Şcoala Gimnazială “Gheorghe Banea”

Str.Florilor, nr.30 Măcin, Jud.Tulcea, cod 825300

Tel./Fax: 0240 571 004
e-mail: scoalagheorghebanea@yahoo.com
site: http://scoala-ghbanea-macin.ro
COD SIRUES : 1105261

________________________________________________________________________________

Raport de activitate
Comisia de Evaluare și Asigurarea Calității

În primul semestru al anului şcolar 2018 – 2019, Comisia CEAC a avut în vedere
desfăşurarea următoarelor activităţi:
 Elaborarea Planului de îmbunătăţire a calităţii pentru anul şcolar 2018-2019;
 Elaborarea Planului operaţional;
 Revizuirea Regulamentului de Ordine Interioară prin consultarea elevilor, părinţilor
 Revizuirea procedurilor existente şi elaborarea de noi proceduri, conform graficului
 Evaluarea eficienţei procesului de predare-învăţare prin analiza asistenţelor la ore,
conform planificării şi a procedurii privind evaluarea procesului de predare învăţare –
raportarea monitorizării progresului şcolar
De asemenea, CEAC s-a implicat in:
 definirea în mod explicit a valorilor, principiilor si indicatorilor calitatii la nivelul
tuturor documentelor de proiectare a activitatii şcolii;
 construirea prin participare si dezbatere a consensului tuturor “purtatorilor de interese”
(elevi, parinti, cadre didactice, angajatori, administratie locala, alti reprezentanti ai
comunitatii) în privinta valorilor, principiilor si indicatorilor de calitate. (prezentari,
discutii, chestionare in cadrul sedintelor cu parintii, in cadrul comisiilor metodice, etc)
 urmarirea în toate procedurile curente de functionare si de dezvoltare, a valorilor,
principiilor si indicatorilor conveniti;
 evaluarea impactului tuturor proceselor (inclusiv si mai ales al procesului de
învatamânt) si al activitatilor desfasurate în scoala asupra calitatii educatiei oferite
(discutii la nivelul catedrelor, chestionare date elevilor si cadrelor didactice privind
procesul de invatamant si comunicarea scoala-comunitate, etc)
 raportarea în fata autoritatilor si a comunitatii asupra modului în care a fost asigurata
calitatea; RAEI pe platforma ARACIP
 propunerea masurilor de optimizarea / crestere / dezvoltare a calitatii educatiei oferite
de scoala– la nivelul conceptului, principiilor,indicatorilor, standardelor privind
calitatea dar si al procedurilor curente care privesc functionarea si dezvoltarea scolii;
 realizarea activitatilor cuprinse in ciclul anual al asigurarii calitatii la nivel de scoala
(realizarea raportului de evaluare interna, a procesului de autoevaluare si scrierea
raportului aferent, a planului de imbunatatire, a rapoartelor de monitorizare interna si
modificarea corespunzatoare a planului de imbunatatire);
 a fost continuat procesul de imbunatatire a bazei de proceduri, necesare bunei
desfasurari a activitatii scolare si a CEAC.
Puncte tari:
 Profesorii si-au atins obiectivele propuse pentru ora de curs, au adaptat metodele de
predare pentru un colectiv de elevi neomogen.
Puncte slabe:

1
  Interesul slab al elevilor in desfasurarea/participarea activă la ora de curs.
 Insuficienta materialelor didactice.
Oportunităţi
 Creşterea interesului elevilor pentu şcoală prin desfăţurarea unor ore de curs attractive
 Implicarea elevilor în activităţi dinamice şi constructive
Ameninţări
 Rezultate slabe la unele clase
 Micşorarea numărului de elevi
Toate demersurile specifice ale membrilor CEAC au la bază următorul set de norme generale,
elaborate în concordanţă cu prevederile metodologiei de asigurare a calităţii educaţiei dar şi
cu Standardele de calitate ISO, recunoscute la nivel european:

A. Principiul omniprezenţei autoevaluării

Ciclul dezvoltării unităţii şcolare trebuie considerat un ciclu al calităţii şi, ca urmare,
creşterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza întregului proces de
proiectare/planificare realizat la nivelul unităţii şcolare.
Ca urmare, mecanismele de autoevaluare vor fi prezente:
 în toată proiectarea şi planificarea dezvoltării unităţii şcolare;
 în implementarea acestor proiecte, programe, planuri şi acţiuni;
 în funcţionarea concretă, de zi cu zi a unităţii şcolare;
 în evaluarea activităţii curente şi a îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor propuse.

B. Similitudinea funcţională a evaluării interne şi externe

Este evident faptul că autoevaluarea trebuie să asigure, în primul rând, realizarea
principalelor funcţii ale evaluării – anume:
 îmbunătăţirea activităţii curente – evaluarea trebuie să fie oportună, să împiedice
apariţiadisfuncţiilor majore şi, în acelaşi timp, să arate foarte clar ce a mers şi ce nu în
activităţile trecute;
 asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele
acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri,
comunitate în ansamblul ei;
 revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii
şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.

C. Principiul consistenţei dovezilor

Dovezile activităţilor concrete de management al calităţii la nivelul tuturor subsistemelor
instituţiei (atât cele gestionate direct de CEAC, cât şi cele deţinute de cadrele didactice şi
didactic auxiliare ori de responsabilii diverselor compartimente) vor avea următoarele calităţi:
 valide: dovezile sunt semnificative şi susţin punctele tari sau punctele slabe
identificate;
 cuantificabile: sunt folosiţi indicatori de performanţă interni şi externi, sunt
folosite atât cifre cât şi procente şi sunt clare şi fără ambiguităţi;
 suficiente: pot fi verificate prin triangulaţie, şi anume, există dovezi din trei
surse separate şidin trei perspective diferite;
 actuale: dovezile sunt suficient de recente pentru a oferi o imagine precisă a
situaţiei la momentul scrierii raportului de autoevaluare;
 exacte: dovezile sunt atribuite unor surse identificate şi verificabile.

D. Implicarea întregului personal, a elevilor şi părinţilor în implementarea

sistemului de management al calităţii.

2
Toate activităţile CEAC au la bază cele 8 principii generale ale calităţii cuprinse în Strategia
Naţională şi în Manualul de autoevaluare. La acestea se adaugă, în demersurile concrete
de observare a activităţilor didactice, şi normele codului deontologic al evaluatorului.
Managementul calității
 Comisia de Evaluarea şi Asigurarea Calității implementează sistemul de management
al calității, are responsabil şi membrii conform legislației în vigoare.
 Managerii, personalul didactic, secretariatul, contabilitatea, personalul didactic
auxiliar se implică în implementarea sistemului de asigurare a calității.
 Procedurile sunt unite în sistemul calității, care se dezvoltă în baza politicii de calitate
enunțate.
 Planurile de îmbunătățire a calității şi planurile de acțiune, coexistă pentru înlăturarea
punctelor slabe.
Puncte tari
‐ Personalul de conducere se asigură că toți membrii personalului şi factorii interesați se
implică în asigurarea calității organizației şi a ofertei educaționale.
‐ Împărțirea responsabilităților între echipa de conducere şi Comisia de Evaluare şi Asigurare
a Calității (CEAC) este clară şi eficientă.
‐ Recomandările de îmbunătățire a calității sunt dezbătute cu CEAC şi puse în aplicare, acolo
unde acest lucru este posibil.
Puncte slabe
‐ Lipsa unor proceduri sistematice de revizuire a predării, instruirii practice şi învățării şi de
îmbunătățire a rezultatelor elevilor, proceduri privind neconformitatea.

Responsabilitățile managementului
 Programele de învățare sunt adaptate condițiilor în care unitatea şcolară îşi desfăşoară
activitatea instructiv educativă. Personalul, grupurile de interes sunt informate,.în ceea
ce priveşte obiectivele, țintele, valorile managmentului.
 În instituție este o politică de supraveghere şi monitorizare a direcțiilor strategice, a
programelor de învățare. Deciziile de delegare a autorității, fişele postului, procedurile
sunt clar definite de managementul şcolii.
 Diseminarea informațiilor se face periodic.
 Şcoala dezvoltă parteneriate şi colaborări cu diverse grupuri de interes.
 Şcoala manifestă flexibilitate la nevoile şi aşteptările factorilor interesați
Puncte tari
 Se promovează egalitatea şanselor şi se evită discriminarea în toate activitățile.
 Personalul de conducere îşi evaluează cu regularitate performanțele.
 Comunicarea în cadrul organizației şi cu factorii interesați externi este eficientă.
 Datele privind elevii, rezultatele învățării şi certificării sunt înregistrate şi păstrate în
conformitate cu legislația în vigoare.
Puncte slabe
 Informațiile în legătură cu nevoile, aşteptările, interesele şi caracteristicile tuturor
factorilor interesați se colectează mai greu.

Managementul resurselor
 Şcoala duce o politică de satisfacere a siguranței, sănătății şi resurselor fizice.
 Şcoala are resurse pentru desfăşurarea procesului de învățare în condiții optime.
 În şcoală funcționează comisii care gestionează, mențin, monitorizează şi evaluează
siguranța, gradul de adecvare şi utilizarea echipamentelor şi spațiile de specialitate.
 Şcoala facilitează accesul la resurse de învățare conforme nevoilor elevilor.
 Şcoala facilitează participarea activă a elevilor la resursele de învățare.
 În şcoală se dezvoltă relații interumane pozitive care favorizează procesul instructiv
educativ.

3
  Personalul este angajat în conformitate cu legislația în vigoare .
 Formarea profesională este o prioritate având ca direcții principală inițierea
personalului nouvenit în şcoală dezvoltarea profesională continuă a personalului
didactic‐auxiliar şi nedidactic
Puncte tari
‐ Condițiile de lucru şi mediile de învățare sunt eficiente, promovează practicile de siguranță
în muncă şi sunt revizuite periodic; elevii, membrii personalului şi alți factori interesați se
simt în siguranță, iar orice comportament violent sau alte perturbări sunt evitate
‐ Spațiile şcolare, administrative şi auxiliare, echipamentele, materialele, mijloacele de
învățământ sunt accesibile tuturor factorilor interesați, membrilor personalului şi grupurilor de
elevi, sunt semnalate prin indicatoare şi sunt uşor de localizat.
‐ Politica de dezvoltare a personalului cuprinde prevederi adecvate referitoare la inițierea
noilor membri şi la dezvoltarea profesională continuă. Toți membrii personalului au acces la
cunoştințe utile şi valide privind sarcinile şi obiectivele lor.
Puncte slabe
‐Procedura de monitorizare a progresului scolar este în curs de elaborare.

Proiectarea, dezvoltarea şi revizuirea programelor de învățare

Şcoala promovează progresul la toate disciplinele.
În şcoală se analizează performanța elevilor, rezultatele dobândite, programele de învățare
fiind dezvoltate pentru a asigura performanțele de învățare propuse.
Puncte tari
‐Programele de învățare sunt proiectate pentru a pune elevii pe primul loc şi pentru a răspunde
nevoilor lor într‐un mod cât mai flexibil cu putință în ceea ce priveşte opțiunile şi accesul
acestora.
Puncte slabe
‐Dezvoltarea şi revizuirea programelor de învățare nu se face întotdeauna pe baza feedback‐
ului primit de la toți factorii interesați;

Predarea şi învățarea
 Există o politică proprie a şcolii de utilizare a cunoaşterii şi experienței anterioare a
elevilor.
 A fost inițiat procesul de diagnosticare la începutul uni ciclu de învățământ.
 Există condiții optime pentru desfăşurarae procesului de predare învățare.
 Se utilizează auxiliarele curriculare şi a materialele de învățare adaptate
curriculumului şi standardelor de performanță.
 Există o diversitate de strategii de predare şi învățare.
 Se utilizează metode moderne de predare‐ învățare‐ evaluare.
 Elevii cunosc toate formele de evaluare.
Puncte tari
‐ Elevilor le sunt puse la dispoziție informații şi îndrumări despre toate programele de învățare
existente; elevii primesc ajutor pentru a înțelege, a obține sau a căuta informații conform
nevoilor lor.
‐ Evaluarea inițială este utilizată pentru a oferi o imagine exactă pe baza căreia se poate
planifica un
program adecvat de învățare şi sprijin.
‐ Elevii sunt încurajați să îşi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învățare.
Puncte slabe
 Nu toate activitățile de învățare sunt planificate şi structurate pentru a promova şi
a încuraja învățarea individuală centrată pe elev, învățarea în cadrul unui grup sau
învățarea în diferite contexte.

4
  Elevii nu primesc în mod regulat feedback şi informații privind progresul realizat,
informații despre modul în care pot stabili noi criterii individualizate pentru a acoperi
lipsurile în învățare.

Evaluarea şi certificarea învățării

 În şcoală evaluarea este adaptată cerințelor individuale ale elevilor.
 Unitatea şcolară a inițiat procesul de monitorizare a progresului elevilor.
 În şcoală adecvarea evaluării la cerințele individuale ale elevului este corelată cu
diversitatea
 metodelor de evaluare.
 Şcoala are personal pregătit didactic, cu experiență în evaluare.
 În şcoală există proceduri de înregistrare şi păstrare a datelor conform reglementărilor
în vigoare.
Puncte tari
 Cerințele specifice de evaluare ale elevilor (de ex, pentru elevii cu cerințe educaționale
speciale) sunt identificate şi îndeplinite atunci când este posibil.
 Evaluarea sumativă se realizeaza în conformitate cu standardele naționale şi cu
legislația în vigoare.
Puncte slabe
 Nu toate evaluările sunt adecvate, riguroase, corecte, exacte şi sunt efectuate în mod
regulat.

Evaluarea şi îmbunătățirea calității

 În şcoală autoevaluarea este comunicată şi se realizează la nivel de catedre,comisii,
compartimente,
 este finalizată prin întocmirea planului de îmbunătățire.
 În şcoală managementul este implicat în procesul de autoevaluare, acordând
consultanță, materiale
 informative , exemple de bune practici.
 În organizație monitorizarea eficienței serviciilor oferite şi programelor de învățare
respectă indicatori de performanță în conformitate cu standardele de referință .
 Şcoala analizează periodic rezultatele obținute în toate compartimentele în
conformitate cu indicatorii de performanță, se stabilesc planuri de îmbunătățire.
 Se aplică metodologia de evaluare externă şi validare a raportului de autoevaluare.
 În organizație raportul de autoevaluare este aprobat şi avizat de management.
 În şcoală se identifică prioritățile şi se stabilesc țintele pentru îmbunătățirea activității
se planifică
 acțiunile ulterioare în urma autoevaluării riguroase.
Puncte tari
‐Personalul de conducere este angajat şi implicat în mod activ în procesul de autoevaluare;
procesul de autoevaluare este sistematic, efectuat anual împreună cu întregul personal.
‐Planul de îmbunătățire ia în considerare toate puncte slabe identificate, inclusiv pe acelea a
căror îmbunătățire nu s‐a realizat în ciclul anterior.
Puncte slabe
‐ Nu toți factori interesați primesc informații şi feedback în legătură cu rezultatele procesului
de autoevaluare şi cu planul de îmbunătățire.

REPERE CURRICULARE IDENTIFICATE PRIN OBSERVAREA ACTIVITĂȚILOR

DESFĂŞURATE
Scopul principal al asistențelor şi observarea activităților
• nivelul şi calitatea conținuturilor învățate

5
• calitatea pregătirilor profesionale
• existenta condițiilor de studiu
• măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare
• calitatea metodelor şi mijloacelor de predare/învățare
• calitatea influentei educative a sănătății şi securității elevilor în spațiu şcolar
• monitorizarea activității diriginților şi consilierea acestora

Analiza SWOT a aspectelor generale constatate în activitatea de asistență şi observare a

activităților
PROIECTAREA DIDACTICĂ
Puncte Tari Puncte Slabe
‐ Proiectarea didactica – demers personalizat în ‐ nu se comunica întotdeauna elevilor
foarte multe cazuri obiectivele lecției
‐ activitățile didactice evoluează pe structura ‐proiectarea trebuie sa se realizeze pe etica
programei; transdisciplinara
‐ demersuri didactice bine construite ‐ lipseşte perspectiva asupra învățării continue;
‐planificarea este completată cu materiale ‐ proiectarea didactica trebuie sa ia în
auxiliare : fişe de lucru, teste, modele de considerare şi deficientele de învățare a unor
structurare şi organizare a conținuturilor elevi (elevi hiperactivi, cu imagine de sine slab
didactice structurata)
‐Obiectivele operaționale sunt derivate din
obiectivele cadru
‐ elaborarea, cu ocazia asistențelor, a sugestiilor
metodice care au la bază strategii activ –
participative, etc.
‐ redactarea de către profesori a unor
instrumente proprii de evaluare;
‐ Proiectarea lecțiilor este conceputa curricular la
nivelul corelației scop‐obiective ‐continut ‐
autoeevaluare
‐ Majoritatea profesorilor au portofolii personale
întocmite după cerințe
- strategia de instruire este corelata cu cea de
evaluare
STRATEGII, METODE
Puncte Tari Puncte Slabe
‐ Adecvarea strategiilor contextului educațional, ‐ rutina în actul educațional
intr‐un anumit câmp de variabile pedagogice şi ‐ ruptura intre predare şi finalitățile învățării
psihologice ‐ neadaptarea stilului de lucru la particularitățile
‐ echilibrarea strategiilor clasice în predare prin psihoindividuale ale elevilor;
utilizarea cu succes şi a strategiilor activ‐ ‐ unele strategii didactice nu încurajează reflecția
participative; personala a elevilor;
‐ Abordări moderne în domeniul predării; ‐ elevii nu realizează învățarea cognitiva,
predarea în echipa, învățarea prin proiecte, prin operatorie şi creativa;
cooperare; ‐ uniformizarea proceselor de învățare
‐ dorința unor profesori de a se impune în
profesie prin aplicarea elementelor de noutate,
concretizată în: studiu personal, elaborare de
scenarii didactice model, prezentarea lor cu
diverse ocazii;
‐ au fost folosite strategii variate pentru a putea
răspunde stilurilor individuale de învățare
MANAGEMENTUL CLASEI
Puncte Tari Puncte Slabe
‐ o mare parte a profesorilor a delegat ‐ la unele clase elevii nu se implica deplin,

6
responsabilități în cadrul grupurilor de lucru; au intelectual, volitiv şi afectiv
valorizat cea mai parte a elevilor; ‐ uneori nu se reuşeşte dobandirea autonomiei
‐ flexibilizarea relației profesor ‐ elev; stabilirea individuale în învățare;
unui raport bazat pe respect şi comunicare
deschisa;
‐ abordarea diferentiata a elevilor din acelasi
colectiv
‐ promovarea lucrului în echipa şi stimularea
creativitatii
‐ Identificarea unor moralitati eficiente de
cunoastere,comunicare şi interrelationare în
vederea prevenirii şi solutionarii conflictelor
RESURSE DIDACTICE
Puncte Tari Puncte Slabe
‐ integrarea în secvențele lecției a materialelor ‐numărul redus de lecții ținute în laboratorul AEL
personale sau din dotarea şcolii;
‐ utilizarea textelor suport, a fişelor de muncă
independentă, a testelor redactate de profesori, şi
multiplicate pentru fiecare elev;
EVALUAREA CONTINUĂ
Puncte Tari Puncte Slabe
‐ profesorii preocupati de aprecierea cantitatii şi O parte din profesori
calitatii cunostintelor ‐nu determina gradul de atingere al obiectivelor
‐ diversificarea formelor de evaluare şi aplicarea ‐evaluarea nu se face în contextul dezvoltarii
itemilor cu structuri variate; viitoare ca persoana adulta;
‐notarea ritmică, echilibrată, ca sumă a mai ‐lipsesc din portofolile profesorilor fisele
multor forme de evaluare practicate la clasă ; individuale de progres şcolar ale elevilor;
‐ utilizarea tehnicilor alternative de evaluare;
‐ sunt profesori care asigură feed‐back‐ului
pozitiv în secvențele de evaluare
‐valorificarea avantajelor portofolului ca
modalitate de evaluare;
‐accentuarea functiei formative şi reglatorii a
evaluarii

Mijloace de remediere a disfuncționalităților/punctelor slabe constatate:

Principalele mijloace de remediere a disfuncționalităților / puncelor slabe constate sunt:
 ateliere de lucru cu toate cadrele didactice din școală pentru o mai mare implicare în
activitatea CEAC și pentru atingerea obiectivelor;
 prezentarea lunară în cadrul ședințelor C.P. a activităților CEAC;
 o colaborare mai eficientă cu celelate comisii din cadrul școlii;
 gestionarea mai eficientă a activității membrilor comisiei.

Concluzii: Activitatea din primul semestru a Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității s-a
desfășurat, în general, în concordanţă cu obiectivele şi acţiunile propuse prin planul
operațional conceput la începutul anului școlar 2018-2019. Totuşi, se recomandă derularea
unor acţiuni mai consistente în direcţia adunării şi sistematizării dovezilor pentru ilustrarea
standardelor de acreditare, evaluare periodică şi a celor de referinţă.
Responsabil CEAC: prof. Liliana Gheorghe