Examenul de bacalaureat naţional

Limba şi literatura română

An şcolar 2017-2018
SUBIECTUL I
40 de puncte
Citeşte următorul fragment:
Sigur, se spune că scriitorul pierde cu fiecare vis povestit câte un cititor,
că visele plictisesc într-o povestire, fiind doar o metodă comodă şi învechită de
punere în abis. Rareori, într-adevăr, un vis este semnificativ pentru celălalt. În
plus, scriitorii uzează câteodată de contrafaceri, construiesc visul la calibrul
cerut, care să ordoneze si să reflecte realitatea difuză a povestirii.[...].Pentru că
vreau să încep povestirea aceasta cu un vis, încerc să mă apăr cumva de
acuzaţia de lene şi naivitate care s-ar declanşa automat.
Sunt , după cum ştiţi, un prozator de ocazie. Nu scriu decât pentru voi,
dragi prieteni, şi pentru mine. Meseria mea adevărată e anosta, dar mie îmi
place şi îi cunosc foarte bine trucurile. Trucurile scrisului însă mă lasă rece.[...]
De fapt, până în noaptea când am visat ceea ce vreau să vă povestesc,
am fost convins că nu există nimic în viaţa mea care să merite să fie scos la
lumină. Deci nu încerc să fac o punere în abis, ci doar să iau lucrurile de la
început, pentru că sunt convins că, şi în viaţă, şi în ficţiune, începutul dă tonul.
(Mircea Cărtărescu, Nostalgia )
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele
cerinţe cu privire la text.
1. Folosind cunoştinţele acumulate de tine când ai invăţat despre tehnici
narative întâlnite în naraţiunea de tip subiectiv, explică sensul expresiei
,,punere în abis”. 4 puncte
2. Explică, folosind exclusiv textul, ce înseamnă în viziunea scriitorului
sintagma „prozator de ocazie”. 4 puncte
3. Menţionează o trasătură a prozei subiective, utilizând informaţiile
textului. 4 puncte
4. Precizează atitudinea scriitorului faţă de realitate, folosind exclusiv
textul. 4puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia afirmaţiei: ,,Trucurile
scrisului însă mă lasă rece”. 4 puncte
Notă ! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia
despre raportul realitate-ficţiune în creaţia propriu-zisă a unui text literar.
În redactarea textului,vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea ipotezei/tezei/premisei; 2 puncte
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/teza/premisa formulată;
2 puncte
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
poziţiei adoptate; 12 puncte
-formularea unei concluzii pertinente ; 2 puncte
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
-respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă !
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din
fragmentul dat.
Folosirea altor informaţii este facultativă.

SUBIECTUL al II-lea
10 puncte
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor,
evidenţiind două trăsături ale simbolismului :

Pe plopii întinşi Şi mă învinge

Coboară corbii-n pâlc de doliu, Un gând amar, ştiind c-odată
Cernesc al iernii alb linţolui Şi peste groapa mea uitată
Şi, trişti, de foame par învinşi...[...] Vor trece corbii şi va ninge
!...

În cimitir,
Pribegi, s-au adunat la sfat;
Iar sub uitare şi zăpadă
S-ascund mormintele în şir...[...]
(Traian Demetrescu - Corbii )
SUBIECTUL al III-lea 30 de
puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi
particularităţile de construcţie ale unui personaj dintr-un roman
psihologic studiat.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA A XI-A1

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 3252 / 13.02.2006

Bucureşti, 2006

1
Se aplică şi la clasa a XII-a – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii +
anul de completare.
 NOTĂ DE PREZENTARE

Pe parcursul ciclului superior al liceului (segment aparţinând învăţământului postobligatoriu), prin

disciplina limba şi literatura română se urmăreşte consolidarea competenţelor de comunicare ale
elevilor, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională. O notă
specifică acestui ciclu de şcolaritate este dezvoltarea competenţei culturale a elevilor, ceea ce implică
un demers de contextualizare istorică şi culturală a fenomenului literar. De asemenea, prin studiul
limbii şi al literaturii române se urmăresc valori şi atitudini care să contribuie la formarea unei
personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze
propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi
manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.
Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competenţelor
generale, al setului de valori şi atitudini urmărite pentru acest segment de şcolaritate şi al principiului
de organizare al conţinuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Programa este structurată pe aceleaşi
domenii de conţinut incluse în programele pentru clasele a IX-a şi a X-a: „Limbă şi comunicare“ şi
„Literatură“.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini
enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenţe specifice,
conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice.
Continuitatea faţă de programele anterioare de limba şi literatura română (pentru învăţământ primar,
gimnazial şi ciclul inferior al liceului) este asigurată prin paradigma comunicativ-funcţională a
disciplinei. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al literaturii în vederea
consolidării competenţelor de comunicare orală şi scrisă şi a deprinderilor de lectură (capacitatea de a
înţelege şi interpreta textele, de a fi un cititor competent şi autonom, capacitatea de a înţelege dintr-o
perspectivă personală viziunea despre lume, despre condiţia umană sau despre artă exprimate în
textele studiate).
Specificul acestui segment de şcolaritate poate fi configurat în trei dimensiuni: familiarizarea cu noile
norme lingvistice (aşa cum sunt ele recomandate în ediţia a II-a a DOOM); focalizarea pe formarea
deprinderilor şi competenţelor de documentare ale elevilor; formarea competenţelor de lectură ale
cititorului avizat, capabil să sintetizeze trăsăturile definitorii ale unei epoci culturale / ale unui curent
cultural sau literar şi capabil să contextualizeze, să încadreze într-un context cultural larg textele
studiate, să identifice apropierile dintre un text literar şi curentele / doctrinele estetice la care poate fi
raportat sau particularităţile care-l individualizează în raport cu acestea. În clasele gimnaziale şi în
ciclul inferior al liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectivă structurală.
Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenului
literar / cultural. Astfel, programa cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă va fi abordată din
perspective diverse. În clasa a XI-a conţinuturile din domeniul literaturii sunt grupate în următoarele
module: Fundamentele culturii române, Perioada veche, Perioada modernă : A. Secolul al XIX-lea –
începutul secolului al XX-lea ; B. Perioada interbelică (romanul) , urmând ca, în clasa a XII-a, studiul
să continue cu: Perioada interbelică (poezia) ; Perioada postbelică (romanul, poezia, dramaturgia).
Trăsăturile programei de limba şi literatura română pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt următoarele:
 urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul ciclului
superior al liceului, în continuitatea celor anterioare, din gimnaziu şi din ciclul inferior al liceului;
 adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de
pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare
de actualizare şi de extindere;
 diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-
ţintă;
 echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;
 îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi de producere a mesajului;
 adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform căreia accentul este pus pe aspectele
 concrete ale utilizării limbii;
 structurarea conţinuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic;
 abordarea diferenţiată şi diversă a epocilor / curentelor indicate în programă prin: texte literare
pentru studiul aprofundat, studii de caz, curente literare sau culturale, dezbateri ;
 abordarea integrată a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul
literaturii devin nuclee care generează discutarea unor probleme de limbă (fonetică, vocabular,
morfologie, sintaxă) sau exersarea / practicarea comunicării (orale şi scrise).

Potrivit noilor planuri-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, la clasa a XI-a, disciplina limba şi literatura
română se regăseşte în trunchiul comun (TC), la toate filierele, profilurile şi specializările, având
alocate 3 ore pe săptămână.
Următoarele profiluri şi specializări au alocate, în plus, ore de limba şi literatura română în
curriculumul diferenţiat, astfel:
 filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie (1 oră/ săptămână);
 filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare (1 oră/ săptămână) ;
 filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale (1 oră/ săptămână) ;
 filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie romano-catolică (1 oră/
săptămână) ;
 filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie greco-catolică (1 oră/ săptămână) ;
 filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie adventistă (2 ore/ săptămână).

Prezenta programă şcolară propune două tipuri de curriculum diferenţiat (CD):

 CD tip A – cu accent pe domeniul literatură, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă
prin asterisc (*): pentru profilul umanist, specializarea filologie;
 CD tip B – cu accent pe domeniul limbă şi comunicare, ale cărui conţinuturi sunt marcate în
programă prin două asteriscuri (**), pentru:
o filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare;
o filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale;
o filiera vocaţională, profil teologic, specializările teologie romano-catolică şi
greco-catolică.

Pentru specializarea teologie adventistă, care are alocate 2 ore / săptămână, curriculumul diferenţiat
va cumula conţinuturile din CD tip A şi CD tip B.
COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de

comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la
curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de
comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE ACESTORA

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi
TC CD tip A* CD tip B**
1.1. Aplicarea Achiziţiile din clasele **Discurs specific
cunoştinţelor de limbă anterioare în domeniul limbii domeniului de
în receptarea mesajelor şi vocabularului specializare (religios,
orale şi scrise administrativ, didactic
etc.), studiat în legătură
cu o anumită epocă
1.2. Utilizarea Norma literară, variante libere, **Fonetică, vocabular,
achiziţiilor lingvistice, registre stilistice, variante morfologie (reluare şi
cu accent pe aspectele ortoepice, variante ortografice, sistematizare)
normative variante morfologice **Sintaxa (doar la
profilul pedagogic)
1.3. Folosirea adecvată Ascultare activă, exprimarea *Prezentare de **Discurs specific
a strategiilor de opiniei, conversaţie, dezbatere, carte domeniului de
comunicare orală în monolog informativ şi specializare
monolog şi dialog argumentativ, prezentarea (comunicare didactică,
orală a rezultatului unor discurs de amvon etc.)
documentări
1.4. Utilizarea adecvată Modalităţi de indicare a *Recenzie, **Completarea /
a tehnicilor de redactare bibliografiei, normele citării cronica unui redactarea unor
Analiză, comentariu, sinteză, eveniment cultural documente folosite
paralelă, eseu structurat şi curent în domeniul de
nestructurat specializare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

Competenţe specifice Conţinuturi
TC CD tip A* CD tip B**
2.1. Utilizarea Lectură-înţelegere (înţelegerea *1 text de bază
strategiilor de lectură globală a textului, analiza unor pentru perioada
în vederea înţelegerii elemente ce pot conduce la veche;
adecvate a textelor înţelegerea textului, anticipări);
*1 text din
studiate chei de lectură (titlu, incipit,
literatura cultă
simbol central, personaje etc.)
studiat în relaţie
Texte de bază (poezie, proză),
cu textul de
text din literatura populară, texte
literatură populară
nonliterare (texte de doctrină,
texte istorice, filozofice,
ştiinţifice, eseu literar, memorii
etc.) ilustrative pentru studiile de
caz
2.2. Compararea Viziune despre lume, teme şi *Diversitate
viziunii despre lume, motive, concepţii despre artă tematică, stilistică
despre condiţia umană Literatură şi pictură (limbajul şi de viziune în
sau despre artă literaturii, limbajul picturii) opera marilor
reflectate în texte clasici (studiu de
literare, nonliterare caz)
sau în alte arte
Competenţe specifice Conţinuturi
TC CD tip A* CD tip B**
2.3. Interpretarea Lectură critică (elevii evaluează *Jurnal de lectură
textelor studiate prin ceea ce au citit), lectură creativă
prisma propriilor (elevii extrapolează, caută
valori şi a propriei interpretări personale, prin
experienţe de lectură raportări la propria sensibilitate,
experienţă de viaţă şi de lectură)

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare

Competenţe Conţinuturi
specifice TC CD tip A* CD tip B**
3.1. Identificarea şi Curente culturale / literare –
explicarea relaţiilor context istoric, social-politic,
dintre opera literară evenimenţial; trăsături ale
studiată şi contextul curentelor culturale / literare;
cultural în care a Referate, proiecte, studii de caz,
apărut aceasta dezbateri
3.2. Dezvoltarea Originile, perioada veche, *Prezentarea unor
unei viziuni de perioada modernă (secolul al cărţi de istoria
ansamblu asupra XIX-lea – începutul secolului al literaturii române
fenomenului cultural XX-lea; perioada interbelică:
românesc până la romanul)
începutul secolului
al XX-lea
3.3. Identificarea Curente culturale / literare *Texte din
unor conexiuni între româneşti în context european literatura
literatura română şi universală
cea universală
3.4. Utilizarea Fişe de lucru, materiale **Surse de documentare
adecvată a tehnicilor documentare asupra unei epoci, a în specializarea urmată
de documentare şi unui curent literar, sinopsis
cercetare a unei teme privind dinamica fenomenului
literar / cultural în diferite epoci,
surse de documentare (inclusiv
internetul)
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe Conţinuturi
specifice TC CD tip A* CD tip B**
4.1. Utilizarea Dezbatere, eseu argumentativ *,** Raţionamente specifice pentru domeniile
tehnicilor şi de specializare
strategiilor
argumentative în
situaţii de
comunicare diverse
(scrise sau orale)
4.2. Compararea şi Interpretări şi judecăţi de valoare
evaluarea unor exprimate în critica şi în istoria
argumente diferite în literară
vederea formulării
unor judecăţi proprii
 RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
A. Conţinuturi din domeniul literaturii
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE
◦ Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)
◦ Studiu de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii române
(selecţii din texte literare, eseuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, La Italia, Vasile Alecsandri,
Cântecul gintei latine, Mihai Eminescu, Memento mori, B. P. Haşdeu, Perit-au dacii?, Vasile
Pârvan, Getica, Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.)
PERIOADA VECHE
◦ Studiu de caz: Dimensiunea religioasă e existenţei (sugestii pentru alegerea fragmentelor
ilustrative: Viiaţa lumii de Miron Costin, fragmente relevante din scrierile cronicarilor, Cazania
lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul, Biblia de la Bucureşti etc.)
◦ Studiu de caz: Formarea conştiinţei istorice (se vor alege fragmente ilustrative din cronicile
moldoveneşti sau /şi din cele munteneşti)
*Se va studia 1 text de bază reprezentativ (de ex.: fragmente din cronicile moldoveneşti sau
munteneşti, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Ţiganiada de Ion Budai Deleanu)
CURENTE CULTURALE/ LITERARE ÎN SECOLELE XVII-XVIII: UMANISMUL ŞI ILUMINISMUL
(prezentare sintetică)
PERIOADA MODERNĂ
a. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea
◦ Studiu de caz: Rolul literaturii în perioada paşoptistă (sugestii pentru alegerea fragmentelor
ilustrative: articole programatice şi de doctrină)
◦ Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Se va studia 1 text de
bază din epoca respectivă pe această temă (de ex., Iaşii şi locuitorii lui la 1840 de Alecu Russo;
Iaşii în 1844, Balta Albă, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri; O călătorie de la Bucureşti
la Iaşi înainte de 1848 de Ion Ghica etc.)
◦ Dezbatere: România, între Orient şi Occident (selecţii din texte literare, eseuri, studii, articole
jurnalistice; de ex., texte de Anton Pann, Ion Barbu ş.a. pentru ilustrarea temei balcanismului;
polemici interbelice pe tema situării culturii şi civilizaţiei româneşti între Orient şi Occident –
Liviu Rebreanu, Mihai Ralea, Eugen Filotti ş.a.; studii istoriografice sau de istorie culturală –
Neagu Djuvara, P. P. Panaitescu, Alexandru Duţu, Anton Dumitriu ş.a.; luări de poziţie în
contemporaneitate)
◦ Descoperirea literaturii populare. Se va studia 1 text de bază din literatura populară (de ex.:
Mioriţa, Meşterul Manole etc.), discutat în relaţie cu 1 text din literatura cultă* pe aceeaşi temă
◦ Studiu de caz: criticismul junimist (sugestii de texte : În contra direcţiei de astăzi în cultura
română, Direcţia nouă în poezia şi proza română)
*Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (cu apel la
lecturile anterioare)
CURENTE CULTURALE / LITERARE ÎN SECOLUL XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX
◦ Romantismul – se vor studia 4 texte de bază, de poezie şi / sau proză, care să ilustreze temele
romantice (3 texte din opera lui M. Eminescu, 1 text din romantismul paşoptist: Grigore
Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi ş.a.).
◦ Realismul – se vor studia 1 text de bază, selectat din proza lui I. L. Caragiale sau Ioan Slavici
◦ Simbolismul – se va studia 1 text de bază (o poezie sau un poem în proză / proză poematică)
selectate din opera lui Alexandru Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu ş.a.2
◦ Studiu de caz: Simbolismul european (grupaj ilustrativ de texte selectate din opera următorilor
scriitori : Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud; arte poetice)
◦ Prelungiri ale romantismului şi clasicismului – se va studia 1 text de bază (la alegere, din opera

2
Având în vedere complexitatea liricii lui George Bacovia, acesta se va studia în clasa a XII-a, în seria marilor
poeţi interbelici.
 următorilor autori: George Coşbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif)
b. Perioada interbelică
◦ Orientări tematice în romanul interbelic – se vor studia 2 texte de bază, câte unul dintre
următoarele arii tematice:
- un roman psihologic (Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război de Camil Petrescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-
Bengescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ioana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib
Mihăescu, Rusoaica etc.)
- un roman al experienţei (Nuntă în cer, Maitreyi de Mircea Eliade, Întâmplări din irealitatea
imediată de Max Blecher etc.)
◦ Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic (cu referire şi la romane studiate în anii
anteriori)
În clasa a XI-a se vor studia minimum 11 texte de bază (în trunchiul comun) şi minimum 13* (la
profilul umanist, specializarea filologie), 6 studii de caz (în trunchiul comun), respectiv 7* studii de
caz (la profilul umanist, specializarea filologie) şi 1 dezbatere.
De asemenea, se va integra în oricare dintre perioadele abordate, la alegerea autorilor de manuale şi a
profesorilor, şi o discuţie privind literatura şi pictura, în care va fi abordat comparativ modul în care
o anumită temă este tratată prin limbajul specific al celor două arte. Sugestii pentru alegerea temelor
de discuţie: Pictura religioasă medievală; Natura în poezia şi în pictura romantică; Universul rural în
poezie şi în pictură etc.
Pornind de la textele de bază studiate, profesorii vor alege şi conţinuturile potrivite din domeniul
„limbă şi comunicare“, conform recomandărilor programei.
B. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare
Se vor avea în vedere aspectele normative, inclusiv cele recomandate în ed. a II-a a DOOM:
- norma literară – aspecte evolutive
- uzul diversificat al limbii literare
- variante literare libere
- registre stilistice
- neologisme împrumutate sau formate în interiorul limbii
- variante ortoepice, ortografice şi morfologice
De asemenea, se vor actualiza achiziţiile anterioare ce pot sprijini demersul de înţelegere şi
interpretare a textelor literare studiate :
- denotaţie şi conotaţie; sensurile cuvintelor în context
- expresivitatea unor structuri morfologice şi sintactice
- figuri de stil şi procedee de expresivitate
** Fonetică, vocabular, morfologie (recapitularea şi sistematizarea achiziţiilor din gimnaziu). Sintaxa
va intra la clasa a XI-a doar în curriculum-ul diferenţiat al profilului pedagogic,specializarea
învăţător-educatoare, celelalte specializări urmând să aibă în vedere acest capitol în clasa a XII-a.
Comunicare orală şi scrisă (Singurul element nou al acestui domeniu faţă de programele anterioare
este cel privitor la tehnicile de documentare. Celelalte conţinuturi au fost deja parcurse în anii
anteriori, aşa încât acum vor fi exersate în contexte noi):
- tehnici de documentare pentru realizarea investigaţiilor, a proiectelor având ca obiect studii de
caz sau dezbateri
- eseul structurat şi eseul liber – etape ale redactării
- structuri discursive în textele literare şi nonliterare (narativ, descriptiv, argumentativ,
informativ)
- tehnici ale argumentării
- prezentarea orală a rezultatelor unei cercetări, documentări pe o temă dată
- strategii specifice folosite în monolog şi dialog
- adecvarea discursului oral la situaţii de comunicare diverse
- limbaje de specialitate** (folosite în texte didactice, administrative sau teologice)
 SUGESTII METODOLOGICE
Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi
demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin centrarea pe
procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile
didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini
de învăţare concrete. În activitatea la clasă, profesorii vor respecta programa şcolară şi vor folosi manualele
ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.
Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază
competenţe generale şi specifice, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor
disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care
să poată fi exersate pornind de la textele literare studiate sau în realizarea studiilor de caz şi a dezbaterilor
propuse de programă. Problemele de limbă vor fi abordate în directă legătură cu textele studiate, astfel încât
elevii să înţeleagă rolul acestora în comunicare. În acelaşi timp, se va urmări felul în care elevii integrează
în mod corect şi adecvat achiziţiile lingvistice în propria exprimare, orală şi scrisă. Pentru sugestii şi
exemple de activităţi de învăţare, se va consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi
comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.
Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată prin
diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să
folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: iniţială, continuă şi sumativă,
evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode
şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul,
autoevaluarea. Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigaţia şi proiectul ca metode
complementare de evaluare. Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi
literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi
Examinare.
Există riscul ca unii profesori să abordeze într-un mod preponderent tradiţional aspectele legate de istoria
literaturii române şi de contextul socio-istoric, cultural sau evenimenţial al unor momente importante ale
acesteia. Tocmai de aceea, programa impune realizarea unor studii de caz şi a unor dezbateri care, alături
de studiul aprofundat al textului, trebuie să constituie activităţi care să-i implice pe elevi în propria învăţare.
Parcursul istoric al literaturii implică, pe lângă cunoaşterea unor repere ale fenomenului cultural românesc
sau formarea unei imagini de ansamblu asupra acestuia, şi exersarea gândirii critice şi autonome a elevilor,
dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de lectură pe marginea textelor sau curentelor studiate.
Prezentăm în continuare felul în care ar trebui să se desfăşoare diferitele activităţi didactice prevăzute în
programă.

Studiu de caz – presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru
dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; după o documentare prealabilă,
elevii vor realiza o prezentare generală a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de
caz se poate realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru
fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar, astfel
încât o grupă să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în
care colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua activitatea
grupelor. La rândul său, profesorul va evalua activitatea fiecărei grupe şi va nota elevii.
Dezbatere – presupune indicarea, de către profesor, a coordonatelor discuţiei şi a unei bibliografii
minimale. Dezbaterea se realizează în clasă, cu participarea a câte două echipe (echipa afirmatoare şi
echipa negatoare). Profesorii şi elevii sunt deja familiarizaţi cu dezbaterea, din clasa a X-a. Sugerăm ca
dezbaterea să fie urmată de un exerciţiu de reflecţie al fiecărui elev, concretizat în realizarea unui eseu pe
tema dezbaterii realizate în clasă. Această modalitate de a încheia o dezbatere are în vedere ca elevii să-şi
clarifice ideile puse în discuţie şi să-şi poată formula un punct de vedere propriu pornind de la informaţiile
culese, de la argumentele şi contraargumentele valorificate în cadrul dezbaterii.
Abordarea textelor de bază – presupune combinarea perspectivii hermeneutice şi a celei contextuale.
Recomandăm ca activităţile de învăţare să se bazeze pe lucrul cu textul şi să fie orientate înspre
consolidarea deprinderilor de lectură, cu un accent pus pe ce înţeleg elevii din textul citit şi pe felul în care
interpretează şi argumentează aceştia semnificaţiile unui text în funcţie de cele două perspective
Curente literare

1. Umanismul
2. Iluminismul
3. Perioada pașoptistă
4. Criticismul junimist
5. Romantismul
6. Realismul
7. Simbolismul
8. Modernismul
9. Avangardismul
10.Tradiționalismul
11. Neomodernismul
12. Postmodernismul