Proiectul unităţii de învăţare

SENECTUTEA

TEMA: SENECTUTEA
– Ficţiune literară: Anton Holban, Marin Preda, Vasile Voiculescu,
Marin Sorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi;
– Ficţiune şi realitate: I.D. Sîrbu, Dumitru Stăniloae, Eugen Simion;
– Limbă şi comunicare: Niveluri de constituire a mesajului
CLASA: a IX – a B (profil servicii)
PROFESOR: ADRIANA TIMOFTE
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Tehnic “Ion Creangă”,
Tîrgu-Neamţ
TIMP ALOCAT: 30 de ore (sem. al II-lea, S 5 - 15)
CONŢINUTURI: a. TEXTE - SUPORT: Bunica se pregăteşte să moară,
Anton Holban; Moromeţii, Marin Preda;
Lostriţa, Vasile Voiculescu; Matca, Marin
Sorescu, Vara Sfântului Mihai (8 noemvrie),
Lucian Blaga; Dragoste târzie, Tudor Arghezi;
Jurnal, I. D. Sîrbu; Reflexii despre
spiritualitatea românească, D. Stăniloae; Mica
zeitate, Eugen Simion.

b. CONCEPTE OPERAŢIONALE: curent literar,

nuvela, memoria, stilul confesiv, jurnalul literar,
romanul, eul povestirii, eul aventurii, naraţiunea,
evocarea, proză subiectivă, tradiţionalism,
monologul, fantastic, parabola tragic-comică, teatru
parabolic, simbol, laitmotiv, eul liric, autor, narator,
personaj,

1.1 COMPETENŢE SPECIFICE: C. 1.1.1. , C. 1.3. , C. 1.4. , C. 2. 1. , C. 2.2.,

C. 2.3. , C. 2.4. , C. 2.9. , C. 3.1. , C. 3.2. , C. 3.3. , C. 1.1.4. , C. 1.5. , C. 6.6., C. 6.7.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
  Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucureşti, 2001;
 Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Ed.
Minerva, , Bucureşti, 1973;
 P. Constantinescu, Scrieri, vol. II, Ed. Pentru Literatură, Bucureşti,
1967;
 Al Călinescu, Anton Holban – Complexul lucidităţii, Ed.
Albatros, Bucureşti, 1972;
 Marin Preda, Moromeţii;
 Marin Preda interpretat de …, argument şi antologie de M.
Ungheanu, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1976.
 Ov. S. Crohmălniceanu, Cronici literare, Ed. De Stat pentru
Literatură şi artă, 1957;
 Sorin Alexandrescu, Dialectica fantasticului, Ed. Pentru
literatură, Bucureşti, 1969;
 Marin Sorescu, Ieşirea prin cer, Teatru comentat, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1984;
 George Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1976;
 Tudor Arghezi, Poezii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1971
 Tudor Arghezi, Poezia Filozofică, Ed. Albatros, 1976
 Dumitru Micu, Opera lui Tudor Arghezi, Ed. Pentru Literatură,
Cluj, 1965
 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Ed. Eminescu, Bucureşti,
1979
 Vladimir Streinu, Eminescu, Arghezi, Ed. Eminescu, Bucureşti,
1976
 Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două
războaie mondiale, Ed. Minerva, Bucureşti, 1972
 Lelia Nicolescu, Ion D. Sîrbu despre sine şi lume, Ed. Scrisul
Românesc, Craiova, 1999;
 Sorin Dumirescu, 7 dimineţi cu Părintele Stăniloae: convorbiri,
Fundaţia Anastasia, Bucureşti, 1993;
 Valeriu Cristea, Modestie şi orgoliu, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984

umane: grupul – ţintă (elevii clasei a IX-a)
RESURSE
materiale: volume de studii critice, fişe de lectură,
fişe de studiu individual, fişe bibliografice,
dicţionare etc.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
 Exerciţii de lectură şi interpretare a textelor literare şi
nonliterare;
 Exerciţii de analiză a unor creaţii lirice ;
 Identificarea motivelor literare care particularizează curentul
literar respectiv;
 Comentarea opiniilor exprimate de critica literară;
 Interpretarea temelor, motivelor, particularităţilor lexicale;
 Exerciţii de aplicare a conceptelor operaţionale la textele
studiate;
 Exerciţii de recunoaştere a diferitelor registre stilistice;
 Exerciţii de aplicare a noţiunilor teoretice la textul studiat.
 PROIECTUL UNITĂŢII DE INVĂŢARE SENECTUTEA
COMPARTI TEMA CONŢINUTURI COMPETENŢE DAT RESURSE EVALU
SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
MENT A ARE

Exerciţii de lectură şi înţelegere globală a Activitatea în grup cu

textului. raportare frontală Tema pentru
Ficţiune Anton Holban, Exerciţii de recunoaştere a trăsăturilor acasă
SENECTUTEA 1.1.1.
literară Bunica se definitorii ale comunicării. Activitate frontală
pregăteşte să Exerciţii de redactare a subiectului nuvelei.
moară 1.3. (fişe de lectură) S5 Redactarea
(3 ore) Identificarea nucleului epic al prozei, Al Călinescu, fişelor de
1.4. asocierea stărilor de spirit predilecte Anton Holban – lectură
naratorului (reveria şi rememorarea), stilul Complexul lucidităţii
confesiv şi intim propriu jurnalului literar;

SENECTUTEA
Ficţiune Cunoaşterea, pe baza fişelor de lectură Activitate pe grupe
Marin Preda,
literară redactate anterior, a activităţii literare S6 pe baza fişelor de
Moromeţii prozatorului şi a problematicii prozei. lectură
(6 ore)
 2. 1.
Prezentarea, pe baza fişelor de autor
redactate de elevi, a problematicii
romanului. Activitate pe grupe
Rezumarea conţinutului romanului, pe baza fişelor de
precizarea temelor, a structurii şi a S6 lectură Temă pentru
compoziţiei acestuia, subliniind valenţele acasă
2.2.
simbolice pe care le îndeplineşte timpul în MOROMEŢII Ex. 1 – p.
roman (timpul eului, timpul folcloric şi de Marin Preda 175
timpul istoric).
2.3. Identificarea elementelor care determină
conflictele romanului.
Ficţiune Marin Preda, Descrierea scenelor narative cheie: cina, Fişe de lectură
literară tăierea salcâmului, secerişul etc.
Moromeţii
2.4.

Ilie Moromete – prototip al ţăranului

patriarhal.
Identificarea stărilor de comportament ale S6
personajului: spiritul arhaic, firea MOROMEŢII
contemplativă, darul vorbirii şi plăcerea de de Marin Preda Observare
a vorbi, ironia ascuţită, spiritul jucăuş. sistematică
Atitudinea autoritară, evoluţia relaţiei dintre
Moromete şi fiii săi.
Desprinderea scenelor semnificative pentru
conturarea caracterului personajului (pe Activitate pe grupe
baza fişelor de lectură) – maestru al pe baza fişelor de
disimulării. lectură
Desprinderea dramei eroului: neliniştea
existenţială – dispariţia lui Moromete
reprezintă dispariţia unei civilizaţii
străvechi.
 Romanul:
Monografia satului MOROMEŢII
Reconstituirea codului vieţii ţărăneşti de Marin Preda Observare
2. 1.
(descrierea satului, a categoriilor sociale, sistematică
casa primarului, cârciuma, banca populară, S7
casa parohială, biserica, şcoala primară,
casa notarului, a învăţătorului Todelici, Activitate pe grupe Teme pentru
primăria, magazinul, fierăria lui Iocan etc.) cu raportare frontală acasă
Prezentarea unor aspecte din viaţa
SENECTUTEA Ficţiune colectivităţii satului tradiţional: căluşarii, Fişe de lectură
Marin Preda,
literară aldămaşul, parastasul, spălatul picioarelor
Moromeţii de Rusalii, secerişul cu regulile lui, cina
2.2.
tradiţională, corvoada premilităriei.

Elemente de limbă şi stil: naturaleţea,

2.3.
precizia, esenţializarea realităţii, oralitatea,
voluptatea povestirii, teatralitatea.
Argumentarea într-o scurtă compunere-eseu S7 MOROMEŢII Observare
2.4.
că, prin problematica şi tehnica narativă, de Marin Preda sistematică
romanul Moromeţii se îndepărtează de
tradiţia romanului ţărănesc anterior. (”Se
poate spune, fără teama de exagerare, că
scriitorul aduce în literatura română un
nou tip de ţăran…” (Lucian Raicu)
 Dezbaterea semnificaţiilor conceptului Activitate de grup
“fantastic” prin raportare la texte literare Temă pentru
cunoscute acasă:
Specificarea primelor încercări de constituire
S 8, Activitate pe grupe redactarea
a literaturii fantastice la noi: reprezentanţi,
evoluţie.
9 cu raportare frontală fişelor de
2. 1. Numirea tipurilor de fantastic: formula lectură

SENECTUTEA
Vasile fantasticului doctrinar, fabulosul fantastic,
Ficţiune fantasticul demonic, fantasticul ca experiment
literară Voiculescu, literar, fantasticul mistic, fantasticul mitologic şi
Lostriţa simbolic, fantasticul oniric
(4 ore) Povestirile voiculesciene sunt grupate în două
volume, publicate postum, în 1966: Capul de
zimbru, Ultimul Berevoi
2.2. Dezbaterea categoriei estetice a fantasticului
pornind de la următoarele consideraţii:
Încadrarea povestirii Lostriţa în ciclul
povestirilor fantastice voiculesciene,
specificarea originalităţii viziunii fantastice,
precizarea genezei povestirii, a temei acesteia, a
motivelor, precizarea particularităţilor
2.3. structurale şi compoziţionale (coroborarea
specificului românesc cu fantasticul şi
fabulosul), caracterizarea personajelor,
specificarea originalităţii acestora, identificarea
mitului de sorginte păgână a animalului totemic,
menţionarea elementelor specifice de artă
narativă şi a limbajului specific muntenesc,
2.4 relevarea importanţei prozei voiculesciene în
contextul literaturii române.
  povestirea Lostriţa aparţine Activitate de grup Temă pentru
compartimentului fantastic al prozei scurte S 11 acasă
2. 1.
voiculesciene, fiind publicată în Iubire
magică. S 12 Activitate pe grupe
 Geneza povestirii poate fi fixată într-o
cu raportare frontală
perioadă anterioară, de la începutul creaţiei,
în care se manifestă preferinţa pentru
elementul ancestral păgân , fiind prelucrat
2.2. în manieră tradiţională mitul Sirenei sau al
Vasile Ondinei, întâlnit anterior la Eminescu. Observare
SENECTUTEA Ficţiune  Tema povestirii: mitul animalului totemic. Activitatea în grup cu sistematică
Voiculescu,
literară  Motivele păstrează dimensiunea arhetipală a raportare frontală,
Lostriţa spaţiului şi timpului proiectate: motivul apei
primordiale (aici spaţiu al manifestărilor
neobişnuite) motivul tentaţiei, motivul Exerciţii
faustic, motivul călătoriei, motivul dublului aplicative
etc. Bistriţa). Relatarea se vrea una
revelatorie, pentru a se sugera existenţa în
continuare în spaţiul realului a unor forme
totemice stihiale, primitive, care se întorc Activitate
2.3.
pentru a-şi recupera esenţele. independentă
Structura povestirii constă în relaţionarea Activitatea în grup
fabulosului tipic tradiţional, specific basmului
românesc, cu fantasticul care conservă
arhetipalul (se poate realiza o localizare, care
capătă însă dimensiuni relative:
Specificarea doctrinei fantasticului de tip oniric,
„care nu ignoră nici baladescul” (E. Simion);
Timpul are dimensiuni mitice, pierzându-şi
2.4 limitarea firească, specifică civilizaţiei; e
surprinsă imaginea unei lumi atemporale, iar
spaţiul e şi el relativ fixat :pe apa Bistriţei, apă
de munte (pură, nealterată), căci lostriţele Activitate frontală
trăiesc în acest tip de ape.
Descoperirea cheii interpretării alegorice a
incompatibilităţii dintre lumile diferite; Activitate
independentă
 Compararea structurii dramatice
3.1.
tradiţionale cu structura textului lui Marin Activitate frontală Observare
Sorescu S 9, sistematică
Ficţiune Marin 3.2. Reconstituirea, în succesiunea actelor, a 10 Marin Sorescu,
SENECTUTEA literară tablourilor şi a scenelor, subiectul şi Matca
Sorescu, 3.3.
problematica piesei. Text suport:
Matca Exerciţii de identificare a specificului p. 188 – 189 Exerciţii
(5 ore) 1.1.4. dialogului dramatic în textul studiat aplicative:
Realizarea unei fişe de caracterizare a p. 189
1.5. personajului pe baza reperelor de Activitate de grup cu
interpretare. raportare frontală
Analiza confluenţelor mitice, prin raportare
la mitul lui Manole şi al Anei Activitate individuală

Ficţiune Lucian Blaga, 1.1.4. Identificarea elementelor de structură şi S 11, Activitate frontală
literară Vara Sfântului compoziţie; analiza prozodiei poemului. 12 Observare
Stabilirea particularităţilor sistemului sistematică
Mihai 1.5. filosofic blagian (omul ca existenţă întru
(8 noemvrie) mister şi pentru revelare, cunoaşterea ca Activitate de grup cu
Grupaj (4 ore) mister. raportare frontală
liric Explicarea simbolurilor “tâlcului solar”, al
revelaţiei pe care iubirea o provoacă în chip Activitate individuală
miraculos în sufletul îndrăgostitului.
Analiza procedeelor retorice frecvente în
structura liricii blagiene: comparaţia extinsă,
metafora şi personificarea, enumeraţia
substantivală.
 Ficţiune 1.1.4. Identificarea elementelor de structură şi Observare
literară compoziţie; analiza prozodiei poemului. S 13, Activitate frontală sistematică
Analiza semnificaţiilor poemului, o antiteză 14 elevilor
SENECTUTEA
Tudor Arghezi, 1.5. extinsă între legea firii şi legea inimii aflate
Dragoste în dramatică contradicţie. Interpretarea
Grupaj târzie simbolurilor din versurile poeziei. Activitatea Exerciţii
liric (4 ore) Realizarea portretului femeii ispititoare, individuală aplicative
conturat cu ajutorul epitetelor ornante şi
aspectual – morale.
Recunoaşterea ipostazelor perfecţiunii aşa
cum sunt surprinse în lirica erotică
argheziană: imaginea dumnezeirii şi
miracolul iubirii.

Exerciţii de familiarizare cu textul.

Ion D. Sîrbu, 2.1 Identificarea elementelor de ficţiune – S Activitate pe grupe Sistemati-
SENECTUTEA Ficţiune şi ficţiunea memorialisticii 14 zare
Jurnalul unui
realitate Demonstrarea caracterului nonficţional al Text suport –
jurnalist fără 1.2. scrierii. p. 202 - 203
jurnal Analiza raportului expresivităţii retorice a Activitatea
(1 oră) textului. individuală
Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea
textelor literare sau nonliterare

Dumitru
Stăniloae, 2.1 Expunerea ideilor susţinute de autor în eseul
dedicat valorilor primordiale ale Text suport – p. 207,
Reflexii despre
spiritualităţii poporului român. S 15 208, activitate de Temă pentru
spiritualitatea 1.2. Demonstrarea semnificaţiilor majore ale grup, activitate acasă
SENECTUTEA Ficţiune şi poporului termenului de omenie în viziunea frontală
realitate român- gânditorului teolog creştin – ortodox.
omenia Desprinderea altor valori etice consemnate
(1 oră)
 Eugen Simion, 6.6. Expunerea subiectului confesiunii şi a Text suport, activitate Temă pentru
Ficţiune şi Fragmente stărilor de spirit relatate. Exerciţii de frontală. acasă
SENECTUTEA realitate explicare a titlului confesiunii prin raportare S 15
critice (I) 6.7.
la conţinut: dispariţia mamei. Identificarea Ex. 1 – p.
Mica zeitate particularităţilor scrierilor memorialistice. Activitate individuală 213
(1 oră)

2. 1., 2.2., 2.3.

Evaluare 2.4, 3.1., 3.2.

SENECTUTEA Redactarea unui eseu structurat pe baza S 15 Activitatea Temă pentru
(1 oră) 3.3., 1.1.4.
1.5., 6.6., 6.7. textelor studiate în cadrul temei Senectutea independentă acasă