Studentă: Cojocaru Mădălina

PIPP, anul 2
Cuprins
 Săculețul fermecat

Scop: identificarea şi denumirea corectă a unor obiecte, în absenţa

vederii, prin pipăit
Desfăşurarea jocului
Propunătorul va arăta elevilor fructele pe care le va pune în
săculeţ. El va lega la ochi câte un elev şi îi va cere să ia în mână câte un
fruct, să-l pipăie, să-l denumească şi apoi să-l scoată afară din săculeţ
pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit corect fructul. Dacă a
ghicit denumirea fructului va fi dezlegat de la ochi şi va continua jocul un
alt elev, dacă nu a ghicit mai are dreptul la două încercări după care este
eliminat din joc. După ce toţi elevii au fost legaţi la ochi şi puşi să
denumească fructele,elevii care au fost eliminaţi din joc vor primi pedepse
hazlii.
Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs, pe grupe. La
fiecare răspuns corect, grupa primeşte un punct, la fiecare răspuns
incorect i se scade câte un punct. Câştigă grupa care tota- lizează mai
multe puncte.
 Crocodilii şi broscuţele

Scop – dezvoltarea capacității de reacție.

Desfășurarea jocului
Plasează prin sală câteva foi de flipchart sau ziare, care vor
reprezenta „insulele”. Se aleg 1 sau 2 „crocodili”. Anunţă participanţii că
toţi sunt nişte broscuţe care trăiesc în apele unui râu plin cu crocodili. Ei
pot „înota” liber printre „insule” atât timp cât rechinii sunt departe, iar tu îi
vei anunţa când se va apropia pericolul, strigând tare „Crocodilii!”. În
acest moment „crocodilii” se vor repezi să „muşte” pe cineva, de aceea toţi
trebuie să se urce pe „insule”, unde sunt în siguranţă. Dacă cineva are un
picior sau o parte a corpului în afara „insulei”, „crocodilii” îl vor pişca
uşurel, insinuând o muşcătură. Pe rând, animatorul şi „crocodilii” rup
bucăţi din „insule” sau extrag pe rând câte una. Până la urmă toţi
participanţii trebuie să încapă pe o bucată de insulă.
 Cât este ceasul, Domnule Lup?

Scop – Dezvlotarea agilității.

Desfășurarea jocului
Alegeți un copil care să fie lupul și așezați-l cu spatele la
ceilalți copii, la o distanță de 20-25 de metri. Copiii
întreabă în cor: Cât este ceasul, Domnule Lup? Domnul
Lup le va răspunde (o cifră, de preferat în limetele 1-10,
de exemplu ora 5). Copiii trebuie să execute tot atâția
pași cât arată ceasul lupului (5 pași). Copiii reiau
întrebarea de câteva ori. Atunci când lupul crede că s-a
apropiat destul, răspunsul său va fi: Este ora prânzului!
Copiii trebuie să fugă din calea lupului. Primul care este
prins devine, la rândul său, lup.
 Îmbrăţişări muzicale
Scop – dezvoltarea orientării în spațiu.
Desfășurarea jocului
În timp ce se aude o muzică veselă, toţi
participanţii dansează în sală. Când muzica se opreşte,
fiecare îmbrăţişează o persoană. Când muzica continuă,
participanţii îşi vor prelungi dansul împreună cu
partenerii sau de unii singuri. Animatorul va opri din
nou muzica la un moment dat şi perechile sau
persoanele se vor îmbrăţişa cu alte perechi sau
persoane, formând grupuri de 2, de 3 sau de 4
persoane. În felul acesta, la fiecare pauză se vor aăuga
grupului noi persoane, „îmbrăţişarea” crescând
continuu, până se va ajunge la o mare comuniune
finală.
 Din bucăţele

Scopul: reconstituirea unui obiect din părţile lui

componente.
Propunătorul va împărţi tuturor elevilor câte un
plic care conţine bucăţele tăiate ale unui desen ce
reprezintă corpul uman. Propunătorul va arăta elevilor
desenul corpului uman pe care trebuie să-l obţină ei
asamblând bucăţelele tăiate din plic. Se va stabili
timpul de lucru .
Acest joc se poate desfăşura şi sub formă de
concurs. Numele elevilor va fi scris pe tablă şi în funcţie
de rapiditatea şi corectitudinea executării sarcinii vor fi
câştigătorii concursului. Locul I va fi elevul care în cel
mai scurt timp a reconstituit corect imaginea desenată
a corpului uman.
 Oglinda

Scop: Dezvoltarea capacităţii de identificare a

propriilor emoţii şi ale celorlalţi.
Desfășurarea jocului
Copiii trebuie să formeze perechi sau să se
poziţioneze pe două şiruri faţă în faţă, la o distanţă de
aproximativ o jumătate de metru unul de celălalt. Unul
dintre copii va reprezenta persoana care priveşte în
oglindă şi va trebui să realizeze anumite mişcări.
Celălalt copil reprezintă oglinda şi va trebui să
reproducă mişcările realizate de partenerul său. Iniţial
este important ca propunatorul să ofere o
demonstraţie alături de un alt copil. Se recomandă ca
jocul să înceapă cu gesturi lente pentru ca cealaltă
persoană să poată mima acţiunea. De asemenea, se pot
realiza mişcări caraghioase (întinderi, contorsiuni)
pentru a obţine câteva râsete, acestea putând fi
intercalate cu diferite manifestări emoţionale. Jocul
poate să devină şi mai incitant prin provocarea
partenerului de joc să recunoască emoţia din spatele
grimasei sau acţiunilor.

Prin pădure

Scop: Stimularea timpului de reacţie în raport cu

regulile jocului.
Desfășurarea jocului
Aşezaţi în linie sau în cerc cu faţa la propunator,
copiii vor asculta cuvintele cheie transmise de acesta şi
vor realiza mişcările corespunzătoare fiecărui mesaj. Pe
parcursul pauzelor dintre mesaje profesorul încurajează
copiii să alerge pe loc folosind sintagma ‚’Alergăm prin
pădure, alergăm!’’ Spontan profesorul rosteşte
aleatoriu cuvintele cheie. Cuvintele cheie rostite de
profesor şi acţiunea asociată: „buştean” – copiii trebuie
să sară pe loc, „creangă” – copiii trebuie să se aplece,
„lup” – copiii vor sta nemişcaţi. Fiecare copil care va
realiza eronat o mişcare sau nu o va realiza va fi
eliminat din joc. Jocul se sfârşeşte când se elimină
penultimul copil, rămânând un singur jucător care va
deveni câştigător.

Zboară, zboară

Scopul: dezvoltarea capacitătăţii de concentrare a

atenţiei.
Desfășurarea jocului
Mesele sau băncile sunt aşezate în semicerc, elevii
au mâinile pe bancă şi privirea spre educator care stă
pe un scaun în faţa lor. La începerea jocului el mişcă
alternativ degetele arătătoare ale mâinilor, în sus sau în
jos pe genunchi, spunând: „Zboară, zboară”. El trebuie
să adauge după mai multe repetări (în această formulă)
numele unei păsări sau al unui aparat care zboară, de
exemplu: „rândunica zboară!”, „avionul zboară!”. Elevii
imită mişcările educatorului şi repetă în cor cuvintele:
„rândunica zboară!”, imitând zborul lor. Dacă
educatorul vrea să verifice atenţia elevilor, în loc de
aceste cuvinte poate spune: „căţelul zboară”. Atunci
elevii nu trebuie să ridice mâinile, ci să spună în cor:
„căţelul nu zboară”. Copiii care greşesc sunt obligaţi să
execute mişcări cât mai hazlii.

Scaunele muzicale amicale

Scop: Dezvoltarea orientării în spațiu.

Desfășurarea jocului
Așezați copiii în formă de cerc, fiecare pe câte un
scaun. Începeți un joc asemănător scaunelor muzicale,
dar în loc să eliminați câte un copil după fiecare tură,
eliminați câte un scaun. Copiii vor fi nevoiți să găseascî
un mod în care să se așeze împreunâ într-un spațiu din
ce în ce mai restrâns. La final, tot grupul trebuie să aibă
loc pe un singur scaun. Un excelent joc de cooperare, în
același timp!
 Vrăbiuțele și pisicuța

Scop – Dezvoltarea agilității

Desfășurarea jocului
La început, jocul este condus de educatoare care va fi
,,gospodina”. Un copil este ales să fie ,,pisicuța”, iar restul
copiilor vor fi ,,vrăbiuțele”. ,,Gospodina” aduce mâncare
vrăbiuțelor și spune:
,,Vrăbiuțe, vrăbiuțe,
Uite, uite, sunt grăunțe
Veniți toate de mâncați…
De pisică nu uitați!”
Apoi vrăbiuțele se apleacă pe jos și culeg
,,grăunțele”, dar trebuie să fie foarte atente la poziția pisicii,
care se apropie încet, spunând:
 ,,Vine, vine pisicuța
Și mănâncă vrăbiuța!”
Copilul prins este eliminat din joc. Pe parcursul
jocului, rolulile se pot schimba.

Cine l-a strigat pe Martinel?

Scopul - dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a vocii

colegilor.
Desfășurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi în formaţie de semicerc, iar în faţa lor
se află un copil, legat la ochi, cu un ursuleţ în braţe. La
începerea jocului, cadrul didactic face semn unui copil din
semicerc care strigă: „Martinel!”. Cel din mijloc îşi descoperă
ochii, se îndreaptă spre cel care-l bănuieşte că l-a strigat şi-i
pune ursuleţul în braţe. Dacă a ghicit, schimbă rolurile între
ei, dacă nu, trece din nou în mijloc, se leagă la ochi şi aşteaptă
o nouă chemare a lui „Martinel”. Dacă acesta nu reuşeşte să
ghicească, după 3 încercări , este înlocuit cu alt copil şi jocul
continuă.
 Rece, cald

Scopul - dezvoltarea perseverenţei.

Desfășurarea jocului
Copiii sunt așezați în cerc. Separați un copil de grup
pentru ca cei rămași să poată ascunde un obiect
prestabilit la unul dintre copii. Odată ascuns obiectul,
copilul se întoarce și începe căutarea, fiind ghidat de
grup cu ajutorul indicațiilor îngheț, rece, frig (când
obiectul este departe de a fi găsit), se încâlzește, cald,
fierbinte (când obiectul este pe cale de a fi găsit).
 Trenul de sub pod

Scop – Dezvoltarea mobilităţii

Desfășurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi în coloană câte unul
educatoarea conduce trenul. Doi copii faţă în faţă cu
braţele ridicate în sus şi prinşi de mâini reprezintă
podul. La comanda educatoarei: „trenul porneşte”
copiii merg cu mâinile libere pe lângă corp, apoi trec pe
sub pod, aplecându-se. După ieşirea trenului de sub
pod copiii aleargă (trenul şi-a accelerat mersul) spre
locul de unde au plecat. La repetare se schimbă copiii
care formează podul.
 Unde e privighetoarea?

Scopul: dezvoltarea capacitătăţii de concentrare a

atenţiei.
Desfășurarea jocului
Voluntarul care vrea să fie privighetoare ia
fluierașul. Într-un spațiu mare fără obstacole ceilalți
participanți se leagă la ochi și numără împreună până la
50. Între timp privighetoarea se îndepărtează fără a fi
auzită. Când participanții au terminat de numărărat,
privighetoarea se oprește și începe să fluiere la
intervale egale de timp. Primul care reușește să
găsească privighetoarea câștigă!
 Ce s-a schimbat?

Scop - Dezvoltarea spiritului de observaţie.

Desfășurarea jocului
Trei sau patru copii se așează unul lângă altul în faţa colegilor, aşezați în semicerc.
Conducătorul jocului invită alţi 2 copii să se uite cu atenţie la ei, să observe şi să memoreze
poziţia şi/sau ţinuta lor vestimentară. După 60 de secunde de examinare vizuală, cei 2 copii
părăsesc camera, iar cei 3-4 copii, stabiliţi iniţial, fac schimbări în ceea ce priveşte poziţia, locul
şi îmbrăcămintea lor (îşi schimbă locurile, hainele, se descheie la nasturi, etc.).
Copiii care au ieşit din încăpere sunt chemaţi înapoi şi trebuie să remarce schimbările
survenite în legătură cu copiii observaţi.
Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi
mai multe schimbări.
 Voinicii
Scopul - dezvoltarea forţei fizice.
Desfășurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi faţă în faţă, în perechi, cu
piciorul drept pe linia de control. Pe sol se aşează în
dreptul fiecărei perechi o riglă.
La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil
apucă rigla cu ambele mâini şi încearcă să-şi tragă
partenerul peste linia de control. Cei care reuşesc sunt
voinicii.
La organizarea jocului se va avea în vedere ca
perechile să fie, pe cât posibil, cam de aceeaşi statură şi
cu aceeaşi greutate.
 Cine ne-a ieșit în drum?

Scop – Dezvoltarea deprinderii de mers cu oprire la

semnal.
Desfășurarea jocului
Copiii se plimbă (mers obişnuit), pe fond muzical.
Traseul este stabilit de educatoare. De-a lungul
acestuia sunt aşezate, la interval de 4-5 m, jucării, de
preferinţă de dimensiuni mai mari, pentru a putea fi
mai uşor reperate de copii. La semnalul „Stop, cine ne-a
ieşit în drum?”, copiii se opresc. Se recomandă
asocierea comenzii cu ridicarea jucăriei întâlnite pe
traseu, de către educatoare.
 Iepurașul

Scop – Dezvoltarea săriturii cu desprindere de pe

ambele picioare.
Desfășurarea jocului
Copiii sunt așezați în cerc. Mişcările care
urmează să fie efectuate de copii sunt sugerate prin
intermediul următoarelor versuri:
„Iepuraşul urecheat
Sare, sare speriat – săritură pe loc, cu genunchii
uşor îndoiţi.
Uite-l, iute s-a ascuns! – ghemuire
De sub tufă el priveşte,
Dacă nimeni nu-l pândeşte.
 Când să-l prindem, hop, el sare – săritură cu
deplasare înainte.
Şi o ia din nou la vale.”

Bibliografie:
Bondar, V., 2011, „Culegere de jocuri didactice pentru elevii din
învățământul special. Clasele I-IV.”, Editura: Sfântul Ierarh
Nicolae, Brăila, Galați.
Moldoveanu, I., Coadă, C., Tomșa, S., Babii, V., Mîrza, D.,
Grosu, M., Coada, N. Guzun., M., Șian, A., Cozma, S., Postică,
S., Cobîlneanu M., Pașcenco, O., Chiosa, E., 2005, „Ghidul
animatorului – 855 de jocuri și activități”, Chișinău.
Bărbulescu, G., Borteanu, S., Călin, M., Iuga, C., Toma, E., „175
de jocuri pentru preșcolari și școlarii mici”, 2015, Editura Litera,
București.