de invitati din industrie.

PROGRAMĂ:
1. Arhitecturi pentru calcul descentralizat. IPFS (o combinatie Kademlia + BitTorrent + Git) și NeoFS.
2. Introducere în tehnologia Blockchain. Storage descentralizat. Protocoale (Bitcoin, Ethereum, Corda,
Hypwerledger).
3. Consensul în Blockchain-PoW (Ethereum), PoS (Ethereum), PBFT (HyperLedger), PoET
4. Platforme Blockchain: BigChainDB, Hyperledger Fabric, ChainCore, IBM Bluemix Blockchain
5. Contracte și proprietăți ”smart” peste blockchain, implementate prin intermediul platformelor (Ex.
BigChainDB implementează un constract generic)
6. Limbaje pentru implementarea contractelor ”smart” pe diferite platforme: Solidity și NEO
7. Mediul de execuție al contractelor smart pe Ethereum EVM (Mașina virtuală Ethereum). ”Gas”
8. Mediul de execuție al contractelor smart (NeoContracts) pentru monedele criptografice NEO și Gas pe
NeoVM.
9. Elemente de securitate in blockchain. Testare si verificare automata de smart contracts in Solidity.

BIBLIOGRAFIE:
1. Dannen, Cris. Introducing Ethereum and Solidity: Foundations of Cryptocurrency and Blockchain
Programming for Beginners.: APress, 2017.
2. Antonopoulos, Andreas M. Mastering Bitcoin. Programming the Open Blockchain. O’Reilly, 2017.
3. Asharaf, S. and Adarsh, S. Decentralized Computing Using Blockchain Technologies and Smart Contracts:
Emerging Research and Opportunities. 2017.
4. Lewis, Christopher. Blockchain: your comprehensive guide to understanding the decentralized future. 2016.
5. Raval. Decentralized Applications Harnessing Bitcoin’s Blockchain Technology. s.l. : O'Reilly, 2016.

Cursul va fi susținut de cadre didactice din facultate, împreună cu specialiști din cadrul firmelor CertSign și
Endava.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Devops: Docker - dockerizarea aplicațiilor și automatizarea deploymentului (*)

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
In urma cursului vor fi dobandite urmatoarele cunostinte:
- comenzi de baza in Docker
- crearea unor imagini noi folosind fisiere Docker
- vor intelege ce este si cum functioneaza Docker Compose
- vor avea cunostintele necesare pentru a crea infrastuctura de deployment pentru aplicatii
- vor intelege ce este si cum functioneaza Docker Swarm

PROGRAMĂ:
1. Introducere - comenzi de baza linux (curl, wget)
2. Introducere - comenzi de baza git
3. Introducere - Docker (setup)
4. Comenzi Docker
5. Docker Run
6. Imagini Docker
7. Docker Compose
8. Docker Swarm
9. Docker networking

BIBLIOGRAFIE:
- https://docs.docker.com/
- https://runnable.com/docker/docker-compose-networking

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Eau de Web
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Fundamentele rutării

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Scopul cursului este de a prezenta viitorilor specialiști în domeniul IT elementele de bază de rutare și
comutare în rețele de calculatoare, precum și tehnologii avansate, rețele de programe de studii conexe
și cariere entry-level de rețea. Limbajul utilizat pentru a descrie concepte de networking este proiectat
pentru a fi ușor de înțeles de către studenți prin intermediul activităților interactive integrate care
contribuie la consolidarea înțelegerii. Cursul conduce la deprinderea unei gândiri critice, rezolvarea de
probleme, colaborare, precum și aplicarea practică a competențelor.

Cursul utilizează o gamă variată de instrumente de învățare multimedia, inclusiv clipuri video,
abordează diferite stiluri de învățare (laboratoare hands-on și activități de învățare cu ajutorul
simulatorului Packet Tracer, GNS3), ceea ce ajută studenții să dezvolte gândirea analitică și abilitățile
de rezolvare a problemelor complexe.

Se lucrează pe platforma CISCO versiunea 7.0.1 din cadrul Facultății de Matematică și Informatică -
Universitatea din București.

PROGRAMĂ:
Capitolul 1: Introducere în Rutare și Transmiterea Pachetelor
Capitolul 2: Configurarea Sistemului de operare de Rețea
Capitolul 3: VLANuri
Capitolul 4: Concepte de Rutare
Capitolul 5: Rutare Inter-VLAN
Capitolul 6: Rutarea Statică
Capitolul 7: Rutare Dinamică
Capitolul 8: OSPF Single-Area
Capitolul 9: Liste de Control ale Accesului
Capitolul 10: DHCP
Capitolul 11: Network Address Translation pentru IPv4

BIBLIOGRAFIE:
- A. Tanenbaum – Rețele de calculatoare (ediția V), Byblos.
- S. Buraga, G. Ciobanu – Atelier de programare în rețele de calculatoare, Polirom, Iași, 2001.
- Cisco CCNA Routing and Switching 200-120 Official Cert Guide Library, Wendell Odom
- CCNA Portable Command Guide, 3rd Edition, Scott Empson.
- CISCO.COM
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Inițiere în cercetare și bioinformatică

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul se adreseaza studentilor interesati in cercetare in bioinformatica. Studentii vor fi expusi atat la elemente
de baza din bioinformatica cat si la si rezultate recente din bioinformatica si biologia sistemelor. Studentii vor
dobandi la acest curs si experienta in cercetare: cum se citeste o lucrare, structurarea lucrarilor stiintifice, cum
se scrie o lucrare stiintifica, modelul de recenzie a lucrarilor stiintifice: peer-review, clasificarea revistelor si a
conferintelor.

PROGRAMĂ:
1. Notiuni elementare de biologie celulara, genetica si biochimie.
2. Experimentul lui Adleman pentru rezolvarea unei probleme NP completa folosind ADN si unelte
biochimice.
3. Experimentul lui Lipton pentru rezolvarea SAT, alte rezultate din calculabilitatea bazata pe ADN.
4. Autoasamblare: experimentele lui Eric Winfree, Ned Seeman, Paul Rothemund, etc.
5. Alinierea secventelor (sequence alignment): Algoritmii optimali de aliniere pentru secvente ADN sau
proteine, pentru aliniere globala sau locala: Smith-Waterman, Needlman- Wunsch. Algoritmii heuristici
pentru alinieri: Blast si variante, Fasta, PatternHunter, PatternHunter2.
6. Biologie evolutionara: Aliniere afina, matrici de substituire: BLOSUM50, BLOSUM62, PAM150, aliniere
multipla.
7. Modele abstracte de calculabilitate bazata pe ADN si celule: Sisteme H, Sisteme P.
8. Introducere in cercetare: revista, articol, peer-review, referinte, cuvinte cheie, factor de impact pentru
revista, LaTeX, ordinea autorilor, structurarea articolelor, elemente introductive despre redactarea tehnica.

BIBLIOGRAFIE:
1. Leonard M. Adleman, Molecular computation of solutions to combinatorial problems, Science, Vol. 266,
Iss. 5187, 1994, pp. 1021-1024.
2. Richard J. Lipton, DNA Solution of Hard Computational Problems, Science, Vol. 268, Iss. 5210, 1995, pp.
542-545.
3. Erik Winfree, Furong Liu, Lisa A. Wenzler, Nadrian C. Seeman, Design and self-assembly of two-
dimensional DNA crystals, Nature, Vol. 394, 1998, pp. 539-544
4. Paul W. K. Rothemund, Folding DNA to create nanoscale shapes and patterns, Nature, Vol. 440, 2006, pp.
297-302
5. Arthur M. Lesk, Introduction to Bioinformatics, Oxford University Press, 2002, 290 pp.
6. Neil C. Jones, Pavel A. Pevzner, An Introduction to Bioinformatics Algorithms (Computational Molecular
Biology), The MIT Press, 2004, 456 pp., ISBN: 0262101068.
7. Gheorghe Paun, Grzegorz Rozenberg, Arto Salomaa, The Oxford Handbook of Membrane Computing,
Oxford University Press, 2010, 696 pp., ISBN: 0199556679.
8. Temple F Smith, Michael S Waterman, Comparison of biosequences, Advances in Applied Mathematics,
Vol 2, Iss. 4, 1981, pp. 482-489.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Introducere in prelucrarea limbajului natural

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul isi propune sa ofere studentilor o perspectiva moderna si la zi asupra domeniului. Fiecare tema abordata
va fi insotita de aplicatii concrete care vor viza diverse aspecte ale limbajului natural, cu o atentie speciala
acordata limbii romane. Vor fi abordate aspecte computationale, cantitative si formale ale limbajului natural,
facand distinctia clara intre analiza textelor si cea a limbilor naturale in general.. Studentii vor lua contact cu
temele prioritare de cercetare in domeniu, in scopul deschiderii acestora spre doctorat. Vor fi prezentate cerinte
punctuale ale diverselor firme interesate de aplicatii ale procesarii limbajului natural in chestiuni curente de
productie.

PROGRAMĂ:
[1] Probleme curente (practice, teoretice si de cercetare) in lingvistica matematica si computationala si in
procesarea limbajului natural.
[2] Aspecte cantitative ale limbajului natural.
[3] Probleme de similaritate lingvistica .
[4] Abordari si rezolvari computationale eficiente ale unor probleme de morfologie, fonologie si semantica.
[5] Analiza computationala a amprentei stilistice.
[6] Analiza computationala a documentelor.
[7] Analiza de corpus. Detectarea de colocatii, detectare automata si analiza ortografica a cuvintelor inrudite.
[8] Traducere automata.
[9] Detectarea automata din texte a opiniilor, analiza computationala a polaritatii sentimentelor. Aplicatii in
predictia optiunii politice din analiza discursurilor.

BIBLIOGRAFIE:
[1] D Jurafsky, JH Martin - Speech and Language Processing. An Introduction to Natural Language
Processing, Computational Linguistics, and Speech Recognition 2nd ed. , 2015, Prentice Hall
[2] G. Altmann (ed). Handbook of Quantitative Linguistics, 2003
[3] R. Dale (ed) The Handbook of Natural Language Processing, Marcel Dekker, New York, 2000.
[4] Liviu P. Dinu. Rank distance and applications. Ed. Universitatii Bucuresti, 2011
[5] Alina Maria Ciobanu, Liviu P. Dinu, 2014. An Etymological Approach to CrossLanguage Orthographic
Similarity. Application on Romanian. In Proc. EMNLP 2014, p 1047–1058.
[6] Manning, C., H. Schutze. Foundations of statistical natural language processing, MIT Press, 1999
[7] Mosteller, Frederick and David L. Wallace. Inference and Disputed Authorship. Distributed for the Center
for the Study of Language and Information. 320 p. 6 x 9 Series: (CSLI-DHS) Center for the Study of
Language and Information - The David Hume Series, 2007
[8] Arhivele revistelor: Computational Linguistics, Literary and Linguistic Computing, Quantitative
Linguistics
[9] Volumele conferintelor sustinute de ACL (ACL, EMNLP, EACL, NAACL, COLING, CICLING,
RANLP). Disponibile on-line la http://aclweb.org/anthology-new/
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Invatare automata in arta vizuala (*)

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Acest curs își propune prezentarea celor mai noi tehnologii din domeniul Învățării Automate în
contextul prelucrării de imagini.
Accentul cursului va fi pus pe latura practică, axată cu predilecție pe seturi de date compuse din
imagini cu caracter artistic. Se vor studia algoritmi specifici unui astfel de set de date constrâns,
precum recunoșterea stilului artistic a unei imagini sau transferul stilului artistic îintre două imagini.

Vor fi prezentate arhitecturi esențiale de rețele neuronale convoluționale, folosite cu succes în

obținerea unor rezultate remarcabile pentru diverse probleme de Vedere Artificială: recunoașterea
obiectelor dintr-o imagine, auto-tagging și altele. Studenții vor lucra cu diverse biblioteci software
utilizate in prezent în Învățare Automată: Caffe, TensorFlow etc.

Folosind cunoştinţele acumalate pe parcurs, studenții vor realiza până la finalul cursului un sistem de
recomandare de imagini cu conținut artistic.

PROGRAMĂ:
1. Introducere. Concepte de bază în Învățare automată.
2. Clasificarea imaginilor I. Abordarea clasică. Hand-coded features. Modele liniare.
3. Clasificarea imaginilor II. Data-Driven Approach. Rețele neuronale convoluționale.
4. Antrenarea retelelor. Backpropagation. Metode de optimizare.
5. Software pentru deep learning: Caffe, Torch, TensorFlow
6. Transfer learning. De la clasificarea imaginilor la recunoașterea stilului artistic al imaginilor.
7. Transferarea stilului artistic. Studiu de caz - Prisma App.
8. Alte aplicații ale rețelelor convoluționale: detectarea obiectelor, segmentarea imaginilor

BIBLIOGRAFIE:
1. Christopher M. Bishop, Pattern Recognition and Machine Learning. Springer, 2010.
2. Yoshua Bengio, Ian Goodfellow, Aaron Courville, Deep Learning. The MIT Press, 2016
3. http://papers.nips.cc/paper/4824-imagenet-classification-with-deep-convolutional-neural-
networks.pdf
4. http://www.cv-foundation.org/openaccess/content_cvpr_2016/papers/Gatys_Image_Style_Transfer
_CVPR_2016_paper.pdf
5. Stuart Russell, Peter Norvig, Artificial Intelligence: A Modern Approach, 3rd ed.. Pearson, 2009

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Arnia Software.
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Învățarea rețelelor neurale adânci (*)

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 5 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul este orientat spre practică. De-a lungul acestuia, studenții vor învăta să recunoască tipurile de
probleme care se pretează rezolvării cu rețele neurale și vor putea să aleagă cu ușurința abordarea
potrivită conform celor mai bune soluții de la momentul actual. Până la final, studenții vor putea sa
extindă aceste soluții cu idei proprii și vor lucra confortabil în PyTorch. Aplicațiile practice sunt în
zona de imagini și de limbaj natural.
Punem accent însă și pe componenta teoretică. În afara scurtelor pastile teoretice din cursuri, în cadrul
temelor există bonusuri cu caracter teoretic. Vom ghida studenții interesați către proiecte specifice.

EVALUARE:
Teme 25%, proiect 25%, examen 50%. În cadrul laboratoarelor, studenții vor lucra la tema în curs și
vor discuta neclaritațile cu laborantului. Temele si proiectul se rezolvă în PyTorch. Proiectul constă în
reproducerea arhitecturii, a configurației și a rezultatelor pentru un articol care oferă o soluție pentru o
problemă de vedere computațională, limbaj natural sau învățare prin recompensă (dintr-un subset
selectat de articole).

PROGRAMĂ:
1. Introducere în învățarea automată. Concepte de bază (preprocesare, bias, varianță, selectare model,
overfit, validare încrucișată, evaluare)
2. Antrenarea retelelor neurale (forward si back-propagation, gradient, softmax, regularizare).
3. Optimizare convexă (geometria funcției de cost, metode de ordin 1 și 2, serie taylor, saddle
points).
4. Rețele convoluționale (arhitecturi clasice)
5. Aplicații în vederea computațională (cele mai bune arhitecturi și configurații pentru clasificare,
detecție, segmentare)
6. Rețele recurente (RNN, LSTM, dispariția și explodarea gradienților)
7. Aplicații în limbaj natural (tokenizare, vocabular, embedding, rețele sequence-2-sequence,
modulul de atenție)
8. Învățare prin recompensă (ecuațiile lui Bellman, explorare on/off policy, policy gradient, Q-
learning, SARSA, MCTS)

BIBLIOGRAFIE:
- Christopher M. Bishop. Pattern Recognition And Machine Learning
- Yurii Nesterov. Introductory Lectures on Convex Optimization
- CS231n: Convolutional Neural Networks for Visual Recognition [Stanford]
- CS224d: Deep Learning for Natural Language Processing [Stanford]
- Richard S. Sutton, Andrew G. Barto. Reinforcement Learning: An Introduction, 2017

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Bitdefender

 FIȘA CURSULUI

Titlu: Programare dispozitive Android (*)

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul oferă studenţilor oportunitatea de a învăţa noţiunile fundamentale necesare dezvoltării de
aplicaţii mobile pentru platforma Android. În timpul laboratorului studenţii vor dezvolta o aplicaţie
mobilă nativă de la zero, aplicând cunoştinţele dobândite la curs, în mediul de dezvoltare Android
Studio.

PROGRAMĂ:
1. Dezvoltarea de aplicaţii mobile în Android Studio: configurarea unui proiect nou, Gradle,
instrumente de debugging: Android Manager, Logcat
2. Android Manifest
3. Interfaţa unei aplicaţii: Layouts, ListViews şi Adapters; fişierele xml de tip layout
4. Fire de execuţie şi request-uri de tip HTTP; preluarea datelor de la un API; parsarea unui
răspuns de tip json
5. Permisiunile unei aplicaţii Android
6. Intents: deschiderea unei alte aplicaţii din aplicaţia curentă; crearea claselor de tip Activity şi rolul
lor
7. Content Providers; crearea unei baze date de date locale SQLite; crearea de Loaders
8. Principii fundamentale de design în Android; crearea unor aplicaţii care suportă mai multe
dimension de ecran; crearea de layouts pentru tablete; Fragmente; crearea de view-uri
personalizate;
9. Servicii de fundal şi programarea sarcinilor; crearea de notificări
10. Rularea unei aplicaţii pe un emulator sau un dispozitiv fizic

BIBLIOGRAFIE:
1. Documentaţia Android: http://developer.android.com
2. Cursul de pe platforma Udacity: https://www.udacity.com/course/developing-android-apps--ud853
3. Android in Action, Third Edition, W. Frank Ableson, Robi Sen, Chris King, C. Enrique
Ortiz, Manning, November 2011
4. Cursul The New Boston: https://www.thenewboston.com/videos.php?cat=278

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Cornerstone Technologies
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Programare dispozitive iOS (*)

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul prezintă principiile de bază ale dezvoltării aplicațiilor mobile utilizând limbajul de programare
Swift în sistemul de operare iOS. În cadrul cursului vor fi prezentate atât particularitățile limbajului
Swift, cât și cele mai bune practici de dezvoltare de aplicații mobile. În cadrul laboratorului va fi
prezentat mediul de dezvoltare Xcode.

PROGRAMĂ:
1. Dezvoltarea de aplicații mobile în general: diferența între dezvoltarea de aplicații Desktop și
aplicații mobile, limitările și capacitățile dispozitivelor mobile, generalități despre mediile de
dezvoltare de aplicații mobile (Android, iOS).
2. Introducere în Swift: tehnologia iOS, conceptul de design MVC, mecanismele de bază ale
limbajului Swift, framework-ul Foundation, protocoale.
3. View: obiectul UIView, subclase custom ale lui UIView, metode de desenare, suport pentru auto-
rotație, tehnici de recunoaștere a gesturilor.
4. Controller: ciclul de viață al unui UIViewController, controller-e de navigație în aplicație
(UINavigationController și UITabBarController), tranziții între controller-e.
5. Controale UI standard (framework-ul UIKit): UITableView, UIImageView, UIScrollView,
UIWebView, etc.
6. Folosirea capacităților telefonului: serviciul de localizare GPS, accelerometrul, busola, integrarea
harților, etc.
7. Persistența datelor: liste de proprietăți, Realm, CoreData, Firebase, etc.
8. Topici avansate: librării externe, transmiterea de notifcări între obiecte, blocuri, debugging,
măsurarea performanței aplicației.

BIBLIOGRAFIE:
1. Documentația Apple: XCode, Swift Basics .

(*) Cursul va fi susținut către specialisti din cadrul firmei Cornerstone Technologies
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Sisteme de tip swarm și sisteme multi-agent

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul prezintӑ abordӑri și tehnici bazate pe agenți care pot fi folosite ȋn domenii precum roboticӑ, comerț
electronic sau rețele de senzori. Sistemele de tip swarm și sistemele multi – agent permit rezolvarea unor
probleme complexe (dificil de rezolvat de cӑtre un singur agent) prin utilizarea unor grupuri de agenți.
Mecanismele folosite de agenții din astfel de sisteme pot fi reguli simple (ȋn cazul sistemelor de tip swarm) sau
comportamente mai complexe care pot implica coordonare, negociere sau planificare (ȋn cazul sistemelor
multi – agent).
Un alt obiectiv al cursului este familiarizarea studenților cu limbajul Python.
Evaluarea se va realiza pe baza activitӑții ȋn cadrul laboratorului (50%) și a unui proiect (50%). Pentru
aplicațiile de laborator și pentru proiect studenții vor folosi limbajul Python.

PROGRAMĂ:
1 SISTEME DE TIP SWARM
1.1 Pӑstrarea formei unui swarm aflat ȋn mișcare; Algoritmul lui Reynolds
1.2 Algoritmi de inteligenţӑ a swarm-urilor; Particle Swarm Optimization, Ant Colony Optimization, Cat
Swarm Optimization, Artificial Bee Colony
1.3 Aplicații ale sistemelor de tip swarm; Swarm Robotics
2 SISTEME MULTI - AGENT
2.1 Arhitecturi abstracte ale agenţilor inteligenţi
2.2 Interacţiuni între agenţi: Echilibru Nash, negociere, licitaţie, votare
2.3 Comunicare între agenţi; Limbaje de comunicare între agenţi
2.4 Aplicații ale sistemelor multi – agent

BIBLIOGRAFIE:
1. C. W. Reynolds (1987), Flocks, Herds, and Schools: A Distributed Behavioral Model, in Computer
Graphics, 21(4) (SIGGRAPH '87 Conference Proceedings), 25-34.
2. J. Kennedy, R.C. Eberhart and Y. Shi (2001), Swarm Intelligence, Morgan Kaufmann
3. M. Dorigo and T. Stutzle (2004), Ant Colony Optimization, MIT Press
4. S.C. Chu and P.W. Tsai (2007), Computational Intelligence Based on the Behavior of Cats, International
Journal of Innovative Computing, Information and Control, 3(1), 163-173
5. B. Basturk and D. Karaboga (2006), An Artificial Bee Colony (ABC) Algorithm for Numeric Function
Optimization, Proceedings of the IEEE Swarm Intelligence Symposium 2006, Indianapolis, Indiana, USA,
12-14 May 2006
6. D. Floreano and C. Mattiussi (2008), Bio-Inspired Artificial Intelligence: theories, methods, and
technologies, MIT Press
7. M. Wooldridge (2002), An Introduction to Multi Agent Systems, John Wiley & Sons
 FIȘA CURSULUI
Titlu: Tehnici de programare a aplicaţiilor grafice

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Grafica pe calculator este omniprezentă, având aplicaţii în domenii variate, cum ar fi medicina,
ingineria asistată de calculator, dezvoltarea jocurilor, realizarea filmelor, etc. Pentru a obţine efecte cât
mai realiste, este utilizată o gamă extrem de variată de tehnici şi metode. Obiectivul cursului este de a
prezenta câteva tehnici fundamentale de programare grafică, atât la nivelul graficii bidimensionale
(având în vedere ambele formate, de grafică vectorială, respectiv de tip raster) cât şi la nivelul
modelării geometrice 3D. Expunerea fundamentelor teoretice ale acestor metode de lucru este însoţită
de prezentarea şi utilizarea unor aplicaţii software dedicate. Cursul va fi completat de un laborator,
unde vor fi realizate proiecte care să ilustreze conceptele şi rezultatele expuse şi care vor reprezenta
componenta principală a verificării semestriale.

PROGRAMĂ:
1. Principii fundamentale ale graficii vectoriale. Generarea curbelor şi suprafeţelor Bézier. Utilizarea
unui format specific pentru grafica vectorială (SVG – Scalable Vector Graphics).
2. Procesarea imaginilor. Utilizarea unui editor de grafică de tip raster (GIMP – GNU Image
Manipulation Program).
3. Convoluţie şi aplicaţii: efecte vizuale, detectarea contururilor, compresia imaginilor.
4. Modelare 3D în grafică – principii generale.
5. Reţele poligonale (polygon meshes) şi modelarea obiectelor în context 3D. Formate specifice.
Utilizarea unui mediu de modelare 3D (Blender) pentru scene şi animaţii tridimensionale.
6. Metodele Ray Casting şi Ray Tracing.
7. Simularea unor modele fizice. Sisteme de particule în grafica pe calculator.

BIBLIOGRAFIE:
1. W. Boehm, H. Prautzsch, Geometric Concepts for Geometric Design, AK Peters, Wellesley, 1994.
2. G. Farin, Curves and Surfaces for CAGD, A practical Guide, Academic Press, 2002.
3. J. Hughes, A. van Dam, M. McGuire, D. Sklar, J. Foley, S. Feiner, K. Akeley, Computer
Graphics: Principles and Practice (3rd edition), Addison Wesley, 2013.
4. P. Schneider, D. Eberly, Geometric Tools for Computer Graphics, Morgan Kaufmann, 2003.
5. P. Shirley, M. Ashikhmin, M. Gleicher, S. Marschner, E. Reinhard, K. Sung, W. Thompson, P.
Willemsen, Fundamentals of Computer Graphics (3rd edition), AK Peters, Wellesley, 2009.
6. A. Watt, M. Watt, Advanced Animation and Rendering Techniques: Theory and Practice,
Addison-Wesley, 1992.
 FIȘA CURSULUI
Titlu:

Domeniul de licenţă: informatică (matematică)

Specializarea: informatică (matematică-informatică)
Statutul: opțional
Nr. ore/săptămână: 3 (curs = 2; laborator = 1)
Semestrul: 6 / anul III de studiu
Forma de examinare: verificare
Credite: 5

OBIECTIVE:
Cursul prezinta principalele tehnici si metode de testare a sistemelor software. Sunt prezentate atat metodele
ingineresti cu larga utillizare practica, cat si tehnici mai avansate, care fac obiectul cercetarilor recente.
Evaluarea va fi facuta in urma unui scurt proiect individual (tematica fiind aceeasi pentru toti studentii) si a unei
prezentari in grupuri de 3-5 studenti (tema la alegere dintr-o lista data). Proiectul individual va verifica notiuni
de baza, practice, despre testarea software, iar prezentarea va pune in evidenta capacitatea studentilor de a
intelege si discuta o tema mai avansata.

PROGRAMĂ:
1. Testarea sistemelor software: problematica; testare vs verificare formala; tehnici de generare de date de
test; unit testing; JUnit
2. Metode de testare functionala (black-box): partitionarea ın clase de echivalenta, analiza valorilor de
frontiera; metoda partitionarii in categorii, testarea folosind analiza cauza-efect.
3. Metode de testare structurala (white-box): acoperiri la nivel de instructiune, ramura, conditie/decizie,
conditii multiple, etc.; complexitatea ciclomatica (McCabe), generarea de circuite liniar independente;
strategii de generare de date de test la nivel de cale; utilitare de code coverage.
4. Testarea bazata pe mutatie (mutation testing): weak mutation, strong mutation; operatori de mutatie;
utilizarea mutantilor pentru evaluarea seturilor de test; utilitarele PIT si MuJava.
5. Generarea datelor de test folosind metode de cautare metaeuristice: metode de cautare locale si metode
globale; folosirea metodelor metaeuristice in testarea structurala si testarea functionala.
6. Metode de testare bazate pe formalisme cu stari: metodele W, Wp(W partial), UIO (unique
input/output), DS (distinguishing sequence) pentru masini cu stari finite; testare bazata pe formalisme
extinse cu stari (extended finite state machines).
7. Testare si analiza pe baza modelului: proprietati de safety si liveness, invarianti, stari acceptoare, stari
moarte; explorarea scenariilor folosind compunere de automate; tehnici de reducere a modelului (pruning
techniques); exemplificare folosind utilitarul NModel.

BIBLIOGRAFIE:
1. PIT home page: http://pitest.org/
2. MuJava home page: http://cs.gmu.edu/~offutt/mujava
3. MuClipse home page http://muclipse.sourceforge.net/
4. NModel home page http://nmodel.codeplex.com/
5. M. Holcombe, F. Ipate: Correct Systems: building business process solutions, Springer Verlag, 1998.
6. F. Ipate: Testare functionala; Testare structurala; Mutation testing; Search based testing – note de curs.
7. J. Jacky, M. Veanes, C. Campbell, W. Schulte. Model-based Software Testing and Analysis with C#.
Cambridge University Press, 2008.
8. R. Lefticaru, F. Ipate: Automatic State-Based Test Generation Using Genetic Algorithms. SYNASC 2007,
188-195, 2007.
9. A. Mathur: Foundations of Software Testing, Addison-Wesley Professional, 2007.
10. M. Roper: Software Testing, McGraw-Hill, 1994