NCM G.04.10:2015 Centrale Termice
NCM G.04.10:2015 Centrale Termice
NCM G.04.10:2015 Centrale Termice
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
G.04.10
INSTALAŢII TERMICE, DE VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE A AERULUI
NCM G.04.10:2015
Centrale termice
EDIŢIE OFICIALĂ
CZU697
Cuvinte cheie:centrală termică, instalaţie de cazan, cazan, tratarea apei, regimul chimic-apos, planul
general, transport, siguranţa contra incendiilor, alimentare cu căldură, coşuri de fum, administrarea
carburaţilor, automatizare, protecţia mediului, documentele normative în domeniul construcţiilor.
Preambul
II
NCM G.04.10:2015
Cuprins:
Introducere ............................................................................................................................................. IV
1. Domeniu de aplicare............................................................................................................................ 1
2. Referinţe normative ............................................................................................................................. 3
3. Termeni şi definiţii ................................................................................................................................ 4
4. Dispoziţii generale ............................................................................................................................... 5
5. Planul general şi transport ................................................................................................................... 8
6. Soluţii constructive şi de sistematizare spaţială ................................................................................ 10
7. Siguranţa contra incendiilor ............................................................................................................... 15
8. Instalaţii de cazane ............................................................................................................................ 17
9. Canal de aer şi gaze, coşuri de fum. Epurarea gazelor de ardere ................................................... 19
9.1. Canal de aer şi gaze....................................................................................................................... 19
9.2. Coşul de fum .................................................................................................................................. 20
9.3. Curăţirea gazelor de fum ................................................................................................................ 22
10. Armătura, aparate şi dispozitive de siguranţă ................................................................................. 24
10.1 Conducte ....................................................................................................................................... 24
10.2 Dispozitive de siguranţă ................................................................................................................ 25
10.3 Armătura, aparate şi dispozitive de siguranţă ............................................................................... 28
10.4 Manometre .................................................................................................................................... 30
10.5 Aparate pentru măsurarea temperaturii ........................................................................................ 31
10.6 Armătura şi conductele cazanului ................................................................................................. 31
11. Utilaj auxiliar .................................................................................................................................... 32
12. Tratarea apei şi regimul chimic-apos .............................................................................................. 36
13. Administrarea carburanţilor ............................................................................................................. 39
14. Evacuarea cenuşii şi zgurii .............................................................................................................. 48
15. Automatizarea ................................................................................................................................. 51
16. Alimentarea cu energieelectrică,telecomunicaţii şi semnalizare ..................................................... 60
17. Încălzire şi ventilaţie ........................................................................................................................ 64
18. Alimentarea cu apă şi canalizare .................................................................................................... 66
19. Cerinţele suplimentare faţă de construcţii în condiţii naturale speciale .......................................... 67
20. Protecţia mediului înconjurător ........................................................................................................ 68
21. Eficienţă energetică ......................................................................................................................... 69
Anexa A (informativă). Categoriile de încăperi şi clădiri (edificii) cu pericol de incendiu şi explozie
şi cu pericol de incendiu, gradul de rezistenţă la foc a clădirilor (edificiilor), caracteristica încăperilor
conform condiţiilor atmosferice şi clasificarea zonelor .......................................................................... 71
Anexa B (normativă). Clasificatorul ocupaţiilor personalului centralelor termice corespunzător
categoriilor de lucrări şi constituţia încăperilor speciale pentru lucrători şi a instalaţiilor ...................... 74
Anexa С (informativă). Instalaţii pentru evacuarea apei şi a aerului ..................................................... 75
Anexa D (normativă). Coeficientul de siguranţă la selectarea aspiratoarelor şi ventilatoarelor de
insuflare ................................................................................................................................................. 75
Anexa E (informativă). Distanţa minimală în lumină între suprafeţele construcţiilor izolate termic ale
conductelor adiacente şi de la suprafeţele izolată termic ale construcţiilor până la elementele de
construcţii ale clădirii ............................................................................................................................. 76
Anexa F (informativă). Grosimea minimală a pereţilor conductelor pneumatice în dependenţă de
diametru ................................................................................................................................................. 76
Anexa G (normativă). Temperatura aerului în zona de lucru a încăperilor de producţie, sisteme de
ventilaţie, metode de alimentare şi evacuare a aerului ......................................................................... 77
Anexa H (informativă). Indicatorii tehnico-economici ............................................................................ 79
Bibliografie ............................................................................................................................................. 80
Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă ................................................. 81
III
NCM G.04.10:2015
Introducere
Prezentul Normativ în construcţii stabilește cerinţe pentru proiectarea, construcţia, reconstrucţia, repa-
raţia capitală, extinderea şi utilarea tehnică a centralelor termice, precum şi cerinţe de securitate a
acestora şi caracteristici de exploatare, care asigură realizarea exigenţelor legilor:
- Legea RM nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică;
- Legea RM nr. 1136 din 13.07.2000 cu privire la conservarea energiei;
- Legea RM nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;
- Legea RM nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător;
- Legea RM nr. 1422 din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic;
- Legea RM nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase;
- Legea RM nr. 123 din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale;
- Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011;
- RT DSE 1.01-2005 Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Repu-
blica Moldova”;
- Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
- Legea nr. 440 din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de
apă;
- HG nr. 950 din 25.11.2013 Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a ape-
lor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale
- cu privire la protecţia mediului ambiant;
- cu privire la securitatea industrială şi antiincendiară;
- cu privire la îndeplinirea cerinţelor a codurilor funciar şi a apelor.
La elaborarea prezentul Normativ a fost utilizată experienţa avansată a UE şi a ţărilor CSI în domeniul
proiectării şi exploatării surselor de alimentare cu căldură a sectoarelor locative şi industriale.
IV
NCM G.04.10:2015
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Instalaţii termice, de ventilare şi condiţionare a aerului
Centrale termice
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Normativ în construcţii (în continuare - Normativ) urmează a fi utilizat la proiectarea, con-
struirea, reconstruirea, reparația capitală, extinderea şi reutilarea tehnică a centralelor termice, care
funcţionează pe combustibil de orice natură, cu cazane de abur, cazane de apă caldă şi cazane de abur
şi apă caldă, cu presiunea aburului sub 3,9 МPа (40 kg/сm2) inclusiv şi cu temperatura apei sub 200 оС,
cu încorporarea instalaţiei pentru producerea energiei electrice secundare.
În tabelul 1.1 este prezentat domeniul de aplicare a prezentelor norme şi reguli pentru proiectarea şi
renovarea centralelor termice.
1.2 Normele nu se extind la proiectarea centralelor termice ale staţiilor termoelectrice, inclusiv ale cen-
tralelor termice de vârf, centralelor termice mobile, centralelor termice cu cazane de electrozi, cazane
recuperatoare, cazanelor cu agenţi termici organici cu temperaturi înalte şi asupra altor cazane speciale
în scopuri tehnologice, precum şi la proiectarea centralelor termice pentru alimentarea cu căldură cu
unele surse autonome.
1.3 Normele nu au acţiune retroactivă şi nu pot fi aplicate ca metodă de verificare pentru centralele
termice construite şi centralele termice, începutul construcţiei cărora s-a efectuat pe parcursul a cel
puţin un an de la aplicarea prezentelor Norme în documentaţia de proiectare, elaborată în corespundere
cu NCM G.04.10.
1
NCM G.04.10:2015
*nn– nu se normează;
**nu se admite proiectarea la clădirile instituţiilor de copii preşcolare şi de învăţămînt (şcolare), blocurile de tratament şi odihnă a spitalelor şi policlinicilor, blocurile de tratament şi odihnă a staţiunilor
balneare şi pensiunilor;
***nu se admite de anexat la clădire din partea intrărilor şi de sectoarele pereţilor cu goluri pentru ferestre, în cazul în care distanţa de la peretele exterior al centralei termice pînă la fereastra apropi-
ată a blocului locative este sub 4 m pe orizontală, iar distanţa de la acoperişul centralei termice pînă la cea mai apropiată fereastră a blocului locative este sub 8 m pe vertical;
****nu se admite de anexat din partea faţadei. Distanţa de la peretele centralei termice la cea mai apropiată fereastră trebuie să fie nu mai puţin de 4 m pe orizontală, iar de la acoperişul centralei
termice pînă la cea mai apropiată fereastră – nu mai puţin de 8 m pe verticală.
2
NCM G.04.10:2015
2 Referinţe normative
NCM C.02.04-2006 Proiectarea depozitelor de petrol şi produse petroliere (СНиП 2.11.03-93 Склады
нефти и нефтепродуктов. Противопожарные нормы)
NCM E.03.05-2004 Instalaţii automate de stingere şi semnalizare a incendiilor. Normativ pentru proiec-
tare
3
NCM G.04.10:2015
GOST 20995-75 Котлы паровые стационарные давлением до 3,9 МПа. Показатели качества
питательной воды и пара
NRS 35-03-70:2005 Reguli de instalare şi exploatare inofensivă a conductelor de abur şi apă fierbinte
3 Termeni şi definiţii
3.1
alimentare cu căldură: complexul de sisteme, construcţii şi instalaţii, destinate pentru producerea,
transportul şi distribuirea energiei termice în formă de abur, apă supraîncălzită sau fierbinte pentru ne-
cesităţi de încălzire, ventilare, climatizare şi alimentare cu apă fierbinte a clădirilor de orice destinaţie,
precum şi pentru necesităţile de producţie şi tehnologice ale întreprinderilor industriale;
3.2
alimentare cu căldură centralizată: alimentarea cu agent termic a unui ansamblu mare de locuinţe,
complex industrial, racordat într-o reţea termică unică de la una sau mai multe surse de energie termică;
3.3
alimentare cu căldură descentralizată: alimentarea cu agent termic a unui consumator de la o singură
sursă de energie termică;
4
NCM G.04.10:2015
3.4
centrala termică: ansamblul de clădiri şi edificii cu instalaţii de cazane şi utilaje secundare tehnologice,
destinate pentru producerea energiei termice în scopuri de termoficare;
3.5
centrală termică de tip bloc-modular: centrală termică independentă, compusă din blocuri de utilaje
tehnologice, amplasate în modulul de construcţie;
3.6
consumator de energie termică: clădire sau instalaţie de orice destinaţie, consumatoare de energie
termică în scopuri pentru încălzire, ventilare şi alimentare cu apă caldă, utilaje de producţie sau tehno-
logice, în care procesul tehnologic consumă abur, apă supraîncălzită sau fierbinte;
3.7
eficienţa energetică al sistemului de alimentare cu agent termic: indicele, care caracterizează
raportul de energie termică produsă prin arderea combustibilului, utilizată de facto de către consumator
(rezerva utilă a resursei energetice) faţă de combustibilul utilizat pentru producerea agentului termic;
3.8
instalaţie de cazane: cazan (agregat de cazane) combinat cu instalaţii arzătoare, focare, tiraje-insu-
flare, mecanisme pentru evacuarea produsului arderii şi utilizarea energiei termice a gazelor arse (eco-
nomizoare, preîncălzitoare,preîncălzitor de aer etc.) şi dotat cu mijloace pentru reglarea automată, con-
trol şi semnalizare a procesului de producere al agentului termic cu parametrii indicaţi;
3.9
sistem de alimentare cu energie termică închis: sistem de alimentare cu apă caldă, în care apa, ce
circulă în reţeaua termică se utilizează numai în calitate de agent termic şi nu se prelevă din reţea;
3.10
sistem de alimentare cu energie termică deschis: sistem de alimentare cu apă caldă, în care apa,
ce circulă în reţeaua termică parţial sau integral se prelevă pentru necesităţile de alimentare cu apă
fierbinte ale consumatorului;
3.11
sistemul de distribuire a energiei termice: complexul de instalaţii şi utilaje tehnice, distribuitoare de
energie termică între consumatori;
3.12
sistemul de transport a energiei termice: complexul de conducte şi instalaţii aferente, transportatoare
de energie termică către consumator;
4 Dispoziţii generale
4.1 Cuprinsul capitolelor documentaţiei de proiect şi cerinţele faţă de acestea, precum ordinea de coor-
donare a documentaţiei de proiect trebuie să corespundă exigenţelor NCM A.07.02.
4.2 În corespundere cu [1] şi [2] toată documentaţia de proiect pentru construcţie, extindere, reutilare
tehnică şi conservare a centralelor tehnice urmează a fi supusă expertizei de securitate industrială.
4.3 Utilajul şi materialele, utilizate la proiectarea centralelor termice, în cazul în care, sunt stabilite în
documentele din domeniul standardizării, trebuie să dispună de certificate de conformitate cu cerinţele
normelor şi standardelor Republicii Moldova, precum şi autorizaţiei Moldova standard pentru utilizarea
acestora.
4.4 La proiectarea centralelor termice cu cazane pentru abur şi cazane pentru încălzit apă, cu presiunea
aburului de peste 0,07 MPa (0,7 kg/cm2) şi temperatura apei de peste 115 оС, este necesar de a se
respecta normele şi regulile corespunzătoare din domeniul securităţii industriale, precum şi documen-
tele din domeniul standardizării.
5
NCM G.04.10:2015
4.5 Proiectarea centralelor termice noi şi reconstruite trebuie efectuată în corespundere cu schemele
de alimentare cu agent termic, elaborate şi coordonate, în modul stabilit, sau cu investiţii argumentate
în construcţie, adoptate în schemele şi proiectele planificate la nivel de raion, planurile generale ale
oraşelor, orăşelelor şi localităţilor rurale, proiectele de planificare a spaţiilor locative, industriale şi ale
altor zone de lucru sau obiecte separate, expuse în [1].
4.6 Proiectarea centralelor termice, pentru care tipul de combustibil nu este determinat în modul stabilit,
nu se admite.
Tipul de combustibil şi clasificarea acestuia (de bază, de rezervă sau în caz de avarie) se determină de
comun acord cu organele regionale, abilitate în domeniul dat.
4.7 Centralele termice după destinaţie specială în sistemul de alimentare cu agent termic se clasifică
în:
- în centrale cu sistem de alimentare cu agent termic centralizat;
- de vîrf cu sistem de alimentare cu agent termic centralizat şi decentralizat pe bază producere combi-
nată a energiei termice şi electrice;
- autonome cu sisteme decentralizate de alimentare cu agent termic.
4.9 Centralele termice în dependenţă de siguranţa de livrare a energiei termice consumatorilor (conform
NCM G.04.07) se clasifică în centrale termice de categoriile întîi şi doi:
4.10 În centrale termice cu cazane de abur şi cu cazane de abur şi apă caldă cu puterea generală
calorică instalată de peste 10 MW cu scopul sporirii fiabilităţii şi eficienţii energetice cu parametri tehnico-
economici argumentaţi se recomandă instalarea turbogeneratoarelor cu tensiunea 0,4 kV cu turbine de
contrapresiune a aburului pentru asigurarea compensării sarcinilor electrice pentru necesităţile proprii
ale centralelor termice sau ale întreprinderii, pe teritoriul cărora se află acestea.
Aburul uzat după turbină poate fi utilizat la alimentarea tehnologică cu abur a consumatorilor, încălzirea
apei din sistemele de alimentare cu energie termică, necesităţi proprii ale centralelor termice.
În centralele termice pentru încălzit apă, care funcţionează pe bază de combustibil lichid şi gazos, în
aceste scopuri se admite utilizarea instalaţiilor de turbine cu gaze, cu piston cu gaze şi cu motor Diesel.
La proiectarea reglajului electroenergetic pentru producerea energiei electrice pentru necesităţile proprii
ale centralei termice şi/sau pentru transportarea acesteia în reţea trebuie de efectuat în corespundere
cu [3], [4].
6
NCM G.04.10:2015
În cazul în care la elaborarea documentaţiei de proiect sunt insuficiente cerinţe cu privire la siguranţă şi
fiabilitate, stabilite de documentele normative, sau astfel de cerinţe nu sunt prevăzute trebuie de elabo-
rat şi aprobat în modul stabilit condiţii tehnice de profil [2].
4.11 Pentru alimentarea cu agent termic a clădirilor şi edificiilor de la centralele termice de tip bloc-
modular trebuie de prevăzut posibilitatea funcţionării utilajelor centralei termice fără prezenţa perma-
nentă a personalului.
4.12 Puterea calorică calculată a centralei termice se determină ca suma orelor maximale de consum a
energiei termice pentru încălzire, ventilare şi climatizare, media orelor de consum a energiei termice
pentru alimentarea cu apă caldă şi consumul de energie termică în scopuri tehnologice.
La determinarea puterei calorice calculate a centralei termice trebuie de luat în considerare şi consumul
de energie termică pentru necesităţile tehnice a centralei termice, pierderile în centrala termică şi în
reţelele termice în dependenţă de eficienţa energetică a sistemului.
4.13 Puterile calorice calculate în scopuri tehnologice trebuie să fie preluate conform sarcinei de pro-
iectare.
4.14 Consumurile orare de calcul a energiei termice pentru încălzire, ventilare, climatizare şi alimentare
cu apă caldă trebuie să fie preluate conform sarcinei de proiectare, în lipsa acestor parametri – se
determină corespunzător NCM G.04.07, precum şi recomandărilor [5], [6].
4.15 Cantitatea şi productivitatea cazanelor, instalate în centrala termică, trebuie să fie selectate, asig-
urînd:
- productivitatea de calcul (puterea calorică) a centralei termice, conform pct. 4.14;
- funcţionarea stabilă a cazanelor la sarcina minimală admisibilă în perioada caldă a anului.
La ieşirea din funcţiune a cazanului cu cea mai mare productivitate în centrala termică de categoria întîi,
restul cazanelor trebuie să asigure livrarea energiei termice consumatorilor de categoria întîi:
- pentru alimentarea cu căldură a proceselor tehnologice şi sistemelor de ventilare, determinată de
sarcina minimă admisibilă (indiferent de temperatura aerului atmosferic);
- pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă – în cantitatea, determinată de regimul tehnologic a celei
mai reci luni.
La ieşirea din funcţiune a unui cazan indiferent de categoria centralei termice, cantitatea de energie
termică, livrată consumatorilor de categoria doi, trebuie să corespundă cerinţelor NCM
G.04.07.
Numărul cazanelor instalate în centrala termică, productivitatea acestora, trebuie să fie determinată în
baza calculelor tehnico-economice.
În centrala termică trebuie să fie prevăzută instalarea a cel puţin două cazane, iar în centralele termice
de producţie de categoria a doua – instalarea a unui cazan.
4.16 În proiectele centralelor termice trebuie de utilizat cazane, economizoare, preîncălzitoare de aer,
turbine cu subpresiune, turbinele cu gaze şi instalaţii pistoane-gaz cu generatoare de tensiune 0,4 kV,
captatoare de zgură şi alte utilaje sub formă de bloc transport abil gata pentru montare, livrate de uzinele
producătoare.
4.17 Proiectele blocurilor utilajelor auxiliare cu conductele, sistemele automatizate de control, reglare,
semnalizare şi utilajele electrotehnice cu grad înalt final, se elaborează la comanda şi în baza sarcinei
de proiect a organizaţiilor de montaj.
4.18 Instalarea utilajului în exterior este posibilă în cazul în care este reglementată în instrucţiunile uzinei
producătoare şi corespunde caracteristicilor de zgomot cerinţelor NCM E.04.02, [7] şi [8]
7
NCM G.04.10:2015
4.20 În sarcinile de proiect a centralelor termice trebuie de prevăzut sectoare pentru reparaţii sau atel-
iere. Concomitent trebuie de luat în consideraţie posibilitatea efectuării lucrărilor de reparaţii a utilajelor
indicate de către serviciile respective ale întreprinderilor industriale sau organizaţiilor specializate.
4.22 Izolarea termică a utilajelor centralei termice, conductelor, accesoriilor, canalelor de fum, conduc-
telor de aer şi colectoarelor de praf, trebuie să corespundă cerinţelor СНиП 2.04.05, NCM G.04.08 şi
CP G.04.05.
5.2 Proiectarea nodurilor de transport prin cale ferată, auto şi continuu pentru alimentarea centralelor
termice, trebuie efectuată în corespundere cu cerinţele expuse în СНиП 2.05.07-91, NCM
C.02.02, СНиП 2.05.02.
5.3 Selectarea loturilor de pământ pentru construcţia centralelor termice trebuie de efectuat în cores-
pundere cu proiectele de planifcare şi de construcţie a oraşelor, orăşelelor şi localităţilor rurale, sche-
melor planurilor generale ale întreprinderilor, schemelor planurilor generale ale grupurilor de întreprin-
deri (complexelor industriale) şi schemelor de alimentare cu energie termică pentru aceste obiecte în
modul stabilit de [1].
Dimensiunile loturilor de pământ ale centralelor termice, amplasate în raioanele pentru construcţii loca-
tive, trebuie de stabilit în corespundere cu cerinţele, expuse în СНиП 2.07.01-89.
Pentru centrale termice cu putere mare, care exercită funcţiile centralelor termice raionale, dimensiunile
loturilor de pământ trebuie determinate în proiect.
5.4 Amplasarea planului general al centralei termice trebuie soluţionată ţinând cont de accesul căii fe-
rate şi drumurilor auto, branşamentele comunicaţiilor inginereşti şi conectările tehnologice raţionale cu
schema generală de dezvoltare a raionului (cartierului, ansamblului) şi în corespundere cu cerinţele
arhitecturale.
Modul de coordonare a amplasării centralei termice şi a edificiilor acesteia, care pot expune pericolului
zborul navelor aeriene sau cauza perturbaţii în funcţionarea normală a mijloacelor radiotehnice ale ser-
viciilor aeroporturilor, precum şi dimensiunile loturilor de pământ, trebuie adoptat în corespundere cu
cerinţele expuse în СНиП 2.09.03.
8
NCM G.04.10:2015
5.5 La proiectarea planului general al centralei termice trebuie de prevăzut posibilitatea amplasării plat-
formelor pentru asamblarea elementelor de gabarit, de depozitare, precum şi a edificiilor auxiliare, ne-
cesare pentru perioada lucrărilor de construcţii-montaj.
5.6 Depozitele de combustibil, reagenţi, materiale, încăperi pentru laboratoare, precum şi încăperi afe-
rente centralelor termice, amplasate pe platformele întreprinderilor industriale, trebuie de comasat cu
clădiri similare, încăperi şi edificii ale acestor întreprinderi.
5.7 Pe platforma centralei termice trebuie de prevăzut amplasarea blocului de bază al centralei termice,
la necesitate, o cazangerie izolată destinată pentru instalarea turbogeneratoarelor, instalaţiile gospodă-
riei de combustibil şi de evacuare a zgurii şi cenuşii, staţia de transformare, postul de reglare a presiunii
gazelor (PRG), staţia de colectare şi pompare a condensatului, recipiente – colectoare de alimentare
cu apă caldă menajeră, clădirea pentru tratarea apei şi a gospodăriei de reagenţi.
5.8 Teritoriul centralei termice trebuie să fie îngrăditt, cu excepţia cazurilor de amplasare a acesteia pe
teritoriul întreprinderii industriale.
5.9 În afara limitelor platformei centralei termice se admite amplasarea dispozitivelor de descărcare a
combustibilului de alimentare, depozitelor de combustibil, gospodăriei de păcură, recipientelor-acumu-
latoare de alimentare cu apă caldă menajeră, staţiilor de pompare şi rezervoarelor antiincendiare şi
pentru apă potabilă, spaţiilor de descărcare a zgurii şi cenuşii cu amenajarea loturilor de pământ în
modul stabilit.
5.10 Teritoriul gospodăriei de păcură trebuie să fie împrejmuit, dacă nu este amplasată pe teritoriul
întreprinderii industriale.
5.12 Sistemul de evacuare a apei de pe teritoriul centralei termice trebuie de proiectat deschis, iar în
condiţiile de construcţie – în comun cu reţelele de canalizare de producţie şi cea pluvială a întreprinderii
sau raionului, în care este amplasată centrala termică conform condiţiilor tehnice, în corespundere cu
NCM B.01.03.
5.13 Distanţa de la clădirea şi edificiile centralei termice amplasate separat, precum şi de la utilajele,
amplasate pe platforme deschise, până la blocurile locative şi clădirile sociale, este necesar de a fi
determinată, conform [9].
5.14 Spaţiile de descărcare a zgurii şi cenuşii trebuie proiectate luând în consideraţie posibilitatea pre-
lucrării complexe a tehnologiei fără deşeuri a zgurii şi cenuşii pentru necesităţi de construcţii. În caz de
imposibilitate a utilizării zgurii şi cenuşii pentru necesităţi de construcţii, spaţiile de descărcare a zgurii
şi cenuşii trebuie proiectate, respectând următoarele condiţii:
− dimensiunile platformelor de descărcare a zgurii şi cenuşii trebuie să fie prevăzute luând în conside-
raţie durata de exploatare a centralei termice, nu mai puţin de 25 ani cu evidenţierea în primul rând a
construcţiei, preconizate pentru exploatarea centralei termice pe parcursul a 10 ani;
− spaţiile de descărcare a zgurii şi cenuşii trebuie amplasate pe loturi de pământ nefavorabile pentru
lucrările de agricultură, în apropierea platformelor centralelor termice;
− pentru spaţiile de descărcare a zgurii şi cenuşii trebuie de folosit vâlcelele, văgăunile, terenurile mlăşti-
noase, carierele părăsite, ţinând cont de dezvoltarea şi amenajarea pe viitor a raionului de construcţii.
5.15 Evacuarea zgurii şi cenuşii către spaţiile de descărcare trebuie efectuată ţinând cont de cerinţele
de protecţie a mediului ambiant, conform [10], [11], [12]. Pe spaţiile de evacuare a zgurii şi cenuşii
trebuie de prevăzut acţiuni de protecţie a bazinelor de apă, de aducerea zgurii şi cenuşii de către apele
pluviale şi viiturile de apă, precum şi de eroziunile provocate de vânt.
9
NCM G.04.10:2015
5.16 Selectarea schemei şi sistemelor de transport pentru deservirea centralei termice trebuie de efec-
tuat conform СНиП 2.05.07 şi în baza calculului tehnico-economic, reieşind din calculul randamentului,
locul amplasării centralei termice, consecutivităţii şi extinderii construcţiei pe viitor.
5.17 La deservirea pe calea ferată, regimul de aducţie al materialului rulant pentru descărcare (norma
gravimetrică de alimentare, cantitatea şi gabaritele loturilor, durata descărcării, capacitatea de ridicare
a vagoanelor şi cisternelor) se stabilește în coordonare cu staţia de racordare.
5.18 Pentru centrale termice, aducerea combustibilului sau evacuarea zgurii şi cenuşii cu transportul
auto intrarea principală pentru transportul auto, care uneşte platforma centralei termice cu reţeaua ex-
ternă de drumuri auto, trebuie să fie cu două benzi de circulaţie sau autostradă de centură.
5.19 În proiecte trebuie să fie prevăzută posibilitatea accesului transportului auto spre clădirile şi edifi-
ciile centralei termice şi spre utilajul, instalat pe platforme deschise.
5.20 Drumurile pentru transportul auto trebuie să aibă îmbrăcăminte rutieră dură.
5.21 Pentru transportarea combustibilului lichid şi a deşeurilor de zgură şi cenuşă trebuie de prevăzut
mijloace de transport speciale.
6.2 La proiectarea centralelor termice este necesar de elaborat o soluţie arhitecturală şi compoziţională
unică a tuturor clădirilor şi edificiilor, cu faţadă şi interior simplu şi expresiv în sens arhitectural, precum
şi de prevăzut utilizarea construcţiilor şi materialelor de finisare economă.
6.4 Materialele de îngrădire şi construcţie pentru centrala termică, supuse certificării obligatorii, trebuie
să dispună de certificat de evaluare a conformităţii, certificat sanitaro-igienic şi certificat antiincendiar,
corespunzător cerinţelor normelor şi standardelor naţionale.
6.5 Parametrii geometrici ai clădirii şi edificiilor, dimensiunile deschiderilor, distanţa dintre coloane şi
înălţimea etajelor trebuie să corespundă cerinţelor, expuse în GOST 23838.
6.6 Înălţimea balcoanelor interioare sau palierelor incorporate sub utilaje, urmează a fi adoptate conform
cerinţelor tehnologice şi stabilite multiplu la 0,3 m.
6.8 Locul instalării cazanelor în încăperile de producţie trebuie să fie separat de cealaltă parte a încăperii
cu pereţi ignifugi, pe toată înălţimea cazanului, dar nu mai jos de 2 m, cu uşă încorporată.
10
NCM G.04.10:2015
În clădirea centralei termice nu se admite de amplasat încăperi de serviciu şi sociale, care nu sînt des-
tinate pentru personalul centralei termice, precum şi ateliere, care nu sînt destinate pentru reparaţia
utilajelor centralei termice.
6.10 La fiecare etaj a încăperii centralei termice trebuie să fie prevăzute nu mai puţin de două ieşiri,
amplasate în părţi opuse ale încăperii. Se admite o ieşire, în cazul în care suprafaţa etajului este sub
200 m2 şi dispune de o a doua ieşire pentru evacuare spre scara staţionară exterioară, iar în centralele
termice cu un etaj – de-a lungul încăperii pe frontul cazanelor nu mai mult de 12 m.
6.11 Uşile de ieşire din încăperea centralei termice trebuie să se deschidă în exterior, apăsînd cu mîna,
să nu aibă zăvoare din centrala termică şi să nu se închidă în timpul funcţionării cazanelor. Uşile de
ieşire din centrala termică în încăperile de serviciu, sociale, precum şi de producţie auxiliare trebuie să
fie dotate cu arcuri şi să se deschidă în partea centralei termice.
6.12 La porţile încăperii centralei termice, prin care are loc aducţia combustibilului şi evacuarea zgurii şi
cenuşii, este necesar de instalat tambur sau copertină de aer cald.
6.13 Soluţiile de sistematizare spaţială şi constructive ale clădirilor şi edificiilor centralei termice trebuie
să admită posibilitatea extinderii acestora.
6.14 Pentru montarea utilajelor de blocuri mari în pereţi şi planşeurile clădiriilor centralelor termice,
trebuie să fie prevăzute goluri de montaj.
Astfel de goluri trebuie să fie prevăzute din partea extinderii centralei termice.
6.15 Cota zero a pardoselii aulei centralei termice trebuie de măsurat cu 0,15 m mai sus de cota planif-
icată a solului de la clădirea centralei termice.
Se admite de încorporat gropi de descărcare sub cazane, în cazul în care această necesitate este con-
diţionată de exploatarea cazanului.
6.16 În clădirile şi încăperile centralei termice cu degajări de căldură în exces, mărimea rezistenţei de
transmitere a căldurei în exteriorul construcţiilor de îngrădire nu se normează, cu excepţia construcţiilor
de îngrădire cu personal de lucru permanent (pe înălţime 2,4 m de la nivelul palierului de lucru), pentru
care se selectează în corespundere cu NCM E.04.01 şi CP E.04.05.
6.17 La proiectarea clădirilor şi edificiilor centralelor termice trebuie de condus de nomenclatorul unificat
a construcţiilor de beton-armat metal, respectînd cerinţele unificate pentru construcţiile generale pentru
platforme, articole şi material, construcţiilor metalice.
6.18 Construcţiile portante ale clădirilor şi edificiilor centralelor termice, de regulă, trebuie de proiectat
reieşind din condiţiile de efectuare a lucrărilor ciclului nul pînă la începerea montării carcasului şi utila-
jelor.
6.19 Planşeele pentru canalele, pozate în încăperile centralelor termice, trebuie prevăzute asamblate
la nivelul cotei zero a duşumelei.
Planşeele sectoarelor cu canale, unde conform condiţiilor de exploatare este necesară scoaterea ter-
acotei, fundamentul panoului demontabil sau a teracotei nu trebuie să depăşească greutatea de
50 kg.
11
NCM G.04.10:2015
6.20 Construcţia canalelor şi duşumelelor trebuie să fie calculată corespunzător sarcinilor de deplasare
a utilajelor de la golurile de montaj pînă la locul de instalare a acestora şi trebuie să asigure posibilitatea
accesului mecanismelor de ridicare.
6.21 Distanţa de la paliere sau de la partea superioară a înzidirii cazanului, de pe care se efectuează
deservirea accesoriilor, garniturei, aparatelor de măsurare şi control, pînă în partea inferioară a planşee-
lor de construcţie proeminente (acoperirilor) centralei termice trebuie să fie nu mai puţin de 2 m.
Distanţa de la duşumea pînă la partea inferioară a palierului pentru deservire şi comunicaţii în locurile
de trecere sub acestea nu trebuie să fie mai puţin de 2 m.
6.22 În cazurile în care cazanul nu se deserveşte în partea superioară a înzidirii şi nu este necesitatea
pentru trecere pe partea de sus a cazanului, prin tambure, uscătorul de abur sau economizorul, distanţa
de la partea de sus a înzidirii pînă la partea inferioară a construcţiilor proeminente ale planșeelor (aco-
peririlor) nu trebuie să fie mai puţin de 0,7 m.
6.23 Amplasarea cazanelor şi a utilajelor secundare în centralele termice, care funcţionează cu personal
de deservire permanent (distanţa între cazane şi elementele de construcţie, lăţimea trecerilor), precum
şi amenajarea palerelor şi scărilor pentru deservirea utilajelor în dependenţă de caracteristicele agen-
tului termic trebuie să fie prevăzută în corespundere cu NRS 35-03-59.
Pentru centralele termice în bloc cu modul şi centralele termice fără personal de deservire permanent,
dimensiunile trecerilor se adoptă luînd în consideraţie particularităţile constructive ale blocurilor-modul,
care permit respectarea normelor sus indicate şi asigură accesul liber către utilaje pentru deservirea
tehnică, montarea şi demontarea utilajelor şi din contul construcţiilor blocurilor-modul uşor detaşabile.
6.24 Distanţa de la frontul cazanelor sau a elementelor proeminente ale focarului pînă la peretele opus
al centralei termice trebuie să constituie nu mai puţin de 3 m.
Pentru cazanele, la care lungimea grătarului (desеrvit de pe front) este nu mai mult de 1 m, precum şi
pentru cazanele, care funcţionează cu combustibil lichid şi gazos, această distanţă poate fi redusă pînă
la 2 m.
Concomitent pentru cazanele, utilate cu arzătoare cu gaze şi arzătoare cu combustibil lichid, distanţa
de la părţile proeminente ale arzătoarelor pînă la peretele opus trebuie să fie nu mai puţin de 1 m, dar
pentru cazanele, utilate cu focare mecanizate, distanţa de la părţile proeminente ale focarelor nu trebuie
să fie mai mică de 2 m.
6.25 La proiectarea centralelor termice cu cazane pentru abur şi pentru încălzit apă cu presiunea
aburului nu mai mult de 0,07 MPa (0,7 kg/cm2) şi cu temperatura apei nu mai mult de 115 °С [13] trebuie
să fie asigurată:
− lăţimea trecerilor între cazane, cazan şi peretele încăperii trebuie să fie nu mai mică de 1 m, lăţimea
trecerilor între unele părţi proeminente ale cazanelor, precum şi între aceste părţi şi părţile proemi-
nente ale clădirii, scărilor şi palierelor de lucru şi alte părţi constructive proeminente – nu mai puţin de
0,7 m. La instalarea cazanelor, cu deservire laterală, lăţimea trecerilor între cazane sau între cazan şi
peretele încăperii trebuie să fie nu mai mică de 1,5 m;
− în absenţa deservirii laterale a cazanelor este obligatorie amenajarea cel puţin a unei treceri între
cazane sau între cazanul de la margine şi peretele centralei termice. Lăţimea acestor treceri, precum
şi lăţimea între cazane şi peretele dorsal a încăperii centralei termice trebuie să constituie cel puţin
1 m. La instalarea cazenelor în apropierea pereţilor sau coloanelor înzidirea cazanelor nu trebuie să
fie mai puţin de 70 mm;
− distanţa între cazane sau elementele proeminente ale focarelor nu mai puţin de 5 m, dacă frontul
cazanelor este amplasat unul în faţa altuia.
Pentru cazanele, care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, distanţa între fronturile cazanelor
trebuie să fie nu mai puţin de 4 m, iar distanţa între arzătoare – nu mai puţin de 2 m.
NOTĂ – Se admite de instalat în faţa fronturilor cazanelor pompe, ventilatoare, precum şi depozitarea rezervelor de combustibil
solid pentru funcţionarea cazanului în timp de nu mai mult de o tură. Concomitent lăţimea trecerilor libere de-a lungul frontului
cazanelor trebuie să fie nu mai puţin de 1,5 m, iar utilajul instalat şi compustibilul nu trebuie să creeze obstacole pentru deservirea
focarelor şi cazanelor.
12
NCM G.04.10:2015
6.26 La proiectarea centralelor termice cu cazane de abur şi de apă cu presiunea aburului mai mult de
0,07 MPa (0,7 kg/cm2) şi temperatura apei mai mult de 115 °С distanţa de la frontul cazanelor sau
elementelor proeminente ale focarelor pînă la peretele opus al clădirii centralei termice, distanţa între
fronturile cazanelor şi elementele proeminente ale focarelor, amplasate unul în faţa altuia, lăţimea
trecerilor urmează a fi îndeplinită conform NRS 35-03-59.
6.28 Pentru deservirea comodă şi inofensivă a cazanului, accesoriile şi garnitura acestuia trebuie să fie
instalate pe scări şi paliere fixe din materiale ignifuge, dotate cu balustrade de metal.
Nu se admit utilizarea palierelor şi treptelor netede, precum şi executarea acestora din bare de oţel
(rotund).
Scările cu o înălţime de peste 1,5 m, destinate pentru deservirea sistematică a utilajelor, trebuie să aibă
unghiul de înclinare faţă de orizontală nu mai mare de 50°.
Dimensiunile scării trebuie să fie: lăţimea - nu mai puţin de 600 mm, înălţimea între trepte – nu mai mult
de 200 mm şi lăţimea treptelor – nu mai puţin de 80 mm.
Lăţimea palierelor, destinate pentru deservirea accesoriilor, aparatelor de măsurare şi control şi apa-
ratelor de reglare, trebuie să fie nu mai puţin de 800 mm, iar a celorlalte paliere – nu mai puţin de
600 mm.
Distanţa pe verticală de la palierele de deservire a aparatelor de indicare a apei pînă la media pereţilor
de indicare a apei trebuie să fie nu mai puţin de 1 m şi nu mai mult de 1,5 m.
Palierele şi partea superioară a înzidirii cazanului, de pe care se efectuează deservirea, trebuie să fie
amenajate cu balustrade de metal pe o înălţime de nu mai puţin de 0,9 m cu căptuşire oarbă în partea
de jos la o înălţime de nu mai puţin de 100 mm.
6.30 Duşumelele încăperii centralei termice este necesar de îndeplinit din materiale ignifugece nu au
suprafeţele netede sau lunecoase; ele trebuie să fie drepte şi să fie amenajate cu dispozitive pentru
scurgerea apei în canalizare.
Canalele în încăperea centralei termice trebuie să fie închise cu dale demontabile la nivelul cotei zero
de la duşumea.
Golurile şi adînciturile, care nu se închid, trebuie să fie împrejmuite cu balustrade pe o înălţime de cel
puţin 0,9 m.
6.31 La proiectarea centralelor termice, utilajul tehnologic cu sarcini statice şi dinamice, care nu
provoacă tensiune în patul de beton al duşumelei, depăşind tensiunea de la acţiunea sarcinilor de mon-
taj şi transport, urmează a fi instalat fără fundaţii.
Pentru centralele termice din bloc – modular se recomandă de prevăzut utilaj tehnologic, a căror sarcini
statice şi dinamice permit instalarea acestora fără fundaţii.
13
NCM G.04.10:2015
6.32 Suprafaţa şi amplasarea golurilor pentru ferestre în pereţii exteriori trebuie să fie determinat din
condiţiile de iluminare naturală, precum şi corespunzător cerinţelor suprafeţei necesare pentru
deschiderea golurilor.
Coeficientul de iluminare naturală a iluminării laterale în clădirile şi edificiile centralelor termice urmează
a fi adoptat egal cu 0,5, cu excluderea încăperilor pentru laboratoare, panourile de automatizare,
încăperile posturilor centrale de comandă şi atelierele de reparaţii, pentru care coeficientul de iluminare
naturală trebuie să fie adoptat egal cu 1,5.
Coeficientul de iluminare naturală a încăperilor pentru staţiile de tratare a apei trebuie să corespundă
NCM C.04.02.
Pentru centralele termice, care funcţionează fără personal permanent de deservire, suprafaţa şi am-
plasarea golurilor pentru ferestre trebuie să fie determinată în corespundere cu amplasarea con-
strucţiilor uşor detaşabile (CUD).
6.33 Pentru centralele termice cu personal permanent de deservire nivelul de zgomot a presiunii sonore
şi nivelul de zgomot la locurile de muncă permanente şi la panourile de control şi comandă, trebuie să
fie adoptat în corespundere cu NCM E.04.02 şi [8].
6.34 Centralele termice, amplasate în zona construibilă, trebuie să asigure nivelul zgomotului de tensi-
une în corespundere cu NCM E.04.02 şi [8].
Concomitent în proiecte trebuie să fie prevăzute acţiuni de atenuare a zgomotului structural şi vibraţiei
şi de imposibilitate a acestora de a fi transmise elementelor de construcţie din alte încăperi.
6.35 Porţile centralei termice, prin care se efectuează livrarea combustibilului, evacuarea zgurii şi ce-
nuşii, trebuie să fie amenajate cu vestibul sau copertine cu aer cald în corespundere cu cerinţele expuse
în СНиП 2.04.05.
Proeminenţele şi pervazurile existente trebuie să fie executate cu glafuri sub un unghi de 60 ° faţă de
orizontală şi vopsite cu vopsele rezistente la umiditate.
Duşumelele încăperilor indicate trebuie să fie proiectate luîndu-se în consideraţie curățarea umedă a
prafului.
6.37 Galeriile pentru transportoare, în locurile de anexare la clădirile centralelor termice, nu trebuie să
se sprijine de carcasa şi elementele de împrejmuire ale clădirii.
6.38 Galeriile încălzite pentru transportatoarele supraterane trebuie să fie amplasate deasupra struc-
turilor portante ale estacadelor.
6.39 Buncărele pentru cărbunele brut şi praf trebuie de proiectat în corespundere cu cerinţele
СНиП II-58.
6.41 Pentru cel mai mare număr de lucrători ai centralei termice într-o tură de peste 30 de oameni,
constituirea încăperilor cu destinaţie socială, cantinelor şi deservire socială se adoptă în corespundere
cu СНиП 2.09.04.
14
NCM G.04.10:2015
Pentru cel mai mare număr de lucrători ai centralei termice într-o tură de la 6 până la 30 oameni trebuie
de prevăzut următoarele încăperi: odaia conducătorului centralei termice sau birou, vestiare cu lavoare,
cabine (WC), duşuri, încăpere pentru alimentare, încăpere pentru încălzirea muncitorilor şi magazia
pentru inventar.
Pentru un număr de lucrători de până la 5 oameni în tură nu se prevede odaie pentru conducătorul
centralei termice (birou), se prevede cabină (WC) şi lavoar.
În centralele termice, care funcţionează fără deservire permanentă a personalului, nu se prevede cabină
(WC) şi lavoar.
6.42 În clădirile izolate ale staţiilor de pompare a combustibilului lichid cu prezenţa permanentă a per-
sonalului de deservire trebuie de prevăzut vestiar, cabină (WC), duş, încăpere pentru încălzirea munci-
torilor.
În clădiri situate aparte pentru tratarea apei trebuie de prevăzut vestiar, cabină (WC), duş.
6.43 În hala centralei termice, în cazul în care utilajul este amplasat la câteva niveluri (nul, palierul de
comandă, etajele intermediare), trebuie de prevăzut zone de reparaţii pentru transportarea şi amplas-
area în timpul reparaţiei a materialelor şi utilajului cu sarcina de acoperire de 0,05-0,15 MPа.
6.44 Indiferent de tipul mecanismelor de ridicat pentru lucrările de reparaţie în centralele termice, trebuie
să fie prevăzute ascensoare pentru personalul de deservire reieşind din calcul a câte un ascensor pentru
persoane şi materiale în centralele termice, pentru 4 cazane de abur, cu debitul de abur de peste 100
t/h şi mai mult, sau pentru 4 cazane de apă caldă cu puterea calorică de 116,3 MWh fiecare şi mai mult.
6.45 În centralele termice trebuie de prevăzut încăperi pentru depozitarea elementelor de rezervă.
7.2 Clădirile, încăperile şi edificiile centralelor termice în dependenţă de pericolul de incendiu se atribuie
la clasa F 5.1 NCM E.03.02 şi [14].
Categoriile pentru clădiri şi încăperi ale centralelor termice, după gradul de pericol explozie - incendiu
şi incendiu se stabilesc în corespundere cu NCM E.03.04.
7.3 Clădirile centralelor termice, izolate şi de tip bloc-modular trebuie să corespundă gradului I şi II de
rezistenţă la foc a clasei cu pericol de incendiu СО, gradul III de rezistenţă la foc a clasei cu pericol de
incendiu СО şi C1.
Clădirile centralelor termice izolate, atribuite la categoria II după siguranţa de livrare a energiei termice
consumatorilor, pot fi de asemenea îndeplinite în corespundere cu gradul IV de rezistenţă la foc a clasei
cu pericol de incendiu СО, C1 şi C2.
7.4 În caz de blocare a centralei termice cu depozit închis pentru combustibil solid, acesta trebuie să fie
despărţit printr-un perete ignifug de gradul 1 cu limita de rezistenţă la foc nu mai puţin de REI 150.
7.5 Galeriile de alimentare cu combustibil, amplasate deasupra buncărelor, trebuie să fie despărţite de
halele centralelor termice cu pereţi ignifugi (fără goluri) de gradul 2 cu limita de rezistenţă la foc nu mai
puţin de EI 15.
15
NCM G.04.10:2015
Se admite, ca excepţie, de încastrat în peretele indicat, gol pentru uşă în calitate de ieşire pentru evac-
uare prin holul centralei termice.
Concomitent comunicarea între galeria de deasupra buncărului şi holul centralei termice trebuie să se
efectueze prin vestibul.
Limita gradului de existenţă la foc a construcţiilor de împrejmuire a vestibulului trebuie să nu fie mai
puţin de REI 45, iar limita gradului de rezistenţă la foc a uşii în peretele despărţitor şi vestibul – nu mai
mică de EI 30.
7.6 Construcţiile împrejmuirilor exterioare a părţilor de la suprafaţa solului a clădirilor şi încăperilor pentru
sistemele de alimentare cu combustibil trebuie de proiectat astfel, în cît suprafaţa construcţiilor uşor
detaşabile să fie nu mai mică de 0,03 m 2 raportat la 1 m3 din volumul încăperii.
7.7 La utilizarea combustibilului solid în încăperile centralei termice, încăperile pentru tratarea prafului,
suprafeţele construcţiilor uşor detaşabile trebuie să fie determinate din calculul:
− la volumul liber al holului centralei termice pînă la 10000 m3 – 0,015 m2 la 1 m3 de volum liber;
− la volumul liber al holului centralei termice mai mult de 10000 m3 – 0,006 m2 la 1 m3 de volum liber;
7.8 La utilizarea combustibilului lichid şi gazos în încăperile centralei termice, trebuie de prevăzut îm-
prejmuiri din construcţii uşor detaşabile reieşind din calculul 0,03 m2 la 1 m3 de volum liber al încăperii,
în care se află cazanele, utilajele de alimentare cu combustibil şi conductele.
7.9 În calitate de construcţii uşor detaşabile trebuie, de regulă, de utilizat geamurile şi corpurile de ilu-
minat.
Nu se admite la folosirea sticlei armate pentru ferestre, blocuri de sticlă şi a sticlei profilate.
7.10 La montarea geamurilor, prevăzute în calitate de construcţii uşor detaşabile, suprafaţa şi grosimea
unor foi de sticlă (în cerceveaua de fereastră) trebuie să corespundă cerinţelor, expuse în NCM C.02.02.
În încăperile pentru alimentarea cu combustibil şi tratare a prafului, cercevelele ferestrelor trebuie să fie
de metal.
7.11 În caz de imposibilitate de asigurare a suprafeţei necesare montate cu geam, se admite în calitate
de construcţii uşor detaşabile, de utilizat construcţiile îngrădirilor, de regulă, planşeele superioare din foi
de oţel, aluminiu şi plăci de azbociment şi căptuşire efectivă sau de prevăzut canale de explozii, unite
cu degajările în exterior.
7.12 Încăperile pentru utilajul electrotehnic trebuie de proiectat luîndu-se în consideraţie NAI.
Limita gradului de rezistenţă la foc a construcţiilor pentru împrejmuirea încăperilor, în care sunt am-
plasate utilajele electrotehnice cu cantitatea de ulei tehnic în utilaje 60 kg şi mai mult, trebuie să fie nu
mai puţin de REI 45.
Dotarea încăperilor centralei termice cu mijloace antiincendiare, trebuie să corespundă cerinţelor ex-
puse în NCM E.03.03.
Necesitatea dotării încăperilor centralei termice cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor sau
instalaţii automate de stingere a incendiilor, se determină conform cerinţelor expuse în NCM E.03.05.
7.13 Pereţii din interiorul clădirilor de producţie a centralei termice trebuie să fie netezi şi vopsiţi cu
vopsea de culori deschise şi rezistentă la umiditate, duşumeaua încăperilor centralei termice trebuie să
fie din materiale ignifuge şi uşor de spălat.
16
NCM G.04.10:2015
8 Instalaţii de cazane
8.1 Pentru centrale termice, în dependenţă de destinaţie, în calitate de generatoare de căldură trebuie
de utilizat instalaţii de cazane cu cazane de abur, cazane de apă fierbinte şi abur şi cazane de apă
fierbinte.
Centralele termice, care produc în calitate de agent termic apă cu temperatura de peste 95 оС, trebuie
să fie dotate cu două surse independente de alimentare cu energie electrică.
Pentru centralele termice, care dispun de cazane cu abur cu puterea generală calorică instalată de
peste 10 MW, în calitate de sursă secundară independentă de alimentare cu energie electrică pot fi
utilizate turbogeneratoare cu tensiunea 0,4 kV. Tipul şi cantitatea de turbogeneratoare se argumentează
prin calcul.
Pentru centralele termice, care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos în calitate de sursă secund-
ară de alimentare cu energie electrică pot fi utilizate generatoare electrice, cu dispozitiv de acţionare de
la instalaţiile cu motor Diesel, care funcţionează cu combustibil lichid sau instalaţiile cu turbine cu gaze
şi instalaţiile cu pistoane cu gaze, ce funcţionează cu combustibil gazos.
8.2 Cerinţa de bază pentru selectarea construcţiei cazanelor, încălzitoarelor de apă şi elementelor prin-
cipale ale acestora – asigurarea fiabilităţii, exploatării de lungă durată şi inofensive cu caracteristicile de
calcul pe parcursul funcţionării stabile cu resursele calculate, adoptate în condiţiile tehnice, precum şi
posibilitatea certificării tehnice, curăţării, spălării şi reparaţiei.
8.3 De selectarea construcţiei şi materialelor pentru cazane, încălzitoarele de apă şi elementele aces-
tora, calculul de durabilitate, calitatea executării, montarea, ajustarea şi repararea, precum şi
corespunderea acestora standardelor, este responsabilă organizaţia (întreprinderea), care efectuează
lucrările respective.
Toate modificările de proiect, necesitatea cărora a apărut în procesul de reparare sau ajustare, trebuie
să fie coordonate cu organizaţia de proiectare.
8.5 În dependenţă de tipul de combustibil utilizat şi metoda de ardere a acestuia trebuie de utilizat
următoarele tipuri de instalaţii de cazane utilate cu:
- focare cu camere pentru arderea combustibilului solid în formă pulverizată;
- focare cu grătar pentru arderea combustibilului solid stratificat;
- focare de construcţie speciale pentru arderea lemnelor, deşeurilor forestiere, turbei, brichetelor, con-
fecţionate din aceste material;
- focare cu grătare şi făclii (focare cu camere de turbulenţă sau cu strat fierbător) pentru arderea com-
bustibilului solid cu componenţă semnificativă a fracţiunilor mărunte;
- focare cu camere pentru arderea combustibilului gazos şi lichid.
8.6 În canalele de fum după fiecare cazan, care funcţionează sub camera focarului rarefiat, se instalează
clapă de tiraj (şuber).
În partea superioară a clapetei cazanului, care funcţionează cu gaze sau combustibil lichid, se efectu-
ează o gaură cu diametrul nu mai puţin de 50 mm.
8.7 Fiecare cazan cu cameră de ardere atît rarefiat, cît şi sub presiune, cu combustibil pulverulent,
gazos, lichid sau cu focar cu cuvă de cuptor pentru arderea turbei, rumeguşului, aşchiilor de lemn şi a
altor deşeuri de producţie mărunte trebuie să fie dotate cu clapete de siguranţă antiexplozie.
17
NCM G.04.10:2015
Dispozitivele indicate pot să nu fie instalate în cazul în care este sistată funcţionarea agregatului, care
alimentează cu gaze, în cazul opririi cazanului.
Canalele de fum, prin care se evacuează gazele, trebuie să fie dotate cu clapete de explozie cu con-
ducte, destinate pentru evacuarea gazelor din locurile inofensive pentru personalul de deservire, la
blocarea acestora.
8.9 Pentru arderea combustibilului lichid, sub injectoare trebuie să fie instalate suporturi de fund cu nisip
pentru preîntîmpinarea căderii combustibilului pe duşumeaua centralei termice.
8.10 Cazanele şi tot utilajul secundar al centralelor termice, supuse obligatoriu certificării, trebuie să
dispună de certificate de conformitate, şi în caz de necesitate, autorizare de aplicare, întocmite în modul
stabilit, conform [2].
8.11 Construcţia focarului cazanului, care funcţionează cu combustibil lichid şi gazoz şi instalarea în
acesta a injectoarelor, trebuie să asigure posibilitatea întroducerii procesului de ardere stabil şi controlul
asupra procesului şi excluderea posibilităţii formării zonelor de acumulare şi insuficient ventilate.
8.12 Introducerea gazelor recirculare în camera de injectare nu trebuie să perturbeze procesul stabil de
ardere.
8.13 Pentru instalaţiile de cazane noi proiectate cu debitul de abur nu mai puţin de 60 t/h, utilate cu
clapete de siguranţă de explozie, carcasele şi elementele de construcţie metalice ale focarului şi
canalelor de gaze, trebuie să corespundă la presiunea interioară a focarului şi canalelor de fum, care
să depăşească pe cea atmosferică cu cel puţin 200 kg/m2 (2000 Pа).
Carcasele focarului şi a canalelor de fum ale cazanelor noi construite cu debitul de abur 60 t/h şi mai
mult, pentru utilajul cărora clapetele de siguranţă de explozie nu este obligatoriu, trebuie să fie calculate
la presiunea interioară, care s-o depăşească pe cea atmosferică cu nu mai puţin de 300 kg/m2 (3000
Pа), pentru instalaţiile, care funcţionează sub depresiune, şi la presiunea interioară, depăşind presiunea
maxima de lucru cu nu mai puţin de 300 kg/m2 (3000 Pа), pentru instalaţiile, care funcţionează sub
presiune la admisiune (supraalimentare).
8.14 Canalele de fum pe liniile de evacuare a produselor de ardere şi canalele de fum a recirculării
produselor de ardere din arzătorul cazanelor, nu trebuie să dispună de sectoare fără ventilaţie, în care
se pot reţine sau acumula gazele de ardere.
8.15 Tirajul de aer al cazanului de la încălzitorul de aer pînă la focare, trebuie să fie efectuat astfel încît
să fie asigurată posibilitatea ventilării purjării integrale în focar.
8.16 Volumul din cazanele unde sunt amplasate colectoarele şi suporturile cazanului (recipientul pentru
condensat cald), trebuie să fie ventilat.
8.17 Palierele pentru deservirea injectoarelor de păcură, precum şi deasupra gurilor de evacuare a
clapetelor de siguranţă de explozie ale focarului şi canalelor de fum, trebuie să fie neîntrerupte.
8.18 Pe instalaţiile centralelor termice cu debitul de abur mai puţin de 60 t/h, cu excepţia cazanelor,
confecţionate din panouri-membrană etanșe la gaz şi cazane cu o singură direcţie a gazelor, clapetele
de siguranţă de explozii se instalează în cazurile, prevăzute în NRS 35-03-59.
Pe instalaţiile centralelor termice cu debitul de abur de 60 t/h şi mai mult, clapetele de siguranţă de
explozii în focar şi pe tot canalul de aer şi gaze pînă la conducta de evacuare a fumului, se permite de
a nu fi instalate, în cazul în care aceasta nu este prevăzut în proiectul cazanului.
Canalele de fum de la cazan şi pînă la conducta de evacuare a fumului, trebuie să fie calculate la
presiunea de lucru (depresiune).
18
NCM G.04.10:2015
8.19 Cazanele trebuie să fie utilate cu mijloace de curăţare a suprafeţelor de încălzire convective şi a
preîncălzitoarelor de aer.
8.20 Preîncălzitoarele de aer ale cazanelor trebuie să fie utilate cu mijloace antiincendiare.
Pentru stingerea incendiului în cuva de cuptor convectivă cu preîncălzitoare de aer cu ţevi, se admite
de folosit în loc de apă, abur fierbinte sau abur condensat uscat.
8.21 Arzătoarele pentru aprindere a cazanelor în funcţiune trebuie să fie dotate cu dispozitive de pro-
tecţie al aprinzătorului pentru gaze.
Celelalte arzătoare ale cazanelor în funcţiune trebuie să fie dotate cu dispozitive de aprindere sau cu
dispozitive de aprindere şi protecţie.
Toate arzătoarele cazanelor noi trebuie să fie dotate cu dispozitive de aprindere şi protecţie.
8.22 Trebuie să fie prevăzută posibilitatea blocării alimentării cu combustibil al arzătorului, manual de
pe palierul de deservire.
8.24 Gradul de dotare al cazanului cu suprafeţe terminale de încălzire se determină de către uzina
producătoare reieşind din obţinerea valorii optimale a randamentului.
8.25 La proiectarea centralelor termice trebuie de luat în consideraţie condiţiile livrării complexe ale
instalaţiilor centralelor termice, inclusiv instalaţiile pentru focare, suprafeţele terminale de încălzire, in-
stalaţiile cu tiraj artificial, în caz de necesitate - generatoarele electrice cu finalitate industrială integrală,
captatoarele de zgură, aparatele de măsurare şi control, mijloacele de reglare şi comandă.
Elaborarea asamblărilor noi ale instalaţiilor centralelor termice se admite numai în lipsa soluţiilor uzinilor
producătoare, precum şi în cazul reconstrucţiilor sau modernizării tehnice ale centralelor termice.
9.1.1 Proiectarea canalului de aer şi gaze al agregatului de cazane trebuie efectuată în corespundere
cu NRS 35-03-59.
9.1.2 Instalaţiile cu tiraj forţat (aspiratoarele de fum, ventilatoarele) trebuie, de regulă, prevăzute individ-
ual pentru fiecare cazan.
19
NCM G.04.10:2015
9.1.3 Instalaţiile cu tiraj forţat în grup (pentru unele grupuri individuale de cazane) sau comune (pentru
toată centrala termică), se admit a fi utilizate în baza fundamentării tehnico-economice la reconstruirea
centralelor termice cu utilizarea cazanelor cu puterea calorică unitară nu mai puţin de 1 MW.
Concomitent instalaţiile cu tiraj forţat în grup sau comune în număr de peste două cazane, trebuie să fie
proiectate cu două aspiratoare de fum şi două ventilatoare suflante, inclusiv de rezervă, care să asigure
productivitatea de calcul a cazanelor.
9.1.4 Selectarea instalaţiilor cu tiraj forţat trebuie efectuată luând în considerare coeficientul de siguranţă
a presiunii şi puterea calorică în conformitate cu anexa D.
9.1.5 Pentru instalaţiile de cazane, care funcţionează cu instalaţii arzătoare cu suflare, livrate de către
uzina producătoare în complex cu ventilatoare de insuflare, trebuie să fie însoţite cu caracteristici
tehnice privind presiunea fumului de gaze la ieşirea din cazan.
9.1.6 În cazul instalării pe cazan a două aspiratoare de fum şi două ventilatoare suflante, productivitatea
pentru fiecare din acestea se selectează egal cu 50 %.
9.1.7 Pentru reglarea productivităţii instalaţiilor cu tiraj forţat trebuie de prevăzut aparate directoare,
cuplaje de inducţie, dispozitive de acţionare electrică cu reglare în frecvenţă şi alte dispozitive, care
asigură metode econome de reglare.
Împrejmuirile sau elementele de construcţie portative ale canalelor de fum trebuie să fie prevăzute din:
- construcţii de beton armat asamblate;
- cărămizi de argilă;
- metal;
- materiale nemetalice (masă plastică sau ceramică).
Selectarea materialelor pentru construirea canalelor de fum trebuie efectuată în baza fundamentării
tehnico-economice.
9.1.9 Pentru centralele termice, utilizatoare de combustibil cu conţinut de sulf, în cazul posibilităţii de
formare în canalele de fum a condensatului, trebuie de prevăzut protecţia anticorosivă a suprafeţelor
interioare ale canalelor de fum.
9.1.10 Pentru centralele termice, utilate cu instalaţii de cazane, care absorb aerul direct din hala de
cazane, pentru aducţia aerului pentru ardere în construcţiile de împrejmuire, trebuie de prevăzut goluri,
amenajate de regulă, în partea de sus a încăperii centralei termice.
Dimensiunile secţiunii reale a golurilor se determină reieşind din asigurarea vitezei aerului în acestea
nu mai mult de 1,5 m/s.
9.1.11 Conductele de aer şi gaze din interiorul centralei termice trebuie să fie din oţel cu profil rotund.
Conductele de aer şi gaze din oţel cu profil dreptunghiular trebuie de prevăzut în locurile de cuplare ale
acestora cu elementele dreptunghiulare ale utilajelor.
Pe conductele de aer şi gaze, trebuie să fie prevăzute instalaţii pentru montarea aparatelor de măsurare
şi control şi fixare a izolaţiei.
9.1.12 Pe segmentele canalelor de fum, pe care este posibilă depunerea zgurii, trebuie de prevăzut
dispozitive pentru curăţarea acestora şi ferestruie cu capac pentru control.
9.2.1 Coşurile de fum trebuie să fie construite conform unor proiecte aparte, în care trebuie să fie
prevăzute acţiuni tehnice de asigurare a exploatării inofensive [15].
20
NCM G.04.10:2015
La proiectarea coşurilor de fum trebuie de luat în considerare cerinţele, expuse în СНиП 2.09.03.
9.2.2 Pentru centralele termice este necesară construirea unui coş de fum comun.
Se admit două şi mai multe coşuri de fum în prezenţa unei fundamentări respective.
La instalarea unui număr de cazane mai mare de trei şi la diametrul orificiului de ieşire al coşului de fum
de 3,6 m şi mai mult, se recomandă de prevăzut coş de fum multicanal.
În centrala termică, pentru orice cazan, dotat cu dispozitiv de ardere prin tiraj, este necesară instalarea
unui coş de fum separat (ţeavă separată) sau construirea unei ţevi commune, cu divizarea prin inserţie
pentru excluderea acţiunii reciproce a fumului de gaze.
9.2.3 Dimensionarea coşului de fum trebuie să fie efectuată luând în considerare funcţionarea centralei
termice la puterea calorică maximală cu posibilitatea de extindere.
Calculul secţiunii ţevii trebuie efectuat conform funcţionării centralei termice cu sarcinile termice,
corespunzător temperaturii medii a celei mai reci luni a anului şi a regimului de vară.
Calculul concentraţiei superficiale de substanţe poluante trebuie efectuat în timpul funcţionării centralei
termice cu sarcini termice, corespunzător temperaturii medii a celei mai reci luni a anului şi a regimului
de vară.
9.2.4 Înălţimea coşurilor de fum se determină în baza rezultatelor calculului aerodinamic al canalului de
gaze şi aer şi se verifică conform condiţiilor de dispersare în atmosferă a substanţelor nocive în cores-
pundere cu cerinţele OНД-86 şi [16].
9.2.6 În cazul tirajului natural coşurile de fum trebuie să fie ermetice la gaze şi construite, de regulă, din
materiale ermetice la gaze şi termo-stabile (metal, ceramică, plastomer).
Diametrul orificiilor a astfel de coşuri se determină prin calcul în dependenţă de volumul gazelor de
ardere şi viteza optimă de ieşire a acestora din orificii.
9.2.7 Pentru centralele termice, care funcţionează cu tiraj artificial selectarea materialului pentru coşurile
de fum trebuie efectuată în baza calculelor tehnico-economice.
Diametrul orificiilor a astfel de coşuri se determină prin calcul în dependenţă de volumul gazelor de
ardere, viteza optimă de ieşire a acestora din orificii şi de respectarea cerinţelor pct. 9.2.8.
9.2.8 Pentru coşurile de fum din cărămidă şi beton armat nu se admite presiunea statică pozitivă a
gazelor de ardere pe pereţii evacuatorului de gaze. Pentru aceasta trebuie să se îndeplinească condiţia
R<1
( 8i )ho
R (1)
( в г )d o
în care:
R – criteriul de determinare;
21
NCM G.04.10:2015
La R > 1 trebuie de mărit diametrul coşului de fum sau de utilizat coşul de fum de construcţie specială
(cu ţeavă interioară ermetică la gaze cu contrapresiune între ţeavă şi căptuşeală).
9.2.9 Formarea condensatului în ţevile coşurilor de fum din cărămidă şi beton armat, care evacuează
produsele de ardere a combustibilului, de regulă, nu se admite în toate regimurile de lucru.
9.2.10 Necesitatea utilizării căptuşelii şi izolaţiei termice pentru evitarea căderii condensatului şi re-
ducerii tensiunilor termice se determină prin calcul termotehnic.
Concomitent în coşurile de fum, destinate pentru evacuarea gazelor de ardere obţinute în rezultatul
arderii combustibilului cu conţinut de sulf (indiferent de conţinutul de sulf), trebuie de prevăzut căp-
tuşeală sau acoperire anticorosivă din materiale antiacide pe toată înălţimea ţevii.
9.2.12 La proiectare trebuie de prevăzut protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor exterioare de oţel
ale coşurilor de fum din cărămidă şi beton armat şi suprafeţelor de oţel ale acestora.
9.2.13 Canalele de fum de aducţie în locurile de racordare cu coşul de fum din cărămidă trebuie proiec-
tate în formă dreptunghiulară.
9.2.14 La îmbinarea canalelor de fum cu coşul de fum este necesar de prevăzut rosturi termice şi de
tasare sau compensatoare.
9.2.15 În partea inferioară a coşului de fum sau a fundamentului trebuie de prevăzut guri de acces,
chepenguri pentru control şi curăţare, iar în caz de necesitate – dispozitive pentru evacuarea conden-
satului.
La utilizarea cazanelor de condensat evacuarea condensatului prin canalele de fum trebuie să fie cu-
mulată cu evacuarea condensatului cazanului prin neutralizator.
9.2.16 Împrejmuirile optice ale coşurilor de fum şi vopseaua marcajului exterior trebuie să corespundă
cerinţelor regulamentului cu privire la serviciul aerodrom a aviaţiei civile Republicii Moldova şi [17].
9.3.1 Centralele termice, destinate pentru funcţionare cu combustibil solid (cărbune, turbă, şist, deşeuri
forestiere etc.), trebuie să fie utilate cu dispozitive pentru curăţarea gazelor de fum de zgură.
22
NCM G.04.10:2015
9.3.2 Selectarea tipului captatoarelor de zgură, se efectuează în baza comparării variantelor tehnico-
economice pentru diferite tipuri de dispozitive de captare a zgurii, în dependenţă de volumul de epurare
a gazelor şi a posibilităţilor de asamblare a centralei termice.
Captatoarele de zgură „umede” cu tuburi Venturi de presiune joasă cu captatoare de picături, pot fi
utilizate în cazul existenţei sistemului de evacuare hidraulică a zgurii şi cenuşii şi a dispozitivelor ce
exclud degajarea în bazinele de apă a substanţelor nocive, care se conţin în pulpa de zgură şi cenuşă.
Temperatura gazelor de fum de după captatoarele de zgură umede, în orice regim de lucru al cazanelor,
trebuie să fie cu nu mai puţin de 15 оС mai sus decât punctul de rouă a gazelor epurate.
9.3.4 Coeficienţii de epurare a dispozitivelor de captare a zgurii trebuie să fie adoptaţi prin calcul şi
încadraţi în limitele, stabilite de către organizaţiile producătoare de utilaj sau cele de proiectare, elabo-
ratoare de dispozitive.
9.3.5 Instalarea captatoarelor de zgură trebuie să fie prevăzută din partea de aspirare a aspiratoarelor
de fum, de regulă, pe terenuri deschise.
La funcţionarea centralei termice pe bază de combustibil solid captatoarele de zgură nu trebuie să fie
utilate cu canale de fum secundare (de ocolire).
9.3.7 Captatoarele de zgură de tip uscat trebuie să fie utilate cu sistem de colectare şi evacuare a zgurii
uscate.
Forma şi suprafaţa interioară a buncărului captatorului de zgură trebuie să asigure evacuarea deplină a
zgurii prin cădere liberă, concomitent unghiul de înclinare a pereţilor buncărului faţă de orizontală trebuie
să fie acceptat la 60о şi în cazuri argumentate se admite nu mai puţin de 55о.
Captatoarele de zgură de tip uscat trebuie să dispună de termoizolaţie, care să asigure temperatura
pereţilor buncărelor cu nu mai puţin de 15 оС mai sus decât punctul de rouă al gazelor epurate.
9.3.8 Viteza de calcul a gazelor şi configuraţia canalelor de fum trebuie să excludă depunerea zgurii în
acestea.
Secţiunea canalelor de fum trebuie să fie determinată, acceptînd viteza de calcul a gazelor,
corespunzător recomandărilor uzinei producătoare, în dependenţă de proprietăţile fizice ale zgurii
(abrazivitate, grad de dispersie, aglutinare, etc.).
9.3.9 Extinctoarele umede de scîntei trebuie adoptate în centralele termice, destinate pentru funcţionare
pe bază de deşeuri forestiere.
23
NCM G.04.10:2015
Pentru dirijarea funcţionării şi asigurarea inofensivă a regimurilor de exploatare, cazanele trebuie să fie
dotate cu:
- dispozitive de protecţie contra suprapresiune (dispozitive de siguranţă);
- indicatori de nivel al apei;
- manometre;
- aparate de măsurare a temperaturii mediului;
- armătură de închidere şi reglare;
- aparate de securitate.
10.1 Conducte
10.1.1 În centralele termice cu cazane de abur cu presiunea de peste 0,07 MPa (0,7 kg/cm2) şi cazane
de apă caldă la temperatura de peste 115 оС (indiferent de presiune), ţevile, materialele şi accesoriile
trebuie să corespundă cerinţelor NRS 35-03-59.
10.1.2 În centralele termice cu cazane de abur cu presiunea aburului nu mai mult de 0,07 МPа
(0,7 кг/см2) şi cazane de apă caldă cu temperatura de încălzire a apei nu mai mult de 115 оС, selectarea
conductelor şi a accesoriilor în dependenţă de parametrii mediului transportabil, trebuie efectuată în
corespundere cu cerinţele standardelor de stat.
10.1.3 Conductele magistrale, la care se conectează cazanele de abur, trebuie selectate cu secțiunea
ordinară sau dublă, în centralele termice de prima categorie. În celelalte cazuri secţionarea se determină
prin cerinţele speciale ale beneficiarului.
Conductele magistrale de alimentare a cazanelor de abur cu presiunea de peste 0,07 MPa trebuie pro-
iectate duble, pentru centralele termice de prima categorie, conform NRS 35-03-59. În celelalte cazuri
aceste conducte pot fi prevăzute ordinare nesecţionate.
Conductele magistrale de aducţie şi retur ale sistemului de încălzire la care se racordează cazanele de
apă caldă, instalaţiile de încălzire a apei şi pompele din reţea, trebuie să fie secționate ordinare sau
dublu, pentru centralele termice de prima categorie indiferent de consumul de căldură pentru centralele
termice de categoria a doua – la consumul căldurii de 350 MW şi mai mult. În celelalte cazuri aceste
conducte trebuie să fie ordinare nesecţionate.
Conductele magistrale de abur, conductele de alimentare, conductele de aducţie şi retur ale sistemului
de alimentare cu căldură pentru centralele termice cu cazane de abur cu presiunea aburului sub
0,17 MPa şi temperatura apei sub 115 оС, indiferent de categorie se adoptă ordinare nesecţionate.
10.1.5 Conductele de abur şi apă de la magistrale spre utilaje şi conductele de racordare ale utilajelor
trebuie să fie prevăzute ordinare.
10.1.6 Diametrele conductelor de abur trebuie adoptate reieşind din calculul consumului maximal pe
oră al agentului termic şi din pierderile admisibile de presiune.
10.1.7 Segmentele orizontale ale conductelor în centralele termice trebuie să fie pozate înclinat nu mai
puţin de 0,004º, iar pentru conductele reţelelor termice se admite sub un unghi nu mai puţin de 0,002º.
24
NCM G.04.10:2015
10.1.8 Prelevarea probelor de la conductele de abur trebuie efectuată în partea superioară a conductei.
10.1.9 Sectoarele debranşate, precum şi punctele inferioare şi terminale ale conductelor de abur trebuie
să fie utilate cu dispozitive pentru purjare periodică şi evacuare a condensatului: ştuţuri cu robinete,
separatoare de condensat. Întru evitarea curentului invers la staţionarea sistemului, după evacuatorul
de condensat trebuie de instalat supapă reversibilă de reţinere.
10.1.10 Pentru evacuarea periodică a apei sau purjarea periodică a cazanului, drenajului conductelor,
conductelor de abur şi conductelor de condensat trebuie de prevăzut în părţile inferioare ale conductelor
dispozitive de evacuare a apei (evacuatoare) şi conducte comune de evacuare şi purjare, iar în punctele
superioare ale conductelor – dispozitive de evacuare a aerului (conducte de aer) în corespundere cu
anexa C.
10.1.11 Distanţa minimă în lumină dintre suprafeţele de construcţii termoizolante ale conductelor com-
binate, precum şi de la suprafaţa izolaţiei termice a conductelor până la elementele de construcţie ale
clădirilor, trebuie adoptată în corespundere cu anexa informativă E.
10.1.12 Îmbinarea tuturor conductelor, cu excepţia celor cauciucate, trebuie prevăzută prin sudură.
Utilizarea îmbinărilor prin manşoane se admite la conductele de abur şi apă de categoria a patra cu
diametrul nu mai mult de 100 mm, precum şi pentru centralele termice cu cazane cu presiunea aburului
de până la 0,17 MPa şi cu temperatura apei nu mai mult de 115 оС, conform [13]. Pentru conductele,
pozate în apropierea cazanelor, cu presiunea aburului mai mult de 0,17 MPa şi temperatura apei mai
mult de 115 оС, utilizarea îmbinărilor prin manşoane poate fi prevăzută în corespundere cu
NRS 35-03-59.
10.1.13 Pentru montarea instalaţiilor de măsurare şi prelevare, pe conducte trebuie să fie prevăzute
segmente liniare cu lungimi conform instrucținei instalaţiei uzinei producătoare.
10.1.14 Dotarea dispozitivelor de închidere ale centralelor termice, cu acţionare electrică, trebuie efec-
tuată în dependenţă de categoria automatizării procesului tehnologic, cerinţele telecomandei şi exploa-
tării inofensive corespunzător soluţiei de proiect.
10.2.1 Fiecare element al cazanului, volumul interior al căruia este limitat de către organele de blocare,
trebuie să fie protejat de dispozitivele de siguranţă, care previn automat sporirea presiunii peste limita
admisibilă prin evacuarea mediului de lucru în atmosferă.
10.2.3 Clapetele de siguranţă se instalează pe racorduri, conectate direct la cazan sau la conductă fără
dispozitive de închidere intermediare.
La instalarea pe un racord a mai multe clapete de siguranţă, suprafaţa secţiunii transversale a racordului
trebuie să fie nu mai mică de 1,25 din suma suprafeţei secţiunii clapetelor, instalate pe acest racord.
Prelevarea mediului de lucru prin racord, pe care sunt instalate clapetele de siguranţă, se interzice.
10.2.4 Construcţia clapetelor de siguranţă trebuie să prevadă posibilitatea verificării acestora în stare
de lucru prin deschiderea forţată a clapetei.
Greutăţile clapetelor de siguranţă cu pîrghie trebuie să fie fixate pe manetă astfel încît să excludă de-
plasarea acestora în mod spontan. Agăţarea altor greutăţi după reglarea clapetei se interzice.
25
NCM G.04.10:2015
În cazul în care pe cazan sunt instalate două clapete de siguranţă, una din acestea trebuie să fie de
control.
Clapeta de control trebuie să fie dotată cu dispozitiv (spre exemplu, cu carcasă, care să se închidă cu
lacăt), care să nu permită personalului de deservire să regleze clapeta, dar şi să nu creeze obstacol
pentru verificarea stării acestuia.
10.2.5 Clapetele de siguranţă trebuie să fie dotate cu dispozitive (conductă de ocolire) pentru protecţia
personalului de deservire de arsuri în cazul blocării clapetelor.
Configuraţia şi secţiunea evacuatorului trebuie să fie astfel, încît să nu se formeze contrapresiune după
clapetă.
Conductele de evacuare trebuie să fie protejate de îngheţuri şi utilate cu dispozitive de scurgere a con-
densatului atît pe conductele de evacuare cît şi pe dispozitivele de scurgere nu trebuie să fie elemente
de închidere.
10.2.6 Cazanele pentru apă caldă, care dispun de tambur, precum şi cazanele fără tambure cu puterea
calorică mai mult de 0,4 MW (0,35 Gcal/h) se echipează cu cel puţin două clapete de siguranţă cu
diametrul minim de 40 mm fiecare.
Cazanele de apă caldă fără tambur cu puterea calorică de 0,4 MW (0,35 Gcal/h) şi mai puţin trebuie să
fie utilate cu o singură clapetă de siguranţă.
10.2.7 Pe toate cazanele (inclusiv cu o singură clapetă de siguranţă) în loc de o singură clapetă de
siguranţă, se admite de instalat un by-pass cu o clapetă de reţinere reversibilă pentru evacuarea apei
din cazan, ocolind dispozitivul de închidere la ieşirea apei fierbinţi.
În acest caz între cazan şi recipientul de expansiune nu trebuie să fie alte accesorii de închidere, afară
de clapeta ireversibilă indicată.
Se admite de a nu instala clapete de siguranţă pe cazanele de apă caldă, care funcţionează cu com-
bustibil lichid şi gazos, utilate cu dispozitive automate, conform pct. 15.9 şi pe cazanele de apă caldă
cu focare mecanice, utilate cu dispozitive automate, conform pct. 15.10.
Pentru evitarea îngheţării apei, recipientul şi conducta trebuie să fie căptuşită, iar recipientul de expan-
siune trebuie să fie închis etanş cu un capac.
10.2.9 În cazul în care cazanul se conectează la sistemul de încălzire fără recipient de expansiune, se
interzice de a substitui clapetele de siguranţă cu by-pass.
10.2.10 La cazanele de apă caldă, care funcţionează în sistemul de alimentare cu apă fierbinte, se
admite de înlocuit clapetele de siguranţă cu instalarea unei ţevi separate de evacuare, care ar uni partea
superioară a cazanului cu partea superioară a rezervorului de apă.
Pe această conductă de evacuare nu trebuie să fie instalate dispozitive de închidere, iar rezervorul
trebuie să fie unit cu mediul.
26
NCM G.04.10:2015
10.2.11 În cazul în care în centrala termică sunt mai multe cazane de apă caldă în secţii sau tubulare
fără tambure, funcţionează pe o conductă comună de apă fierbinte (dacă afară de dispozitivele de în-
chidere pe cazane se află şi dispozitive de închidere pe conducta comună), se admite în loc de supape
de siguranţă pe fiecare cazan de instalat by-pass cu clapete reversibile la instalaţiile de închidere a
cazanelor, iar pe conducta comună de apă fierbinte (în limita centralei termice) – două clapete de sigu-
ranţă între dispozitivele de închidere pe cazane şi dispozitivele de închidere pe conducta comună.
Diametrul fiecărei clapete de siguranţă trebuie de adoptat reieşind din calculul pentru un singur cazan
cu cea mai mare putere calorică, dar nu mai puţin de 50 mm.
10.2.12 Diametrele by-pass-urilor şi a clapetelor ireversibile trebuie să fie adoptate după calcul, dar nu
mai puţin de:
10.2.13 Capacitatea debitului sumară, determinată pentru cazanele de abur a dispozitivelor de sigu-
ranţă, trebuie să fie nu mai mică decît debitul de abur nominal pe oră.
în care:
n – numărul clapetelor de siguranţă;
d - diametrul clapetelor, cm;
h – înălţimea de ridicare a clapetei, cm;
Q – productivitatea maximală a cazanului, kkal/h.
Înălţimea ridicării clapetei, conform calculului după formulele sus-indicate, pentru clapetele obişnuite cu
dimensiuni de ridicare mică, se acceptă nu mai mult de 1/20 d.
Conductele de la instalaţiile de siguranţă a cazanelor de abur trebuie să fie pozate în afara centralei
termice şi să fie dotate cu dispozitive pentru evacuarea apei.
Suprafaţa secţiunii transversale a ţevii de eşapament trebuie să fie nu mai mică decît dublu suprafeţei
secţiunii perpendiculare a dispozitivului de siguranţă.
Conductele de la clapetele de siguranţă pentru cazanele de apă caldă de pînă la 100 °С se unesc cu
canalizarea, pentru cazanele de pînă la 115 °С- prin separatorul de abur – în atmosferă şi canalizare.
10.2.15 Clapetele de siguranţă trebuie să protejeze cazanele de suprapresiunii mai mica de 10 % decît
cea de calcul (admisibilă).
- in cazanele de abur cu circulaţie naturală fără supraîncălzitor de abur – pe tamburul de sus sau
uscătorul de abur;
27
NCM G.04.10:2015
10.2.17 Verificarea stării de funcţionare a clapetelor de siguranţă trebuie efectuată nu mai rar de o dată
în tură la cazanele cu presiunea de lucru pînă la 1,4 МPа (14 kg/сm2) inclusiv şi nu mai rar de o dată în
24 h la cazanele cu presiunea de lucru peste1,4 МPа (14 kg/сm2).
10.2.18 La cazanele de abur în loc de clapete de siguranţă pot fi instalate dispozitive de siguranţă de
evacuare (zăvor hidraulic), calculat astfel încît presiunea în cazan să nu depăşească suprapresiunea
de lucru mai mult de 10 %.
Diametrele ţevilor dispozitivului de siguranţă de evacuare trebuie să fie nu mai mici de cît cele expuse
în tabelul 10.1.
Tabelul 10.1
Debitul de abur al cazanului, t/h
Diametrul interior al ţevii, mm
Mai mare Pînă
0,124 0,233 65
0,233 0,372 75
0,372 0,698 100
0,698 1,241 125
1,241 2,017 150
2,017 3,103 173
3,103 4,654 200
4,654 6,982 225
Diametrul ţevii, pentru evacuarea aburului de la dispozitivul de siguranţă de evacuare, trebuie să fie nu
mai mic decît diametrul ţevii al însăşi dispozitivului.
În cazul instalării mai multor dispozitive de evacuare se admite instalarea unei singure ţevi de evacuare,
cu suprafaţa secţiunii nu mai puţin de 1,25 din suma suprafeţelor secţiunii ţevilor a instalaţiilor racordate.
Pentru umplerea lacătului hidraulic cu apă acesta trebuie să fie unit cu conducta de apă, care este
dotată cu robinet de închidere şi clapetă ireversibilă şi utilat cu accesorii pentru controlul nivelului apei
şi evacuarea apei.
Dispozitivele de siguranţă de evacuare a apei trebuie să fie protejate de îngheţarea apei în acestea.
10.3.1 Cazanul de apă caldă trebuie să fie utilat cu robinet de prelevare a probei de control a apei,
instalat în partea de sus a tamburului cazanului, iar în lipsa tamburului – la ieşirea apei din cazan în
conducta magistrală (pînă la dispozitivul de închidere).
10.3.2 Pe cazanul de abur, pentru supravegherea permanentă a stării nivelului apei în tambur, trebuie
de instalat nu mai puţin de două aparate a nivelului de apă cu acţionare directă.
28
NCM G.04.10:2015
10.3.3 Pentru cazanele tubulare din fontă şi oţel cu suprafaţa de încălzire mai puţin de 25 m2 se admite
instalarea a unui singur aparat de nivel a apei.
Cazanul din fontă cu tambur (colector de abur) trebuie de utilat cu ţevi circulare, care ar uni partea de
jos a tamburului cu secţiile cazanului.
10.3.4 Aparatele de nivel a apei cu acţiune directă, trebuie asamblate pe suprafaţă verticală sau încli-
nate înainte sub un unghi de sub 30°.
Acestea trebuie să fie amplasate şi iluminate astfel încît nivelul apei să fie bine vizibil de la locul de
muncă al maşinistului (fochistului), operatorului.
10.3.5 Pe aparatele de nivel a apei pentru indicarea nivelului admisibil inferior al apei în cazan, trebuie
de instalat un indicator fixat cu inscripţia „Nivel inferior”.
Acest nivel trebuie să fie nu mai mic de 25 mm decît muchia vizibilă a plăcii inferioare (sticlei) al apara-
tului de nivel al apei.
Analogic trebuie de instalat indicatorul nivelului superior admisibil al apei în cazan, care trebuie să se
afle nu mai puţin de 25 mm mai jos de partea vizibilă a muchiei plăcii inferioare (sticlei).
10.3.6 Aparatele de nivel a apei sau robinetele de prelevare a apei trebuie de instalat pe tamburele
cazanului, separate unul de altul.
Se admite amplasarea mixtă a două aparate de nivel a apei pe conducta de unire (coloană) cu diametrul
nu mai mic de 70 mm.
În cazul în care aparatele de nivel a apei se unesc cu cazanul prin ţevi, pe o lungime de pînă la
500 mm, diametrul interior al acestor ţevi trebuie să fie nu mai mic de 25 mm, iar pe o lungime de peste
500 mm – nu mai puţin de 50 mm.
Ţevile, care unesc aparatele de nivel a apei cu cazanele, trebuie să fie accesibile pentru curăţarea
interioară.
Configurarea ţevilor, care unesc aparatele de nivel a apei cu tamburele cazanului, trebuie să excludă
posibilitatea formării în acestea a pungelor de apă şi aer.
10.3.7 Ţevile, care unesc aparatele de nivel a apei cu tamburele (corpul) cazanului, trebuie să fie pro-
tejate de îngheţ.
10.3.8 În aparatele de nivel a apei cu acţiune directă ale cazanului de abur trebuie de utilizat geamuri
transparente plane.
Aparatele de nivel a apei cu geamurile cilindrice pot fi utilizate la cazanele de abur cu debitul caloric nu
mai mult de 0,5 t/h.
10.3.9 Aparatele de nivel a apei trebuie să fie dotate cu dispozitive de protecţiei în exterior, care să
asigure inofensivitatea personalului de deservire în caz de spargere a geamului.
10.3.10 Aparatele de nivel a apei trebuie să fie dotate cu accesorii de închidere pentru deconectarea
cazanului de la mediul de abur şi apă, care ar asigura posibilitatea înlocuirii geamului şi corpului în
timpul funcţionării cazanului, precum şi a accesoriilor de purjare.
29
NCM G.04.10:2015
Pentru evacuarea apei la purjarea aparatelor de nivel a apei trebuie de utilizat pîlnii cu acomodări de
protecţie şi ţeavă de evacuare pentru scurgere liberă.
10.3.11 Cazanele integral automate trebuie să fie dotate cu dispozitive automate de indicare şi
menţinere a nivelulu de apă în tamburul cazanului.
10.4 Manometre
10.4.2 Manometrele trebuie să fie selectate cu astfel de scară, încît la presiunea de lucru indicatoarele
acestora să se afle la mijlocul unei treimi din scară.
10.4.3 Pe scara manometrului trebuie de trasat o linie roşie pe gradaţia care corespunde presiunii ad-
misibile în cazan luînd în calcul cu suplimentul de presiune de la greutatea coloanei de lichid.
În locul liniei roşii se permite de fixat sau lipit de corpul manometrului o placă metalică, vopsită în culoare
roşie şi etanşă cu sticla manometrului, la gradaţia respectivă.
10.4.4 Manometrele trebuie să fie instalate astfel, încît indicaţiile trebuie să fie vizibile de către person-
alul de deservire, concomitent cadranul manometrului trebuie să se afle în poziţie verticală sau sub un
unghi înclinat înainte de 30°.
10.4.6 Pe fiecare cazan de abur trebuie să fie instalat manometru, unit la mediul de abur al cazanului
prin sifon sau prin altă acomodare analogică cu lacăt hidraulic.
10.4.10 La fiecare cazan de apă, manometrul urmează a fi instalat pe conducta de alimentare, pînă la
dispozitivul care reglează alimentarea cazanului.
La existenţa în centrala termică a cîteva cazane cu debitul de abur mai puţin de 2 t/h, se admite insta-
larea unui manometru pe conducta comună de alimentare.
30
NCM G.04.10:2015
Manometrele pe conductele de alimentare a cazanelor de abur şi apă caldă, trebuie să fie clar vizibile
de către personalul de deservire.
10.4.11 În cazul în care se utilizează substituirea pompei a doua de alimentare cu o reţea de apeduct,
în nemijlocită apropiere de cazan, pe această conductă trebuie să fie instalat manometru.
10.4.12 Cazanele, care funcţionează cu combustibil gazos, trebuie să fie dotate cu aparate de măsurare
şi control, conform NRS 35-04-09.
10.5.1 La cazanele de apă caldă pentru măsurarea temperaturii este necesar de instalat termometre la
intrarea şi ieşirea apei din cazan.
La ieşirea apei din cazan, termometrul trebuie să fie amplasat între cazan şi dispozitivul de închidere.
La prezenţa în centrala termică a două sau mai multe cazane se amplasează termometre și pe conduc-
tele de tur şi retur.
În acest caz instalarea termometrului pe conducta retur a fiecărui cazan nu este obligatorie.
10.5.2 Pe conductele de alimentare a cazanelor de abur urmează a fi instalate termometre pentru mă-
surarea temperaturii apei de alimentare.
10.5.3 La funcţionarea cazanelor cu combustibil lichid, care necesită încălzire, conducta de combustibil
trebuie să fie dotată cu termometru pentru măsurarea temperaturii combustibilului pînă la injector.
10.6.1 Armătura, instalată pe cazane şi conducte, trebuie să dispună de marcaje, în care urmează a fi
indicate:
- diametrul convenţional de trecere;
- presiunea convenţională sau de lucru şi temperatura mediului;
- direcţia fluxului de mediu.
Pe manetele accesoriilor trebuie să fie indicată direcţia rotirii acestora pentru închidere şi deschidere.
10.6.2 Pe conducta de abur de la cazan se instalează robinet de închidere sau vană. Dispozitivele de
închidere pe conducta de abur se instalează cît mai aproape posibil de cazan.
10.6.5 În prezenţa a mai multe pompe de alimentare, cu o conductă comună de absorbţie şi refulare, la
fiecare pompă din partea absorbţiei şi din partea refulării se instalează dispozitive de închidere.
Pe racordul de presiune a pompei de alimentare sau circulare centrifuge, pînă la dispozitivul de închi-
dere se instalează robinet ireversibil.
10.6.6 Conducta de alimentare trebuie să fie utilată cu racorduri pentru evacuarea aerului din punctele
superioare ale conductei şi drenaje pentru evacuarea apei din punctele inferioare ale conductei.
10.6.7 La fiecare cazan de apă caldă, conectat la conducta comună a reţelei de apă, pe conductele de
alimentare şi retur ale cazanului se instalează cîte un dispozitiv de închidere (robinet sau vană).
31
NCM G.04.10:2015
10.6.8 Pentru excluderea supraîncălzirii pereţilor cazanului şi sporirii presiunii în acesta în caz de deco-
nectare accidentală a pompelor cu circulaţie forţată între cazan şi robinet (vană) din reţea trebuie să fie
instalată o conductă cu dispozitiv de închidere pentru evacuarea apei într-un loc nepericulos.
10.6.9 În liniile de golire, purjare şi drenaj a conductelor cazanului de abur cu presiunea aburului sub
0,07 МPa (0,7 kg/cm2) şi cazanele de apă caldă cu temperatura apei sub 115 oС, trebuie de prevăzut
instalarea unui robinet de închidere (zăvor); pe conductele cu presiunea aburului peste 0,07 МPа
(0,7 kg/cm2) şi cazanele de apă caldă cu temperatura apei peste 115 oС, conform NRS 35-03-70.
11 Utilaj auxiliar
11.1 Selectarea utilajului auxiliar pentru centrala termică trebuie efectuată după schema calorică de
calcul şi bilanţul de abur şi apă întocmit cu includerea compensării pierderilor de apă, abur, condensat
şi surplusului de apă tratată chimic.
Condensatul de la cazanele de abur şi încălzire a apei trebuie să fie repartizat direct în deaeratoarele
de alimentare cu apă.
11.4 Pentru dezaerarea apei de alimentare a cazanelor de abur, trebuie, de regulă, de prevăzut deaer-
atoare cu presiune atmosferică.
În centrale termice cu cazane de apă caldă cu temperatura de încălzire a apei nu mai jos de 130 oС
pentru dezaerarea apei de adaos trebuie de prevăzut deaeratoare cu vacuum.
În centralele termice cu cazane de abur şi cazane de apă caldă, tipul deaeratorului (cu vacuum sau
atmosferic) pentru alimentarea reţelei termice trebuie să fie determinat în baza calculelor tehnico-eco-
nomice.
11.5 Pentru centralele termice cu cazane de apă caldă şi cationizare cu sodiu din fontă şi oţel este
necesară dezaerarea termică sau chimică (sulfitare) a apei, iar la consumul apei de adaos mai puţin de
50 t/h, tratarea magnetică sau dozarea complexoanelor cu dezaerare termică nu se admite de prevăzut.
11.7 În proiectele centralelor termice cu cazane de abur trebuie să fie prevăzute, de regulă, deaeratoare
suplimentare de alimentare şi adaos de apă.
11.8 Două sau mai multe deaeratoare de alimentare cu apă trebuie de prevăzut:
- în centralele termice de categoria întâi;
- în cazul devierilor semnificative a sarcinilor (regimurile de vară, noapte);
- la amplasarea cazanelor cu utilajul secundar respectiv în formă de bloc-secţie;
- în cazul sarcinilor, care nu pot fi asigurate de un singur deaerator;
- la instalarea cazanelor cu presiunea de lucru peste 1,4 МPа.
32
NCM G.04.10:2015
11.9 La instalarea în centrala termică a unui singur deaerator de alimentare cu apă şi în caz de imposi-
bilitate de staţionare a centralei termice în timpul reparaţiei deaeratorului trebuie de prevăzut un recipi-
ent cu presiune atmosferică pentru colectarea apei şi a condensatului, care parvin în deaerator.
11.10 La conectarea în paralel a două sau mai multe deaeratoare atmosferice sau cu presiune ridicată
trebuie de prevăzut linii de compensare a apei şi a aburului, precum şi de asigurat distribuţia de apă,
condensat şi abur proporţional productivităţii deaeratoarelor.
11.11 Pentru crearea depresării în dezaeratoarele cu vacuum trebuie de utilizat, de regulă, pompe de
vid, precum şi ejectoare de apă sau abur.
Capacitatea recipientelor cu apă de lucru trebuie să ajungă cel puţin pentru trei minute de productivitate
a dezaeratorului.
11.12 La deaerarea prin vacuum a apei de adaos trebuie de prevăzut instalarea recipientelor interme-
diare cu apă deaerată.
La prezenţa gradaţiilor de nivel necesare, este posibilă schema de deversare a apei deaerate direct în
recipientele – acumulatoare.
11.13 Pînă la deaeratoarele cu apă de adaos trebuie de prevăzut posibilitatea maximă de încălzire a
apei dedurizate.
11.15 Înălţimea instalării deaeratoarelor şi recipientelor pentru condensat trebuie acceptată reieşind din
condiţiile de formare a suporturilor la pompele centrifuge, care exclud posibilitatea fierberii apei în
pompe.
11.17 Pentru alimentarea cazanelor cu presiunea aburului de peste 0,07 МPа (0,7 kg/cm2) trebuie de
prevăzut:
- pompe cu dispozitiv de acţionare cu abur (cu piston nelubrifiate, dispozitive volumetrice cu abur de
tipul PROM, turbopompe), utilizatoare de abur epuizat; concomitent trebuie de prevăzut o pompă de
rezervă cu dispozitiv de acţionare electric;
- pompe numai cu dispozitiv de acţionare electric – cu prezenţa a două surse independente de alimen-
tare cu energie electrică, inclusiv de la turbogeneratoare pentru servicii proprii;
- pompe cu dispozitive de acţionare electrice şi cu abur – cu o singură sursă de alimentare cu energie
electrică; pentru alimentarea cazanelor cu presiunea aburului nu mai mult de 0,5 МPа (5 kg/cm2) sau
a cazanelor cu randamentul până la 1 t/h se admite utilizarea pompelor de alimentare numai cu dis-
pozitiv de acţionare electric de la o singură sursă de alimentare cu energie electrică.
11.18 Cantitatea şi randamentul pompelor de alimentare se selectează astfel, încât în caz de staţionare
a pompei cu cel mai înalt randament celelate pompe rămase trebuie să asigure debitul apei în cantitatea
determinată în corespundere cu pct. 11.16.
33
NCM G.04.10:2015
În centralele termice de categoria a doua, în care se prevăd cazane cu înzidire simplificată sau uşoară
cu ardere a combustibilului fără grătar, cu condiţia, ca căldura, acumulată de focar, nu poate cauza
supraîncălzirea elementelor de metal ale cazanului la ieşirea din funcţiune a pompei de alimentare şi
deconectarea automată de alimentare cu combustibil a focarului, randamentul sumar al pompelor de
alimentare se determină reieşind din cerinţele pct. 11.16 (cu excluderea posibilităţii de staţionare a unei
pompe de alimentare).
În acest caz cantitatea de pompe trebuie acceptată de cel puţin două (fără pompă de rezervă).
11.19 Conectarea pompelor de alimentare, care admite funcţionarea în paralel ale acestora, trebuie
prevăzută la magistralele de alimentare comune.
La utilizarea pompelor, funcţionarea cărora în paralel este inadmisibilă, trebuie de prevăzut posibilitatea
de alimentare a cazanelor de la magistrale independente.
Pe conducta de alimentare între dispozitivele de închidere şi pompa cu piston, care nu este dotată cu
clapetă de siguranţă, iar fluxul depăşeşte presiunea de calcul a conductei, trebuie să fie instalată clapeta
de siguranţă.
11.21 Numărul de preîncălzitoare de apă pentru sistemul de încălzire şi ventilare trebuie să fie nu mai
puţin de doi.
11.22 Fiecare preîncălzitor de apă (boiler) trebuie să fie dotat cu următoarele accesorii:
- din partea agentului termic primar (din partea încălzirii) – cu robinet de închidere (vană), manometru
şi termometru, în cazul în care agentul termic este apă;
- din partea apei încălzite – manometru, clapetă de siguranţă, care ar exclude sporirea presiunii în
partea încălzită a preîncălzitorului de tip rezervor mai mult de 10 % de cît cel admisibil, şi termometru
la ieşirea apei încălzite.
11.23 La livrarea apei cu diferiţi parametri pentru încălzire şi ventilare, alimentare cu apă fierbinte a
consumatorilor şi pentru necesităţi tehnologice se admite de prevăzut instalaţii de încălzire a apei inde-
pendente.
11.24 Selectarea pompelor care debitează în reţea şi a pompelor pentru sistemele de alimentare cu
căldură, trebuie de efectuat în corespundere cu NCM G.04.07.
11.25 Pentru alimentarea suplimentară a sistemului fără recipient de expansiune în centrala termică
trebuie să fie instalate nu mai puţin de două pompe cu acţionare electrică. Pompele pentru alimentare
suplimentară trebuie să menţină automat presiunea în sistem.
34
NCM G.04.10:2015
Pentru alimentarea suplimentară a cazanelor de apă caldă cu presiunea de lucru sub 0,4 МPа (4 kg/cm2)
şi suprafaţa totală de încălzire nu mai mult de 50 m2, care funcţionează în sistemul de încălzire cu
circulaţie naturală, se admite de utilizat o singură pompă manual.
11.26 Alimentarea suplimentară a cazanelor de apă caldă, care funcţionează în sistemul de încălzire cu
circulaţie forţată, trebuie efectuată în conducta de absorbţie a reţelelor de pompe din sistemul de încăl-
zire, iar în cazul circulaţiei naturale – în conducta retur a sistemului de încălzire la distanţa de peste 3
m de la instalaţia de inchidere a cazanului.
11.27 În caz de necesitate de menţinere a temperaturii constante a apei la intrare în cazanul de încălzit
apă trebuie de prevăzut instalarea pompelor de recirculare, care trebuie să fie incluse în setul de livrare
a cazanului de către uzina producătoare.
Instalarea pompelor de recirculare de rezervă trebuie să fie prevăute în sarcina tehnică de proiect.
11.28 În centralele termice trebuie să fie prevăzute rezervoare de rezervă cu apă pentru alimentare
suplimentară.
11.30 În caz de necesitate în centralele termice trebuie de prevăzut recipiente închise pentru colectarea
drenajelor conductelor de abur şi condensat de la utilajul necesităţilor proprii ale centralei termice.
11.31 Pentru scăderea presiunii aburului saturat al cazanelor de abur până la parametrii necesar con-
sumatorilor, se recomandă de a utiliza turbine cu contrapresiune 0,4 kV.
Tipul şi cantitatea turbinelor se determină prin calcul şi condiţiile tehnice a consumatorilor de abur exte-
riori.
35
NCM G.04.10:2015
Necesitatea utilizării instalaţiilor de răcire şi reducere (IRR), instalaţiilor de reducere (IR) şi instalaţiilor
de răcire (IR) se determină prin calcul, concomitent (IRR), (IR) şi (IR) trebuie de prevăzut numai în
centrale termice de categoria întâi la solicitarea consumatorului.
Pentru centralele termice de tip bloc-modul este necesar de prevăzut instalarea în bloc pentru tratarea
apei, care se prelevează în dependenţă de calitatea apei iniţiale şi cerinţele faţă de calitatea apei supli-
mentare.
12.2 Regimul chimic-apos al centralei termice trebuie să asigure funcţionarea caza-nelor, canalului de
apă şi abur, utilajului de folosire a energiei termice şi reţelelor termice fără deteriorări prin coroziune şi
depuneri de crustă şi şlam pe suprafeţele interioare, producerea aburului şi a apei de calitate necesară.
12.3 Metoda de tratare a apei, componenţa şi parametrii de calcul ai dispozitivelor de tratare a apei
trebuie de selectat prin compararea variantelor de indici tehnico-economici în dependenţă de cerinţele
faţă de calitatea aburului, apei de alimentare şi de cazane a cazanelor de abur şi cazanelor de apă
caldă, de calitatea apei pentru sistemele de alimentare cu energie termică, cantitatea şi calitatea con-
densatului returnat, cantitatea şi calitatea apelor uzate evacuate, precum şi de calitatea apei freatice.
12.4 Selectarea metodei de tratare a apei, utilajului trebuie să fie efectuat de către organizaţia speciali-
zată.
12.5 Indicii de calitate a apei iniţiale brute pentru alimentarea cazanelor de abur, consumatorilor de
producţie şi a apei de adaos pentru reţelele termice al sistemelor închise de alimentare cu energie
termică, este necesar de a fi selectaţi în baza analizelor, efectuate în corespundere cu GOST 2761.
12.6 Calitatea apei pentru umplere şi a apei de adaos în reţelele termice ale sistemelor de alimentare
cu energie termică şi a contururilor de circulaţie ale cazanelor de apă caldă trebuie să corespundă NRS
35-03-59, precum şi instrucţiunilor de exploatare a cazanelor de încălzit apă a uzinelor-producătoare.
În cazul corespunderii calităţii apei pentru umplere şi alimentare a reţelelor termice, precum şi în baza
argumentării tehnico-economice se admite a fi folosite pentru alimentarea reţelelor termice apele pentru
drenaj şi purjare.
12.7 Indicii de calitate a aburului, apei de alimentare a cazanelor de abur şi a apei pentru injectare la
reglarea temperaturii aburului supraîncălzit trebuie să corespundă cerinţelor GOST 20995.
12.8 Indicii de calitate a apei de alimentare a cazanelor de abur cu circulaţie naturală şi presiunea sub
0,017 МPа trebuie să corespundă [13].
12.9 Cerinţele de calitate faţă de apa de cazan (purjare) a cazanelor de abur corespunzător conţinutului
general de sare (reziduu uscat) trebuie acceptate conform datelor uzinelor producătoare.
12.10 Pentru cazanele ignitubular de abur şi apă caldă cerinţele faţă de calitatea apei de alimentare şi
apei de adaos se stabilesc de către uzinele producătoare.
Purjarea cazanelor
12.11 La valoarea de calcul pentru purjare sub 2 % trebuie de prevăzut purjarea periodică, la valoarea
de calcul pentru purjare ≥ 2 % afară de cea periodică trebuie de prevăzut purjarea neîntreruptă.
12.12 Valoarea pentru purjare continuă trebuie de acceptat corespunzător condiţiilor tehnice şi datelor
paşapoartelor cazanelor. De regulă, această valoare nu trebuie să fie sub 0,5 % şi să nu depăşească
36
NCM G.04.10:2015
10 % pentru cazanele cu presiunea aburului până la 1,4 МPа, 5 % pentru cazanele cu presiunea abu-
rului mai mare de 1,4 МPа.
12.13 La valoarea purjării neîntrerupte mai mare de 500 l/h pentru utilizarea energiei termice pentru
purjare continuă trebuie de prevăzut separatoare. La valoarea mai mică de 500 l/h trebuie de argumen-
tat raţionalitatea economică de utilizare a energiei termice a apei de purjare.
12.14 La selectarea utilajului pentru tratarea apei iniţiale brute, precum şi pentru utilarea gospodăriei de
reactivi, afară de indicaţiile prezentului compartiment, trebuie de călăuzit de cerinţele expuse în
СНиП 2.04.02.
12.16 Consumurile de apă pentru serviciile proprii se determină prin consumurile de apă pentru rege-
nerarea filtrelor a etapelor ulterioare de pregătire a apei (luând în considerare necoincidenţa în timp a
proceselor de regenerare a filtrelor) şi consumurile de apă filtrată pentru serviciile centralei termice.
12.17 Utilajul pentru pregătirea apei trebuie de selectat în conformitate cu productivitatea teoretică a
acestuia, determinată în corespundere cu pct. 12.14 şi pct. 12.15 a prezentul Normativ.
12.18 Preîncălzitoarele de ape iniţială brută trebuie de selectat corespunzător calculului pentru încălzi-
rea apei până la temperatura nu mai joasă de 15 oС, dar nu mai sus de temperatura admisibilă în baza
condiţiilor tehnice prevăzute pentru materialele schimbului ionic.
12.19 Pentru reagenţi trebuie de prevăzut, de regulă, depozite de stocare a lichidelor. La consumul de
reactive până la 3 t lunar, se admite stocarea acestora în formă uscată în depozite închise.
12.20 Înălţimea recipientelor pentru coagulant, clorură de sodiu, carbonat de sodiu anhidru şi fosfaţi
trebuie acceptată nu mai mare de 2 m, pentru var – nu mai mare de 1,5 m. La încărcarea şi descărcarea
mecanizată a reactivelor înălţimea recipientelor poate fi mărită corespunzător până la 3,5 m şi 2,5 m.
Adâncimea recipientelor nu se admite mai mult de 2,5 m.
12.24 La livrarea reagenţilor cu transport feroviar este necesar de prevăzut posibilitatea recepţionării
unui vagon sau a cisternelor.
12.25 Depozitul pentru filtrarea materialelor trebuie să fie calculat pentru 10 % din volumul de materiale,
încărcate în filtrele de decantare şi de cationi, şi pentru 25 % din volumul de materiale încărcate în filtrele
de anioni.
37
NCM G.04.10:2015
12.26 Cationiţii şi anioniţii trebuie depozitaţi în ambalajul producătorului în depozite închise la tempe-
ratura nu mai mică de 2 oС la distanţa de nu mai puţin de 1 m de la dispozitivele de încălzire.
12.27 Utilajul secundar de reagenţi pentru utilizarea acizilor, hidroxidului de sodiu, substanţelor cu
conţinut de amoniac, inclusiv dispozitivele de măsurare, ejectoarele, pompele, recipientele de consum
etc., amplasate în clădirea centralei termice sau în clădire aparte pentru pregătirea apei, trebuie să fie
instalat, de regulă, în încăpere aparte – fiecare reagent în parte.
Se admite amplasarea utilajelor pentru utilizarea acizilor şi dioxidului de sodiu, solvenţilor de coagulant
şi a laptelui de var într-o încăpere. Fiecare încăpere a depozitului de acizi nu trebuie să conţină mai mult
de 50 t de reagent.
12.28 Recipientele de stocare a acizilor şi bazelor, de regulă, trebuie să fie amplasate în clădiri, nu se
admite de a fi adâncite. Se admite amplasarea recipientelor cu acid sulfuric în afara clădirii, dar sub
acoperiş. Este obligatorie (în cazul amplasării recipientului în afara clădirii) încălzirea exterioară a reci-
pientului cu asigurarea temperaturii în interiorul recipientului de 10 oС (optimal). Nu se admite încălzirea
pereţilor recipientului pe timp de vară mai mult de 30 oС.
Evacuarea reagenţilor şi a soluţiilor acestora din recipiente este necesar de prevăzut prin ştuţul superior.
12.29 Sub recipientele, dispozitivele de măsurare, ejectoarele şi alte utilaje pentru acizi şi baze, trebuie
să fie prevăzute tave cu capacitatea de nu mai puţin de 0,9 din capacitatea celui mai mare aparat.
Tavaua trebuie să fie amenajată şi sub sectorul de cale ferată sau sub platforma transportului auto, pe
care sînt prevăzute descărcarea reagenţilor.
Capacitatea tavelor sub sectoarele de cale ferată şi sub platforma transportului auto trebuie să fie cal-
culată numai pentru capacitatea conductelor în limita terenului de descărcare a reagenţilor.
12.30 Conductele exterioare pentru baze şi acizi trebuie să fie pozate numai terestru cu asigurarea
condiţiilor de preîntâmpinare a îngheţării reagenţilor în interiorul conductelor (izolaţie termică, dispozitive
de izolaţie).
12.31 Toate recipientele trebuie să fie izolate cu dispozitive de drenaj şi deversare şi instalaţii de eva-
cuare sau de intrare a aerului (conducte de aerisire).
12.32 Conductele pentru evacuarea aerului din recipientele cu acizi şi baze trebuie să fie supraînălţate
deasupra acoperişului clădirii nu mai puţin de 3 m, la amplasarea recipientelor în afara clădirii – la
înălţimea de cel puţin 5 m deasupra platformei de deservire.
12.33 Conductele pentru acizi şi baze concentrate, trebuie de prevăzut numai din ţevi de oţel fără sudură
sau din ţevi de oţel căptuşite.
12.34 În proiecte trebuie de prevăzut protecţia anticorosivă pentru utilajele şi conductele, expuse acţiunii
mediului corosiv, sau de a le accepta în execuţie rezistente la coroziune.
12.35 Controlul calităţii apei şi aburului, de regulă, trebuie de realizat în laboratoare specializate ale
întreprinderilor industriale sau la Serviciile raionale de exploatare a reţelelor de alimentare cu energie
termică. În caz de imposibilitate de folosire în aceste scopuri a laboratoarelor sus menţionate controlul
necesar trebuie de prevăzut în centralele termice.
Tratarea condensatului
38
NCM G.04.10:2015
La valorile de impurificare a condensatului mai mari decât cele indicate şi în caz de imposibilitate de
tratare a condensatului împreună cu apa freatică, precum şi în cazurile iraţionale tehnico-economice de
epurare a condensatului nu trebuie de prevăzut recepţia condensatului în centrala termică.
13 Administrarea carburanţilor
13.1 Tipul de combustibil, în baza căruia trebuie să funcţioneze centrala termică se stabilesc în sarcina
de proiect în dependenţă de categoria centralei termice şi cerinţele pct. 4.6.
13.2 Tipul de combustibil pentru încălzirea şi “iluminarea” cazanelor cu focare cu cameră pentru arderea
combustibilului solid, trebuie de prevăzut reieşind din cerinţele uzinei producătoare.
13.3 Consumul de combustibil calculat pe oră se stabileşte reieşind din funcţionarea tuturor cazanelor
de lucru instalate, la capacitatea lor termică nominală şi puterea calorică minimală a tipului dat de com-
bustibil.
Combustibil solid
13.5 Cerinţele capitolului dat trebuie să fie respectate la proiectarea lucrărilor de descărcare, recepţio-
nare, depozitare şi alimentare cu combustibil pe teritoriul centralei termice.
13.6 Pentru cazanele de abur instalaţiile de ardere cu debitul de abur 2 t/h şi mai mult şi cazanele de
apă caldă cu randamentul caloric 1,16 MW (1 Gcal/h) şi mai mult, care funcţionează pe bază de com-
bustibil solid, aducţia combustibilului în centrala termică şi în focar trebuie să fie mecanizată, iar pentru
centrala termică cu ieşire comună, evacuarea cenuşii şi zgurii în volum de 150 kg/h şi mai mult (indife-
rent de randamentul cazanelor) trebuie să fie mecanizată.
13.7 La livrarea combustibilului cîntarele de vagon sau auto pe teritoriul centralei termice trebuie de
prevăzut în coordonare cu organizaţia responsabilă de alimentare cu combustibil.
13.9 Dacă dispozitivul de descărcare este dotat cu instalaţie de răsturnare a vagoanelor, pe platforma
centralei termice trebuie să se amplaseze şi o instalaţie de decongelare.
13.11 Platformele pentru stivuirea combustibilului trebuie să se amenajeze pe sol natural, netezit şi bine
compactat.
39
NCM G.04.10:2015
Utilizarea asfaltului, betonului, pietrişului sau a lemnului drept suport pentru stivele de combustibil nu se
admite.
13.13 Dimensiunile stivei de cărbuni nu se limitează, indiferent de capacitatea lor de a se oxida şi de-
pinde de posibilităţile mecanismelor, aflate în dotarea depozitului de combustibil.
13.14 Distanţa de la marginea stivei de combustibil până la împrejmuire trebuie să fie de 5 m, până la
capul celei mai apropiate şine de cale ferată – 2 m, iar până la marginea carosabilului drumului auto –
1,5 m.
13.15 Gradul de mecanizare a depozitelor de cărbuni trebuie să asigure funcţionarea lor cu un număr
minim de personal. La selectarea sistemului de mecanizare se ţine cont de condiţiile climaterice, în care
se află centrala termică, consumul de combustibil pe oră, calitatea combustibilului şi de cerinţele dispo-
zitivelor cazangeriilor cu privire la compoziţia sa fracţionară.
Pentru operaţiunile de realizare a cărbunelui din depozit distanţa parcursă de buldozer se consideră
75 m.
13.16 Productivitatea pe oră a tuturor mecanismelor antrenate în realizarea combustibilului din depozit
trebuie să fie nu mai mică decât productivitatea fiecărei linii a circuitului de bază a distribuţiei combusti-
bilului.
13.17 Atunci când depozitul de combustibil are în dotare buldozere, locul de parcare pentru ele se sta-
bileşte de comun acord cu întreprinderea, pe teritoriul căreia se află centrala termică.
13.19 De regulă, sistemele de alimentare cu combustibil se prevăd cu o singură linie, dar cu dublarea
unor blocuri şi mecanisme aparte.
Atunci când alimentarea cu combustibil se efectuează în trei ture, trebuie să se prevadă un sistem de
benzi rulante în două linii, dintre care una este de rezervă. Productivitatea pe 1 oră a fiecărei linii se
consideră egală cu productivitatea pe oră a alimentării cu combustibil teoretic calculată. Distribuţia
combustibilului de la dispozitivul de descărcare către depozit se efectuează prin intermediul unei benzi
rulante cu o singură linie.
13.20 Atunci când se utilizează cazane cu focare de tip diferit (camerale, în staturi, focare „în start
efervescent”), în canalul de alimentare cu combustibil, trebuie să se prevadă concasoare de mărunţire
a combustibilului.
Atunci când se lucrează cu combustibil de dimensiuni mici (0 - 25 mm), trebuie să se prevadă posibilităţi
de funcţionare, fară utilizarea concasoarelor.
13.21 Pe calea de alimentare cu combustibil, la benzile rulante în faţa concasoarelor se montează dis-
pozitive de captare a impurităţilor metalice din combustibil. În cazul sistemelor de preparare a prafului
prin fărîmiţare în mori cu ciocane şi mori cu turaţii medii, astfel de dispozitive trebuie să fie instalate de
asemenea şi după concasoare.
40
NCM G.04.10:2015
13.23 La un consum de peste 50 t/h pe calea de alimentare cu combustibil la benzile rulante după
concasoare, trebuie să se prevadă dispozitive de prelevare şi de preparare a mostrelor pentru determi-
narea calităţii combustibilului.
13.24 În cazul sistemelor de alimentare cu combustibil cu două linii, trebuie să se prevadă turnarea în
cruciş în faţă şi după concasoare.
13.25 În cazul transportării combustibilului în ascensiune prin intermediul benzilor netede unghiul de
înclinare a benzilor rulante trebuie să fie nu mai mare de:
- 12о - pe sectorul de încărcare a cărbunelui în bucăţi mari nemăcinate;
- 15о - pentru cărbunele în bucăţi mari nemăcinate;
- 18о - pentru cărbunele măcinat.
13.26 De regulă, benzile rulante a căii de alimentare cu combustibil se montează în galerii încălzite,
închise. Se admite montarea în spaţiu deschis a benzilor rulante şi a benzii transportoare în localităţile
cu temperaturi ale aerului exterior mai mare de minus 20 оС pentru calculul încălzirii prevăzută pentru
a funcţiona la temperaturi negative.
Lăţimea trecerii între benzile rulante trebuie să fie nu mai mică de 1000 mm, iar a trecerilor laterale –
nu mai puţin de 700 mm. Înălţimea galeriei în locurile de trecere trebuie să fie nu mai mică de 2,2 m.
În cazul unei singure benzi rulante trecerea trebuie să fie nu mai mică de 1000 mm dintr-o parte şi nu
mai mică de 700 mm de pe cealaltă parte.
Distanţa dintre ieşirile de evacuare nu trebuie să depăşească 200 m pentru galeriile supraterane şi
100 m pentru galeriile subterane.
În galerii peste fiecare 100 m trebuie să se prevadă pasarele de trecere peste benzile rulante. În aceste
locuri înălţimea galeriilor trebuie să asigure acces liber.
13.27 Unghiul de înclinare a pereţilor buncărelor de recepţionare şi a coşurilor de turnare trebuie să fie
nu mai mic de 60о, iar pentru cărbuni cu umiditate înaltă, şlam şi produs industrial – nu mai mic de 65о.
Pereţii buncărelor dispozitivelor de descărcare şi ale depozitului de combustibil trebuie să fie dotate cu
încălzire.
13.29 De regulă, pentru încăperile încălzite ale sistemului de alimentare cu combustibil trebuie să se
prevadă dereticarea umedă (spălarea cu jet de apă).
13.30 Capacitatea utilă a buncărului de combustibil umed pentru fiecare cazan, regimul de funcţionare
a sistemului de alimentare cu combustibil, precum şi oportunitatea montării buncărelor comune de com-
bustibil ale cazangeriei se stabileşte în baza comparării tehnico-economice a parametrilor variantelor
posibile, se adoptă în conformitate cu particularităţile constructive ale clădirii şi trebuie să asigure o
rezervă de cel puţin 3 ore.
13.31 Pereţii buncărelor de combustibil solid trebuie să fie proiectate cu suprafeţe interioare netede şi
de o formă, care să asigure scurgerea gravitaţională a combustibilului. Unghiul de înclinare a buncărelor
de recepţie şi de turnare, ale pereţilor părţii conice a silozurilor, precum şi ale manşoanelor şi ale jghea-
burilor de scurgere trebuie să fie:
- pentru cărbuni cu unghiul natural de taluz nu mai mare de 60о - 60о;
- pentru cărbuni cu unghiul natural de taluz mai mare de 60о - 65о;
- pentru produs industrial - 70о.
41
NCM G.04.10:2015
Faţetele interioare ale unghiurilor buncărelor trebuie să fie rotunjite sau teşite. La buncărele de cărbuni
trebuie să se prevadă dispozitive capabile să preîntâmpine înfundarea cu combustibil.
13.32 Proiectarea instalaţiilor şi sistemelor de preparare a prafului pentru cazane cu ardere în camere
a combustibilului solid trebuie să se efectueze în conformitate cu condiţiile tehnice şi asamblarea insta-
laţiei de cazane de către uzina producătoare, totodată ţinînd cont de cerinţele materialelor metodice cu
privire la proiectarea sistemelor de preparare a prafului.
Combustibil lichid
13.33 Masa de combustibil lichid, care se deversează în depozitul de combustibil se stabileşte prin
măsurare. Montarea cântarelor pentru determinarea masei de combustibil lichid nu este prevăzută.
13.34 Lungimea frontului de descărcare a cisternelor de cale ferată cu capacitatea de 60 t pentru uni-
tăţile de păcură principală, de rezervă şi în caz de avarie, trebuie să constituie:
- pentru cazangerii cu capacitatea termică de până la 100 MW – pentru două cisterne (una-două rate);
- pentru cazangerii cu capacitatea termică de peste 100 MW – reieşind din consumul de păcură timp
de 24 ore în două rate.
13.35 Dispozitivele de scurgere pentru păcură furnizată cu transport auto, trebuie de prevăzut pentru
descărcarea unei cisterne auto.
13.36 Dispozitivele de scurgere ale combustibilului petrolier uşor, trebuie să asigure descărcarea unei
cisterne de cale ferată sau a unei cisterne auto.
13.37 Pentru încălzirea şi scurgerea combustibilului din cisternele de cale ferată, de regulă, trebuie să
se prevadă rigole de scurgere de tip închis cu încălzirea circulară a combustibilului în cisternele de cale
ferată cu produs încălzit. Concomitent se admite de aplicat încălzirea păcurei în cisternele de cale ferată
cu abur “deschis” şi evacuarea “deschisă” în rigole de scurgere între şine.
13.38 Panta rigolelor şi a conductelor prevăzute pentru scurgerea combustibilului în depozitul de com-
bustibil sau în recipient, trebuie să fie nu mai mică de 0,01.
Între rigola (conducta) dispozitivelor de scurgere şi recipient sau nemijlocit în recipient trebuie să se
prevadă montarea unui obturator hidraulic şi a unei plase (filtru) suspendabile pentru curăţirea combus-
tibilului.
13.39 Pe tot frontul de descărcare a păcurei la nivelul platformelor de deservire a cisternelor de cale
ferată, trebuie să se prevadă o rampă pentru deservirea instalaţiei de încălzire.
13.40 În cazul livrării combustibilului pe calea ferată capacitatea de lucru a recipientului de combustibil
trebuie să fie de cel puţin 30 % din capacitatea cisternelor puse simultan sub descărcare.
Capacitatea pompelor de refulare a recipientului se stabileşte astfel încât să asigure pomparea păcurii
descărcate din cisternele puse sub descărcare, în nu mai mult de 3 ore. Se montează cel puţin două
pompe fără cea de rezervă.
Totodată rezervorul pentru recepţia combustibilului din cisternele auto trebuie să fie suprateran şi con-
fecţionat din oţel.
13.42 Pentru păstrarea păcurii trebuie să se prevadă rezervoare din oţel sau beton armat suprateran cu
rambleu sau rezervoare subterane.
42
NCM G.04.10:2015
Pentru păstrarea combustibilului petrolier uşor şi a aditivilor lichizi trebuie să se prevadă, de regulă,
rezervoare din oţel. Se admite utilizarea rezervoarelor din materiale plastice speciale, care corespund
condiţiilor climaterice ale platformei de construcţie şi cerinţelor de securitate antiincendiară, aprobate
de certificatul de conformitate cu normele antiincendiare.
Pentru rezervoarele metalice de suprafaţă, amplasate în zone cu temperatura anuală medie a aerului
exterior de până la +9 oС, trebuie să se prevadă izolarea termică din materiale ignifuge.
13.43 Capacitatea rezervoarelor pentru păstrarea combustibilului lichid trebuie să constituie conform
tabelului 13.1.
Tabelul 13.1
Destinaţia şi modul de livrare a combustibilului Capacitatea depozitului
De bază şi de rezervă, livrat pe calea ferată Pentru consumul de 10 diurne
De bază şi de rezervă, livrat cu transportul auto Pentru consumul de 5 diurne
De avarie, livrat pe calea ferată sau cu transportul auto Pentru consumul de 3 diurne
De bază, de rezervă şi de avarie, livrat prin conducte. Pentru consumul de 2 diurne
13.44 Pentru păstrarea combustibilului de bază, trebuie să se prevadă cel puţin 2 rezervoare. Pentru
păstrarea combustibilului de avarie, se admite montarea unui singur rezervor.
Pentru centralele termice încorporate şi anexate pe bază de combustibil lichid, trebuie de prevăzut
depozit pentru combustibil, amplasat în afara încăperii centralei termice şi a clădirilor care se încălzesc,
cu capacitatea calculată reieşind din condiţiile de păstrare pentru nu mai puţin de 5 diurne de consum,
determinată conform sarcinei calorice pentru centrala termică în regimul de funcţionare pentru cea mai
rece lună a anului. Cantitatea de rezervoare în acest caz nu se normează.
13.45 Rezervoarele de consum pentru combustibilul lichid trebuie să fie instalate în afara centralei ter-
mice.
În încăperi separate de centrala termică (dar nu deasupra cazanelor sau economaizerelor) se admite
instalarea rezervoarelor de consum închis pentru combustibilul lichid cu capacitatea nu mai mult de
5 m2 pentru păcură şi 1 m3 – pentru combustibil lichid uşor.
Pentru centralele termice încorporate şi anexate, capacitatea recipientului pentru consum, instalat în
interiorul încăperii, nu trebuie să depăşească 0,8 m 3 .
13.46 Pentru centralele termice de tip bloc-modul cu capacitatea pînă la 10 MW rezervorul de recepţie
şi rezervorul pentru depozitare pot fi combinate.
13.47 Temperatura de încălzire a combustibilului lichid în cisternele de cale ferată trebuie să constituie:
- pentru păcură М 40 – 30 оС;
- pentru păcură М 100 – 60 оС;
- pentru combustibilul petrolier uşor – 10 оС.
13.48 În rezervoarele de recepţie, rigolele de scurgere şi în conductele prin care se scurge păcura
trebuie să se prevadă dispozitive pentru menţinerea temperaturilor, specificate la pct. 13.47.
13.49 În locurile de prelevare a combustibilului lichid din rezervoarele depozitului de combustibil, trebuie
să se menţină temperature:
- pentru păcură М 40 - nu mai puţin de 60 оС;
- pentru păcură М 100 - nu mai puţin de 80 оС;
- pentru combustibilul petrolier uşor- nu mai puţin de 10 оС.
43
NCM G.04.10:2015
13.50 Gospodăria de păcură trebuie să asigure livrarea continuă a păcurei încălzite şi filtrate spre injec-
toare la presiunea necesară.
13.51 Conductele de păcură ale instalaţiilor centralelor termice (de la magistralele centralei termice pînă
la arzătoare), trebuie să fie executate laminate unite prin sudură. Îmbinările prin flanşe se admit numai
în locurile de montare a accesoriilor, instalaţiilor de măsurare şi a obturatoarelor de ţeavă.
Pe conductele de păcură trebuie să fie utilizate numai accesorii de oţel de categoria 1, etanşe în cores-
pundere cu SM GOST 9544.
Pe cazanele de gaze şi păcură noi implementate cu productivitatea mai mare de 100 Gkal/h, în faţa
fiecărui arzător trebuie să fie instalate: clapetă de siguranţă de închidere şi dispozitiv de închidere cu
acţionare electrică.
13.53 Pe cazanele, care funcţionează cu păcură în dispozitivul automat „captator” al flăcării de praf de
cărbune, pe linia de alimentare cu păcură spre injector „captator” de flacără suplimentar cu două dispo-
zitive de închidere, trebuie să fie montată clapetă electrică cu maghet pe by-passul dispozitivului de
închidere cu acţionare electrică.
Schema de comandă a magnetului electric a clapetei de siguranţă de închidere, trebuie să fie dotată cu
dispozitiv de control continuu asupra stării schemei.
13.55 Aburul spre injector, se livrează astfel încît să fie exclusă posibilitatea nimeririi acestuia în linia de
păcură spre injector în timpul funcţionării acestuia, precum şi păcura în conducta de abur purjată şi în
conductele de condensat.
Liniile de aducţie a aburului pentru purjare spre injectoare, trebuie executate astfel încît acestea să fie
umplute cu abur și nu cu condensat.
13.56 Toate conductele de păcură la instalarea acestora cu accesorii electrificate trebuie să fie cu priză
la pămînt.
13.57 Se interzice pozarea conductelor de păcură prin canalele de gaze ale instalaţiilor centralelor ter-
mice, canalele de aer şi căminul de aerisire.
44
NCM G.04.10:2015
13.59 Pentru încălzirea păcurii în rezervoarele de păstrare trebuie să se prevadă un sistem circulator.
În cazul încălzirii păcurii prin sistem circulator trebuie de prevăzut:
- schemă independentă, care presupune montarea unor pompe speciale şi a unor încălzitoare;
- utilizarea încălzitoarelor si a pompelor de pompare a păcurii în centrala termică;
- utilizarea pompelor, care pompează păcura din recipient.
Productivitatea acestor dispozitive trebuie să constituie nu mai puţin de 2 % din capacitatea celui mai
mare rezervor.
13.60 Pentru încălzirea păcurii trebuie să se utilizeze abur sub presiunea de la 0,7 până la 1,0 МPа sau
apă supraîncălzită cu temperatura nu mai mică de 120 oС.
13.61 Debitarea păcurii spre centrala termică trebuie să fie prevăzută printr-un sistem circulant, iar a
combustibilului petrolier uşor – prin schemă închisă ramificată.
13.62 Numărul de pompe pentru debitarea combustibilului din depozitul de combustibil spre centrala
termică (sau spre cazane), trebuie să fie de cel puţin 2. Una din pompele instalate trebuie să fie de
rezervă.
Productivitatea pompelor de debitare a combustibilului trebuie să fie nu mai mic de 110 % din consumul
maxim de combustibil pe oră, în cazul funcţionării tuturor cazanelor după schema circulară şi nu mai
puţin de 100 % - în cazul funcţionării după schema închisă ramificată.
13.63 Pentru epurarea combustibilului de impurităţi mecanice trebuie să se prevadă filtre de epurare
grosieră (până la pompe) şi de epurare fină (după încălzitoarele de păcură sau în faţa injectoarelor). Se
montează nu mai puţin de două filtre de fiecare destinaţie, inclusiv câte unul de rezervă.
13.64 La centralele termice, destinate pentru funcţionare numai cu combustibil lichid, debitarea com-
bustibilului de la pompele de combustibil până la cazane şi debitarea agentului termic spre dispozitivele
de alimentare cu combustibil, se prevede de a se efectua pe două magistrale pentru centrale termice
de prima categorie şi pe o singură magistrală în cazul centralelor termice de categoria a doua. Fiecare
dintre magistrale trebuie să fie calculată pentru debitarea a 75 % din combustibilul, consumat în regimul
de sarcină maximă. În cazul utilizării combustibilului lichid în calitate de combustibil de rezervă, de avarie
sau de încingere a focului, debitarea lui către cazane se prevede pe o singură magistrală, indiferent de
categoria centralei termice.
13.65 Pentru deconectare în caz de avarie la conductele de combustibil, atât pe cele de aspiraţie, cît şi
pe cele de refulare se montează armătură de închidere la distanţa de la 10 până la 50 m de la staţia de
pompare.
13.66 Amplasarea conductelor de combustibil lichid în încăperile centralelor termice trebuie să fie des-
chisă, asigurând accesul liber la acestea. Nu se admite montarea conductelor de combustibil lichid sub
nivelul zero.
13.67 Pentru conductele de combustibil petrolier lichid cu presiunea de până la 1,6 МPа, trebuie să se
utilizeze ţevi cu sudură electrică, iar la presiuni mai mari – ţevi laminate.
Pentru conductele de combustibil lichid în încăperea centralei termice, trebuie să se prevadă de regulă
armătură de oţel.
13.68 La centralele termice, care funcţionează cu combustibil petrolier uşor, pe conductele de combus-
tibil trebuie de prevăzut:
- un dispozitiv de închidere cu flanşă izolatoare şi clapetă de închidere cu acţiune rapidă, electroghidat
la borna de intrare a combustibilului în centrala termică. Concomitent clapeta de închidere cu acţiune
rapidă trebuie să închidă alimentarea cu combustibil a centralei termice la deconectarea alimentării cu
energie electrică, la semnalul semnalizării antiincendiare şi la semnalul gradului de concentrare a ga-
zelor de 100 mg/m3 oxid de carbon;
- accesorii de închidere pe ramificaţii spre fiecare cazan sau injector;
45
NCM G.04.10:2015
13.70 Conductele de păcură ale centralelor termice trebuie să fie confecţionate cu termoizolaţie din
materiale ignifuge în condiţii de uzină, iar în cazul amplasării lor pe teren deschis - să fie dotate cu
dispozitiv de încălzire în izolaţie comună cu acesta.
13.71 Nu se admite utilizarea conductei de păcură în calitate de construcţie purtătoare de sarcină pre-
luată de la orice alte construcţii sau instalaţii.
În perimetrul centralei termice conductele de păcură trebuie să aibă o pantă nu mai mică de 0,003.
13.72 De regulă, montarea pe teren deschis a conductelor de păcură trebuie să fie supraterană. Mon-
tarea subterană se admite numai în rigole înfundate cu planşeuri demontabile cu înfundarea minimală
a canalelor fără rambleiere. În locurile de joncţiune ale canalelor cu peretele exterior al clădirii rigolele
trebuie să fie rambleiate sau să fie dotate cu diafragme ignifuge.
Toate conductele de păcură trebuie să fie montate în izolaţie comună cu agentul termic.
Canalele pentru pozarea combustibilului uşor petrolier şi motorină nu trebuie să admită scurgerea com-
bustibilului în sol şi în punctele din partea inferioară trebuie să fie dotate cu drenaje cu amenajarea unui
puţ ermetic de control pentru acumularea scurgerilor.
Capacitatea totală a rezervoarelor pentru păstrarea aditivilor lichizi trebuie să fie nu mai mică decât
capacitatea unei cisterne de cale ferată (auto). Trebuie să se prevadă cel puţin 2 rezervoare.
13.74 Sectorul de încingere a focului gospodăriei de păcură pentru centrale termice care utilizează
combustibil solid, trebuie să includă:
- în cazul livrărilor pe cale ferată sau cu transportul auto - un front de descărcare, calculat pentru insta-
larea a două cisterne respectiv;
- un depozit de păcură cu instalarea a 2 rezervoare cu capacitatea de 200 m 3;
- pentru debitarea păcurii spre centrala termică – câte două seturi de pompe, încălzitoare şi filtre, un set
de rezervă, instalate în încăperea pompelor de păcură;
- de la staţia de pompare a păcurii până la centrala termică se instalează câte o conductă de păcură de
refulare, câte o conductă de abur şi câte o conductă de păcură de recirculare.
13.75 Pentru menţinerea presiunii necesare în conductele de păcură, în centrala termică pe sectorul
iniţial al liniei recirculante din centrala termică trebuie să se prevadă instalarea unor supape de reglare
"până la sine".
13.76 Pentru colectarea drenajelor din instalaţiile şi conductele staţiei de pompare a păcurii şi a centralei
termice, trebuie de prevăzut un rezervor de drenaj, amplasat în afara staţiei de pompare a păcurei şi
centralei termice.
Combustibil gazos
13.77 Aprovizionarea cu gaze şi instalaţiile de gaze pentru centralele termice, trebuie să fie proiectată
în conformitate cu cerinţele prezentului capitol şi NRS 35-04-09, NCM G 05.01 şi NCM E 03.02, [19],
[18], [24].
46
NCM G.04.10:2015
13.78 În caz de necesitate de a menţine presiunea prescrisă a gazelor pentru centralele termice, trebuie
să se prevadă instalaţii de reglare a gazelor (IRG), amplasate nemijlocit în centrala termică, sau staţii
de reglare a presiunii gazelor (SRPG) pe platforma centralei termice.
13.79 Productivitatea IRG şi a SRPG pentru centralele termice, care utilizează gaze în calitate de com-
bustibil de bază, trebuie să se calculeze reieşind din consumul maxim de gaze de către toate cazanele
de lucru; pentru centralele termice care funcţionează pe gaze doar sezonier – reieşind din consumul de
gaze în regimul dat.
13.80 La IRG (SRPG) trebuie să se prevadă două linii de reductibilitate la fiecare cazan cu capacitatea
termică pe unitate de 30 MW şi mai mult.
Pentru centrale termice cu cazane de capacitate termică cu unitate instalată sub 30 MW, trebuie să se
prevadă câte o linie de reducere pentru fiecare 30 MW de capacitate termică sumară a cazanelor.
13.81 Pentru centrale termice de prima categorie şi capacitatea termică sumară sub 30 MW trebuie să
se prevadă două linii de reducere, dintre care una de rezervă.
13.82 Pentru centralele termice destinate să funcţioneze numai pe combustibil gazos şi cu o capacitate
termică sumară instalată sub 30 MW, admisia gazelor de la IRG (PRG) trebuie să se prevadă prin două
conducte pentru centralele termice de prima categorie şi printr-o singură conductă pentru centrale ter-
mice de categoria a doua.
13.84 Selectarea materialelor pentru accesoriile conductelor pentru combustibilul gazos în încăperile
centralei termice, de regulă, trebuie adoptată reieşind din condiţiile climaterice şi presiunea gazelor.
13.86 Utilizarea conductei de gaze în calitate de construcţie, care preia vreo sarcină de la orice alte
construcţii sau instalaţii nu se admite.
13.87 Conform cerinţelor NCM G.05.01 la conducta de admisie a gazelor spre centrala termice trebuie
să se prevadă un dispozitiv de închidere cu flanşă izolantă pe peretele exterior al clădirii la înălţimea nu
mai mare de 1,8 m.
Pe conducta de gaze comună din incinta centralei termice fără prezenţa permanentă a personalului de
deservire, trebuie de prevăzut o supapă cu închidere rapidă.
13.89 Arzătoarele de gaze ale cazanelor trebuie să fie dotate cu dispozitive de închidere şi control în
conformitate cu GOST 21204 şi NRS 35-04-09.
13.90 Selectarea materialului conductelor, accesoriilor şi determinarea locurilor de instalare ale aces-
tora trebuie să se execute în conformitate cu NCM G.05.01.
13.91 Instalarea conductelor de gaze nemijlocit în canalele de gaze, de aer şi de aerisire nu se admite.
13.92 Nu se permite de a transfera cazanele pentru arderea gazelor lichefiate în centralele termice în
stare de exploatare, în care nivelul duşumelei se află mai jos de cît nivelul teritoriului, aderent nemijlocit
încăperilor centralei termice.
47
NCM G.04.10:2015
14.2 La evacuarea manuală a cenuşii şi zgurii buncărele trebuie să fie dotate cu acomodări pentru
turnarea cenuşii şi zgurii cu apă în buncăre sau vagonete. În cazul dat, sub buncăre trebuie să fie
obligatoriu amenajate încăperi de izolare pentru montarea vagonetelor.
Încăperile trebuie să fie cu uşi etanş închise, ventilaţie şi iluminare corespunzătoare, iar uşile încăperii
– închise cu geamuri cu diametrul nu mai puţin de 50 mm din sticlă incasabilă.
Dirijarea zăvorului buncărului şi turnarea zgurii, este necesar de efectuat de la o distanţă inofensivă
pentru personalul de deservire.
La evacuarea manuală a zgurii în vagonete, părţile inferioare ale buncărelor pentru zgură trebuie să fie
amplasate la distanţă de la nivelul duşumelei, încît sub zăvorul buncărului înălţimea să nu fie mai mică
de 1,9 m, la transportarea mecanizată zăvorul buncărului trebuie să se afle 0,5 m mai sus de vagonetă.
Lăţimea trecerii în încăperea pentru zgură trebuie să fie nu mai mică de cît lăţimea alicată pentru vago-
netă, mărită cu 0,7 m din fiecare parte. Reducerea lăţimii se admite numai în trecerile între coloanele
fundamentului cazanelor şi clădirilor.
În cazul în care cenuşa şi zgura se scoate din focar direct pe palierul de lucru, în centrala termică în
locul unde a fost scos şi turnate resturile de ardere trebuie să fie amenajată ventilaţie prin aspiraţie.
14.3 Îndepărtarea şi depozitarea cenuşii şi a zgurii, de regulă, trebuie să se prevadă în comun. Înde-
părtarea separată a cenuşii şi zgurii se efectuează în dependenţă de existenţa consumatorului şi de
cerinţele acestuia.
14.4 Complexul tehnologic de prelucrare şi utilizare a cenuşii şi a zgurii se poate amplasa atât pe plat-
forma centralei termice, cît şi la locul de depozitare a lor.
14.5 Sistemele de transportare a cenuşii şi a zgurii în perimetrul platformei centralei termice pot fi me-
canice, pneumatice, hidraulice sau combinate. Selectarea sistemului de îndepărtare a cenuşii şi a zgurii
se realizează prin compararea parametrilor tehnico-economici ai variantelor.
14.6 Sistemele mecanice de transport a cenuşii şi zgurii se prevăd, de regulă, pentru centrale termice
cu cazane, dotate cu focare de ardere în straturi.
14.7 La proiectarea sistemului comun (pentru toată centrala termică) de transportare mecanică a cenuşii
şi a zgurii cu funcţiune continuă, trebuie să se prevadă mecanisme de rezervă.
14.9 Pentru îndepărtarea cenuşii şi zgurii cu o masă totală de 150 kg/h din centrale termice, trebuie să
se utilizeze transportul de monoşină sau autoîncărcătoarele containerelor acumulatoare, transportarea
în vagonete de cale ferată cu ecartament îngust, instalaţii de screpere, benzi rulante.
48
NCM G.04.10:2015
14.10 Pentru sistemele mecanice cu funcţiune periodică de transportare, trebuie să se utilizeze scre-
pere, schipuri şi alte dispozitive de ridicat, iar pentru transportarea continuă – transportoare cu cablu şi
discuri, transportoare cu raclete şi transportoare cu bandă.
14.11 Atunci când pentru transportarea zgurii se utilizează transportoare cu bandă, temperatura zgurii
nu trebuie să fie mai mare de 80 оС.
14.13 Transportoarele cu raclete se pot utiliza atât în sistemele "uscate" de îndepărtare a cenuşii şi a
zgurii, cît şi în cele "ude".
14.14 Transportoarele cu raclete se pot instala în rigole nevizitabile, ale căror construcţie trebuie să
asigure posibilitatea de examinare şi reparare a subansamblurilor transportorului.
14.15 Pentru transportarea pneumatică a cenuşii şi zgurii de la cazane către staţia de descărcare, tre-
buie să se utilizeze un sistem de aspiraţie. Totodată distanţa de transportare nu trebuie să depăşească
200 m.
Atunci când distanţa de transportare nu depăşeşte 1000 m, pentru transportarea pneumatică a cenuşii
şi zgurii de la staţia de descărcare până la platforma de descărcare, trebuie să se utilizeze un sistem
de refulare.
14.18 Regimul de lucru al sistemului de transport pneumatic se prevede a fi periodic, iar productivitatea
sistemului rezultă din condiţia ca durata de lucru să constituie 4-5 ore în tură fără a ţine cont de timpul
necesar pentru comutare.
14.19 Pentru mărunţirea zgurii debitate în sistemul pneumatic cu vid, sub buncărele cu zgură ale caza-
nelor trebuie să se prevadă concasoare:
- concasoare cu două valţuri şi cu dinţi – pentru mărunţirea zgurii slabe şi puţin aglutinate cu dimensiu-
nile iniţiale maxime ale bucăţilor de până la 100 mm, obţinute la arderea cărbunilor cu temperatură
înaltă de topire a cenuşii în camerele focare;
- concasoare cu trei valţuri şi cu dinţi – pentru mărunţirea zgurii cu duritate mecanică slabă şi dimensiuni
ale bucăţilor de la mai mult de 100 mm până la 400 mm, a zgurilor cu duritate mecanică sporită şi
fracţii neomogene.
14.20 Temperatura zgurii destinate mărunţirii nu trebuie să fie mai mare de 600 oС.
49
NCM G.04.10:2015
14.21 Pentru conductele pneumatice trebuie să se utilizeze ţevi din oţel slab aliat de marca 14ХГС. În
anexa F se indică grosimea minimă a pereţilor în funcţie de diametrul ţevilor utilizate.
14.22 Conductele pneumatice trebuie să fie sudate, iar conectarea dispozitivelor şi a armăturii se admite
a se executa în flanşă.
14.23 Instalarea conductelor pneumatice în încăperile centralei termice, trebuie să fie prevăzute deasu-
pra podelei şi cu poduri trecătoare. Distanţa minimală de la partea de jos a ţevii pînă la podea trebuie
să constituie 1,5 din diametrul ţevii, dar nu mai puţin de 150 mm.
14.24 Asamblarea pieselor şi elementelor conductei pneumatice trebuie să se execute prin sudare.
Unghiul pantei ramificaţiei nu trebuie să depăşească 30 о. Totodată segmentul de ţeavă în partea opusă
a încastrării ramificaţiei trebuie să fie consolidat printr-un guseu de rigidizare, unit cu ţeavă prin supra-
punere.
14.25 Pentru revizia tehnică şi curăţirea conductelor pneumatice trebuie să se prevadă guri sau dopuri
de control.
14.26 În calitate de armătură de închidere, pe sectoarele verticale ale conductelor pneumatice trebuie
să se monteze robinete cu cep.
14.27 Sectoarele conductelor pneumatice cu temperatura de peste 40 оС, trebuie să fie protejate cu
plase. Termoizolarea conductelor pneumatice nu se admite.
14.28 Separarea cenuşii şi a zgurii de aerul transportat în instalaţiile de vid ale transportului pneumatic,
trebuie să se efectueze în camere de depunere cu inerţie.
Viteza maximă a aerului nu trebuie să depăşească 0,15 m/s. Rezistenţa aerodinamică a camerei de
depunere trebuie să constituie 100-150 Pа.
Capacitatea de lucru a camerei trebuie să asigure funcţionarea continuă a sistemului timp de 45 min.
14.29 Sub camerele de depunere trebuie să se prevadă buncăre colectoare, confecţionate din metal
sau beton armat.
14.30 Sistemele hidraulice de îndepărtare a cenuşii şi a zgurii trebuie de prevăzut în următoarele cazuri:
- asigurare cu surse de apă;
- lipsa utilizării industriale a cenuşii şi a zgurii;
- imposibilitatea organizării depozitării uscate a cenuşii şi a zgurii;
- raţionalitatea ecologică de instalare a captatoarelor de zgură „umede”;
- distanţe considerabile de la centrala termică pînă la platforma de depozitare.
14.31 Atunci când în calitate de captatoare de cenuşă se utilizează filtre electrice, trebuie să se aplice
un sistem pneumohidraulic de îndepărtare a cenuşii, în care cenuşa de sub captatorul de cenuşă se
transportă prin sisteme pneumatice în buncărul industrial, iar din acesta – prin canale hidraulice de
cădere liberă – la staţia de pompare.
14.32 În cazuri de îndepărtare solidă a zgurii canalele de zgură trebuie să aibă o pantă de cel puţin
0,015, iar în cazul îndepărtării lichide – nu mai puţin de 0,018. Canalele de cenuşă trebuie să aibă o
pantă nu mai mică de 0,01.
De regulă, canalele trebuie să fie confecţionate din beton armat, feţuite cu plăci turnate şi închise la
nivelul podelei cu plăci demontabile.
50
NCM G.04.10:2015
15 Automatizarea
Cerinţe generale
15.1 În proiectele centralelor termice trebuie să se prevadă protecţia instalaţiilor (automatizarea securi-
tăţii), semnalizarea, reglajul automat, controlul, părţile componente ale sistemului automatizat de dirijare
cu procesele tehnologice (SAD PT) a centralei termice.
15.3 În încăperile centralelor termice trebuie să se prevadă tablouri de comandă centrale (TCC) şi locale
(TCL). TCC trebuiesc amplasate într-o încăpere izolată a postului central de comandă (PCC). La ela-
borarea SAD PT panourile de alimentare a traductoarelor de nivel inferior şi controlerele trebuie instalate
în apropierea instalaţiilor tehnologice, iar mijloacele de reflectare vizuală, de înregistrare şi control (ni-
velul superior al SAD PT) – în încăperile PCC în corespundere cu pct. 15.62 al prezentul Normativ.
15.4 Nu se admite amplasarea încăperilor TCC sub spaţiile cu procese tehnologice umede, sub cabinele
de duş, grupurile sanitare, camerele de ventilare cu încălzirea aerului cu apă fierbinte sau abur, precum
şi sub conducte cu medii agresive (acizi, baze).
Înălţimea încăperii TCC trebuie să fie nu mai mică de 3,5 m (se admite diminuarea locală a înălţimii
până la 3,0 m).
15.5 La centralele termice cu cazane de abur cu presiunea de 1,4 МPа şi mai sus sau cu cazane de
apă fierbinte la temperatura de 150 оС şi mai mult trebuie să se prevadă un laborator pentru verificarea
şi profilaxia mijloacelor de automatizare. Se admite de a nu înfiinţa laboratoare pentru centralele termice
ale întreprinderilor, care dispun de laborator central.
15.6 La utilizarea în timpul proiectării centralelor termice a utilajelor de bază şi auxiliare de import, afară
de cerinţele prezentului capitol, este necesar de îndeplinit cerinţele specifice ale uzinelor (firmelor) –
producătoare în vederea asigurării protecţiei, semnalizării, reglării controlului automat, expuse în in-
strucţiunile de montaj şi exploatare.
Protecţia utilajelor
15.7 Cazanele cu ardere în secţii pentru toate tipurile de combustibil şi cu focare mecanice pentru com-
bustibil solid trebuie să fie dotate cu automatizare de securitate.
15.8 Pentru cazanele de abur, care funcţionează pe combustibil gazos şi lichid, indiferent de presiunea
aburului si de capacitatea lui, trebuie de prevăzut dispozitive de întrerupere automată a debitării com-
bustibilului la arzătoare în următoarele cazuri:
- creşterea sau scăderea presiunii combustibilului gazos pînă la arzătoare;
- scăderea presiunii combustibilului lichid pînă la arzătoare după dispozitivul de reglare;
- scăderea rarefierii şi/sau creşterea presiunii în focar;
- scăderea presiunii aerului în faţa arzătoarelor cu alimentare forţată a aerului;
- stingerea flamelor arzătoarelor, ale căror deconectare pe durata funcţionării cazanului nu se admite;
- creşterea presiunii aburului în timpul funcţionării centralei termice;
- creşterea sau scăderea nivelului apei în tambur;
- dispariţia tensiunii în circuitele de siguranţă;
- defectarea circuitelor de protecţie.
15.9 Pentru cazanele de apă fierbinte, la arderea combustibilului gazos şi lichid, trebuie de prevăzut
dispozitive de întrerupere automată a debitării combustibilului la arzătoare în următoarele cazuri:
- creşterea sau scăderea presiunii combustibilului gazos pînă la arzătoare;
- scăderea presiunii combustibilului lichid pînă la arzătoare după armătura de reglare;
- scăderea presiunii aerului pînă la arzătoare cu alimentare forţată a aerului;
51
NCM G.04.10:2015
15.10 Pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte cu ardere în cameră a combustibilului solid trebuie de
prevăzut dispozitive de întrerupere automată a debitării combustibilului la arzătoare în următoarele ca-
zuri:
- scăderea presiunii aerului după ventilatorul de insuflare;
- scăderea rarefierii în focar;
- stingerea flăcărilor;
- ridicarea sau scăderea nivelului de apă în tambur;
- dispariţia presiunii în scopul protecţiei circuitelor defectate de securitate automată.
15.11 Pentru cazane de abur cu focare de ardere ale combustibilului solid mecanizate şi stratificate
trebuie să fie prevăzute dispozitive, care ar deconecta automat instalaţiile şi mecanismele de tiraj forţat,
ce alimentează focarul cu combustibil, în caz de:
- scădere a presiunii aerului sub grătar;
- reducere sau scădere a nivelului apei în tambur;
- dispariţie a presiunii în circuitele de protecţie (numai pentru cazane de categoria a doua);
- creşterea presiunii în cazan.
15.12 Pentru cazanele de apă fierbinte cu focare mecanizate stratificate şi focare de cameră pentru
arderea combustibilului solid, trebuie să fie prevăzute dispozitive, care ar deconecta automat instalaţiile
şi mecanismele de tiraj forţat, ce alimentează focarele cu combustibil, în caz de:
- ridicare a temperaturii apei la ieşirea din cazan;
- ridicării sau reducerii presiunii apei la ieşirea din cazan;
- reducerii consumului de apă prin cazan;
- reducerii rarefierii în focar;
- scăderii presiunii aerului sub grătar sau după ventilatoarele de insuflare.
NOTA - pentru cazane cu temperatura apei 115 оС şi mai joasă se admite de a nu se prevedea deconectarea automată a insta-
laţiilor şi mecanismelor cu tiraj forţat, ce alimentează cu combustibil arzătoarele, la scăderea presiunii apei după cazan şi scăderea
presiunii aerului după grătar sau după ventilatoarele de insuflare.
15.13 Pentru instalaţiile cu abur de contrapresiune, destinate pentru producerea energiei electrice şi
termice pentru necesităţile centralei termice, trebuie de prevăzut dispozitive, care ar deconecta debitul
aburului la turbină şi generator de la reţeaua 0,4 kV în caz de:
- creştere a presiunii aburului la intrare;
- creştere a temperaturii aburului la intrare;
- creştere a presiunii aburului la ieşire;
- scădere a presiunii uleiului tehnic;
- creştere a temperaturii uleiului tehnic;
- creştere a frecvenţei de rotire a rotorului turbinei;
- deconectare accidentală prin buton.
52
NCM G.04.10:2015
amestec de aer, gaze şi praf după moară. Pentru toţi combustibilii, cu excepţia antracitului şi semian-
tracitului, este necesar de prevăzut telecomandă pentru supapă pe conducta de abur spre conducta
de aer şi gaze până la moară;
- deconectarea automată a morii şi sistarea debitului în aceasta a agentului de uscare la atingerea
temperaturii limitei doi de amestec de aer, gaze şi praf după moară (pentru sistemul cu buncărul in-
dustrial).
15.15 Pentru încălzitoarele de apă de presiune înaltă (ÎAPÎ), trebuie de prevăzut conectarea şi deco-
nectarea automată ale acestora prin conducta derivată, la creşterea accidentală a nivelului de conden-
sat în ÎAPÎ.
15.17 Pentru recipientele acumulatoare ale sistemelor de alimentare cu energie termică, trebuie de
prevăzut deconectarea automată a pompelor de debit a apei în acestea şi închiderea automată a vanei
(sau a altui dispozitiv de închidere cu acţionare electrică) pe conducta de deversare de recirculare, în
caz de imposibilitate de ridicare a nivelului în recipiente.
15.19 Necesitatea condiţiilor suplimentare de protecţie se stabilesc corespunzător datelor uzinelor pro-
ducătoare de utilaje.
Semnalizarea
15.20 În centrala termică trebuie de prevăzut semnalizare optică şi sonoră în caz de:
- oprire a cazanului;
- oprire accidentală a instalaţiei turbinei;
- declanşare a protecţiei;
- colmatare a filtrului de ulei a instalaţiei turbinei;
- colmatare a sitei de abur a instalaţiei turbinei;
- scădere a temperaturii şi a presiunii combustibilului lichid în conducta comună spre cazane;
- scădere a presiunii aerului în canalul comun sau conductele de aer;
- prezenţa flăcărei la arzătoarele, dotate cu dispozitive de închidere;
- prezenţa flăcării la dispozitivul de aprindere;
- incendiu în încălzitorul de aer;
- declanşare a instalaţiei automate de „sprijin suplimentar” al jetului de praf de cărbune;
- declanşare a protecţiei, prevăzute în pct. 15.9 şi pct. 15.10 ale prezentul Normativ;
- creştere a temperaturii în conducta de gaze până la sistemele de epurare a gazelor;
- creştere şi scădere a temperaturii combustibilului lichid în recipiente;
- creştere a temperaturii rulmenţilor motoarelor electrice şi a utilajului tehnologic (la solicitarea uzinelor
producătoare);
- creştere a temperaturii în recipientul apei de lucru a sistemului de dezaerare în vid;
- creştere a temperaturii amestecului de gaze, aer şi praf după moară sau separator;
- creştere a temperaturii apei spre filtrele de anioni;
- creştere a temperaturii apei răcite după turnul de răcire sistemului închis al ciclului curat de evacuare
a zgurii şi cenuşii;
- reducere a rarefierii în conductele de gaze după sistemele de purificare a gazelor;
- creştere sau scădere a presiunii combustibilului gazos în conducta comună de gaze spre cazane;
- scădere a presiunii apei în fiecare magistrală de alimentare;
- scădere a presiunii (depresiune) în degazor;
- scădere şi creştere a presiunii apei în conducta de apă retur a reţelei de căldură;
- creştere a presiunii aerului în faţa separatorului de picături;
- creştere şi scădere a consumului de apă spre decantor;
- creştere a nivelului în separatorul şi compactorul de şlam al decantorului;
- scădere a nivelului în buncărul de combustibil brut (pentru sistemul cu injectare directă);
- scădere şi creştere a nivelului în buncărele de praf;
53
NCM G.04.10:2015
- creştere a nivelului de cărbune în pâlniile principale ale blocurilor de turnare în sistemele de alimentare
cu combustibil;
- creştere a nivelului superior în bateria de cicloane şi ciclonul de praf;
- deviere a nivelului superior şi inferior în buncărul de colectare a zgurii;
- creştere a nivelului în gropile de drenaj;
- creştere şi scădere a nivelului apei în recipiente (degazoare, acumulatoare, sisteme de alimentare cu
apă caldă menajeră, condensatoare, sisteme de tratare chimică a apei decantate; ciclul reversibil de
alimentare cu apă epurată, încălzită şi răcită a sistemului reversibil de îndepărtare al zgurii şi cenuşii;
apelor cu şlam, şlamului şi a apei epurate de alimentare cu combustibil; sistemelor de utilizare a apelor
reziduale etc.), precum şi creşterea şi scăderea soluţiilor reagenţilor în măsurători la sistemele auto-
matizate de tratare chimică a apei;
- creştere şi scădere a nivelului combustibilului lichid în recipiente;
- scădere a valorii pH în apa tratată (schemele de tratare chimice a apei cu acidulare) şi creşterea valorii
pH (în schemele cu alcalinizare);
- sistare a alimentării morii cu combustibil din buncărul cu combustibil brut (pentru sistemul de măcinat
cărbuni cu injectare directă);
- lipsă a tensiunii la branşamentele de alimentare de lucru şi de rezervă;
- defectare a utilajelor tuturor sistemelor şi instalaţiilor centralelor termice.
15.22 În centralele termice indiferent de tipul de combustibil de ardere, trebuie să fie instalate aparate
de control al conţinutului de oxid de carbon în încăpere.
Reglarea automată
15.24 Reglarea proceselor de ardere trebuie de prevăzut pentru cazane cu focare cu camere pentru
arderea combustibilului solid, gazos şi lichid, inclusiv şi pentru cazane de rezervă, precum şi pentru
cazane cu focare mecanizate stratificate, cu focare de fierbere a stratului şi de turbionare, care permit
automatizarea funcţionării acestora.
15.25 Reglarea automată a centralelor termice, care funcţionează fără prezenţa permanentă a perso-
nalului de deservire, trebuie să prevadă funcţionarea automată a utilajului de bază şi cel secundar al
centralei termice în dependenţă de parametrii programaţi de funcţionare şi luând în vedere instalaţiile
automate ale consumului de energie termică. Punerea în funcţiune a cazanelor în caz de deconectare
accidentală trebuie efectuată după remedierea manuală a deranjamentelor.
15.26 Pentru cazane de abur trebuie de prevăzut reglarea automatizată a alimentării cu apă. La presi-
unea aburului sub 0,07 МPa se admite reglarea manuală.
15.27 Pentru cazane de abur cu presiunea de peste 0,07 МPа trebuie de prevăzut reglarea automată
a suflării neîntrerupte a secţiunii de sare.
15.28 Pentru cazane de încălzit apă la cerinţa uzinei producătoare, trebuie de prevăzut reglarea de
temperatură a apei la intrare în cazan în exerciţiul funcţiunii cazanului pe combustibil gazos şi la ieşire
din cazan, în exerciţiul funcţiunii cazanului pe combustibil lichid.
54
NCM G.04.10:2015
15.30 Pentru instalaţiile de măcinat cărbuni cu buncăr intermediar de praf, trebuie de prevăzut regula-
toare:
- de încărcare a morilor cu combustibil;
- de presiune (rarefiere) a reagentului uscat până la moară (la cerinţa uzinei producătoare a cazanului);
- de temperatură a amestecului de aer şi praf după moară (pentru toate tipurile de combustibil, cu ex-
cepţia antracitului).
15.31 La aplicarea schemei de măcinat cărbuni cu injectare directă a prafului în focarul cazanului, tre-
buie de prevăzut regulatoare:
- de consum al aerului primar în mori;
- de temperatură a amestecului de praf şi aer după moară (pentru toate tipurile de combustibil, cu ex-
cepţia antracitului).
15.32 Pentru degazoare de presiune atmosferică şi înaltă trebuie de prevăzut reglarea nivelului şi a
presiunii în recipient. La conectarea în paralel a câtorva degazoare cu aceeaşi presiune a aburului tre-
buie de prevăzut regulatoare comune.
15.34 Pentru instalaţiile de reducţie trebuie de prevăzut reglarea presiunii, pentru instalaţiile de răcire –
a temperaturii, pentru instalaţiile de răcire şi de reducţie – a presiunii şi temperaturii aburului.
15.35 Pentru încălzitoarele cu abur şi apă este necesar de prevăzut reglarea nivelului condensatului.
15.36 Pe conductele comune de combustibil spre cazane trebuie de prevăzut regulatoare de presiune
a combustibilului gazos şi lichid.
15.38 În centralele termice trebuie de prevăzut reglarea presiunii statice şi a cantităţii de apă, debitate
în reţeaua centralizată de alimentare cu energie termică, cu menţinerea constantă a temperaturii date
a agentului termic indiferent de temperatura aerului atmosferic (reglare cantitativă).
15.39 În conductele circulare de alimentare cu apă caldă menajeră şi în conductele retur ale reţelelor
termice, trebuie de prevăzut menţinerea automată a presiunii apei.
15.40 În centrala termică cu cazane de abur cu presiunea aburului 0,07 МPа şi mai mult, trebuie de
prevăzut reglarea presiunii apei în magistrala de alimentare în faţa cazanelor.
15.41 Necesitatea reglării parametrilor, neindicaţi în compartimentul dat, se determină de către uzinele
producătoare de utilaje tehnologice.
Supravegherea
15.42 Pentru cazanele cu presiunea aburului până la 0,07 МPа, cazanele de încălzit apă cu temperatura
apei până la 115 oС, trebuie de prevăzut reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- presiunea aburului în tambur (colectorul de abur);
- temperatura apei în conducta comună până la cazanele de încălzit apă şi la ieşire din fiecare cazan
(până la armătura de închidere);
- presiunea apei la ieşire din cazanul de încălzit apă;
- temperatura gazelor de fum după cazan;
- temperatura aerului în conducta comună de aer în faţă cazanelor;
55
NCM G.04.10:2015
- presiunea combustibilului lichid în faţa arzătoarelor, după ultimul dispozitiv de deconectare (în direcţia
gazelor);
- presiunea aerului după dispozitivul de reglare;
- rarefierii în focar;
- rarefierii după cazan;
- conţinutul oxigenului în gazele de evacuare (analizator de gaze portativ).
15.43 Pentru cazanele de abur cu presiunea aburului peste 0,07 МPа şi productivitatea sub 4 t/h trebuie
de prevăzut aparate indicatoare, livrate în complet cu cazanele şi instalaţiile pentru arzătoare, şi în caz
de necesitate, captatori în baza sarcinei tehnice pentru SAD, reflectarea vizuală a parametrilor pe mo-
nitorul SAD PT:
- temperatura şi presiunea apei de alimentare (în magistrala comună până la cazane);
- temperatura gazelor de fum după cazan şi economizor;
- temperatura apei de alimentare (după economizor);
- presiunea aburului şi nivelul de apă în tambur;
- presiunea aerului după ventilatorul de insuflare şi grilaj;
- presiunea aburului în faţa injectorului de păcură;
- rarefierea în focar;
- rarefierea după cazan în faţa aspiratorului de fum (aparat portativ);
- presiunea combustibilului lichid în faţa injectorului;
- presiunea combustibilului gazos în faţa arzătorului după ultimul dispozitiv de deconectare (în sensul
gazului);
- conţinutul oxigenului în gazele de evacuare (analizator de gaz portativ);
- curentul motorului electric al aspiratorului de fum (pentru centralele termice de categoria întîi de fiabi-
litate în vederea livrării căldurii şi motoarelor electrice cu reglare prin frecvenţă).
15.44 Pentru cazanele de abur cu presiunea aburului peste 0,07 МPа şi productivitatea de la 4 până la
30 t/h, trebuie de prevăzut aparate indicatoare, livrate în complect cu cazanele și instalaţiile pentru
arzătoare, şi în caz de necessitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD pentru
reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- temperatura aburului după preîncălzitorul de abur până la dispozitivul principal de închidere a aburului
(pentru cazanele cu productivitatea de peste 20 t/h – dispozitiv indicator şi înregistrator);
- temperatura apei de alimentare după economizor;
- temperatura gazelor de fum pînă şi după economizor;
- temperatura aerului după ventilatorul de insuflare, până şi după calorifer şi preîncălzitor de aer;
- presiunea aburului în tambur în volumul de abur al corpului cazanului ignitubular (pentru cazanele cu
debitul peste 10 t/h, dispozitiv indicator şi înregistrator);
- presiunea aburului supraîncălzit până la dispozitivul principal de închidere a aburului (pentru cazanele
cu debitul peste 10 t/h - dispozitivul indicator şi înregistrator);
- presiunea aburului la injectoarele de păcură;
- presiunea apei de alimentare în faţa organului de reglare;
- presiunea apei de alimentare la intrarea în economizor după organul de reglare;
- presiunea aerului după ventilatorul de insuflare şi după fiecare organ de reglare pentru cazanele, care
dispun de zone de insuflare, în faţa arzătoarelor după organele de reglare şi a lansatoarelor pneuma-
tice;
- presiunea combustibilului lichid în faţa arzătoarelor după organele de reglare;
- presiunea combustibilului gazos în faţa fiecărui arzător până şi după dispozitivul de deconectare (în
direcţia gazelor);
- rarefierea în focar;
- rarefierea în faţa aspiratorului de fum şi utilizatorului termic;
- consumul de abur de la cazan (dispozitivul înregistrator);
- consumul de combustibil gazos şi lichid în total pentru centrala termică şi pentru fiecare cazan (dispo-
zitiv înregistrator pe conducta comună);
- conţinutul de oxigen în gazele de evacuare (analizator de gaz staţionar);
- curentul motorului electric al aspiratorului de fum.
15.45 Pentru cazanele de abur cu presiunea aburului peste 0,07 МPа şi productivitatea mai mare de
30 t/h trebuie de prevăzut aparate indicatoare, livrate în complet cu cazanele şi dispozitivele de ardere,
iar în caz de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD pentru reflectarea
vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
56
NCM G.04.10:2015
- temperaturii aburului după supraîncălzitorul de abur până la dispozitivul principal de închidere a abu-
rului (dispozitivul de înregistrare şi indicare);
- temperaturii aburului până şi după răcitorul de abur;
- temperaturii apei de alimentare până şi după economizor;
- temperaturii gazelor de ardere pînă şi după fiecare treaptă a economizorului, preîncălzitorului de aer
şi utilizatorului termic (dispozitivul înregistrator şi indicator);
- temperaturii aerului până şi după preîncălzitorul de aer;
- temperaturii amestecului de aer şi praf în faţa arzătoarelor la transportarea prafului cu aer fierbinte;
- temperaturii stratului pentru focarul stratului de fierbere;
- presiunii aburului în tambur (dispozitivul înregistrator şi indicator);
- presiunii aburului supraîncălzit până la dispozitivul principal de închidere a aburului (dispozitivul de
înregistrare şi indicare);
- presiunii apei de alimentare în faţa armăturii de reglare;
- presiunii aburului în faţa injectoarelor de păcură;
- presiunii apei de alimentare la intrarea în economizor după armătura de reglare;
- presiunii aerului după ventilatorul de insuflare şi după fiecare organ de reglare pentru cazane, care
dispun de zone de insuflare, în faţa arzătoarelor după organele de reglare şi a lansatoarelor pneuma-
tice;
- presiunii combustibilului lichid în faţa arzătoarelor după armătura de reglare;
- presiunii combustibilului gazos în faţa fiecărui arzător după ultimul dispozitiv de deconectare (în di-
recţia gazelor);
- rarefierii în arzător;
- rarefierii în faţa economizorului şi în faţa preîncălzitorului de aer;
- presiunii (rarefierii) în faţa aspiratorului de fum şi a utilizatorului termic;
- consumului de abur de la cazan (dispozitivul înregistrator);
- consumului de combustibil lichid şi gazos pe cazan (dispozitivul înregistrator);
- consumul de apă pentru alimentarea cazanului (dispozitivul de înregistrare şi indicare);
- conţinutului de oxigen în gazele de evacuare (dispozitivul de înregistrare şi indicare);
- fumigenităţii (pentru cazanele cu praf de cărbune);
- conţinutului de sare a apei din cazan;
- nivelului de apă în tamburul cazanului. La distanţa de la palierul, de pe care se supraveghează nivelul
apei, pînă la axa tamburului nu mai mult de 6 m sau vizibilitate scăzută a aparatelor de indicare a apei
în tamburul cazanului trebuie de prevăzut suplimentar două indicatoare de scădere a nivelului; unul
din indicatoare trebuie să fie înregistrator;
- nivelului stratului pentru focarul stratului de fierbere;
- curentului motorului electric al aspiratorului de fum.
15.46 Pentru cazanele de apă fierbinte cu temperatura apei mai mare de 115 оС, trebuie de prevăzut
aparate indicatoare, livrate în complet cu cazanele şi dispozitivele de ardere, iar în caz de necesitate,
captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD, pentru reflectarea vizuală a parametrilor pe
monitorul SAD PT:
- temperaturii apei la intrare în cazan (dispozitivul de înregistrare şi indicare cu menţinerea temperaturii
constante a apei);
- temperaturii apei la ieşire din cazan până la armătura de închidere (dispozitivul de înregistrare şi indi-
care);
- temperaturii aerului până şi după preîncălzitorul de aer;
- temperaturii gazelor de fum după cazan şi utilizator termic;
- presiunii apei la intrare în cazan după armătura de închidere;
- presiunii apei la ieşire din cazan până la armătura de închidere;
- presiunii aerului după ventilatorul de insuflare şi după fiecare organ de reglare pentru cazane, care
dispun de zone de insuflare, în faţa arzătoarelor după organele de reglare şi a lansatoarelor pneuma-
tice;
- presiunii combustibilului lichid în faţa arzătoarelor după armătura de reglare;
- presiunii combustibilului lichid în faţa fiecărui arzător după ultimul dispozitiv de deconectare (în direcţia
gazelor);
- rarefierii în arzător;
- presiunii (rarefierii) în faţa aspiratorului de fum şi utilizatorului termic;
- consumului de apă după cazan (dispozitivul de înregistrare şi indicare);
- consumului de combustibil lichid şi gazos (dispozitivul de înregistrare şi indicare);
57
NCM G.04.10:2015
15.47 Pentru sistemele de măcinat cărbuni trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de nece-
sitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD pentru reflectarea vizuală a parametrilor
pe monitorull SAD PT:
- temperaturii prafului în buncăr, în nu mai puţin decât 4 zone (pentru toate tipurile de combustibil, cu
excepţia antracitului şi semiantracitului);
- temperaturii agentului de uscare în faţa morii sau instalaţiei pentru uscare (cu excepţia sistemei cu
insuflare directă a prafului, care funcţionează cu aer);
- temperaturii amestecului de praf, aer şi gaze după moară sau separator (pentru cărbunele brun, căr-
bunele bogat în materii volatile şi cu flacără lungă - dispozitiv înregistrator);
- temperaturii în faţa ventilatorului de moară pentru instalaţiile cu buncăre industriale (pentru toate tipu-
rile de combustibil, cu excepţia antracitului şi semiantracitului, cărbunelui slab, cărbunilor de echibas-
tus şi kuzneţk ai mărcilor ОС, 2СС);
- temperaturii amestecului de aer şi praf în faţa arzătoarelor la debitul prafului cu aer fierbinte;
- temperaturii agentului de uscare;
- presiunii în faţa instalaţiei de uscare sau a morii, în faţă şi după ventilatorul de moară;
- consumului agentului de uscare, debitat în morile cu ciocan şi cu rotaţie medie;
- nivelului de praf în buncăr;
- rezistenţei (saltului de presiune) morilor cu tambur şi bile şi cu rotaţie medie;
- saltului de presiune (rezistenţă);
- curentului motoarelor electrice ale morilor, ventilatoarelor aerului de moară şi de aer primar, ventilato-
rului de aer fierbinte, aspiratoarelor de fum al suplimentelor de gaze în sistemul de praf, alimentatorului
cu combustibil brut şi cu praf.
15.48 În conducta de gaze după cazan, economizor, preîncălzitor de aer, în faţa aspiratorului de fum
trebuie de prevăzut un tub de prelevare a gazelor pentru analiza gazelor de ardere.
15.49 În proiect trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate, captatoare de tran-
smitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- temperaturii apei în magistralele de alimentare (numai cu instalarea preîncălzi-toarelor de înaltă pre-
siune);
- temperaturii combustibilului lichid la intrare în centrala termică;
- presiunii apei în magistralele de alimentare;
- presiunii combustibilului lichid şi gazos în magistrale în faţa cazanului;
- presiunii combustibilului gazos între armătura de închidere pe by-passul IRG (PRG);
- presiunii apei până şi după camerele de epurare în sistemele de alimentare cu energie termică.
15.50 În proiect trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate, traductori de transmi-
tere în baza sarcinei tehnice a SAD pentru înregistrarea şi reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul
SAD PT:
- temperaturii aburului încălzit în conducta comună de abur pentru consumatori;
- temperaturii apei de adaos;
- temperaturii apei în conductele de alimentare şi reversibile ale sistemelor de alimentare cu energie
termică;
- temperaturii condensatului returnat;
- temperaturii apei iniţiale;
- presiunii aburului în conducta comună de abur pentru consumatori;
- presiunii apei în conductele de alimentare şi reversibile ale sistemelor de alimentare cu energie ter-
mică;
- presiunii şi temperaturii gazelor în conducta comună de gaze la intrare în centrala termică şi PRG;
- consumului apei iniţiale (sau aparatul totalizator);
- consumului apei în fiecare conductă de alimentare (sau calorimetru) a sistemului de alimentare cu
energie termică (sau aparat totalizator);
- consumului apei în fiecare conductă reversibilă (sau calorimetru) a sistemului de alimentare cu energie
termică sau consumul de adaos (sau aparat totalizator);
58
NCM G.04.10:2015
15.51 Pentru instalaţiile de dezaerare trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate,
captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor pe mo-
nitorul SAD PT:
- temperaturii apei în recipiente;
- temperaturii apei, debitate în degazor;
- presiunii aburului în degazoarele de presiune atmosferică şi mărită (dispozitiv înregistrator şi indica-
tor);
- rarefierii în degazoare cu vid cu capacitatea recipientului nu mai mult de 3 m3 (dispozitiv de înregistrare
şi indicare);
- nivelului apei în recipiente.
15.52 Pentru instalaţiile de pompe trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate,
captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor pe mo-
nitorul SAD PT:
- presiunii la racordurile de aspiraţie şi de presiune la toate pompele;
- presiunii aburului în faţa şi după pompele de alimentare de abur.
15.53 În instalaţiile schimbătoarelor de căldură trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de
necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parame-
trilor pe monitorul SAD PT:
- temperaturii mediului încălzit şi care se încălzeşte până şi după fiecare preîncălzitor;
- temperaturii condensatului după răcitorii de condensat;
- presiunii mediului de încălzit în conducta comună până la schimbătorii de căldură şi după fiecare
schimbător de căldură;
- presiunii mediului de încălzire spre schimbătoarele de căldură.
15.54 Pentru instalaţiile de tratare chimică a apei (cu excepţia parametrilor, indicaţi în pct. 15.52 şi
pct. 15.53) trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate, captatoare de transmitere
în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- temperaturii apei spre filtrele cu anioni;
- temperaturii soluţiei după ejectorul de sare;
- temperaturii apei spre epurator;
- presiunii apei iniţiale;
- presiunii apei până şi după fiecare filtru;
- presiunii aerului în magistrală spre instalaţia de tratare chimică a apei;
- presiunii apei în ejectoare;
- consumului apei pentru tratarea chimică a apei (aparat totalizator sau dispozitiv înregistrator);
- consumului apei pentru fiecare filtru cu ioni şi fiecare filtru de epurare;
- consumului apei pentru afânarea filtrelor;
- consumului apei pentru fiecare ejector de soluţie de regenerare;
- consumului apei pentru fiecare epurator;
- nivelului în recipiente al apei plate, epurate, dedurizate şi desalinizate, în recipientele cu soluţii de
reactivi, rezervoarele cu reactivi de neutralizare, rezervoarele cu condensat;
- nivelului şlamului în epurator;
- valorii pН a apei după epurare;
- valorii pН a apei după acidulare şi alcalinizare;
- conductibilităţii electrice a apelor de evacuare de la filtre şi a soluţiilor utilizate după rezervoarele-
regeneratoare (în schemele de utilizare a apelor reziduale);
- concentraţii (conductibilităţii electrice) a soluţiilor de regenerare.
15.55 Pentru instalaţiile de alimentare cu combustibil lichid (cu excepţia aparatelor, indicate în pct. 15.52
şi pct. 15.53), trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de necesitate, captatoare de transmi-
tere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- temperaturii combustibilului lichid în fiecare rezervor;
59
NCM G.04.10:2015
15.56 Pentru instalaţiile de recepţie şi introducere a suplimentelor lichide trebuie de prevăzut aparate
indicatoare, iar în caz de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu re-
flectarea vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT a temperaturii suplimentelor în rezervor.
15.57 Pentru instalaţiile de reducţie, răcire şi de răcire prin destindere trebuie de prevăzut aparate indi-
catoare, iar în caz de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea
vizuală a parametrilor pe monitorul SAD PT:
- temperaturii aburului supraîncălzit în conducta de abur de admisiune;
- temperaturii aburului răcit;
- presiunii aburului în conducta de abur de admisiune;
- presiunii aburului reductibil;
- presiunii apei răcite.
15.58 Pentru sistemele de evacuare pneumatică a zgurii trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în
caz de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a
parametrilor pe vizualizatorul SAD PT:
- temperaturii apei în faţă şi după pompele de vid;
- presiunii aburului spre instalaţia de ejecţie de vid;
- rarefierii în conducta de aer între camera de decantare şi instalaţia prin vid;
- rarefierii la ieşire din instalaţia de vid până la armătura de închidere;
- rarefierii aerului până la pompele de vid;
- saltului de presiuni pe diafragma aerului până la pompele de vid;
- presiunii apei după pompele de nămol cu ejector de apă;
- presiunii în conducte a mediului de la staţia de deshidratare şi înspre staţia de deshidratare.
15.59 Pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz
de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a para-
metrilor pe monitorul SAD PT a nivelului de apă în rezervoare-acumulatoare.
15.60 Pentru sistemele de captare a zgurii trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz de nece-
sitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a parametrilor
pe monitorul SAD PT:
- temperaturii gazelor de ardere în faţa sistemului;
- rarefierii în conductele de gaze până şi după sisteme.
15.61 Pentru sistemele de alimentare cu combustibil trebuie de prevăzut aparate indicatoare, iar în caz
de necesitate, captatoare de transmitere în baza sarcinei tehnice a SAD cu reflectarea vizuală a para-
metrilor pe monitorul SAD PT:
- productivităţii transportorului în faţa galeriei deasupra buncărului;
- presiunii aerului în faţă şi după separatorul de picături;
- presiunii apei spre separatorul de picături.
15.62 Sistemele SAD PT ale centralei termice trebuie să fie elaborate de către organizaţiile specializate
conform cerințelor [29] și [30] și în corespudnmere cu sarcina tehnică, executată conform [31].
16.2 Proiectarea capitolului instalaţiilor electrotehnice, care produc energie electrică pentru necesităţile
centralei termice, şi/sau transmiterea în reţea trebuie efectuată în corespundere cu [3], [4] conform
pct. 4.10.
60
NCM G.04.10:2015
16.3 Încăperile centralei termice trebuie să fie asigurate cu iluminare naturală, iar pe timp de noapte –
iluminare electrică.
Locurile, unde din motive tehnice este imposibil de asigurat cu iluminare naturală, trebuie să dispună
de iluminare electrică. Iluminarea trebuie să corespundă NCM C 04.02.
16.4 Iluminarea de lucru şi avarie, utilajele electrice şi circuitele de legare la pămînt ale acestora trebuie
să corespundă NAI.
16.5 În încăperile centralelor termice la înălţimea corpurilor de iluminat pentru iluminare generală dea-
supra duşumelei sau palierilor de deservire pînă la 2,5 m, trebuie să fie instalate corpuri de iluminat,
construcţia cărora trebuie să excludă posibilitatea accesului la lămpi fără utilizarea sculelor (şurubelniţe,
cleşte plat, cheilor pentru piuliţe sau chei speciale etc.), cu introducerea în corpul de iluminat a conduc-
torului electric în ţevi metalice, manşoane din metal sau furtuni de protecţie. Fără toate acestea se
admite pentru alimentare corpuri de iluminat cu lămpi incandescente cu tensiunea sub 42 V.
Pentru alimentarea corpurilor de iluminat staţionar locale cu lămpi incandescente, trebuie să fie utilizată
tensiunea sub 42 V.
La efectuarea lucrărilor în cazane şi canalele de fum trebuie utilizate corpuri de iluminat manuale cu
tensiunea sub 12 V.
16.7 Motoarele electrice de reţea şi alimentare a pompelor în centralele termice, care produc în calitate
de agent termic apă cu temperatura peste 115 °С, precum şi pompele de alimentare (în cazul lipsei
pompei de alimentare cu dispozitiv de acţionare cu abur) indifferent de categoria centralei termice, ca
sursă de livrare a energiei termice, precum şi toate centralele termice pe bază de combustibil solid,
indiferent de caracteristicele agentului termic, se atribuie în dependenţă de condiţiile de alimentare cu
energie electrică la categoria întîi.
16.8 Instalaţiile de distribuire a tensiunii de 6 şi 10 kV pentru instalaţiile centralelor termice trebuie să fie
executate în nu mai puţin de două secţii.
16.9 Staţiile de transformatoare pentru centralele termice trebuie utilate cu nu mai puţin de două tran-
sformatoare.
În centralele termice de categoria doi conform pct. 4.9 pentru alimentarea receptorilor electrici 0,4 kV
ale cazanelor, se admite aplicarea staţiilor de transformare cu un singur transformator în cazul prezenţei
rezervei centralizate şi posibilităţii substituirii transformatorului defectat pe parcursul a cel mult 24 h.
16.10 Pentru motoarele electrice ale pompelor din reţea, de alimentare, recirculare, apă fierbinte, ali-
mentare cu apă, a mecanismelor de tracţiune-purjare, transportatoarelor de cărbune şi instalaţiilor de
măcinare cu diferite sarcini, trebuie de prevăzut dispozitive reglate prin frecvenţă, iar pentru putere de
30 kW şi mai mult – dispozitive de demarare lină.
61
NCM G.04.10:2015
16.11 Selectarea gradului de protecţie a mantalei motoarelor electrice, aparaturei de demarare, apara-
telor de dirijare, corpurilor de iluminat, selectarea reţelei electrice trebuie de efectuat conform cerinţelor
NAI în dependenţă de caracteristicile încăperilor (zonelor) centralelor termice corespunzător mediului,
determinat în anexa A cu luarea în considerare a următoarelor cerinţe suplimentare:
- la conectarea turbogeneratoarelor la tensiunea de 0,4 kV, utilajele instalaţiilor de tratare a apei, staţii-
lor de pompare şi instalaţiilor de reglare a gazelor în încăperea comună cu cazanele, selectarea
gradului de protecţie a mantalelor utilajelor electrice şi selectarea rețelei electrice se efectuează co-
respunzător caracteristicilor mediului halei de cazane.
Pentru încăperile utilajelor Diesel, pompelor de păcură şi de alimentare cu combustibil, utilate cu sisteme
de deritecare umedă, selectarea gradului de protecţie a mantalelor utilajelor electrice şi reţelei electrice
se efectuează corespunzător acţiunii jetului de apă şi pătrunderii prafului.
16.13 Trebuie de prevăzut blocarea motoarelor electrice a pompelor aspiratoare de fum, ventilatoarelor
pentru purjare şi mecanismelor pentru alimentarea cu combustibil a cazanului.
Blocarea motoarelor electrice ale mecanismelor cazanelor cu focare manuale stratificate nu se prevăd.
16.14 Conectarea automată de rezervă (CAR) a pompelor de alimentare, reţelelor de alimentare supli-
mentară, alimentare cu apă caldă menajeră, alimentare cu combustibil lichid, trebuie să fie prevăzute
în caz de deconectare avariată a pompei în funcţiune sau scădere a presiunii în conducta de după
pompă.
Pentru centralele termice de categoria a doua cu cazanele de abur cu presiunea aburului sub 0,07 MPa
şi cazanele de apă fierbinte cu temperatura apei sub 115 °С cu prezenţa permanentă a personalului de
deservire, conectarea automată de rezervă a pompelor nu trebuie prevăzută, concomitent este necesar
de prevăzut semnalizarea de avarie de deconectare a pompelor.
16.15 Necesitatea CAR a pompelor, neindicate în pct.16.14 a prezentul Normativ, se determină în con-
formitate cu schema proceselor tehnologice adoptată.
16.16 Pornirea motoarelor electrice din reţea şi a pompelor de adaos trebuie efectuată în cazul în care
armătura de închidere este închisă pe racordul de presiune a pompei. Concomitent este necesar blo-
cajul motoarelor electrice ale pompei şi a zăvorului cu dispozitiv de acţionare electrică.
În cazul instalării DRF sau DPL, efectuarea blocajului motorului electric al pompei şi a armăturii de
închidere nu se prevede.
16.17 La funcţionarea staţiilor de pompare a combustibilului lichid fără prezenţa permanentă a perso-
nalului de deservire, trebuie de prevăzut deconectarea de la distanţă cu PCC a pompelor de debit a
combustibilului a centralei termice, iar la funcţionarea staţiilor de pompare cu personal permanent de
deservire – dirijarea de la distanţă cu dispozitiv de închidere pe racordul conductei de combustibil lichid
în centrala termică.
62
NCM G.04.10:2015
16.18 În centralele termice trebuie de prevăzut iluminare de avarie. Corpurile de iluminat pentru ilumi-
nare de avarie trebuie să fie conectate la o sursă de alimentare independentă sau să se comuteze la
aceasta în cazul deconectării iluminării principale.
16.19 În cazul lipsei surselor de alimentare independente în sistemul de alimentare cu energie electrică
se acceptă utilizarea dispozitivelor de iluminat manuale cu acumulator sau cu elemente uscate.
16.21 Protecţia împotriva trăsnetelor a clădirilor şi edificiilor centralei termice trebuie efectuată în cores-
pundere cu РД 34.21.122 şi [20].
16.22 Încăperile panourilor staţiilor de dirijare, instalaţiilor de distribuţie cu tensiunea 6, 10 кV, staţiilor
de transformare, precum şi turbogeneratoarele, nu trebuie să fie amplasate sub încăperile cu procese
tehnologice umede, sub camerele de duş, încăperile sanitare, camerele de ventilare cu încălzirea aeru-
lui cu apă fierbinte, sub conductele cu substanţe agresive (baze, acizi), precum şi sub încăperile, care
dispun de instalaţii de spălare (încăperile de debit al combustibilului).
Telecomunicaţie şi semnalizare
16.24 Pentru dirijarea operativă a centralei termice cu puterea de peste 3 MW este necesar de prevăzut
următoarele tipuri de legătură:
- legătura telefonică operativă pentru dispeceri (LTOD);
- legătura de comandă-localizare (LCL);
- legătura telefonică urbană (LTU);
- radioficare;
- instalaţie cu ceasornic electric primar.
16.25 Pentru asigurarea LTOD în încăperea PCC este necesar de instalat un pupitru.
16.26 Alimentarea LTOD trebuie efectuată de la două surse independente. În lipsa surselor de alimen-
tare independente, LTOD trebuie să fie conectată la linii independente una de alta, începând de la
panoul substaţiei, sau în caz de prezenţă doar a unui branşament a clădirii, începând de la acest
branşament.
16.27 În încăperea PCC, pentru LCL trebuie de prevăzut un difuzor de legătură principal şi difuzor de
legătură în toate clădirile independente ale centralei termice şi în locurile posibile de aflare a personalului
în blocul principal.
16.28 Aparatajul LTU este necesar de a fi instalat în încăperile conducătorului centralei termice, PCC,
postului de comandă de alimentare cu combustibil, pazei antiincendiare şi în alte încăperi în caz de
argumentare a necesităţii acestuia.
16.29 În încăperea PCC trebuie de prevăzut instalarea pentru radiotranslare, iar în toate încăperile unde
este posibilă aflarea personalului de deservire şi pe teritoriul centralei termice – difuzoare abonate fără
regulator.
16.30 Pentru informarea timpului unic în centrala termică cu puterea calorică de peste 5 MW, trebuie
de prevăzut instalarea ceasornicului electric primar pe tot traseul de deservire.
16.31 În centralele termice, care funcţionează fără personal de deservire permanent, trebuie să fie pre-
văzută posibilitatea trasării semnalelor (sonore şi optice) la punctul de dispecerat:
63
NCM G.04.10:2015
17 Încălzire şi ventilaţie
17.1 Încăperea, unde sunt amplasate cazanele, încăperea pentru cenuşă, precum şi toate încăperile
secundare şi sociale, trebuie să fie dotate cu ventilaţie naturală şi artificială, precum şi în caz de nece-
sitate, cu încălzire.
Ventilaţia centralei termice trebuie să asigure evacuarea gazelor nocive, prafului, alimentarea cu aer şi
menţinerea următoarelor condiţii de temperaturi:
- nu mai jos de 12 °С – iarna în zona de aflare permanentă a personalului de deservire;
- 18 °С – în zona de amplasare a panourilor;
- 15 °С – la staţiile de pompare;
- 5 °С – la instalaţiile închise de descărcare şi în încăperile fără personal permanent de deservire;
- 10 °С – în încăperile de concasare.
17.3 Condiţiile microclimaterice la locurile de muncă în încăperile de producţie ale centralei termice
trebuie adoptate în corespundere cu Normele sanitare şi Regulile în vigoare, reieşind din categoria de
lucrări la nivel de cheltuieli de energie în corespundere cu anexa A.
17.4 La proiectarea sistemelor de încălzire şi ventilaţie a centralelor termice temperaturile de calcul ale
aerului în încăperile centralei termice în perioada rece a anului, trebuie de acceptat conform anexei A.
În centralele termice, care funcţionează fără prezenţa permanentă a personalului de deservire, tempe-
ratura de calcul în încăperi se acceptă nu mai jos de +5 oС în perioada rece a anului. În perioada caldă
a anului în centralele termice, care funcţionează fără prezenţa permanentă a personalului de deservire,
precum şi în încăperile posturilor centrale de comandă a centralelor termice, temperatura de calcul a
aerului trebuie să fie nu mai mare decît temperatura, care asigură funcţionarea normală a aparatelor de
măsurare şi control şi a automaticii.
17.5 În încăperile halelor centralelor termice şi a instalaţiilor de tratare a apei, se admite proiectarea
încălzirii atât cu aer, cît şi a sistemelor cu aparate de încălzire locală.
17.6 Temperaturile limită la suprafeţele aparatelor de încălzire în încăperi, unde sînt posibile degajările
prafului de cărbune, nu trebuie să depăşească 130 оС. În aceste încăperi trebuie de prevăzut aparate
de încălzire cu suprafeţe netede, de regulă, şubere din ţevi netede.
17.7 În încăperile electrice şi în încăperile TCC pe sistemele de încălzire trebuie de instalat armătură
sudată de închidere şi de reglare. În calitate de aparate de încălzire trebuie de prevăzut şubere sau
convectoare cu capetele ţevilor netede sudate.
17.8 Galeriile transportoarelor cu bandă, încăperile instalaţiilor de concasare, precum şi partea subte-
rană a dispozitivelor de descărcare, trebuie să fie utilate cu sistem de încălzire pentru menţinerea în
acestea a temperaturilor în corespundere cu prevederile anexei A. Galeriile benzilor rulante, care li-
vrează combustibil la depozit pentru raioanele cu temperaturi de calcul al aerului de minus 20 °С şi mai
rece, trebuie să fie căptuşite cu încălzire pentru menţinerea în acestea a temperaturei nu mai jos de
10 °С, iar în celelalte raioane ele nu trebuie să se încălzească.
17.9 La calculul sistemului de încălzire a conductei de debit al combustibilului, trebuie de luat în consi-
deraţie consumul de căldură pentru încălzirea vagoanelor de cale ferată şi a combustibilului.
64
NCM G.04.10:2015
17.11 Schimbul de aer calculat pentru centralele termice trebuie să fie determinat luând în consideraţie
degajările de căldură de la conducte şi utilaje, precum şi consumul de aer, necesar pentru ardere, la
prelevarea acestuia din încăpere. Concomitent, ciclul schimbului de aer, trebuie să fie de nu mai puţin
de o dată pe oră.
17.12 Pentru încăperile, care dispun de surplusuri de căldură, trebuie să fie prevăzută ventilaţia natu-
rală. În caz de imposibilitate de asigurare a schimbului de aer din contul ventilaţiei naturale, trebuie de
proiectat ventilaţie cu activare mecanică. Schemele de ventilaţie, metodele de debit şi evacuare a ae-
rului trebuie de proiectat conform СНиП 2.04.05 şi în conformitate cu anexa G.
17.13 La proiectarea aportului natural de aer în hala centralei termice, în perioada rece şi de trecere a
anului, canalele de aport ale aerului trebuie să fie amplasate după cazane în partea superioară a încă-
perii.
În perioada caldă, aportul natural de aer trebuie de efectuat prin canale, amplasate de preferinţă în zona
de lucru, atât în partea frontală a cazanelor, cît şi după cazane.
17.14 Pentru încăperile staţiilor de pompare a combustibilului lichid, trebuie de prevăzut schimbul de
aer pe oră înzecit cu evacuarea a 2/3 din volumul de aer din zona inferioară şi 1/3 din zona superioară.
17.15 La proiectarea ventilaţiei încăperilor centralelor termice, utilizatoare de combustibil solid, trebuie
de prevăzut epurarea aerului, evacuat de instalaţiile de aspirare înainte de evacuare în atmosferă.
17.16 Instalaţiile de desprăfuire trebuie de prevăzut separate pentru fiecare bandă de transportor cu o
lungime minimală a conductei de aeraj.
17.17 Instalaţiile de aspirare în încăperile deasupra buncărelor, trebuie de proiectat reieşind din con-
diţiile de îmbinare într-un sistem a câte 4-6 aspiraţii.
În schema cu colectoare, cantitatea de aspiraţii nu se limitează. Întru prevenirea depunerii prafului tre-
buie de prevăzut colectoare cu direcţionare verticală.
17.18 Întru prevenirea depunerii prafului de cărbune, zgură şi şlam în conductele de aer, acestea trebuie
să fie pozate vertical sau înclinate sub un unghi faţă de orizontală nu mai mic de 45 о, în caz de praf de
cărbune, cenuşă, zgură.
17.20 Pulvocaptoarele umede, trebuie să fie instalate în încăperi cu temperatura interioară în perioada
rece a anului nu mai joasă de cât +5 оС.
17.21 Toate utilajele de ventilare şi conductele de aer trebuie să fie legate la pămînt.
65
NCM G.04.10:2015
18.1 La proiectarea alimentării cu apă a centralelor termice trebuie de ghidat de СНиП 2.04.01 şi
СНиП 2.04.02.
18.2 Pentru centralele termice în dependenţă de schema de alimentare cu apă a sectorului sau a între-
prinderii, trebuie de proiectat un sistem unificat de alimentare cu apă, pentru livrarea apei potabile şi
menajere, pentru necesităţi de producţie şi antiincendiare. Racordarea la sistemele separate cu desti-
naţie corespunzătoare se admite numai în cazul existenţei sistemelor analogice în locurile de amplasare
a centralei termice.
18.4 Pentru centralele termice cu cazane de apă caldă cu temperatura apei sub 115 °С pe conductele
de rezervă cu apă brută, racordate la conductele cu apă dedurizată sau condensat, precum şi la recipi-
entele de alimentare, se instalează două dispozitive de închidere şi un robinet de control între acestea.
Dispozitivele de închidere, trebuie să fie în poziţie închisă şi sigilate, robinetul de control trebuie să fie
deschis. Despre fiecare alimentare a cazanului cu apă brută, se notează în registrul de tratare a apei.
18.5 Pentru încăperile de alimentare cu combustibil şi hala centralei termice cu funcţionare pe bază de
combustibil solid şi lichid trebuie de prevăzut dereticarea umedă, care necesită instalarea robinetelor
pentru stropire cu diametrul de 25 mm, lungimea furtunului pentru stropit trebuie acceptată ca
20 - 40 m.
18.6 La determinarea consumului de apă diurn trebuie de luat în consideraţie dereticarea umedă a
încăperilor centralei termice şi a încăperilor încălzite de livrare a combustibilului reieşind din consumul
de 2 l pe 1 m2 de suprafaţă de duşumea şi de suprafaţă interioară de galerie, pe parcursul a unei ore
din 24.
La calculul de consum maximal al apei pe oră, trebuie de luat în consideraţie condiţiile de efectuare a
dereticării în perioada minimală de consum a apei în centrala termică.
18.7 Utilizarea apei potabile pentru necesităţile de producţie a centralei termice cu prezenţa reţelei de
apeducte tehnologice nu se admite.
18.8 În încăperile, prin care se pozează conductele de combustibil gazos şi lichid, trebuie de prevăzut
instalarea robinetelor de incendiu. Concomitent, robinetele de incendiu trebuie amplasate astfel, încât
consumul de irigare a fiecărui punct cu două jeturi de apă de incendiu să corespundă NCM E.03.02 în
dependenţă de înălţimea necesară a densităţii jetului de apă.
18.9 Trebuie de prevăzut copertine drencer în locurile de branşament ale galeriilor de transportoare cu
blocul central al centralei termice, ansamblurile de transvazare şi secţia de concasare. Dirijarea punerii
în funcţiune a copertinelor trebuie de prevăzut de la panoul de alimentare cu combustibil şi de dublat cu
butoane de pornire în locurile de instalare a copertinelor contra incendiilor.
18.10 Sistemele de stingere a incendiilor la depozitele de cărbune şi turbă trebuie de prevăzut în cores-
pundere cu cerinţele СНиП II-58.
18.11 Sistemele de stingere a incendiilor la depozitele de combustibil lichid trebuie prevăzute în cores-
pundere cu cerinţele NCM C.02.04.
18.12 Pentru centralele termice cu puterea calorică mai mare de 100 MW, conducta de apă interioară
anti incendiară trebuie prevăzută în corespundere cu cerinţele, prevăzute în СНиП II-58.
66
NCM G.04.10:2015
18.14 În centralele termice cu personal de deservire permanent trebuie de prevăzut havuzuri cu apă
potabilă sau automate cu apă gazată.
Canalizare
18.15 La proiectarea canalizării, trebuie de prevăzut curăţarea construcţiilor de epurare locale a apelor
uzate industriale, amestecurilor poluate mecanic etc.(de la decantoare şi filtre, instalaţii de curăţare a
apei preventiv, spălarea duşumelelor etc.), pînă la evacuarea în reţeaua de canalizare exterioară sau a
redicţiona apele uzate spre spaţiul de descărcare a zgurii şi cenuşii.
18.16 Apele utilizate până la vărsare în reţeaua de canalizare a apelor pluviale trebuie să fie epurate
până la concentraţia admisibilă.
Concentraţia de calcul a combustibilului lichid în apele pluviale uzate, trebuie să fie adoptată în cores-
pundere cu cerinţele NCM C.02.04.
18.17 Capacitatea de debit a reţelelor şi construcţiilor de canalizare a apelor de producţie pluviale tre-
buie să fie calculată în corespundere cu cerinţele NCM C.02.04.
19.1 În proiectele centralelor termice, trebuie de prevăzut cazane şi utilaje construcţia cărora trebuie să
fie calculată de către producător pentru instalarea care necesită calcularea gradului de seismicitate.
19.2 La pozarea conductelor tehnologice prin pereţi şi fundament nu se acceptă încastrarea rigidă a
conductelor. Dimensiunile orificiilor pentru trecerea conductelor, trebuie să asigure rostul nu mai mic de
10 mm, la prezenţa pământului sensibil la umezire rostul la înălţime trebuie să fie nu mai mic de 20
mm; astuparea rostului trebuie efectuată cu materiale elastice etanşe.
19.3 La racordurile de intrare şi ieşire a conductelor tehnologice din clădiri sau construcţii, în locurile de
racordare a conductelor la pompe, de cuplare a segmentelor de conductă verticale cu cele orizontale,
în locurile de schimbare bruscă a direcţiei traseului conductelor este necesar de prevăzut îmbinări, care
admit deplasările unghiulare şi longitudinale ale conductelor.
19.4 Pe sectoarele orizontale ale conductelor de gaze, la intrarea în clădirea centralei termice trebuie
de instalat traductor seismic, blocat cu supapă cu electromagnit, care deconectează debitul de gaze în
centrala termică la apariţia undelor seismice.
19.5 Întru evitarea pătrunderii apei în pământ, toate duşumelele centralelor termice trebuie să fie plani-
ficate cu o declivitate de 0,002 faţă de rigolele de beton prevăzute special.
19.7 La trasarea conductelor tehnologice prin pereţi şi fundament nu se admite încastrarea rigidă a
conductelor. Dimensiunile orificiilor pentru pozarea ţevilor, trebuie să asigure rostul nu mai mic de
20 mm, pe înălţime; astuparea rostului trebuie de efectuat din materiale elastice etanşe.
67
NCM G.04.10:2015
19.8 Planificarea construirii verticale a palierului trebuie de prevăzut astfel, încît golurile excavaţiilor şi
amplasarea solului săpat să nu provoace surpări şi tasări, încălcări al regimului de calcul a apelor frea-
tice, îmlăştinirea teritoriilor şi formarea straturilor de gheaţă superficială, modificarea direcţiei vînturilor
şi înzăpezirilor în direcţiile nefavorabile, formarea depunerilor mari de zăpadă pe comunicaţiile ingine-
reşti, construcţiile clădirilor şi edificiilor.
19.9 La proiectarea trecerilor şi drumurilor spre palierele cu sol tasat şi umflat, sau în cazurile în care
conform condiţiilor de planificare este imposibil de a executa rambleuri, trebuie de prevăzut înlocuirea
solurilor tasate şi umflate cu alte soluri netasate şi neumflate şi materiale. Gosimea stratului de sol
substituit trebuie să fie nu mai mică decît adîncimea de topire, determinată prin calcului termotehnic.
20.3 Centralele termice şi gropile pentru zgură şi cenuşă, construcţiile de epurare trebuie să fie am-
plasate pe terenuri cu destinaţie neagricolă sau inutilizabile pentru gospodăriile rurale.
În lipsa a astfel de terenuri pot fi selectate sectoare de bunuri agricole de calitate joasă, neîmpădurite
sau plantate cu arbuşti şi zone forestiere de mică valoare.
20.4 În cazuri excepţionale se admite amplasarea centralelor termice pe terenuri irigate şi desecate,
păşuni, sectoare de pământ, sădite cu plantaţii multianuale roditoare şi cu viţă de vie, precum şi pe
terenuri ocupate de bazine de apă, terenuri protejate şi alte fâşii forestiere. Concomitent retragerea
terenurilor susindicate, se admite numai în cazuri excepţionale în corespundere cu [10].
20.5 În componenţa proiectului centralei termice, trebuie să fie inclus un proiect de ameliorare a ter-
enurilor, atribuite pentru folosinţă temporară.
20.6 Amplasarea centralelor termice pe fâşiile (zonele) de litoral ale bazinelor de apă, se admite numai
cu coordonarea organelor de reglementare a folosinţei şi protecţiei apelor cu organul central al admi-
nistraţiei publice în domeniul mediului şi cu autoritatea centrală pentru sănătate în corespundere cu [11]
şi [30].
20.7 Pentru protecţia bazinelor de apă de diferite poluări a apelor uzate industrial, trebuie să fie
prevăzute instalaţii de epurare corespunzătoare, care să asigure respectarea normelor sanitaro-epide-
miologice, prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul [31].
20.8 Evacuarea apelor uzate în bazinele de apă trebuie să fie proiectată corespunzător „Regulilor de
protecţie a apelor de la suprafaţă de poluarea apelor uzate”şi să fie coordonate în modul stabilit cu
organele de reglementare a utilizării şi protecţiei apelor, supraveghere sanitară de stat şi Inspectoratul
de protecţie a rezervelor piscicole şi de reglare a pescuitului şi cu alte organe de resort.
20.9 La proiectarea centralelor termice, de regulă, trebuie de prevăzut utilizarea parţială sau completă
a sistemelor de recirculare de alimentare cu apă, utilizarea repetată a apelor uzate după un proces
tehnologic al apelor la alte instalaţii.
Reducerea cantităţii apelor uzate industriale este necesar de prevăzut din contul utilizării în procesul
tehnologic a utilajelor moderne şi a soluţiilor constructive raţionale.
68
NCM G.04.10:2015
La utilizarea în calitate de combustibil de bază a gazelor natural, se recomandă de aplicat utilaje pentru
arzătoare, care au emisie redusă a oxidului de azot.
Calculul de difuzie în atmosferă a substanţelor nocive trebuie de efectuat cu ajutorul programelor unifi-
cate referitor la calculul de poluare a atmosferei în construcţii locative.
20.12 Nivelul de zgomot şi vibraţie, care se răspândeşte în blocurile locative din apropierea funcţionării
a tuturor utilajelor centralelor termice, nu trebuie să depăşească valorile determinate de normele sani-
tare pentru durata diurnă.
20.13 Construcţiile de împrejmuire (pereţi, duşumea, tavan, ferestre, uşi, ober-lihturi, zăbrele de venti-
laţie etc.) trebuie să asigure reducerea zgomotului aerian, care se răspândeşte de la centrala termică
în blocurile locative, clădirile sociale şi industriale până la nivelurile, admise de normele sanitare.
21 Eficienţă energetică
21.1 În proiectele centralelor termice, trebuie să fie prezentaţi indicii de bază tehnico-economici, care
garantează argumentarea economică şi eficienţa energetică a sistemului de alimentare cu energie
termică în corespundere cu [5].
21.2 Selectarea, calculul şi elaborarea schemelor hidraulice de căldură a centralelor termice, trebuie
efectuată luând în consideraţie obţinerea coeficientului maxim al randamentului energetic al sistemului
de alimentare cu energie termică.
în care
o - coeficientul randamentului energetic al sistemului de alimentare cu energie termică;
1 - randamentul de calcul al utilajelor consumatoare de căldură ale sistemului de încălzire şi ventilaţie;
1 - coeficientul de eficacitate de reglare a consumului de căldură de către consumatori; valoarea aces-
tuia trebuie acceptată:
în sistemele de încălzire şi ventilaţie a clădirilor cu distribuţie individuală, în cazul în care cantitatea de
căldură produsă corespunde cantităţii de căldură consumată, 1 = 1;
pentru schemele de încălzire practice uzuale ale clădirilor 1 = 0,9;
2 - randamentul utilajelor, instalate în punctelor termice;
2 - coeficientul de eficacitate de reglare a energiei termice transformate în punctul termic şi de distri-
buire a acesteia între diferite sisteme (de încălzire, ventilaţie, condiţionare, alimentare cu apă cald
[menajer]); valoarea acestuia trebuie acceptată:
la reglarea cantitativ-calitativă a debitului de căldură 2 = 0,98;
la utilizarea unităţilor de elevatoare 2 = 0,9;
3 - coeficientul de calcul al pierderilor de căldură în reţelele termice, se determină prin metoda de
calcul în dependenţă de lungimea, diametrul conductelor, tipul de izolaţie, metoda de pozare;
3 - coeficientul de eficacitate de reglare a regimurilor hidrotermice în reţele termice, valoarea acestuia
trebuie acceptată:
la reglarea calitativă de debit a căldurii la sursă 3 = 0,9;
69
NCM G.04.10:2015
21.4 Pentru obţinerea valorii maximale a eficacităţii energetice pentru sistemul de alimentare cu energie
termică în centrala termică trebuie de implementat schema de reglare cantitativă pentru debitul de căl-
dură la temperatura constantă în conducta de aducţie şi în regim hidraulic cu funcţionare intermitentă,
iar în PTI– schema de reglare cantitativ-calitativă de consum al energiei termice în sistemele de încăl-
zire, ventilare, condiţionare, alimentare cu apă caldă menajeră. Întru asigurarea reglării cantitativ-cali-
tative trebuie de utilizat pompe de circulaţie-recirculare şi amestecătoare cu comandă de reglaj electric.
21.5 La determinarea metodei de reglare al agentului termic livrat, trebuie de reieşit din obţinerea valorii
maximale al randamentului energetic. Compararea variantelor urmează a fi efectuat în dependenţă de
cheltuielele investite, tarifele în vigoare din raionul de construcţie, calculele cheltuielelor de exploatare
ţinînd cont de cheltuielile de deservire tehnică.
21.6 În centrala termică trebuie să fie prevăzută evidenţa consumului de resurse energetice, inclusiv
pentru necesităţile proprii, evidenţa livrării energiei termice şi agentului termic consumatorilor.
21.7 La proiectul centralei termice trebuie să fie anexate indicatorii de calcul tehnico-economici, după
formula expusă în anexa H.
21.8 În centrala termică se efectuează reglajul de pornire şi regim ale utilajelor de bază şi secundare cu
elaborarea cărţilor de regim, indicatorii cărora se verifică periodic în termenii, stabiliţi de către organele
de supraveghere tehnică.
70
NCM G.04.10:2015
Anexa A
(informativă)
Tabelul A.1
Caracteristica în-
căperilor con-
form condiţiilor
Categoria
Gradul de atmosferice şi
preliminară Gradul de re-
pericol de clasificarea zo-
Denumirea încăperilor, clădirilor, edificii- a încăperi- zistenţă la foc a
Nr.cr. incendiu nelor cu grad de
lor lor clădiri- clădirilor, edifi-
pentru pericol explozie
lor, edificii- ciilor
proiectare şi incendiu şi cu
lor
pericol de incen-
diu în corespun-
dere cu NAI
1 2 3 4 5 6
1. Hala de cazane:
La funcţionarea cazanelor pe bază de
1.1 Г II, III СО С1 Normală
combustibil solid cu deservire manuală
La funcţionarea pe restul tipurilor de
1.2 combustibil, inclusiv cu focare mecani- Г II, III Normală
СО С1
zate
2. Încăperea de aspiratoare de fum Г II, III СОС1 Normală
3. Încăperea de degazoare Д II, III СОС1 Normală
4. Încăperea de tratare chimică a apei:
4.1 Încăperea de filtrare Д II, III СО С1 Umedă
Încăperea pentru curăţare prealabilă cu
4.2 Д II, III СО С1 Umedă
blocul de tratare a reagenţilor
Încăperea pentru rezervoare şi staţii de
4.3 pompe ale soluţiilor de reagenţi în me- Д II, III СО С1 Umedă
diu chimic activ
Încăperea pentru instalaţii de dialize
4.4 Д II, III СО С1 Umedă
electrice
4.5 Încăperi pentru depozitarea reagenţilor
Descărcarea şi depozitarea varului, co-
4.5.1 agulanţilor, sărurilor, carbonatului de Д II, III СО С1 Normală
sodiu, acizi şi baze în ambalaje ignifuge
Depozitarea fosfaţilor, carbonatului de Zone cu grad de
pericol de incen-
4.5.2 sodiu, poliacrilamidei în ambalaje com- В1 – В4 II, III СО С1 diu de categoria
bustibile П-IIa
Zone cu grad de
Depozite de cărbune sulfonat, cărbune pericol de incen-
4.5.3 В1 – В4 II, III СО С1 diu de categoria
activat, cocs, semicocs
П-IIa
5. Încăperi pentru panouri de comandă В1 - В4 II, III СО С1 Normală
6. Încăperi electrotehnice:
Încăpere pentru dispozitive de distribu-
ţie cu tensiunea până la 1 kV cu între-
6.1 rupătoare, care conţin 60 kg şi mai В1 – В4 II, III СО С1 Normală
puţin de ulei tehnic într-o unitate de uti-
laj
Încăpere pentru dispozitive de distri-
buţie cu tensiunea până la 1 кV cu în-
6.2 В1 – В4 II, III СО С1 Normală
trerupătoare, care conţin 60 kg şi mai
mult de ulei tehnic într-o unitate de utilaj
71
NCM G.04.10:2015
1 2 3 4 5 6
Încăpere anexată şi încorporată pentru
6.3 staţia de transformare prefabricată cu В1 – В4 II, III СО С1 Normală
transformatoare de ulei
Cameră anexată şi încorporată cu tran-
6.4 В1 – В4 II, III СО С1 Normală
sformator de ulei
Încăpere anexată şi încorporată cu in-
stalaţie pentru condensare cu masa
6.5 uleiului în fiecare, kg
până la 600 В1 – В4 II, III СО С1 Normală
mai mult de cît 600 В1 – В4 II, III СО С1 Normală
7. Încăperi şi edificii de aducţie a combustibilului solid:
Galeria deasupra buncărului, complexul Zone cu grad de
de presărare, secţia de concasare, dis- pericol de incen-
7.1 В II, III СО С1
pozitive închise de descărcare (re- diu de categoria
cepţie), încăperea troliurilor cu screpere П-IIa
Zone cu grad de
Secţii de concasare pentru turbă fre- pericol de explo-
7.2 Б II СО
zată zie de categoria
В-IIа
Zone cu grad de
Galerii de transportatoare ale combusti- pericol de incen-
7.3 В1 – В4 II, III СО С1 diu de categoria
bilului lichid
П-IIa
Zone cu grad de
Încăperi pentru instalaţii de deconge- pericol de incen-
7.4 В1 – В4 II, III СО С1 diu de categoria
lare a combustibilului solid
П-IIa
72
NCM G.04.10:2015
1 2 3 4 5
12. Dispozitive exterioare de recepţie-turnare Zone cu grad de
a lichidelor uşor inflamabile cu temperatura Бн II, III СОС1 pericol de explo-
de explozie de peste 28 оС zie В-Iг
Zone cu grad de
13. Dispozitive exterioare de recepţie-turnare pericol de ince-
Вн II, III СОС1 niu de categoria
a lichidelor combustibile
П-III
14. Încăperile posturilor de reglare a presiunii Zone cu grad de
gazelor (PGR) şi a depozitelor de gaze com- А II СО pericol de ex-
bustibile ploie В-Iа
15. Staţii de pompare:
Staţii de pompare pentru alimentarea cu
15.1. apă potabilă şi alimentare cu apă pentru Д II, III С1 С2 Umedă
stingerea incendiilor
15.2. Staţie de pompare a condensatului Д II, III С1 С2 Umedă
15.3. Staţie de pompare a apelor uzate Д II, III С1 С2 Umedă
16. Staţie de deshidratare mecanică Д II, III С1 С2 Umedă
17. Atelier de reparaţie (excepţie de turnare,
Д II, III СОС1 Normală
forjare şi sudură)
18. Depozit de materiale В1 – В4 II, III СО С1 Normală
NOTE:
1. Numărul admisibil de etaje şi palierul etajului clădirii (edificiului) în limitele tronsonului antifoc, trebuie acceptat în conformitate
cu cerinţele expuse în NCM C.02.02, corespunzător categoriei şi gradului de rezistenţă la foc a clădirii.
2. În raioanele greu accesibile, îndepărtate de la baza de construcţie, centralele termice cu puterea calorică sub 3,0 MW se admit
a fi amplasate în clădirile cu gradul de rezistenţă la foc IV, cu puterea calorică peste 3,0 MW în clădirile cu gradul de rezistenţă
la foc IV cu limitare de suprafaţă a palierului etajului în conformitate cu NCM C.02.02 şi înălţimea clădirii sub 18 m.
3. În rubrica 3 este expusă categoria clădirii (încăperii) pentru proiect, care trebuie să fie confirmată prin calcul corespunzător
NCM E.03.04.
73
NCM G.04.10:2015
Anexa B
(normativă)
Tabelul B.1
NOTE:
1. Categoriile de lucrări pentru muncitorii unor sau altor sectoare de producere se atribuie de asemenea şi la personalul tehnic-
ingineresc şi de deservire a acestor sectoare de producere.
2. Încăperi pentru desprăfuirea salopetelor şi aspiraţie nu se prevăd. Desprăfuirea salopetelor trebuie prevăzută în dulapurile
pentru salopete cu aspirator de uz casnic. Încăperi pentru verificarea şi reîncărcarea respiratoarelor nu se prevăd. Pentru păs-
trarea respiratoarelor în vestiare trebuie de prevăzut dulapuri.
3. Pentru păstrarea diferitor tipuri de salopete trebuie de prevăzut în vestiarele comune dulapuri închise.
74
NCM G.04.10:2015
Anexa С
(informativă)
Diametrul convenţional al
100-125 150-175 200-250 300-350 400-450 500-600 700-800 900-1200
conductei de abur, Dc, mm
Diametrul convenţional
50 80 100 150 200 250 300 350
al locaşului, Dc, mm
Diametrul convenţional al conductei, Dc, mm 25-80 100-150 175-300 350-450 500-700 800-1200
Diametrul convenţional al conductelor de
15 20 25 32 40 50
aerisire, Dc, mm
Anexa D
(normativă)
Coeficientul de siguranţă la selectarea aspiratoarelor şi
ventilatoarelor de insuflare
Tabelul D.1
Coeficient de siguranţă
Putere calorică (pentru cazanele
după randament după presiune
de abur după randamentul echi-
valent), MW ventilatoare de
aspiratoare ventilatoare de insuflare aspiratoare
insuflare
Până la 17,5 1,1 1,1 1,2 1,2
Mai mult de cît 17,5 1,1 1,05 1,1 1,1
75
NCM G.04.10:2015
Anexa E
(informativă)
Tabelul E.1
NOTĂ - la reconstruirea centralelor termice cu utilizarea elementelor de construcţii şi a conductelor se admite derogarea de la
dimensiunile, indicate în tabelul dat.
Anexa F
(informativă)
Grosimea minimă a pereţilor conductelor pneumatice în dependenţă
de diametru
Tabelul F.1
76
NCM G.04.10:2015
Anexa G
(normativă)
Temperatura aerului în zona de lucru a încăperilor de producţie, sisteme
de ventilaţie, metode de alimentare şi evacuare a aerului
Tabelul G.1
77
NCM G.04.10:2015
Tabelul G.1(continuare)
Trebuie de prevăzut blocarea ventilatoarelor de aspiraţie cu dispozitive de evacuare a zgurii şi cenuşii pe parcursul descăr-
cării cenuşii şi zgurii.
78
NCM G.04.10:2015
Anexa H
(informativă)
Indicatorii tehnico-economici
Tabelul H.1
79
NCM G.04.10:2015
Bibliografie
80
NCM G.04.10:2015
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий нормативный документ в строительстве (далее «Норматив») следует соблюдать
при проектировании, строительстве, реконструкции, капитальном ремонте, расширении и техни-
ческом перевооружении котельных, работающих на любом виде топлива, с паровыми, водо-
грейными и пароводогрейными котлами, с давлением пара не более 3,9 МПа (40 кгс/см 2) вклю-
чительно и с температурой воды не более 200 °С, включая установки для комбинированной вы-
работки электроэнергии для собственных нужд.
В таблице 1.1 представлена область применения настоящего норматива при проектировании но-
вых и реконструируемых котельных.
1.3 Норматив не имеет обратного действия и не может применяться в контрольном порядке для
построенных котельных и котельных, строительство которых начато в период не менее одного
года после ввода в действие настоящего норматива по проектной документации, разработанной
в соответствии с указаниями ранее действующего NCM G.04.10.
81
NCM G.04.10:2015
Параметрытеплоносителя
№ Мощность, Видтоплива Вода Пар Примечание
Источник теплоснабжения
пп МВт Температура,оС Давление абсолютное, МПа
газ жидкое твердое <115 >115 <0,17 0,18 4,0
1 2 3 6 7 8 9 10 11 12 13
1 отдельно стоящие от 0,24 да да да да да да да
2 пристроенные к:
условия при-
2.1 - жилым зданиям до 3,0 да нет нет да нет нет нет
стройки***
- общественным, административным и условия при-
2.2 нн* да да да да нет да нет
бытовым зданиям** стройки****
2.3 - производственным зданиям нн* да да да да да да да
3 встроенные в:
3.1 - жилые здания нет
до 3,0 да да нет да нет да нет
не допускается
- общественные, административные и устанавливать в
3.2
бытовые здания** до 1,5 да да да да нет да нет подвалах при
работе на газе и
жидком топливе
мощность уточня-
3.3 - производственные здания нн* да да да да см. NRS да см. NRS ется по
NRS 35-03-59
* нн – не нормируется;
**не допускается проектирование к зданиям детских дошкольных и школьных учреждений, к лечебным и спальным корпусам больниц и поликлиник, к лечебным и
спальным корпусам санаториев и учреждений отдыха.
***не допускается примыкать к зданию со стороны входных подъездови участков стен с оконными проемами, где расстояние от внешней стены котельной до бли-
жайшего окна жилого помещения мене 4-х метров по горизонтали, а расстояние от перекрытия котельной до ближайшего окна жилого помещения менее 8 метров
по вертикали.
****не допускается примыкать со стороны фасада. Расстояние от стены котельной до ближайшего окна должно быть не мене 4-х метров по горизонтали, а от покры-
тия котельной до ближайшего окна - не менее 8 метров по вертикали.
82
NCM G.04.10:2015
2 Нормативные ссылки
NCM C.02.04-2006 Proiectarea depozitelor de petrol şi produse petroliere (СНиП 2.11.03-93 Склады
нефти и нефтепродуктов. Противопожарные нормы)
NCM E.03.05-2004 Instalaţii automate de stingere şi semnalizare a incendiilor. Normativ pentru proiec-
tare
83
NCM G.04.10:2015
GOST 20995-75 Котлы паровые стационарные давлением до 3,9 МПа. Показатели качества
питательной воды и пара
NRS 35-03-70:2005 Reguli de instalare şi exploatare inofensivă a conductelor de abur şi apă fierbinte
3 Термины и определения
В настоящем Нормативе применены следующие термины с соответствующими определениями:
3.1
теплоснабжение: комплекс систем, сооружений и устройств, предназначенный для выработки,
транспорта и распределения тепловой энергии в виде пара, перегретой или горячей воды для
нужд отопления, вентиляции, кондиционирования и горячего водоснабжения зданий различного
назначения, а также для производственных и технологических нужд промышленных предприя-
тий;
84
NCM G.04.10:2015
3.2
теплоснабжение централизованное: теплоснабжение крупного жилого массива, промышлен-
ного комплекса, объединенных общей тепловой сетью от одного или нескольких источников теп-
ловой энергии;
3.3
теплоснабжение децентрализованное: теплоснабжение одного потребителя от одного источ-
ника тепловой энергии;
3.4
котельная: комплекс зданий и сооружений с котельными установками и вспомогательным тех-
нологическим оборудованием, предназначенными для выработки тепловой энергии в целях теп-
лоснабжения;
3.5
котельная блочно-модульная: отдельно стоящая котельная, состоящая из блоков технологи-
ческого оборудования, размещенных в строительном модуле;
3.6
потребитель тепловой энергии: здание или сооружение любого назначения, потребляющее
тепловую энергию для целей отопления, вентиляции и горячего водоснабжения, производствен-
ное или технологическое оборудование, технологический процесс в котором происходит с по-
треблением пара, перегретой или горячей воды;
3.7
энергетическая эффективность системы теплоснабжения: показатель, характеризующий от-
ношение полезно используемой потребителем физической тепловой энергии сжигаемого топ-
лива (полезно используемый энергетический ресурс) по отношению к теплоте всего затраченного
топлива.
3.8
котельная установка: котел (котлоагрегат) совместно с горелочными, топочными тягодутье-
выми устройствами, механизмами для удаления продуктов горения и использования тепловой
энергии уходящих газов (экономайзерами, воздухоподогревателями и т.д.) и оснащенный сред-
ствами автоматического регулирования, контроля и сигнализации процесса выработки теплоно-
сителя заданных параметров;
3.9
система теплоснабжения закрытая: водяная система теплоснабжения, в которой вода, цирку-
лирующая в тепловой сети, используется только как теплоноситель и из сети не отбирается;
3.10
система теплоснабжения открытая: водяная система теплоснабжения, в которой вода, цирку-
лирующая в тепловой сети частично или полностью, отбирается из системы для нужд горячего
водоснабжения потребителей;
3.11
система распределения тепловой энергии: комплекс сооружений и технических устройств,
распределяющих тепловую энергию между потребителями;
3.12
система транспорта тепловой энергии: комплекс трубопроводов и сооружений на них, достав-
ляющих тепловую энергию к потребителю.
4 Общие положения
4.1 Состав разделов проектной документации и требования к их содержанию, а также порядок
согласования проектной документации должны соответствовать NCM A.07.02.
85
NCM G.04.10:2015
4.2 В соответствии с [1] и [2] вся проектная документация на строительство, расширение, техни-
ческое перевооружение и консервацию котельных подлежит обязательной экспертизе промыш-
ленной безопасности.
4.4 При проектировании котельных с паровыми и водогрейными котлами с давлением пара более
0,07 МПа (0,7 кгс/см2) и с температурой воды более 115 °С необходимо соблюдать соответству-
ющие нормы и правила в области промышленной безопасности, а также документы в области
стандартизации.
4.6 Проектирование котельных, для которых не определен в установленном порядке вид топ-
лива, не допускается.
Вид топлива и его классификация (основное, резервное или аварийное) определяется по согла-
сованию с региональными уполномоченными органами власти. Количество и способ доставки
необходимо согласовать с топливоснабжающими организациями.
4.9 Котельные по надежности отпуска тепловой энергии потребителям (согласно NCM G.04.07)
подразделяются на котельные первой и второй категории.
86
NCM G.04.10:2015
В водогрейных котельных, работающих на жидком и газообразном топливе, для этих целей до-
пускается использование газотурбинных, газопоршневых или дизельных установок.
4.11 Для теплоснабжения зданий и сооружений от блочно - модульных котельных следует преду-
сматривать возможность работы оборудования котельной без постоянно присутствующего пер-
сонала.
4.12 Расчетная тепловая мощность котельной определяется как сумма максимальных часовых
расходов тепловой энергии на отопление, вентиляцию и кондиционирование, средних часовых
расходов тепловой энергии на горячее водоснабжение и расходов тепловой энергии на техноло-
гические цели.
При определении расчетной тепловой мощности котельной должны учитываться также расходы
тепловой энергии на собственные нужды котельной, потери в котельной и в тепловых сетях с
учетом энергетической эффективности системы.
4.13 Расчетные расходы тепловой энергии на технологические цели следует принимать по зада-
нию на проектирование.
При выхода из строя одного котла независимо от категории котельной количество тепловой энер-
гии, отпускаемой потребителям второй категории, должно обеспечиваться в соответствии с тре-
бованиями NCM G.04.07.
87
NCM G.04.10:2015
4.18 Открытая установка оборудования возможна, если это допускается инструкциями заводов -
изготовителей и отвечает по шумовым характеристикам требованиям в NCM E.04.02, [7] и [8].
5.3 Выбор и отвод земельного участка для строительства котельной следует производить в со-
ответствии с проектами планировки и застройки городов, поселков и сельских населенных пунк-
тов, генеральными планами предприятий, схемами генеральных планов групп предприятий (про-
мышленных узлов) и схемами теплоснабжения этих объектов в порядке, установленном в [1].
88
NCM G.04.10:2015
Для котельных большой мощности, выполняющих функции тепловых станций, размеры земель-
ных участков должны определяться проектом.
5.4 Компоновка генерального плана котельной должна решаться с учетом подходов железных и
автомобильных дорог, выводов инженерных коммуникаций и наиболее рациональных техноло-
гических связей в увязке с генеральной схемой развития района (квартала, узла) и с учетом ар-
хитектурных требований.
5.7 При проектировании котельных следует предусматривать главный корпус котельной; при
необходимости может предусматриваться отдельно стоящее здание машинного зала для уста-
новки турбогенераторов, сооружения топливного хозяйства и золошлакоудаления, трансформа-
торную подстанцию, газорегуляторный пункт (ГРП), станцию сбора и перекачки конденсата, баки-
аккумуляторы горячего водоснабжения, здание водоподготовки и реагентного хозяйства.
5.9 Вне пределов площадки котельной допускается располагать разгрузочные устройства топли-
воподачи, топливные склады, мазутные хозяйства, станции сбора и перекачки конденсата, баки-
аккумуляторы горячего водоснабжения, насосные станции и резервуары противопожарного и пи-
тьевого водоснабжения, золошлакоотвалы с оформлением отводов земельных участков в уста-
новленном порядке.
5.10 Территория мазутного хозяйства должна иметь ограждение, если она располагается не на
территории промышленного предприятия.
89
NCM G.04.10:2015
5.15 Транспортирование шлака и золы к месту отвала должно производиться с учетом требова-
ний по охране окружающей среды согласно [10], [11], [12]. На золошлакоотвалах следует преду-
сматривать мероприятия по защите водоемов от выноса золы и шлака дождевыми и паводко-
выми водами, а также от ветровой эрозии.
5.16 Выбор схемы и системы транспортного обслуживания котельной следует выполнять со-
гласно СНиП 2.05.07 и на основании технико-экономического расчета, исходя из ее расчетной
производительности, места расположения котельной, очередности строительства и перспектив
расширения.
5.17 При железнодорожном обслуживании режим подачи подвижного состава под разгрузку (ве-
совая норма подачи, количество и размер ставок, продолжительность разгрузки, грузоподъем-
ность вагонов и цистерн) устанавливаются по согласованию со станцией примыкания.
При установлении весовой нормы подачи следует учитывать вместимость склада топлива ко-
тельной и склада реагентов для водоподготовки, рассчитанные в соответствии с разделами 13 и
12 настоящего Норматива.
5.18 Для котельных при доставке топлива или вывозе золы и шлака автомобильным транспортом
основной автомобильный въезд, связывающий площадку котельной с внешней сетью автомо-
бильных дорог, должен иметь две полосы движения или закольцованную дорогу.
5.21 Для перевозки жидкого топлива и золошлаковых отходов следует предусматривать специ-
альные автотранспортные средства.
6.3 Внешний вид, материалы и цвет наружных ограждающих конструкций котельных следует вы-
бирать, учитывая архитектурный облик расположенных вблизи зданий и сооружений.
90
NCM G.04.10:2015
6.5 Геометрические параметры зданий и сооружений, размеры пролетов, шагов колонн и высот
этажей должны соответствовать требованиям, приведенным в GOST 23838.
6.6 Высоту встроенных антресолей или площадок под оборудование следует принимать по тех-
нологическим требованиям и назначать их кратными 0,3 м.
6.8 Место установки котлов в производственных помещениях должно быть отделено от осталь-
ной части помещения несгораемыми перегородками по всей высоте котла, но не ниже 2 м, с
устройством дверей.
6.10 На каждом этаже помещения котельной должно быть не менее двух выходов, расположен-
ных в противоположных сторонах помещения. Допускается один выход, если площадь этажа ме-
нее 200 м2 и имеется второй эвакуационный выход на наружную стационарную лестницу, а в
одноэтажных котельных - при длине помещения по фронту котлов не более 12 м.
6.11 Выходные двери из помещения котельной должны открываться наружу от нажатия руки, не
иметь запоров из котельной и во время работы котлов не запираться. Выходные двери из котель-
ной в служебные, бытовые, а также вспомогательно-производственные помещения должны
снабжаться пружинами и открываться в сторону котельной.
6.12 У ворот помещения котельной, через которые производится подача топлива и удаление
золы и шлака, необходимо устраивать тамбур или воздушную тепловую завесу.
Размеры тамбура должны обеспечивать безопасность и удобство обслуживания при подаче топ-
лива или удалении золы и шлака.
6.15 Отметку чистого пола котельного зала следует принимать на 0,15 м выше планировочной
отметки земли у здания котельной.
Разрешается устраивать приямки под котлами, если такая необходимость вызвана условиями
обслуживания котла.
91
NCM G.04.10:2015
2,4 м от уровня рабочей площадки), для которых она выбирается, в соответствии с NCM E.04.01
и CP E.04.05.
6.18 Несущие конструкции зданий и сооружений котельных, как правило, следует проектировать
исходя из условия выполнения работ всего нулевого цикла до начала монтажа каркаса и обору-
дования.
Перекрытия участков каналов, где по условиям эксплуатации необходим съем плит, масса съем-
ного щита или плиты не должна превышать 50 кг.
6.20 Конструкции каналов и полов должны быть рассчитаны на нагрузки от перемещения обору-
дования от монтажных проемов до места его установки и должны обеспечивать возможность
проезда грузоподъемных механизмов.
6.21 Расстояние от площадок или верхней части обмуровки котла, с которых производится об-
служивание арматуры, гарнитуры, контрольно-измерительных приборов, до низа выступающих
конструкций перекрытия (покрытия) котельной должно быть не менее 2 м.
6.22 Если котел не обслуживается в верхней части обмуровки и нет необходимости перехода по
верху котла, через барабан, сухопарник или экономайзер, то расстояние от верхней части обму-
ровки до низа выступающих конструкций перекрытия (покрытия) должно быть не менее 0,7 м.
6.24 Расстояние от фронта котлов или выступающих частей топки до противоположной стены
котельной должно составлять не менее 3 м.
При этом для котлов, оборудованных газовыми горелками и горелками для жидкого топлива, рас-
стояние от выступающих частей горелок до противоположной стены должно быть не менее 1 м,
а для котлов, оборудованных механизированными топками, расстояние от выступающих частей
топок должно быть не менее 2 м.
92
NCM G.04.10:2015
- ширина проходов между котлами, между котлом и стеной помещения должна быть не менее 1
м, ширина проходов между отдельными выступающими частями котлов, а также между этими
частями и выступающими частями здания, лестницами, рабочими площадками и другими вы-
ступающими конструкциями - не менее 0,7 м. При установке котлов, требующих бокового об-
служивания, ширина проходов между котлами или между котлом и стеной помещения должна
быть не менее 1,5 м;
- при отсутствии необходимого бокового обслуживания котлов обязательно устройство хотя бы
одного прохода между котлами или между крайним котлом и стеной котельной. Ширина этих
проходов, а также ширина между котлами и задней стеной помещения котельной должна со-
ставлять не менее 1 м. При установке котлов вблизи стен или колонн обмуровка котлов не
должна вплотную примыкать к стене котельного помещения, а отстоять от нее не менее чем на
70 мм;
- расстояние между котлами или выступающими частями топок не менее 5 м, если фронт котлов
расположен один против другого.
Для котельных, работающих на жидком или газообразном топливе, расстояние между фронтами
котлов должно быть не менее 4 м, а расстояние между горелками - не менее 2 м.
ПРИМЕЧАНИЕ - перед фронтом котлов допускается устанавливать насосы, вентиляторы, а также хранить запасы твер-
дого топлива не более чем для одной смены работы котлов. При этом ширина свободных проходов вдоль фронта котлов
должна быть не менее 1,5 м, а установленное оборудование и топливо не должны мешать обслуживанию топок и котлов.
6.26 При проектировании котельных с паровыми и водогрейными котлами с давлением пара бо-
лее 0,07 МПа (0,7 кгс/см2) и с температурой воды выше 115 °С расстояния от фронта котлов или
выступающих частей топок до противоположной стены здания котельной, расстояния между
фронтом котлов и выступающими частями топок, расположенных друг против друга, ширину про-
ходов следует выполнять согласно NRS 35-03-59.
6.28 Для удобного и безопасного обслуживания котла, его арматуры и гарнитуры должны быть
установлены постоянные лестницы и площадки из негорючих материалов, снабженные металли-
ческими перилами.
Размеры лестницы должны быть: по ширине - не менее 600 мм, по высоте между ступенями - не
более 200 мм и по ширине ступени - не менее 80 мм.
93
NCM G.04.10:2015
6.32 Площадь и размещение оконных проемов в наружных стенах следует определять из условия
естественной освещенности, а также с учетом требований необходимой площади открываю-
щихся проемов.
6.34 Котельные, размещаемые в селитебной зоне, должны обеспечивать уровень звукового дав-
ления в соответствии с NCM E.04.02 и [8].
6.35 Ворота котельной, через которые производится подача топлива, удаление золы и шлаков
должны иметь тамбур или воздушную тепловую завесу в соответствии с требованиями, приве-
денными в СНиП 2.04.05.
94
NCM G.04.10:2015
6.38 Отапливаемые надземные конвейерные галереи должны располагаться над несущими кон-
струкциями эстакад.
6.39 Бункеры для сырого угля и пыли следует проектировать в соответствии с СНиП II-58.
6.40 Для определения состава специальных бытовых помещений и устройств перечень профес-
сий работников котельных по категориям работ следует принимать согласно приложению B.
6.41 При численности работающих в котельной в наиболее многочисленной смене более 30 чел.
состав бытовых помещений, помещений общественного питания и культурного обслуживания
принимается в соответствии с СНиП 2.09.04.
6.42 В отдельно стоящих зданиях насосных станций жидкого топлива с постоянным обслужива-
ющим персоналом следует предусматривать гардеробную, уборную, душевую, комнату обо-
грева.
6.44 Независимо от типа грузоподъемных механизмов для ремонтных работ в котельной следует
предусматривать лифты для обслуживающего персонала из расчета по одному грузопассажир-
скому лифту на 4 паровых котла с единичной производительностью 100 т/ч и более, либо 4 во-
догрейных котла тепловой мощностью 116,3 МВт и более каждый.
95
NCM G.04.10:2015
7 Пожарная безопасность
7.1 Мероприятия по пожарной безопасности, предусматриваемые при проектировании, котель-
ных должны отвечать требованиям, приведенным в [2] и [14].
7.4 При блокировке котельной с закрытым складом твердого топлива последний должен быть
отделен противопожарной стеной 1-го типа с пределом огнестойкости не менее REI 150.
7.5 Надбункерные галереи топливоподачи должны быть отделены от котельных залов несгорае-
мыми перегородками (без проемов) 2-го типа с пределом огнестойкости не менее EI 15.
При этом сообщение между надбункерной галереей и котельным залом должно быть через там-
бур.
Предел огнестойкости ограждающих конструкций тамбура должен быть не менее REI 45, а пре-
дел огнестойкости дверей в перегородке и тамбуре - не менее EI 30.
7.6 Наружные ограждающие конструкции наземной части зданий и помещений систем топливо-
подачи следует проектировать, исходя из того, что площадь легкосбрасываемых конструкций
должна быть не менее 0,03 м2 на 1 м3 объема помещения.
7.8 При использовании жидкого и газообразного топлива в помещении котельной следует преду-
сматривать легкосбрасываемые ограждающие конструкции из расчета 0,03 м 2 на 1 м3 свободного
объема помещения, в котором находятся котлы, топливоподающее оборудование и трубопро-
воды.
96
NCM G.04.10:2015
7.13 Стены внутри производственных зданий котельной должны быть гладкими и окрашиваться
водостойкой краской в светлых тонах; пол помещения котельной должен быть из негорючих и
легкосмываемых материалов.
8 Котельные установки
8.1 Для котельных в зависимости от назначения в качестве генераторов тепловой энергии сле-
дует применять котельные установки с паровыми, пароводогрейными и водогрейными котлами.
Для котельных, имеющих паровые котлы с общей установленной тепловой мощностью более
10 МВт, в качестве второго независимого источника электропитания могут быть использованы
турбогенераторы напряжением 0,4 кВ. Тип и количество турбогенераторов обосновываются рас-
четом.
Для котельных, работающих на жидком или газообразном топливе в качестве второго источника
электропитания могут быть использованы электрогенераторы, с приводом от дизельных устано-
вок, работающих на жидком топливе или газотурбинные и газопоршневые установки, работаю-
щие на газообразном топливе.
97
NCM G.04.10:2015
Все изменения проекта, необходимость в которых возникла в процессе ремонта или наладки,
должны быть согласованы с проектной организацией.
8.5 В зависимости от вида используемого топлива и способа его сжигания следует использовать-
следующие типы котельных установок, оборудованных с:
- камерными топками для сжигания твердого топлива в пылевидном состоянии;
- слоевыми топками для сжигания твердого топлива в слое;
- топками специальной конструкции для сжигания дров, древесных отходов, торфа, пеллетов,
изготовленных из этих материалов;
- факельно-слоевые топки (топки вихревые или с кипящим слоем) для сжигания твердого топ-
лива с большим содержанием мелких фракций;
- камерными топками для сжигания газообразного и жидкого топлива.
8.6 В газоходах за каждым котлом, работающим под разряжением топочной камеры, устанавли-
вают дымовую заслонку (шибер).
В верхней части заслонки котлов, работающих на газе или жидком топливе, выполняют отверстие
диаметром не менее 50 мм.
8.7 Каждый котел с камерным сжиганием, как под разряжением, так и под давлением, пылевид-
ного, газообразного, жидкого топлива или с шахтной топкой для сжигания торфа, опилок, стружек
и других мелких производственных отходов должен быть оборудован взрывными предохрани-
тельными клапанами.
8.8 При использовании в котле тепловой энергии газов, отходящих от котлов-утилизаторов (пе-
чей и других агрегатов), его надлежит оборудовать запорным устройством, обеспечивающим воз-
можность отключения от газохода, и обводным устройством для пропуска газа помимо котлов.
Газоходы, через которые подаются отходящие газы, должны иметь взрывные клапаны с отво-
дами, предназначенными для удаления газов в места, безопасные для обслуживающего персо-
нала, при их срабатывании.
8.9 При сжигании жидкого топлива под форсунками должны устанавливаться поддоны с песком
для предотвращения попадания топлива на пол котельной.
8.12 Ввод рециркулирующих газов в топочную камеру не должен нарушать устойчивость про-
цесса горения.
98
NCM G.04.10:2015
8.14 Газоходы на линии отвода продуктов сгорания и газоходы рециркуляции продуктов сгорания
в топку котлов не должны иметь невентилируемых участков, в которых мог бы задерживаться или
скапливаться горючий газ.
8.15 Воздушный тракт котла от воздухоподогревателя до горелок должен выполняться таким об-
разом, чтобы была обеспечена возможность его полной вентиляции продувки в топку.
8.16 На котлах объем, где размещаются коллекторы и подвески котла («теплый ящик»), должен
быть вентилируемым.
8.17 Площадки для обслуживания мазутных форсунок, а также над выхлопными отверстиями
взрывных предохранительных клапанов топки и газоходов должны быть сплошными.
Газоходы от котла до дымовой трубы должны быть рассчитаны на рабочее давление (разреже-
ние).
8.19 Котлы должны быть оборудованы средствами очистки конвективных поверхностей нагрева
и воздухоподогревателей.
Остальные горелки действующих котлов должны быть оснащены запальными (ЗУ) или запально-
защитными устройствами (ЗЗУ).
99
NCM G.04.10:2015
b) паровых котлов, удовлетворяющих условию (t - 100) V ≤ 100 (для каждого котла), где t - темпе-
ратура насыщенного пара при рабочем давлении, °С; V - водяной объем котла, м3;
c) водогрейных котлов производительностью каждый не более 2,5 МВт (2,15 Гкал/ч), не имеющих
барабанов.
8.25 При проектировании котельных следует исходить из условий комплектной поставки котель-
ных установок, включая топочные устройства, «хвостовые» поверхности нагрева, тяго-дутьевые
установки, при необходимости - электрогенераторов полной заводской готовности; золоулови-
тели: контрольно-измерительные приборы; средства регулирования и управления.
Разработка новых компоновок котельных установок допускается только при отсутствии заводских
решений, а также при реконструкции или техническом перевооружении котельных.
9.1.3 Групповые (для отдельных групп котлов) или общие (для всей котельной) тягодутьевые
установки допускается применять при технико-экономическом обосновании при реконструкции
котельных с применением котлов единичной тепловой мощностью менее 1 МВт.
При этом групповые или общие тягодутьевые установки при количестве котлов более двух сле-
дует проектировать с двумя дымососами и двумя дутьевыми вентиляторами, в том числе резерв-
ными, обеспечивающими расчетную производительность котлов.
9.1.5 Для котельных установок, работающих под наддувом горелочные устройства, поставляе-
мые заводом - изготовителем комплектно с дутьевым вентилятором, должны иметь данные по
расчетному напору дымовых газов на выходе из котла.
9.1.6 При установке на котел двух дымососов и двух дутьевых вентиляторов производительность
каждого из них следует выбирать равной 50 %.
100
NCM G.04.10:2015
9.1.9 Для котельных, работающих на сернистом топливе, при возможности образования в газо-
ходах конденсата следует предусматривать защиту от коррозии внутренних поверхностей газо-
ходов.
Размеры живого сечения проемов определяются исходя из обеспечения скорости воздуха в них
не более 1,5 м/с.
9.2.1 Дымовые трубы должны сооружаться по отдельным проектам, в которых должны преду-
сматриваться мероприятия, обеспечивающие безопасную эксплуатацию [15].
При проектировании дымовых труб следует учитывать требования, приведенные в СНиП 2.09.03.
При количестве устанавливаемых котлов свыше трех и диаметре выходного отверстия дымовой
трубы 3,6 м и более рекомендуется предусматривать многоствольную дымовую трубу.
9.2.3 Расчет дымовой трубы должен выполняться с учетом работы котельной при ее макси-
мально возможной мощности с учетом расширения.
101
NCM G.04.10:2015
Расчет сечения трубы должен выполняться при работе котельной с тепловыми нагрузками, со-
ответствующими средней температуре наиболее холодного месяца и летнему режиму.
Расчет приземной концентрации загрязняющих веществ должен выполняться при работе котель-
ной с тепловыми нагрузками, соответствующими средней температуре наиболее холодного ме-
сяца и летнему режиму.
9.2.6 Для котельных, работающих на естественной тяге, дымовые трубы, как правило, должны
быть газоплотными и выполняться из газоплотных и термостойких материалов (металл, кера-
мика, пластик).
Диаметр устья таких труб определяется расчетом в зависимости от объема дымовых газов и
оптимальной скорости их выхода из устья.
9.2.7 Для котельных, работающих с прину-дительной тягой, выбор материала дымовых труб дол-
жен производиться на основании технико-экономических расчетов.
Диаметр устья таких труб определяется расчетом в зависимости от объема дымовых газов, оп-
тимальной скорости их выхода из устья и соблюдения требований п. 9.2.8.
102
NCM G.04.10:2015
При R > 1 следует увеличить диаметр трубы или применить трубу специальной конструкции (с
внутренним газонепроницаемым газоотводящим стволом с противодавлением между стволом и
футеровкой).
При этом в трубах, предназначенных для удаления дымовых газов от сжигания сернистого топ-
лива (независимо от содержания серы), следует предусматривать футеровку или антикоррозий-
ное покрытие из кислотоупорных материалов по всей высоте ствола.
9.2.11 Расчет дымовой трубы и выбор конструкции защиты внутренней поверхности ее ствола от
агрессивного воздействия среды должны выполняться, исходя из условий сжигания основного и
резервного топлива.
9.2.15 В нижней части дымовой трубы или фундаменте следует предусматривать лазы, люки для
осмотра и очистки, а в необходимых случаях - устройства для отвода конденсата.
При применении конденсационных котлов отвод конденсата дымовых труб должен быть совме-
щен с отводом конденсата котла через нейтрализатор.
9.2.16 Световые ограждения дымовых труб и наружная маркировочная окраска должны соответ-
ствовать требованиям наставления по аэродромной службе в гражданской авиации Республики
Молдова» и [17].
9.3.1 Котельные, предназначенные для работы на твердом топливе (угле, торфе, сланцах, дре-
весных отходах и т.д.), должны быть оборудованы установками для очистки дымовых газов от
золы.
103
NCM G.04.10:2015
Температура дымовых газов за мокрыми золоуловителями при любых режимах работы котла
должна быть не менее, чем на 15 оС выше точки росы очищенных газов.
При работе котельной на твердом топливе золоуловители не должны иметь обводных газоходов.
9.3.7 Сухие золоуловители должны оборудоваться системой сбора и удаления сухой золы.
9.3.8 Расчетная скорость газов и конфигурация газоходов должны исключать отложение золы в
них.
Для управления работой котлов и обеспечения безопасных режимов эксплуатации они должны
быть оснащены:
- устройствами, предохраняющими от повышения давления (предохранительными устрой-
ствами);
- указателями уровня воды;
- манометрами;
- приборами для измерения температуры среды;
- запорной и регулирующей арматурой;
- приборами безопасности.
104
NCM G.04.10:2015
10.1 Трубопроводы
10.1.1 В котельных с паровыми котлами с давлением пара более 0,07 МПа (0,7 кгс/см 2) и водо-
грейными котлами с температурой воды более 115°С (независимо от давления) трубы, матери-
алы и арматура должны соответствовать NRS 35-03-59.
10.1.2 В котельных с паровыми котлами с давлением пара не более 0,07 МПа (0,7 кгс/см 2) и во-
догрейными котлами с температурой нагрева воды не выше 115 °С выбор труб и арматуры в
зависимости от параметров транспортируемой среды должен производиться в соответствии с
требованиями государственных стандартов.
Магистральные питательные трубопроводы паровых котлов давлением свыше 0,17 МПа следует
проектировать двойными для котельных первой категории согласно NRS 35-03-59. В остальных
случаях эти трубопроводы могут предусматриваться одинарными несекционированными.
10.1.9 Отключаемые участки, а также нижние и концевые точки паропроводов должны иметь
устройства для периодической продувки и отвода конденсата: штуцера с вентилями, конденса-
тоотводчики. Во избежание обратного тока при остановке системы за конденсатоотводчиком сле-
дует устанавливать обратный клапан.
105
NCM G.04.10:2015
10.1.10 Для периодического спуска воды или периодической продувки котла, дренажа трубопро-
водов, паропроводов и конденсатопроводов следует предусматривать в нижних частях трубо-
проводов устройства для спуска воды (спускники) и общие сборные спускные и продувочные тру-
бопроводы, а в высших точках трубопроводов - устройства для спуска воздуха (воздушники) в
соответствии с приложением C.
10.2.1 Каждый элемент котла, внутренний объем которого ограничен запорными органами, дол-
жен быть защищен предохранительными устройствами, автоматически предотвращающими по-
вышение давления сверх допустимого путем выпуска рабочей среды в атмосферу.
Если на котле установлены два предохранительных клапана, то один из них должен быть кон-
трольным.
106
NCM G.04.10:2015
10.2.5 Предохранительные клапаны должны иметь устройства (отводные трубы) для защиты об-
служивающего персонала от ожогов при срабатывании клапанов.
Конфигурация и сечение отвода должны быть такими, чтобы за клапаном не создавалось проти-
водавление.
10.2.6 Водогрейные котлы, имеющие барабаны, а также котлы без барабанов теплопроизводи-
тельностью выше 0,4 МВт (0,35 Гкал/ч) оборудуют не менее чем двумя предохранительными
клапанами с минимальным диаметром каждого 40 мм.
Водогрейные котлы без барабанов теплопроизводительностью 0,4 МВт (0,35 Гкал/ч) и менее мо-
гут быть оборудованы одним предохранительным клапаном.
10.2.7 На любых котлах (в том числе имеющих один предохранительный клапан) вместо одного
предохранительного клапана допускается устанавливать обвод с обратным клапаном, пропуска-
ющим воду из котла в обход запорного устройства на выходе горячей воды.
В этом случае между котлом и расширительным сосудом не должно быть другой запорной арма-
туры, кроме указанного обратного клапана.
10.2.9 В случае включения котлов в систему отопления без расширительного сосуда заменять
предохранительные клапаны на котлах обводами не разрешается.
На этой выкидной трубе не должно быть запорных устройств, а бак следует соединить с атмо-
сферой.
10.2.11 При наличии в котельных нескольких секционных либо трубчатых водогрейных котлов
без барабанов, работающих на общий трубопровод горячей воды (если кроме запорных
107
NCM G.04.10:2015
Диаметр каждого предохранительного кла-пана следует принимать по расчету для одного из кот-
лов, имеющего наибольшую теплопроизводительность, но не менее 50 мм.
10.2.12 Диаметры обводов и обратных клапанов должны быть приняты по расчету, но не менее:
- 40 мм - для котлов теплопроизводительностью до 0,28 МВт (0,24 Гкал/ч);
- 50 мм - для котлов теплопроизводительностью более 0,28 МВт (0,24 Гкал/ч).
где:
n - число предохранительных клапанов;
d - диаметр клапана, см;
h - высота подъема клапанов, см;
Q - максимальная производительность котла, ккал/ч.
Высота подъема клапана при расчете по указанным формулам для обычных малоподъемных
клапанов принимается не более 1/20 d.
Площадь поперечного сечения выхлопной трубы должна быть не менее двойной площади попе-
речного сечения предохранительного устройства.
Трубы от предохранительных клапанов для водогрейных котлов менее 100 °С выводятся в кана-
лизацию, для котлов до 115 °С - через пароводоотделитель - в атмосферу и в канализацию.
108
NCM G.04.10:2015
При установке нескольких выкидных устройств допускается устройство общей отводной трубы с
площадью сечения не менее 1,25 суммы площадей сечения труб присоединенных устройств.
Для заполнения гидрозатвора водой его следует соединить с водопроводной трубой, имеющей
запорный вентиль и обратный клапан, и оборудовать приспособлениями для контроля за уров-
нем воды и спуска воды.
10.3.2 На паровом котле для постоянного наблюдения за положением уровня воды в барабанах
следует устанавливать не менее двух водоуказательных приборов прямого действия.
10.3.3 Для чугунных и стальных трубчатых котлов с площадью поверхности нагрева менее 25 м 2
допускается установка одного водоуказательного прибора.
109
NCM G.04.10:2015
Они должны быть расположены и освещены так, чтобы уровень воды был хорошо виден с рабо-
чего места машиниста (кочегара), оператора.
Этот уровень должен быть не менее чем на 25 мм выше нижней видимой кромки прозрачной
пластины (стекла) водоуказательного прибора.
Аналогично следует размещать указатель высшего допустимого уровня воды в котле, который
должен находиться не менее чем на 25 мм ниже верхней видимой кромки прозрачной пластины
(стекла).
10.3.6 Водоуказательные приборы или пробные краны следует устанавливать на барабане котла
отдельно друг от друга.
Если водоуказательные приборы соединяют с котлом трубами длиной до 500 мм, то внутренний
диаметр этих труб должен быть не менее 25 мм, а длиной более 500 мм -не менее 50 мм.
Трубы, соединяющие водоуказательные приборы с котлами, должны быть доступны для внут-
ренней очистки.
10.3.8 В указателях уровня прямого действия паровых котлов следует применять плоские про-
зрачные стекла.
10.3.10 Водоуказательные приборы должны быть снабжены запорной арматурой для отключения
от парового и водяного пространства котла, обеспечивающей возможность замены стекол и кор-
пуса во время работы котла, а также продувочной арматурой.
Для спуска воды при продувке водоуказательных приборов следует использовать воронки с за-
щитным приспособлением и отводной трубкой для свободного слива.
110
NCM G.04.10:2015
10.4 Манометры
10.4.1 Манометры, устанавливаемые на котлах и питательных линиях, должны иметь класс точ-
ности не ниже 2,5.
10.4.2 Манометры должны выбираться с такой шкалой, чтобы при рабочем давлении их стрелка
находилась в средней трети шкалы.
10.4.3 На шкалу манометра следует наносить красную черту по делению, соответствующему раз-
решенному давлению в котле с учетом добавочного давления от веса столба жидкости.
Взамен красной черты разрешается прикреплять или припаивать к корпусу манометра металли-
ческую пластинку, окрашенную в красный цвет и плотно прилегающую к стеклу манометра, над
соответствующим делением шкалы.
10.4.4 Манометр следует устанавливать так, чтобы его показания были видны обслуживающему
персоналу, при этом циферблат манометра должен находиться в вертикальной плоскости или с
наклоном вперед до 30°.
10.4.6 На каждом паровом котле должен быть установлен манометр, сообщающийся с паровым
пространством котла через соединительную сифонную трубку или через другое аналогичное при-
способление с гидравлическим затвором.
10.4.10 У каждого парового котла манометр следует устанавливать на питательной линии перед
органом, регулирующим питание котла.
111
NCM G.04.10:2015
10.4.11 В случае использования водопроводной сети взамен второго питательного насоса в непо-
средственной близости от котла на этой водопроводной линии должен быть установлен мано-
метр.
10.5.1 У водогрейных котлов для измерения температуры воды необходимо устанавливать тер-
мометры при входе воды в котел и на выходе из него.
На выходе воды из котла термометр должен быть расположен между котлом и запорным орга-
ном.
При наличии в котельной двух и более котлов термометры, кроме того, размещают на общих
подающем и обратном трубопроводах.
10.5.3 При работе котлов на жидком топливе, требующем подогрева, топливопровод следует
оборудовать термометром, измеряющим температуру топлива перед форсунками.
На штурвалах арматуры должны быть указаны направления вращения для их открывания и за-
крывания.
10.6.2 На паропроводе от котла устанавливают запорный вентиль или задвижку. Запорные ор-
ганы на паропроводе располагают по возможности ближе к котлу.
10.6.5 При наличии нескольких питательных насосов, имеющих общий всасывающий и нагнета-
тельный трубопроводы, у каждого насоса на стороне всасывания и на стороне нагнетания уста-
навливают запорные органы.
10.6.6 Питательный трубопровод должен иметь патрубки для выпуска воздуха из верхней точки
трубопровода и дренажи для спуска воды из нижних точек трубопровода.
112
NCM G.04.10:2015
10.6.8 Для предотвращения перегрева стенок котла и повышения в нем давления при случайной
остановке сетевых насосов в системе с принудительной циркуляцией между котлом и вентилем
(задвижкой) должен быть установлен трубопровод с запорным устройством для отвода воды в
безопасное место.
11 Вспомогательное оборудование
11.1 Выбор вспомогательного оборудования котельной должен производиться по расчетной теп-
ловой схеме и составленному пароводяному балансу с компенсацией потерь воды, пара, конден-
сата и добавочной химически обработанной воды.
11.3 Система сбора и возврата конденсата должна приниматься в соответствии с NCM G.04.07.
11.4 Для деаэрации питательной воды паровых котлов следует, как правило, предусматривать
деаэраторы атмосферного давления.
В котельных с водогрейными котлами с температурой нагрева воды не ниже 130 оС для деаэра-
ции подпиточной воды следует предусматривать вакуумные деаэраторы.
11.7 В проектах котельных с паровыми котлами должны предусматриваться, как правило, отдель-
ные деаэраторы питательной и подпиточной воды.
113
NCM G.04.10:2015
11.9 При установке в котельной одного деаэратора питательной воды и невозможности останова
котельной на время ремонта деаэратора следует предусматривать бак атмосферного давления
для сбора воды и конденсата, поступающих в деаэратор.
11.10 При параллельном включении двух и более деаэраторов атмосферного или повышенного
давления следует предусматривать уравнительные линии по воде и пару, а также обеспечивать
распределение воды, конденсата и пара пропорционально производительности деаэраторов.
11.11 Для создания разрежения в вакуумных деаэраторах следует применять, как правило, ва-
куум-насосы, а также водоструйные или пароструйные эжекторы.
Вместимость баков рабочей воды должна быть не менее трехминутной производительности де-
аэратора.
11.12 При вакуумной деаэрации подпиточной воды нужно предусматривать установку промежу-
точных баков деаэрированной воды.
При наличии необходимых высотных отметок возможна схема со сливом деаэрированной воды
непосредственно в баки-аккумуляторы.
11.15 Высоту установки деаэраторов и конденсатных баков следует принимать исходя из условия
создания подпора у питательных и подпиточных центробежных насосов, исключающего возмож-
ность вскипания воды в насосах.
11.17 Для питания котлов с давлением пара более 0,07 МПа (0,7 кгс/см 2) следует предусматри-
вать:
- насосы с паровым приводом (поршневые бессмазочные, паровые объемные машины типа
ПРОМ, турбонасосы) с использованием отработанного пара; при этом следует предусматри-
вать резервный насос с электроприводом;
- насосы только с электроприводом - при наличии двух независимых источников питания элек-
троэнергией, в том числе от электрогенераторов собственных нужд;
114
NCM G.04.10:2015
В этом случае число насосов должно приниматься не менее двух (без резервного).
11.21 Число водоподогревателей для систем отопления и вентиляции должно быть не менее
двух.
11.23 При отпуске воды различных параметров для отопления и вентиляции, бытового и техно-
логического горячего водоснабжения допускается предусматривать отдельные водоподогрева-
тельные установки.
115
NCM G.04.10:2015
11.24 Выбор сетевых и подпиточных насосов для систем теплоснабжения следует производить
в соответствии с NCM G.04.07.
11.25 Для подпитки системы без расширительного сосуда в котельной должно быть установлено
не менее двух насосов с электрическим приводом; подпиточные насосы должны автоматически
поддерживать давление в системе.
Для подпитки системы отопления с расширительным сосудом в котельной должно быть не менее
двух насосов, в том числе допускается один ручной.
Для подпитки водогрейных котлов с рабочим давлением до 0,4 МПа (4 кгс/см 2) и общей поверх-
ностью нагрева не более 50 м2, работающих на систему отопления с естественной циркуляцией,
допускается применять один ручной насос.
Допускается подпитка системы отопления от водопровода при условии, что напор воды в водо-
проводе превышает статическое давление в нижней точке системы не менее чем на
0,1 МПа (1 кгс/см2).
11.30 При необходимости в котельных следует предусматривать закрытые баки для сбора дре-
нажей паропроводов и конденсата от оборудования собственных нужд котельной.
116
NCM G.04.10:2015
11.31 Для снижения давления насыщенного пара паровых котлов до требуемых потребителями
параметров, рекомендуется использовать турбины с противодавлением 0,4 кВ.
Типы и число турбин следует определять расчетом согласно техническим условиям внешних по-
требителей пара.
12.2 Водно-химический режим работы котельной должен обеспечивать работу котлов, пароводя-
ного тракта, теплоиспользующего оборудования и тепловых сетей без коррозионных поврежде-
ний и отложений накипи и шлама на внутренних поверхностях, получение пара и воды требуе-
мого качества.
12.3 Метод обработки воды, состав и расчетные параметры сооружений водоподготовки следует
выбирать на основании сравнения технико-экономических показателей вариантов в зависимости
от требований к качеству пара, питательной и котловой воды паровых и водогрейных котлов, к
качеству воды для систем теплоснабжения, количества и качества возвращаемого конденсата,
количества и качества отводимых сточных вод, а также от качества исходной воды.
12.4 Выбор метода обработки воды, подбор оборудования должна производить специализиро-
ванная организация.
12.5 Показатели качества исходной воды для питания паровых котлов, производственных потре-
бителей и подпитки тепловых сетей систем теплоснабжения необходимо выбирать на основании
анализов, выполненных в соответствии с GOST 2761.
12.6 Качество воды для заполнения и подпитки тепловых сетей систем теплоснабжения и конту-
ров циркуляции водогрейных котлов должно соответствовать NRS 35-03-59 , а также инструкциям
заводов-изготовителей по эксплуатации водогрейных котлов.
При соответсвии качеству воды для заполнения и подпитки тепловых сетей, а также при технико-
экономическом обосновании дренируемые и продувочные водыдопускается использовать для
подпитки тепловых сетей.
12.7 Показатели качества пара, питательной воды паровых котлов и воды для впрыскивания при
регулировании температуры перегретого пара должны соответствовать ГОСТ 20995.
12.8 Показатели качества питательной воды паровых котлов с естественной циркуляцией и дав-
лением не более 0,017 МПа должны соответствовать [13].
12.9 Требования к качеству котловой (продувочной) воды паровых котлов по общему солесодер-
жанию (сухому остатку) следует принимать по данным заводов - изготовителей котлов.
12.10 Для жаротрубных паровых и водогрейных котлов требования к качеству питательной и под-
питочной воды устанавливаются заводами-изготовителями.
117
NCM G.04.10:2015
Продувка котлов
12.13 При величине непрерывной продувки более 500 л/ч для использования тепловой энергии
непрерывной продувки следует предусматривать сепараторы. При величине менее 500 л/ч сле-
дует обосновывать экономическую целесообразность использования тепловой энергии про-
дувочной воды.
12.14 При выборе оборудования для обработки исходной воды, а также оборудования реагент-
ного хозяйства, кроме указаний настоящего раздела следует руководствоваться требованиями,
приведенными в СНиП 2.04.02.
12.18 Подогреватели исходной воды следует выбирать из расчета нагрева воды до температуры
не ниже 15 оС, но не выше температуры допускаемой по техническим характеристикм использу-
емых ионообменных материалов.
12.19 Для реагентов следует предусматривать, как правило, склады «мокрого» хранения. При
расходе реагентов до 3 т в месяц допускается их хранение в сухом виде в закрытых складах.
12.20 Высоту резервуаров для коагулянта, поваренной соли, кальцинированной соды и фосфа-
тов следует принимать не более 2 м, для извести - не более 1,5 м. При механизации загрузки и
выгрузки реагентов высота резервуаров может быть соответственно увеличена до 3,5 м и 2,5 м.
Заглубление резервуаров более чем на 2,5 м не допускается.
12.23 Вместимость склада флокулянта должна определяться из расчета хранения запаса для
работы водоподготовки в течение не менее двух недель.
118
NCM G.04.10:2015
12.28 Емкости хранения кислот и щелочей, как правило, должны размещаться в зданиях, заглуб-
лять емкости не допускается. Допускается размещение емкостей серной кислоты вне здания, но
под навесом. Обязателен (при размещении емкостей вне здания) наружный обогрев емкостей с
обеспечением температуры внутри емкости 10 оС (оптимально). Не допускается летний нагрев
стенки емкости более 30 оС.
12.29 Под емкостями, мерниками, эжекторами и другим оборудованием кислот и щелочей должен
предусматриваться поддон вместимостью не менее 0,9 вместимости наибольшего аппарата.
Поддон должен устраиваться и под участком железнодорожного пути или площадкой автотранс-
порта, на которых предусматривается разгрузка реагентов.
12.30 Наружные трубопроводы кислот и щелочей должны быть только надземными с обеспече-
нием условий, предотвращающих замерзание реагентов внутри трубопроводов (тепловая изоля-
ция, "спутники").
12.32 Трубопроводы для выпуска воздуха из емкостей с кислотами и щелочами должны возвы-
шаться над кровлей здания не менее чем на 3 м, при расположении емкостей вне здания на
высоте не менее 5 м над площадкой обслуживания.
119
NCM G.04.10:2015
12.35 Контроль качества пара и воды, как правило, следует осуществлять в специализи-рован-
ных лабораториях промышленных предприятий или районных служб эксплуатации систем теп-
лоснабжения. При невозможности использования для этих целей указанных лабораторий необ-
ходимый контроль следует предусматривать в котельных.
Обработка конденсата
При величинах загрязнений конденсата более указанных и при невозможности обработки кон-
денсата совместно с исходной водой, а также в случаях технико-экономической нецелесообраз-
ности очистки конденсата прием конденсата в котельную предусматривать не следует.
13 Топливное хозяйство
13.1 Вид топлива, на котором должна работать котельная, а устанавливаются в задании на про-
ектирование с учетом категории котельной и требований п. 4.6.
13.2 Вид топлива для растопки и «подсвечивания» котлов с камерными топками для сжигания
твердого топлива следует предусматривать исходя из требований завода-изготовителя.
13.3 Расчетный часовой расход топлива котельной определяется, исходя из работы всех уста-
новленных рабочих котлов при их номинальной тепловой мощности с учетом минимальной теп-
лотворной способности заданного вида топлива.
Твердое топливо
13.5 Требования настоящего раздела следует выполнять при проектировании сооружений для
разгрузки, приемки, складирования и подачи топлива на территории котельной.
13.6 Для паровых котлов топочного устройства паропроизводительностью 2 т/ч и выше и водо-
грейных теплопроизводительностью 1,16 МВт (1 Гкал/ч) и выше, работающих на твердом топ-
ливе, подача топлива в котельную и в топку котла должна быть механизирована, а для котельных
с общим выходом шлака и золы котлов в количестве 150 кг/ч и более (независимо от производи-
тельности котлов) должно быть механизировано удаление шлака и золы.
120
NCM G.04.10:2015
13.7 При доставке топлива вагонные или автомобильные весы на территории котельной следует
предусматривать по согласованию с топливоснабжающей организацией.
13.8 Фронт разгрузки разгрузочного устройства и фронт разгрузки склада топлива следует преду-
сматривать совмещенными. Проектирование отдельного фронта разгрузки на складе топлива
допускается при специальном обосновании.
13.11 Площадки под штабели топлива должны быть организованы на выровненном и плотно
утрамбованном естественном грунте.
Применение асфальта, бетона, булыжного или деревянного основания под штабель не допуска-
ется.
13.13 Габаритные размеры штабелей угля независимо от склонности его к окислению не ограни-
чиваются и определяются возможностями механизмов, которыми оборудуется склад топлива.
13.16 Часовая производительность всех механизмов, выдающих топливо со склада, должна быть
не менее производительности каждой нитки основного тракта топливоподачи.
13.17 При наличии на складе топлива бульдозеров вопрос размещения стоянки для них реша-
ется по согласованию с предприятием, на территории которого находится котельная.
121
NCM G.04.10:2015
13.20 При применении котлов с различными топками (камерными, слоевыми, топками «кипящего
слоя») в тракте топливоподачи следует предусматривать дробилки различного измельчения топ-
лива.
При работе на мелком топливе (0 – 25 мм) должна предусматриваться возможность работы по-
мимо дробилок.
13.23 При расходе топлива более 50 т/ч в тракте топливоподачи на конвейерах после дробилок
должны предусматриваться пробо-отборные и проборазделочные установки для определения
качества топлива.
13.25 Угол наклона ленточных конвейеров при транспортировании топлива на подъем и исполь-
зовании гладких лент необходимо принимать не более:
12о - на участке загрузки недробленного крупнокускового угля;
15о - на недробленом крупнокусковом угле;
18о - на дробленом угле.
13.26 Ленточные конвейеры тракта топливоподачи, как правило, следует устанавливать в закры-
тых отапливаемых галереях. Открытая установка ленточных конвейеров допускается для райо-
нов с температурой наружного воздуха для расчета отопления выше минус 20 оС и транспортер-
ной лентой, рассчитанной для работы при отрицательных температурах.
Ширина прохода между конвейерами должна быть не менее 1000 мм, а боковых проходов - не
менее 700 мм. Высота галереи в свету в местах прохода должна быть не менее 2,2 м.
При одном конвейере проход должен быть с одной стороны не менее 1000 мм, а с другой - не
менее 700 мм.
Расстояние между эвакуационными выходами не должно превышать 200 м для надземных гале-
рей и 100 м для подземных галерей.
В галереях через каждые 100 м необходимо предусматривать переходные мостики через конвей-
еры. В этих местах высота галереи должна обеспечивать свободный проход.
13.27 Угол наклона стенок приемных бункеров и пересыпных коробов принимается не менее 60 о,
для высоковлажных углей, шлама и промпродукта не менее 65о.
13.28 Устройства по пересыпке топлива внутри помещения, а также бункеры сырого топлива сле-
дует проектировать герметичными с устройствами по подавлению или улавливанию пыли.
122
NCM G.04.10:2015
13.30 Полезная вместимость бункера сырого топлива для каждого котла, режим работы топли-
воподачи, а также целесообразность устройства общих топливных бункеров котельной должна
определяться на основании технико-экономического сравнения показателей возможных вариан-
тов, принимается в соответствии с конструктивными характеристиками здания и должна быть не
менее - 3-часового запаса.
13.31 Стенки бункеров твердого топлива надлежит проектировать с гладкой внутренней поверх-
ностью и формой, обеспечивающей спуск топлива самотеком. Угол наклона приемных и пере-
сыпных бункеров, стенок конусной части силосов, а также пересыпных рукавов и течек следует
принимать:
- для углей с углом естественного откоса не более 60о 60о,
- для углей с углом естественного откоса более 60 о 65о,
- для промпродукта- 70о.
Внутренние грани углов бункеров должны быть закруглены или скошены. На бункерах угля сле-
дует предусматривать устройства, предотвращающие застревание топлива.
Жидкое топливо
13.36 Сливные устройства легкого нефтяного топлива следует принимать из расчета разгрузки
одной железнодорожной или автомобильной цистерны.
13.37 Для разогрева и слива топлива из железнодорожных цистерн, как правило, следует приме-
нять установки «закрытого» слива с циркуляционным разогревом топлива в железнодорожных
цистернах разогретым продуктом. Также допускается применять разогрев мазута в железнодо-
рожных цистернах «открытым» паром и «открытый» слив в межрельсовые сливные лотки.
Между лотком (трубой) сливных устройств и приемной емкостью или в самой емкости следует
предусматривать устаоновку гидравлического затвора и подъемной сетки (фильтра) для очистки
топлива.
123
NCM G.04.10:2015
При этом резервуар для приема топлива из автоцистерн следует предусматривать стальным
наземным.
13.42 Для хранения мазута следует предусматривать стальные или железобетонные наземные
с обсыпкой или подземные резервуары.
Для хранения легкого нефтяного топлива и жидких присадок следует предусматривать, как пра-
вило, стальные резервуары. Допускается применение резервуаров из специальных пластиковых
материалов, отвечающих климатическим условиям площадки строительства, и требованиям по-
жарной безопасности, что должно быть подтверждено сертификатом соответствия противопо-
жарным нормам.
13.43 Вместимость резервуаров хранения жидкого топлива должна приниматься согласно таб-
лице 13.1.
Tаблица 13.1
13.44 Для хранения основного топлива следует предусматривать не менее двух резервуаров.
Для хранения аварийного топлива допускается установка одного резервуара.
В помещениях отдельно стоящих котельных (но не над котлами или экономайзерами) допуска-
ется устанавливать закрытые расходные баки жидкого топлива вместимостью не более 5 м 3 для
мазута и 1 м3 - для легкого жидкого топлива.
124
NCM G.04.10:2015
13.48 В приемных емкостях, сливных лотках и трубопроводах, по которым сливается мазут, сле-
дует предусматривать устройства для поддержания температур, указанных в п. 13.61.
13.51 Мазутопроводы котельных установок (от магистралей котельной до горелок) должны вы-
полняться из бесшовных труб сваркой. Фланцевые соединения допускаются лишь в местах уста-
новки арматуры, измерительных устройств и заглушек.
На вновь вводимых газомазутных котлах теплопроизводительностью выше 100 Гкал/ч перед каж-
дой горелкой должны устанавливаться ПЗК и запорное устройство с электрическим приводом.
Схема управления электромагнитом ПЗК должна быть оснащена устройством непрерывного кон-
троля за исправностью цепи.
13.55 Пар к форсункам должен быть подведен так, чтобы была исключена возможность попада-
ния его в мазутный тракт форсунки во время ее работы, а также мазута в продувочный паропро-
вод и в его конденсатные линии.
125
NCM G.04.10:2015
Линии подвода продувочного пара к форсункам должны выполняться таким образом, чтобы они
были заполнены паром, а не конденсатом.
13.56 Все мазутопроводы при установке на них электрифицированной арматуры должны быть
заземлены.
13.60 Для разогрева мазута следует использовать пар давлением от 0,7 до 1,0 МПа или перегре-
тую воду с температурой не менее 120 оС.
13.62 Число насосов для подачи топлива из топливохранилища в котельную (или к котлам)
должно приниматься не менее двух. Один из устанавливаемых насосов – резервный.
Производительность насосов подачи топлива должна быть не менее 110 % максимального часо-
вого расхода топлива при работе всех котлов по циркуляционной схеме и не менее 100 % - по
тупиковой схеме.
13.63 Для очистки топлива от механических примесей следует предусматривать фильтры грубой
очистки (до насосов) и тонкой очистки (за подогревателями мазута или перед горелками). Уста-
навливается не менее двух фильтров каждого назначения, в том числе один резервный.
13.64 В котельных, предназначенных для работы только на жидком топливе, подача топлива от
топливных насосов до котлов и подача теплоносителя к установкам топливоснабжения преду-
сматривается для котельных первой категории по двум магистралям, а для котельных второй
категории - по одной магистрали. Каждая из магистралей должна быть рассчитана на подачу 75%
топлива, расходуемого при максимальной нагрузке. При применении жидкого топлива в качестве
резервного, аварийного или растопочного подача его к котлам предусматривается по одной ма-
гистрали независимо от категории котельной.
126
NCM G.04.10:2015
13.67 Для трубопроводов легкого нефтяного топлива при давлении до 1,6 МПа следует при-ме-
нять электросварные трубы, при большем давлении - бесшовные трубы.
Для трубопроводов жидкого топлива в помещении котельной, как правило, должна пре-дусмат-
риваться стальная арматура.
Каналы для прокладки легкого нефтяного и дизельного топлива не должны допускать попадания
топлива в грунт и в нижних своих точках по профилю иметь дренажи с установкой контрольного,
герметичного для топлива, колодца для приема протечек.
13.73 В мазутном хозяйстве, как правило, следует предусматривать устройства для приема,
слива, хранения, подготовки и дозирования жидких присадок в мазут.
Общая вместимость резервуаров для хранения жидких присадок принимается не менее вмести-
мости железнодорожной (автомобильной) цистерны. Количество резервуаров должно быть не
менее двух.
127
NCM G.04.10:2015
Газообразное топливо
13.78 При необходимости поддержания требуемого давления газа в котельных следует преду-
сматривать газорегуляторные установки (ГРУ), размещаемые непосредственно в котельной, или
газорегуляторные пункты (ГРП) на площадке котельной.
13.79 Производительность ГРУ и ГРП для котельных, сжигающих газ в качестве основного вида
топлива, должна рассчитываться на максимальный расход газа всеми рабочими котлами; для
котельных, сжигающих газ сезонно - по расходу газа для данного режима.
13.80В ГРУ (ГРП) следует предусматривать две нитки редуцирования на каждый котел единич-
ной тепловой мощностью 30 МВт и более.
Для котельных с единичной установленной тепловой мощностью котлов менее 30 МВт следует
предусматривать по одной нитке редуцирования на каждые 30 МВт суммарной установленной
тепловой мощности котлов.
13.81 Для котельной первой категории суммарной тепловой мощностью менее 30 МВт следует
предусматривать две нитки редуцирования, одна из которых резервная.
13.82 Для котельных, предназначенных для работы только на газообразном топливе при суммар-
ной установленной мощности менее 30 МВт, подвод газа от ГРУ (ГРП) до котлов должен преду-
сматриваться по двум трубопроводам для котельных первой категории и по одному трубопро-
воду для котельных второй категории.
13.84 Выбор материала арматуры для трубопроводов газообразного топлива в помещении ко-
тельной, как правило, должен приниматься исходя из климатических условий и давления газа.
128
NCM G.04.10:2015
14.2 При ручном золоудалении шлаковые и зольные бункера должны снабжаться приспо-собле-
ниями для заливки золы и шлака водой в самих бункерах или вагонетках. В этом случае под
бункерами обязательно должны быть устроены изолированные камеры для установки вагонеток.
Управление затвором бункера и заливкой шлака необходимо устраивать на безопасном для об-
служивания расстоянии.
При ручной отвозке золы в вагонетках ниж-ние части зольных бункеров надо располагать на та-
ком расстоянии от уровня пола, чтобы под затвором бункера высота была не менее 1,9 м, при
механизированной откатке затвор бункера должен располагаться на 0,5 м выше вагонетки.
Ширина проезда в зольном помещении должна быть не менее ширины применяемой вагонетки,
увеличенной на 0,7 м с каждой стороны. Уменьшение ширины допускается лишь в проездах
между колоннами фундамента котлов и зданий.
14.3 Удаление и складирование золы и шлака, как правило, следует предусматривать совмест-
ным. Раздельное удаление золы и шлака применяется в зависимости от наличия потребителя и
по его требованиям.
14.5 Системы транспорта золы и шлака в пределах площадки котельной могут быть механиче-
скими, пневматическими, гидравлическими или комбинированными. Выбор системы золошлако-
удаления производится на основании технико-экономического сравнения вариантов.
129
NCM G.04.10:2015
14.6 Системы механического транспорта золы и шлака, как правило, следует предусматривать в
котельных с котлами, оборудованными топками для слоевого сжигания.
14.7 При проектировании общей для всей котельной системы механического транспорта золы и
шлака непрерывного действия следует предусматривать резервные механизмы.
14.8 Системы периодического транспорта следует принимать при выходе золы и шлака до 4 т/ч;
системы непрерывного транспорта - при выходе более 4 т/ч.
14.9 Для удаления золы и шлака из котельных общей массой до 150 кг/ч следует применять мо-
норельсовый или автопогрузочный транспорт контейнеров-накопителей, узкоколейный транс-
порт в вагонетках, скреперные установки, конвейеры.
14.13 Скребковые конвейеры могут приме-няться в системах как "сухого", так и "мокрого" зо-
лошлакоудаления.
14.15 Для пневматического транспорта золы и шлака от котлов к разгрузочной станции следует
применять всасывающую систему. При этом расстояние транспортировки должно быть не более
200 м.
Для пневматического транспорта золы и шлака от разгрузочной станции до отвала следует при-
менять напорную систему при расстоянии транспортировки не более 1000 м.
130
NCM G.04.10:2015
14.19 Для дробления шлака, поступающего в вакуумную пневматическую систему, под шлако-
выми бункерами котлов следует предусматривать дробилки:
- двухвалковые зубчатые - для дробления непрочного слабоспекшегося шлака с максимальным
начальным размером кусков до 100 мм, получаемого при сжигании в камерных топках углей с
высокой температурой плавкости золы;
- трехвалковые зубчатые - для дробления механически непрочных шлаков с размерами кусков
более 100 мм до 400 мм, шлаков с повышенной механической прочностью, с неравномерными
фракциями.
14.25 Для осмотра и прочистки пневмотрубопроводов следует устанавливать лючки или кон-
трольные пробки.
14.27 Участки пневмотрубопроводов, имеющие температуру свыше 40 оС, должны быть ограж-
дены сетками. Теплоизоляция пневмотрубопроводов не допускается.
Максимальная скорость воздуха в камере не должна превышать 0,15 м/с. Аэродинамическое со-
противление осадительной камеры должно составлять 100-150 Па.
14.29 Под осадительными камерами следует предусматривать установку сборных бункеров, из-
готавливаемых из металла или железобетона.
131
NCM G.04.10:2015
14.32 Шлаковые каналы при твердом шлакоудалении следует выполнять с уклоном не менее
0,015, при жидком шлакоудалении - не менее 0,018. Золовые каналы должны иметь уклон не
менее 0,01.
15 Автоматизация
Общие требования
15.2 При выполнении проекта автоматизации следует, как правило, принимать серийно изготав-
ливаемые сертифицированные средства автоматизации и комплектные системы управления с
устройствами микропроцессорной техники. При включении котельной в систему диспетчерского
управления города, района или предприятия по заданию заказчика следует предусматривать
комплекс приборов для возможного подключения к ним систем диспетчеризации.
Высота помещения ЦШУ должна быть не менее 3,5 м (допускается местное уменьшение высоты
до 3,0 м).
15.5 В котельных с паровыми котлами с давлением пара 1,4 МПа и выше или водогрейными кот-
лами с температурой воды 150 оС и выше должна предусматриваться лаборатория для проверки
и профилактики средств автоматизации. Допускается не предусматривать лабораторию для ко-
тельных предприятий, имеющих центральную лабораторию.
Защита оборудования
15.7 Котлы с камерным сжиганием всех видов топлива и с механическими топками для твердого
топлива должны иметь автоматику безопасности.
132
NCM G.04.10:2015
15.8 Для паровых котлов при сжигании газообразного и жидкого топлива, независимо от давления
пара и производительности, следует предусматривать устройства автоматически прекращаю-
щие подачу топлива к горелкам при:
- повышении или понижении давления газообразного топлива перед горелками;
- понижении давления жидкого топлива перед горелками за регулирующим органом;
- уменьшении разрежения и/или повышения давления в топке;
- понижении давления воздуха перед горелками с принудительной подачей воздуха;
- погасании факелов горелок, отключение которых при работе котла не допускается;
- повышении давления пара при работе котельных;
- повышении или понижении уровня воды в барабане;
- исчезновении напряжения в цепях защиты;
- неисправности цепей защиты.
15.9 Для водогрейных котлов при сжигании газообразного и жидкого топлива следует пре-дусмат-
ривать устройства автоматически прекращающие подачу топлива к горелкам при:
- повышении или понижении давления газообразного топлива перед горелками;
- понижении давления жидкого топлива перед горелками за регулирующей арматурой;
- понижении давления воздуха перед горелками с принудительной подачей воздуха;
- уменьшении разрежения и/или повышения давления в топке;
- погасании факелов горелок, отключение которых при работе котла не допускается;
- повышении температуры воды на выходе из котла;
- повышении или понижении давления воды на выходе из котла;
- уменьшении установленного наименьшего расхода воды через котел;
- остановке ротора форсунки;
- неисправности цепей защиты.
15.10 Для паровых и водогрейных котлов при камерном сжигании твердого топлива следует
предусматривать устройства автоматически прекращающие подачу топлива к горелкам при:
- понижении давления воздуха за дутьевым вентилятором;
- уменьшении разрежения в топке;
- погасании факела;
- повышении или понижении уровня воды в барабане;
- исчезновении напряжения в цепях защиты неисправности автоматики безопасности.
15.11 Для паровых котлов с механизированными слоевыми топками для сжигания твердого топ-
лива следует предусматривать устройства, автоматически отключающие тягодутьевые уста-
новки и механизмы, подающие топливо в топку, при:
- понижении давления воздуха под решеткой;
- уменьшении или понижении уровня воды в барабане;
- исчезновении напряжения в цепях защиты (только для котельных второй категории);
- повышении давления в котле.
ПРИМЕЧАНИЕ - для котлов c температурой воды 115 оС и ниже допускается не предусматривать автоматическое отклю-
чение тягодутьевых установок и механизмов, подающих топливо в топки, при понижении давления воды за котлом и
понижении давления воздуха под решеткой или за дутьевым вентилятором.
133
NCM G.04.10:2015
15.18 Значения параметров, при которых должны срабатывать защита и сигнализация, устанав-
ливаются заводами-изготовителями оборудования и уточняются в процессе наладочных работ.
Сигнализация
134
NCM G.04.10:2015
15.21 Значения параметров, при которых должны срабатывать технологические защиты и сигна-
лизация, определяются заводом - изготовителем основного оборудования.
Автоматическое регулирование
15.24 Регулирование процессов горения следует предусматривать для котлов с камерными топ-
ками для сжигания твердого, газообразного и жидкого топлива, в том числе и резервного, а также
для котлов со слоевыми механизированными топками, топками кипящего слоя и вихревыми, поз-
воляющими автоматизировать их работу.
135
NCM G.04.10:2015
15.26 Для паровых котлов следует предусматривать автоматическое регулирование питания во-
дой; при давлении пара до 0,07 МПа допускается ручное регулирование.
15.27 Для паровых котлов давлением свыше 0,07 МПа следует предусматривать автоматическое
регулирование непрерывной продувки солевого отсека.
15.31 При применении схемы пылеприготовления с прямым вдуванием пыли в топку котла сле-
дует предусматривать регуляторы:
- расхода первичного воздуха в мельницы;
- температуры пылевоздушной смеси за мельницей (для всех топлив, кроме антрацита).
15.34 Для редукционных установок следует предусматривать регулирование давления, для охла-
дительных установок - температуры, для редукционно-охладительных установок - давления и
температуры пара.
136
NCM G.04.10:2015
15.40 В котельной с паровыми котлами с давлением пара 0,07 МПа и выше следует предусмат-
ривать регулирование давления воды в питательной магистрали перед котлами.
Контроль
15.42 Для паровых котлов с давлением пара до 0,07 МПа, водогрейных котлов с температурой
воды до 115 °С следует предусматривать показывающие приборы и в случае необходимости пе-
редающие датчики по техническому заданию на АСУ для визуального отображения параметров
на мониторе системы АСУ ТП:
- давления пара в барабане (паросборнике);
- температуры воды в общем трубопроводе перед водогрейными котлами и на выходе из каждого
котла (до запорной арматуры);
- давления воды на выходе из водогрейного котла;
- температуры дымовых газов за котлом;
- температуры воздуха перед котлами на общем воздуховоде;
- давления газообразного топлива перед горелками, после последнего (по ходу газа) отключаю-
щего устройства;
- давления воздуха после регулирующего органа;
- разрежения в топке;
- разрежения за котлом;
- содержание кислорода в уходящих газах (переносной газоанализатор).
15.43 Для паровых котлов с давлением пара свыше 0,07 МПа и производительностью менее 4
т/ч следует предусматривать показывающие приборы, поставляемые в комплекте с котлами и
горелочными устройствами и, в случае необходимости, передающие датчики по техническому
заданию на АСУ для визуального отображения параметров на мониторе системы АСУ ТП:
- температуры и давления питательной воды (в общей магистрали перед котлами);
- температуры дымовых газов за котлом и экономайзером;
- температуры питательной воды (после экономайзера)
- давления пара и уровня воды в барабане;
- давления воздуха за дутьевым вентилятором и под решеткой;
- давления пара перед мазутной форсункой;
- разрежения в топке;
- разрежения за котлом перед дымососом (переносной прибор);
- давления жидкого топлива перед форсункой;
- давления газообразного топлива перед горелкой после последнего (по ходу газа) отключаю-
щего устройства;
- содержания кислорода в уходящих газах (переносной газоанализатор);
- тока электродвигателя дымососа (для котельных первой категории по надежности отпуска
тепла и электродвигателей с частотным регулированием).
15.44 Для паровых котлов с давлением пара свыше 0,07 МПа и производительностью от 4 до 30
т/ч следует предусматривать показывающие приборы, поставляемые в комплекте с котлами и
горелочными устройствами и, в случае необходимости, передающие датчики по техническому
заданию на АСУ для визуального отображения параметров на мониторе системы АСУ ТП:
- температуры пара за пароперегревателем до главной паровой задвижки (для котлов произво-
дительностью более 20 т/ч - показывающий и регистрирующий прибор);
- температуры питательной воды после экономайзера;
- температуры дымовых газов перед и за экономайзером;
- температуры воздуха после дутьевого вентилятора, до и после калорифера и воздухоподогре-
вателя;
- давления пара в барабане в паровом объеме корпуса жаротрубного котла (для котлов произ-
водительностью более 10 т/ч, показывающий и регистрирующий прибор);
137
NCM G.04.10:2015
15.45 Для паровых котлов с давлением пара свыше 0,07 МПа и производительностью более
30 т/ч следует предусматривать показывающие приборы, поставляемые в комплекте с котлами
и горелочными устройствами и, в случае необходимости, передающие датчики по техническому
заданию на АСУ для визуального отображения параметров на мониторе системы АСУ ТП:
- температуры пара за пароперегревателем до главной паровой задвижки (показывающий и ре-
гистрирующий прибор);
- температуры пара до и после пароохладителя;
- температуры питательной воды до и после экономайзера;
- температуры дымовых газов перед и за каждой ступенью экономайзера, возду-хоподогрева-
теля и теплоутилизатора (показывающий и регистрирующий прибор);
- температуры воздуха до и после воздухоподогревателя;
- температуры пылевоздушной смеси перед горелками при транспортировании пыли горячим
воздухом;
- температуры слоя для топок кипящего слоя;
- давления пара в барабане (показывающий и регистрирующий прибор);
- давления перегретого пара до главной паровой задвижки (показывающий и регистрирующий
прибор);
- давления питательной воды перед регулирующей арматурой;
- давления пара перед мазутными форсунками;
- давления питательной воды на входе в экономайзер после регулирующей арматуры;
- давления воздуха после дутьевого вентилятора и каждого регулирующего органа для котлов,
имеющих зонное дутье, перед горелками за регулирующими органами и пневмозабрасывате-
лями;
- давления жидкого топлива перед горелками за регулирующей арматурой;
- давления газообразного топлива перед каждой горелкой после последнего (по ходу газа) от-
ключающего устройства;
- разрежения в топке;
- разрежения перед экономайзером и перед воздухоподогревателем;
- давления (разрежения) перед дымососом и теплоутилизатором;
- расхода пара от котла (регистрирующий прибор);
- расхода жидкого и газообразного топлива на котел (регистрирующий прибор);
- расхода питательной воды к котлу (показывающий и регистрирующий прибор);
- содержания кислорода в уходящих газах (показывающий и регистрирующий прибор);
- дымности (для пылеугольных котлов);
- солесодержания котловой воды;
- уровня воды в барабане котла. При расстоянии от площадки, с которой ведется наблюдение за
уровнем воды, до оси барабана более 6 м или при плохой видимости водоуказательных прибо-
ров на барабане котла следует дополнительно предусматривать два сниженных указателя
уровня; один из указателей должен быть регистрирующим;
- уровня слоя для топок кипящего слоя;
- тока электродвигателя дымососа.
138
NCM G.04.10:2015
15.46 Для водогрейных котлов с температурой воды более 115 °С следует предусматривать по-
казывающие приборы, поставляемые в комплекте с котлами и горелочными устройствами, и, в
случае необходимости, передающие датчики по техническому заданию на АСУ для визуального
отображения параметров на мониторе системы АСУ ТП:
- температуры воды на входе в котел (показывающий и регистрирующий прибор при поддержа-
ния постоянной температуры воды);
- температуры воды на выходе из котла до запорной арматуры (показывающий и регистрирую-
щий прибор);
- температуры воздуха до и после воздухоподогревателя;
- температуры уходящих газов (показывающий и регистрирующий прибор);
- давления воды на входе в котел после запорной арматуры:
- давления воды на выходе из котла до запорной арматуры;
- давления воздуха после дутьевого вентилятора и каждого регулирующего органа для котлов,
имеющих зонное дутье, перед горелками за регулирующими органами и пневмозабрасывате-
лями;
- давления жидкого топлива перед горелками за регулирующей арматурой;
- давления газообразного топлива перед каждой горелкой после последнего (по ходу газа) от-
ключающего устройства;
- разрежения в топке;
- давления (разрежения) перед дымососом и теплоутилизатором;
- расхода воды за котлом (показывающий и регистрирующий прибор);
- расхода жидкого и газообразного топлива (регистрирующий прибор);
- содержание кислорода в уходящих газах (для котлов тепловой мощностью до 20 МВт – показы-
вающий и регистрирующий газоанализатор, для котлов большей мощности - показывающий и
регистрирующий приборы);
- цвет дыма (для пылеугольных котлов);
- тока электродвигателя дымососа.
139
NCM G.04.10:2015
15.54 Для установок химводоподготовки (кроме параметров, указанных в п.п 15.52 и 15.53) сле-
дует предусматривать показывающие приборы и, в случае необходимости, передающие датчики
по техническому заданию на АСУ для визуального отображения параметров на мониторе си-
стемы АСУ ТП:
- температуры воды к анионитным фильтрам;
- температуры раствора после эжектора соли;
140
NCM G.04.10:2015
15.55 Для установок снабжения котельных жидким топливом (кроме приборов, указанных в
пп. 15.52 и 15.53) следует предусматривать показывающие приборы и, в случае необходимости,
передающие датчики по техническому заданию на АСУ для визуального отображения парамет-
ров на мониторе системы АСУ ТП:
- температуры жидкого топлива в каждом резервуаре;
- температуры жидкого топлива в линии к насосам подачи топлива в котельную;
- давления топлива до и после фильтров;
- уровня топлива в резервуарах и приемной емкости.
15.56 Для установок приема и ввода жидких присадок следует предусматривать показывающие
приборы и, в случае необходимости, передающие датчики по техническому заданию на АСУ для
визуального отображения параметров на мониторе АСУ ТП температуры присадок в резервуа-
рах.
141
NCM G.04.10:2015
16.5 В помещениях котельных при высоте установки светильников общего освещения над полом
или площадками обслуживания менее 2,5 м должны устанавливаться светильники, конструкция
которых исключает возможность доступа к лампам без использования инструмента (отвертки,
плоскогубцев, гаечного или специального ключа и др.), с вводом в светильник подводящей элек-
тропроводки в металлических трубах, металлорукавах или защитных оболочках. Без этого раз-
решается использовать для питания светильников с лампами накаливания напряжение не выше
42 В.
142
NCM G.04.10:2015
16.9 Трансформаторные подстанции для котельных следует применять не менее, чем с двумя
трансформаторами.
В котельных второй категории согласно п. 4.9 для питания электроприемников 0,4 кВ котлов до-
пускается применение трансформаторных подстанций с одним трансформатором при наличии
централизованного резерва и возможности замены повредившегося трансформатора за время
не более суток.
143
NCM G.04.10:2015
Для котельных второй категории с паровыми котлами с давлением пара до 0,07 МПа и водо-
грейными котлами с температурой воды до 115 °С при наличии в котельной постоянного обслу-
живающего персонала АВР насосов допускается не предусматривать, при этом необходимо
предусмотреть сигнализацию аварийного отключения насосов.
16.15 Необходимость АВР насосов, не указанных в п.16.14 настоящих Норм, определяется в со-
ответствии с принятой схемой технологических процессов.
16.16 Пуск электродвигателей сетевых и подпиточных насосов следует производить при закры-
той задвижке на напорном патрубке насоса; при этом необходимо выполнить блокировку элек-
тродвигателей насоса и задвижки при наличии электрифицированной задвижки.
В случае установки ЧРП или УПП выполнение блокировки электродвигателя насоса и задвижки
не предусматривается.
16.17 При работе насосных станций жидкого топлива без постоянного обслуживающего персо-
нала следует предусматривать дистанционное отключение с ЦПУ котельной насосов подачи топ-
лива, а при работе насосных станций с постоянным обслуживающим персоналом - дистанцион-
ное управление задвижками на трубопроводах жидкого топлива на вводе в котельную.
Связь и сигнализация
16.24 Для оперативного управления котельной мощностью боле 3 МВт необходимо предусмат-
ривать следующие виды связи:
- оперативную диспетчерскую телефонную связь (ОДТС);
- командно-поисковую связь (КПС);
144
NCM G.04.10:2015
16.26 Питание ОДТС должно осуществляться от двух независимых источников. При отсутствии
независимых источников питания ОДТС должна быть присоединена к независимым друг от друга
линиям, начиная от щита подстанции или при наличии только одного ввода в здание, начиная от
этого ввода.
16.27 КПС следует предусматривать установку в помещении ЦПУ главного прибора громкогово-
рящей связи и приборов громкоговорящей связи во всех отдельно стоящих зданиях котельной и
в местах возможного нахождения персонала в главном корпусе.
16.28 Аппаратуру ГТС необходимо устанавливать в помещениях начальника котельной, ЦПУ, по-
ста управления топливоподачи, пожарного депо и в других помещениях при обосновании их
необходимости.
16.30 Для информации единого времени в котельных тепловой мощностью свыше 5 МВт следует
предусматривать установку первичных электрочасов с общей обслуживающей трассой.
17 Отопление и вентиляция
17.1 Помещение, где размещены котлы, зольное помещение, а также все вспомогательные и
бытовые помещения должны быть оборудованы естественной и искусственной вентиляцией, а
также, при необходимости, отоплением.
Вентиляция котельной должна обеспечивать удаление вредных газов, пыли, подачу приточного
воздуха и поддержание следующих температурных условий:
- не ниже 12 °С - зимой в зоне постоянного пребывания обслуживающего персонала;
- 18 °С - в зоне размещения щитов;
- 15 °С - на насосных станциях;
- 5 °С - на закрытых разгрузочных устройствах и в помещениях без постоянного обслуживания;
- 10 °С - в дробильных отделениях.
145
NCM G.04.10:2015
17.9 При расчете системы отопления тракта топливоподачи следует учитывать тепловую энер-
гию, расходуемую на обогрев железнодорожных вагонов и топлива.
17.10 При расчете системы отопления конвейерных галерей от склада при загрузке топлива че-
рез загрузочные воронки следует учитывать нагрев поступающего в помещение наружного воз-
духа.
17.12 Для помещений с явными избытками тепла, следует предусматривать вентиляцию с есте-
ственным побуждением. При невозможности обеспечения необходимого воздухообмена за счет
естественной вентиляции следует проектировать вентиляцию с механическим побуждением.
Схемы вентиляции, способы подачи и удаления воздуха следует проектировать согласно
СНиП 2.04.05 и в соответствии с приложением G.
17.14 Для помещений насосных станций жидкого топлива следует предусматривать десятикрат-
ный воздухообмен в час с удалением 2/3 объема воздуха из нижней зоны и 1/3 из верхней.
146
NCM G.04.10:2015
17.16 Обеспыливающие установки следует предусматривать раздельными для каждой нитки кон-
вейеров с минимальной протяженностью воздуховодов.
18 Водоснабжение и канализация
Водоснабжение
18.2 Для котельных в зависимости от схемы водоснабжения района или предприятия следует
проектировать объединенную систему водоснабжения для подачи воды на хозяйственно-питье-
вые, производственные и противопожарные нужды. Присоединение к раздельным системам со-
ответствующего назначения допускается при наличии агналогичных систем в месте расположе-
ния котельной.
18.4 Для котельных с водогрейными котлами с температурой воды до 115 °С на резервных ли-
ниях сырой воды, присоединенных к линиям умягчения воды или конденсата, а также к питатель-
ным бакам, устанавливают два запорных органа и контрольный кран между ними. Запорные ор-
ганы должны находиться в закрытом положении и быть опломбированы, контрольный кран от-
крыт. О каждом случае питания котла сырой водой заносят запись в журнал по водоподготовке.
18.5 Для помещений топливоподачи и котельного зала при работе на твердом и жидком топливе
должна предусматриваться мокрая уборка, для чего следует устанавливать поливочные краны
диаметром 25 мм, длину поливочного шланга следует принимать равной 20 - 40 м.
18.6 При определении суточных расходов воды следует учитывать расходы на мокрую уборку
помещений котельной и отапливаемых помещений топливоподачи исходя из расхода 2 л воды
на 1 м2 площади пола и внутренней поверхности галерей, в течение 1 ч в сутки.
147
NCM G.04.10:2015
При расчете максимально часовых расходов воды следует исходить из условий производства
уборки в период наименьшего водопотребления котельной.
18.7 Использование воды питьевого качества на производственные нужды котельной при нали-
чии производственной сети водопровода не допускается.
18.12 Для котельной тепловой мощностью более 100 МВт внутренний противопожарный водо-
провод следует предусматривать в соответствии с требованиями, приведенными в СНиП II-58.
Канализация
18.16 Сточные воды перед выпуском в сеть дождевой канализации следует очищать до допусти-
мых концентраций.
Расчетную концентрацию жидкого топлива в дождевых сточных водах следует принимать в со-
ответствии с требованиями, приведенными в NCM C.02.04.
148
NCM G.04.10:2015
19.2 При трассировке технологических трубопроводов через стены и фундаменты жесткая за-
делка труб не допускается. Размеры отверстий для пропуска труб должны обеспечивать зазор
не менее 10 мм, при наличии просадочных грунтов зазор по высоте должен быть не менее 20 мм,
заделку зазора следует выполнять плотными эластичными материалами.
19.5 Для предотвращения попадания воды в грунт все полы котельных должны быть спланиро-
ваны с уклоном 0,002 к специально предусмотренным бетонным лоткам.
19.6 При открытой установке технологического оборудования (деаэраторов, баков) для органи-
зации отвода и сбора случайных проливов и переливов площадки должны быть спланированы с
уклоном 0,002 к специально предусмотренным бетонным лоткам.
19.7 При трассировке технологических трубопроводов через стены и фундаменты жесткая за-
делка труб не допускается. Размеры отверстий для пропуска труб должны обеспечивать зазор
не менее 20 мм, по высоте; заделку зазора следует выполнять плотными эластичными материа-
лами.
20.2 При разработке раздела «Охрана окружающей среды» следует руководствоваться требова-
ниями, приведенными в NCM E.04.02, [9], [21] [31] и ОНД-86.
149
NCM G.04.10:2015
При отсутствии таких земель могут выбираться участки на сельскохозяйственных угодьях худ-
шего качества, не покрытых лесом или занятых кустарниками и малоценными насаждениями.
20.5 В составе проекта котельной должен быть проект по рекультивации земель, отводимых на
временное пользование.
20.6 Размещение котельных в прибрежных полосах (зонах) водоемов допускается только по со-
гласованию с муниципиальными санитарными службамии органами по регулированию использо-
вания и охране вод в соответствии с [11] и [30].
20.8 Сброс сточных вод в водоемы должен проектироваться с соблюдением "Правил охраны по-
верхностных вод от загрязнения сточными водами"и в установленном порядке согласовываться
с органами по регулированию использования и охране вод, государственного санитарного
надзора и инспекции по охране рыбных запасов и регулированию рыбоводства и другими заин-
тересованными органами.
20.9 При проектировании котельных, как правило, должно предусматриваться применение ча-
стично или полностью оборотных систем водоснабжения, повторного использования отработан-
ных в одном технологическом процессе вод на других установках.
20.11 При расчете рассеивания в атмосфере вредных веществ количество выделяемых вредных
выбросов следует принимать по данным заводов (фирм) изготовителей котлов, подтвержденным
протоколами испытаний. Оборудование, изготовители которого не представляют этих данных,
применять не следует.
При использовании в качестве основного топлива природный газ рекомендуется применять го-
релочное оборудование, имеющее пониженные эмиссии оксидов азота.
20.12 Уровни шума и вибрации, проникающие в ближайшие жилые помещения от работы всего
оборудования котельных, не должны превышать значений определенных санитарными нормами
для дневного и ночного времени.
20.13 Ограждающие конструкции (стены, пол, потолок, окна, двери, люки, вентрешетки и др.)
должны обеспечивать снижение воздушного шума, распространяющегося из котельной в бли-
жайшие помещения жилых, общественных и промышленных зданий до уровней, допустимых са-
нитарными нормами.
150
NCM G.04.10:2015
21 Энергетическая эффективность
21.1 В проектах котельных должны быть представлены основные технико-экономические показа-
тели, гарантирующие экономическую обоснованность и энергетическую эффективность системы
теплоснабжения в соответствии с [5].
21.2 Выбор, расчет и разработка тепловых и гидравлических схем котельных должны произво-
диться с учетом достижения максимального коэффициента энергетической эффективности си-
стемы теплоснабжения.
где
o - коэффициент энергетической эффективности системы теплоснабжения;
1 - расчетный коэффициент полезного действия теплопотребляющего оборудования систем
отопления и вентиляции;
1 - коэффициент эффективности регулирования потребления тепла потребителем; его вели-
чину следует принимать:
- при системах отопления и вентиляции зданий с индивидуальной разводкой, когда количество
вырабатываемого тепла соответствует количеству потребляемого тепла, 1 = 1;
- при общепринятых системах отопления зданий 1 = 0,9;
2 - коэффициент полезного действия оборудования, устанавливаемого в тепловых пунктах;
2 - коэффициент эффективности регулирования трансформируемого в тепловом пункте тепла
и распределения его между различными системами (отопление, вентиляция, кондиционирова-
ние, горячее водоснабжение); его величину следует принимать:
- при количественно-качественном регулировании отпуска тепла 2 = 0,98;
- при использовании элеваторных узлов 2 = 0,9;
3 - расчетный коэффициент потерь тепла в тепловых сетях; определяется расчетным путем в
зависимости от протяженности, диаметра трубопроводов, типа теплоизоляции, способа про-
кладки;
3 - коэффициент эффективности регулирования теплогидравлических режимов в тепловых се-
тях; его величину следует принимать:
- при качественном регулировании отпуска тепла на источнике 3 = 0,9;
- при количественном регулировании отпуска тепла на источнике 3 = 0,98.
4 - коэффициент полезного действия оборудования в котельной, его величина принимается по
паспортным данным оборудования;
4 - коэффициент эффективности регулирования отпуска тепла в котельной; его величина при-
нимается:
- при качественном регулировании отпуска тепла 4 = 0,9;
- при количественно-качественном регулировании отпуска тепла 4 = 0,98.
151
NCM G.04.10:2015
21.5 При определении способа регулирования отпуска тепла следует исходить из достижения
максимального значения энергетической эффективности. Сравнение вариантов следует произ-
водить по инвестиционным затратам, действующим в районе строительства тарифам, расчет-
ным эксплуатационным затратам с учетом затрат на сервисное техническое обслуживание.
21.6 В котельной должен быть предусмотрен учет потребления энергоресурсов, в том числе для
собственных нужд, учет отпуска тепловой энергии и теплоносителя потребителям.
152
NCM G.04.10:2015
Приложение А
(рекомендуемое)
Таблица А.1
Характеристика
помещений по
условиям среды и
Ориентировоч- Степень огне- Класс кон-
классификация
Наименование помещения, здания, со- ная категория по- стойкости структивной
зон по взрывопо-
оружения мещения, здания, здания, со- пожарной опас-
жарной и пожар-
сооружения оружения ности
ной опасности
всоответствии с
ПУЭ
1 2 3 4 5
1. Котельный зал
1.1 При работе котлов на твердом топ- Г II, III СО, С1 Нормальное
ливе с ручным обслуживанием
1.2 При работе на остальных видах топ- Г II, III СО, С1 Нормальное
лива, в том числе с механизирован-
ными топками
2. Помещение дымососов Г II, III СО, С1 Нормальное
3. Помещение деаэраторов Д II, III СО, С1 Нормальное
4. Помещения химводоподготовки
4.1 Фильтровальный зал Д II, III СО, С1 Влажное
4.2 Помещение предочистки с узлом Д II, III СО, С1 Влажное
приготовления реагентов
4.3 Помещение резервуаров и насос- Д II, III СО, С1 Влажное
ных станций растворов реагентов с хи-
мически активной средой
4.4 Помещение электродиализных Д II, III СО, С1 Влажное
установок
4.5 Помещения складов реагентов
4.5.1 Разгрузки и хранения извести, ко- Д II, III СО, С1 Нормальное
агулянта, соли, соды, кислоты и ще-
лочи в негорючей упаковке
4.5.2 Хранения фосфатов, соды, по- В1 - В4 II, III СО, С1 Пожароопасные
лиакриламида в горючей упаковке зоны класса II-IIа
4.5.3 Склады сульфоугля, активиро- В1 - В4 II, III СО, С1 Пожароопасные
ванного угля, кокса, полукокса зоны класса II-IIа
5. Помещение щитов управления В1 - В4 II, III СО, С1 Нормальное
6. Электротехнические помещения
6.1 Помещение распределительных В1 - В4 II, III СО, С1 Пожароопасные
устройств напряжением до 1 кВ с вы- зоны класса II-IIа
ключателями, содержащими 60 кг и
менее масла в единице оборудования
6.2 Помещение распределительных В1 - В4 II, III СО, С1 Пожароопасные
устройств напряжением выше III кВ с зоны класса II-IIа
выключателями, содержащими 60 кг и
менее в единице оборудования
6.3 Помещение пристроенной и встро- В1 - В4 II, III СО, С1 Взрывоопасная
енной комплектной трансформаторной зона класса B3/II-
подстанции (КТП) с масляными транс- I
форматорами
153
NCM G.04.10:2015
154
NCM G.04.10:2015
1 2 3 4 5
15. Насосные станции
15.1 Насосные станции питьевого во- Д II, III С1, С2 Влажное
доснабжения и противопожарного во-
доснабжения
15.2 Насосная станция перекачки кон- Д II, III С1, С2 Влажное
денсата
15.3 Насосная станция хозяйственно- Д II, III С1, С2 Влажное
фекальных вод
16. Станция мехобезвоживания Д II, III С1, С2 Влажное
17. Ремонтная мастерская (без ли- Д II, III СО, С1 Нормальное
тейной, кузницы и сварочной)
18. Материальный склад В1 - В4 II, III СО, С1 Нормальное
ПРИМЕЧАНИЯ:
1. Допустимое число этажей и площадь этажа здания (сооружения) в пределах пожарного отсека следует принимать по
требованиям, приведенным в NCM C.02.02 в соответствии с категорией и степенью огнестойкости здания.
2. В труднодоступных районах, удаленных от строительной базы, котельные тепловой мощностью до 3 МВт допускается
располагать в зданиях IV степени огнестойкости, мощностью более 3 МВт в зданиях IV степени огнестойкости с ограни-
чением по площади этажа в соответствии с требованиями, приведенными в NCM C.02.02 и высотой здания до 18 м.
3. В графе 3 приведена ориентировочная категория здания (помещения) и наружных установок, которая должна быть
подтверждена расчетом по NCM E.03.04.
155
NCM G.04.10:2015
Приложение B
(обязательное)
Таблица В.1
156
NCM G.04.10:2015
Приложение С
(рекомендуемое)
До 70
Условный диаметр паро-
включи- 80-125 150-175 200-250 300-400 450-600 700-800 900-1200
провода Ду, мм
тельно
Условный диаметр 25 32 40 50 80 100 125 150
штуцера и арматуры
Ду, мм
До 70
Условный диаметр паро- 1000-
включи- 80-125 150-175 200-250 300-400 450-500 600-700 800-900
провода Ду, мм 1200
тельно
Условный диаметр 25 40 50 80 100 150 200 250 300
штуцера и арматуры
Ду, мм
Приложение D
(обязательное)
157
NCM G.04.10:2015
Приложение E
(рекомендуемое).
Т а б л и ц а E.1
Приложение F
(рекомендуемое)
Т а б л и ц а F.1
158
NCM G.04.10:2015
Приложение G
(обязательное)
Т а б л и ц а G.1
Температура воздуха,
Приточная вентиляция
Производ- °С не менее
Вытяжная вен-
Помещения ственные В холод-
В теплый пе- тиляция Холодный пе-
вредности ный пе- Теплый период
риод риод
риод
1 2 3 4 5 6 7
1. Котельный зал: с Избыточ- 17 Не более, Естественная Естественная Естественная
постоянным присут- ные тепло- чем на 4 °С из верхней с притоком с подачей воз-
ствием обслуживаю- выделения выше сред- зоны и за счет воздуха на духа в рабо-
щего персонала ней темпе- подсоса в га- высоте не ме- чую зону При
ратуры са- зовоздушный нее 4 м до необходимо-
мого жар- тракт котель- низа открытых сти с механи-
кого месяца ной установки. проемов за ческим побуж-
При необходи- котлами. При дением
мости с меха- необходимо-
ническим по- сти с механи-
буждением из ческим побуж-
верхней зоны, дением
в том числе
дутьевыми
вентилято-
рами
без постоянного при- Тоже 5 То же То же То же Тоже
сутствия обслуживаю-
щего персонала
2. Зольные помеще-
ния*:
при непрерывной вы- Пыль 5 Тоже Местные от- С механиче- Естественная
грузке золы и шлака сосы от укры-ским побужде-
тий мест пы- нием на ком-
ления пенсацию вы-
тяжной венти-
ляции
при периодической То же 5 То же Естественная Естественная Естественная
выгрузке золы и
шлака
3. Водоподготовка в Тепловая 17 Не более, Естественная Естественная Естественная
отдельном помеще- энергия чем на 4 °С из верхней с подачей воз- с подачей воз-
нии выше сред- зоны. При духа в верх- духа в рабо-
ней темпе- необходимо- нюю зону. При чую зону
ратуры са- сти с механи- необходимо-
мого жар- ческим побуж- сти с механи-
кого месяца дением ческим побуж-
дением
4. Отапливаемые кон- Пыль 10 То же Местные от- С механиче- Естественная
вейерные галереи, сосы от укры- ским побужде-
узлы пересылок, дро- тий мест пы- нием на ком-
бильные отделения ления пенсацию вы-
для угля и кускового тяжной венти-
торфа, надбункерная ляции и пода-
галерея чей воздуха в
верхнюю зону
159
NCM G.04.10:2015
Т а б л и ц а G.1 (окончание)
1 2 3 4 5 6 7
5. Пылеприготови- Пыль 15 То же То же То же То же
тельные установки в
отдельных помеще-
ниях
6. Насосные станции:
с постоянным обслу- Избыточ- 17 Не более, Естественная Естественная Естественная
живающим персона- ные теп- чем на 4 °С из верхней с подачей воз-
лом ловыделе- выше сред- зоны. При духа в верх-
ния ней темпе- необходимо- нюю зону. При
ратуры са- сти с механи- необходимо-
мого жар- ческим по- сти с механи-
кого месяца буждением ческим побуж-
дением
без постоянного об- То же 5 То же То же То же То же
служивающего пер-
сонала
7. Помещения щитов 20 (круглогодично) Естествен- С механиче- С механиче-
управления КИП ная из верх- ским побуж- ским побужде-
ней зоны. дением, по- нием, подачей
При необхо- дачей воз- воздуха в
димости с духа в верх- верхнюю зону
механиче- нюю зону и и очисткой его
ским побуж- очисткой его от пыли
дением от пыли
8. Склады реагентов: Пыль 10 То же Местные от- С механиче- Естественная
склад извести сосы от укры-ским побужде-
тий мест пы- нием на ком-
ления пенсацию
местных отсо-
сов
Склад кальциниро- 10 То же Естественная Естественная Естественная
ванной соды,
натрий-хлорида и
коагулянтов
Склад фильтрующих 5 20 (кругло- Естественная Естественная Естественная
материалов и фло- годично)
кулянтов
склад кислоты и ще- Пары кис- 10 То же Естественная Естественная Естественная
лочи (без постоян- лоты и Аварийная -
ного присутствия об- щелочи 5 обменов в
служивающего пер- час
сонала)
9. Лаборатории 20 » Местные от- Механическая Естественная,
сосы от шка- на компенса- при необходи-
фов. При от- цию вытяжной мости с меха-
сутствии вентиляции ническим по-
шкафов по буждением
расчету на
разбавление
выделяю-
щихся вред-
ностей. При
отсутствии
данных по
выделяю-
щимся вред-
ностям - 3
обмена в час
160
NCM G.04.10:2015
Приложение H
(обязательное)
Технико-экономические показатели
Т а б л и ц а H.1
Конец перевода
161
NCM G.04.10:2015
Библиография
162
NCM G.04.10:2015
Содержание
163
NCM G.04.10:2015
Preşedinte:
Ing. Leu Vasile S.A. „Termocom”
Secretar, membru:
Membri:
Reprezentantul Ministerului:
Ing. Vataman Dumitriţa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţii
164
NCM G.04.10:2015
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publicaţii
periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, pe
Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii
periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea
referinţelor la acesta).
165
NCM G.04.10:2015
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM G.04.10:2015
„Centrale termice”
Responsabil de ediţie ing. L. Cuşnir
166