Cuprins

1.Scurt istoric al terapiei prin muzica

2.Meloterapia
3.Frecventa specifica notelor muzicale
4.Muzica si aplicatiile ei in medicina
5.tratarea diferitelor afectiuni prin meloterapie
 Terapia prin muzica
“Muzica este o lege morala. Ea da suflet universului, aripi
gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie
tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, inaltand sufletul catre
tot ce este bun, drept si frumos .” (Platon)
 
Scurt istoric al terapiei prin muzica
Se spune ca in mitologia greaca, Asclepios, zeul medicinii, tamaduia suferintele oamenilor
apeland la muzica, iar celebrulHerodot o recomanda ca tratament special. Chiar
in Biblie scrie ca David a reusit sa-l vindece pe regele Saud cu ajutorul cantecelor de harpa.
Insa terapia prin muzica are un caracter universal. Inclusiv triburile primitive foloseau si
folosesc inca muzica pentru a-i trata pe cei bolnavi.
In Evul Mediu, cand izbucneau epidemii de febra in jurul Mediteranei, mai ales la Neapole,
ele se vindeacau prin muzica ritmata. Se cantau si se dansau tarantele si, prin voie buna,
bucurie de a trai, transpiratie si eliminarea toxinelor, multi bolnavi se vindecau.
Unul dintre cei mai cunoscuti oameni de stiinta care a descris legatura dinte notele
muzicale, numere si influenta planetelor asupra omului a fost Pitagora.
Dar izvorul acestei stiinte sacre se afla in vechile temple de mistere ale initiatilor egipteni.
Se cunoaste puterea vindecatoare a sunetelor inca de pe vremea lui. Se stia mai bine ca in
zilele noastre ca orice boala provine din modul de a gandi si a intelege natura si locul
omului in armonia naturii. Pitagora numea vindecarea cu ajutorul sunetelor - purificare. El
a conceput remedii atat pentru minte cat si pentru trup. Cu ajutorul unor instrumente
adaptate de el, compunea o muzica speciala care diminua “pasiunile inferioare”.
Sunetele calde si armonioase ne pot induce stari benefice menite sa imbunatateasca starea
de sanatate si calm si chiar ne pot face rezistenti la stresul zilnic.
Astazi muzica este utilizata pentru destindere si tratament in numeroase institutii, pentru
tratarea unor bolnavi cu afectiuni psihice, meloterapia dovedind rezultate benefice in
tratarea unei palete de afectiuni printre care starile depresive, anxioase, insomniile,
tulburarile vegetative, etc.
 

Meloterapia
Muzica (sunetele) poate actiona direct asupra starii generale psihice si mentale, deci –
implicit - asupra sistemului imunitar. Muzica este o modalitate de a patrunde in nucleul
fiecarei celule, de a o face sa vibreze la unison cu armonia intregului. Orice sunet care
exista in jurul nostru ne afecteaza mintea si trupul pe multiple niveluri.
Sunetul are o importanta mai mica sau mai mare in viata de zi cu zi, incepand de la sunetul
care ne trezeste dimineata, la muzica ascultata in mijloacele de transport, la muzica din
magazine, sunetul telefonului si multe altele, ne influenteaza stare de spirit, viata si
sanatatea.

Corpul nostru poate fi considerat un instrument de autovindecare, caci in mod esential el

tinde catre starea lui optima. Fiecare celula din corpul nostru este un rezonator de sunete si
are un ritm specific propriu. Fiecare organ are ciclurile sale de viata, pulsul propriu, nota
lui muzicala.
Asa cum fiecare persoana are propriul ei sunet fundamental, tot astfel fiecare tip de sunet
produce un anumit efect asupra ascultatorului, care poate sa difere in functie de momentul
in care este ascultat. De aceea, pentru a putea folosi cu adevarat puterea vindecatoare a
sunetelor, este necesar sa devenim mult mai constienti de nevoile profunde ale sufletului si
corpului nostru, de modul in care suntem afectati de lucrurile din afara noastra. Celulele
sanatoase devin mai vibrante si mai radiante atunci cand sunt expuse sunetelor muzicii.
Sunetele ne pot “transporta” din starea beta a creierului (specifica starii de veghe), in
starea alfa (specifica starii de meditatie si relaxarii), fara sa adormim. La nivel fizic
sunetele afecteaza presiunea sanguina, pulsul, circulatia, functionarea creierului si
metabolismul.
 
Scopul meloterapiei
Scopul terapiei prin muzica este acela de a reduce stresul psiho-fiziologic, durerea, starile
psihice negative. Este desigur foarte simplu pentru fiecare din noi sa practicam o asemenea
terapie. Putem sa renuntam de exemplu intr-o anumita situatie la a lua un analgezic in
favoarea ascultarii muzicii care ne place. Totusi, trebuie sa avem in vedere ca preferintele
noastre sa fie in acord cu energia reala pe care sunetele respective o poarta in mod obiectiv.
Sunetele pe care terapeutii acestui domeniu le folosesc sunt in general sunete pure ale caror
efecte au fost studiate experimental.
Meloterapia ca stiinta bazata pe principii solide exista inca din cele mai vechi timpuri.
Astazi ea este destul de bine expusa de principiile psihanalizei moderne. Repetivitatea
armoniilor sonore creaza stari modificate ale constiintei. Este vorba in special de muzica
pura, armonioasa, elevata. O muzica zgomotoasa gen rock, metal sau jazz induce chiar
stari negative, depresie, angoasa pentru ca rezoneaza cu energii de joasa frecventa.
Amerindienii aveau asa numitele dansuri sfinte cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin
modulatii melodice repetate. La triburile africane vracii vindecau de asemenea in ritmul
magic al tobelor. In Tibet sunetele scoase de clopote, mici trompete ori tobe speciale erau
folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice ori dezechilibrelor metabolice.
 
Frecventa specifica notelor muzicale
Cercetari mai ample au demonstrat ca fiecare nota muzicala are o frecventa specifica de
vibratie care influenteaza anumite zone ale corpului uman ori determina anumite reflexe in
organism. In acest sens medicina holistica recomanda ascultarea unei muzici in care
predomina nota vindecatoare).
DO - este folosita in circulatie proasta, anemie, afectiuni ale sangelui, paralizie, dificultati
de urinare, melancolie, umflarea gleznelor, racirea picioarelor. Guverneaza colonul, gatul,
genunchii si nasul.
RE - este folosita in astm, bronsita, guta, pietre la vezica biliara, obezitate, purificarea
toxinelor, letargie si apatie. Guverneaza sanii, organele sexuale, perineul picioarele si
limba.
MI - este folosit in constipatie, indigestie, flatulenta, afectiuni ale ficatului,
gastrointestinale, tuse, dureri de cap, piele, apatie, plictiseala. Guverneaza capul, ochii,
plexul solar, zona ombilicala.
FA  - este folosita in guturai, alergii, raceli, traume, socuri, colici, epuizare, ulcere,
iritabilitate, tensiune marita, piele uscata. Guverneaza rinichii, glandele suprarenale,
umerii, pieptul, colonul si gambele.
SOL - este folosit in laringita, amigdalita, inflamatii ale gatului, afectiuni oculare, boli de
piele, mancarimi, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, stimuleaza centrul
atentiei si calmul. Guverneaza saliva, parul, si sistemul reproducator.
LA - este folosita in toate afectiunile nervoase, convulsii, oboseli, dereglari ale echilibrului,
sangerari, dificultati respiratorii, umflaturi, paralizie, pecingine, actioneaza pe osul sacru
la baza coloanei.
SI - este folosita in intreg corpul dar cu deosebire in dezechilibrul glandelor, nevralgii,
deficiente imunitare, metabolismul vitaminelor ori dereglari nervoase.
 
Efectul Mozart
In urma studiilor efectuate in laborator, cercetatorii au descoperit ca sonatele
compozitorului austriac stimuleaza legaturile intre neuroni. Cercetatorii au aratata ca
ascultind creatiile unuia dintre cele mai mari genii ale muzicii, creierul isi sporeste
capacitatile intelectuale. Abilitatea de a se orienta spatio-temporal si capacitatea de a
invata sunt mult imbunatatite in cazul celor care asculta Mozart, spun psihologii care au
denumit acest efect, „Efectul Mozart”, inca din 1993. In ultimii ani, cercetarile au evidentiat
faptul ca anumite piese muzicale, cum este cazul sonatei pentru doua piane, in Do major,
au un efect benefic in cazul crizelor de epilepsie, al caror numar scade in mod evident dupa
aplicarea meloterapiei.
 
Muzica si aplicatiile ei in medicina
Inca inainte de a ne naste, cam din a 16-a saptamana de sarcina, anumite zgomote interne,
cum ar fi bataile inimii sau curgerea sangelui, dar si cele din afara ne influenteaza
puternic. Organismul invata sa reactioneze la muzica si la elementele ei - ritm, dinamica,
melodie - iar dupa nastere cu atat mai mult. Pana in clipa cand un copil incepe sa
vorbeasca, el invata totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cantecelelor, al
tipetelor - o muzica primara a carei experienta ne ghideaza o viata intreaga. De aceea,
preocuparea muzicala inca din prima copilarie ne stimuleaza si pe plan intelectual.
Tensiunea, pulsul, respiratia, sensibilitatea la durere, toate sunt influentate de ritm sau de
anumite lungimi de unda. Cand esti relaxat, pulsul, de exemplu, se modifica usor. Insa daca
ti-e frica, te doare ceva sau esti stresat, ritmul cardiac ramane "inghetat" pe o anumita
frecventa.
Efectuand diferite teste, medicii au descoperit ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si
cortizolul, pot fi coborate cu 19% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. Acest
fapt este folosit de medicina.
Asa, de exemplu, femeile suporta mai usor durerile nasterii daca asculta muzica, pacientii
care asculta muzica inainte de o operatie au nevoie de 50% mai putine calmante, iar in
timpul interventiei au un nivel al hormonilor de stres mult mai redus. Sistemul vascular nu
este atat de incarcat si activitatea cerebrala se desfasoara mai linistit. Urmarea este ca se
folosesc mai putine medicamente.
Ar fi bine daca te-ai folosi de efectul calmant al muzicii in fiecare zi. Poti sa fii propriul tau
muzicoterapeut, cu un program absolut personal. Pentru linistire sau in situatii stresante
asculta cel mai bine muzica clasica, melodii romantice sau cantece de inima albastra. Daca
vrei sa scapi de emotiile unui examen sau sa te pregatesti pentru un interviu important,
poate sa fie si ceva mai animat. Cel mai bine este sa-ti pui pur si simplu discul preferat si
efectul antistres apare imediat. Caci terapeutii subliniaza: ceea ce iti place tie personal
actioneaza cel mai bine si cel mai intens.
Ultima gaselnita a profesionistilor: o combinatie de aromaterapie - cateva picaturi de ulei
parfumat intr-o lampa speciala - si o muzica compusa special, cu efecte linistitoare,
invioratoare sau pline de armonie. Cine se decide pentru aceasta meditatie muzicala are
insa nevoie de cel putin o jumatate de ora de timp liber.
 
Tratarea afectiunilor prin meloterapie
"La un anumit nivel, sunetul catalizeaza toate
potentialitatile care dorm in noi" - Mariana Gavrilescu
Muzica lui Beethoven si cea a lui Chopin sunt folosite de germani si danezi pentru a alunga
vagabonzii, drogatii si tinerii teribilisti din gari si din diverse locuri publice, unde
obisnuiesc sa se adune.
Auditia de opere muzicale alese pentru valoarea lor emotionala, stimulanta sau divers
inductoare, exercita, prin intermediul adaptarilor, detaliilor, potrivit fiecarui caz
individual, o putere de activitate afectiva notabila, care face sa poata fi asezata cu
eficacitate in contextul de ansamblu al unei cure de psihoterapie.
Cercetarile medicale au stabilit o serie de elemente specifice care pot permite folosirea
terapiei prin muzica, in alegerea tratamentului tinandu-se cont de afectiunea pacientului,
de educatia acestuia si pregatirea lui muzicala.
 
Lucrari muzicale pentru calmarea sistemului nervos
Ludwig van Beethoven: Concertul imperial nr. 5, pentru pian si orchestra, Adagio din
Sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor;
Wilhelm Richard Wagner: Uvertura operei Parsifal;
Anton Dvorak: Adagio din simfonia Lumea noua;
Gabriel Faure: Agnus Dei din Requiem op. 48;
Gustav Mahler: Simfonia nr. 3, a sasea miscare;
Claudio Monteverdi: Psalmul Laudate Dominam;
Franz Schubert: Rosamunde;
Piotr Ilici Ceaikovski: Scena si dansul reginei din Lacul lebedelor;
 Antonio Vivaldi: Anotimpurile;
Johann Sebastian Bach: Preludiile;
Frédéric François Chopin: Valsurile.
 
Lucrari muzicale pentru relaxare
Ludwig van Beethoven: Simfonia pastorala;
Franz Schubert: Serenada;
Franz Liszt: Vis de dragoste;
Vanghelis Papatanasiu: Apocalipsul animalelor;
Piotr Ilici Ceaikovski: Lacul lebedelor;
Johann Sebastian Bach: Fantezie in sol minor;
Richard Georg Strauss: Voci de primavara;
Camille Saint-Saëns: Simfonia nr. 3 in do minor;
Ciprian Porumbescu: Balada.
Pentru relaxare se recomanda, de asemenea, auditia unei casete muzicale care sa cuprinda
minunata muzica a naturii, de la cantecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul
izvoarelor la zgomotul marii, la fosnetul ierbii sau adierea vantului, toate in interpretarea
originala si inegalabila a naturii.
 
Lucrari muzicale cu efect reconfortant
Claude Debussy: Sonata pentru flaut, alto si harpa;
Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioara si orchestra in re minor; 
Piotr Ilici Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din padurea adormita;
Camille Saint-Preux: Credo.
 
Lucrari muzicale pentru linistea interioara
Wilhelm Richard Wagner: Uvertura la Opera Parsifel;
Frédéric François Chopin: Nocturnele;
Johann Sebastian Bach: Cvartetul italian;
Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul pentru flaut si harfa nr. 2;
Achille-Claude Debussy: Clar de luna.
 
Lucrari muzicale pentru combaterea oboselii si
surmenajului intelectual
Bedřich Smetana: Poemul simfonic Vltva;
Johann Sebastian Bach: Fugile;
Edvard Hagerup Grieg: Dimineata.
 
Lucrari muzicale pentru tratarea starilor depresive
Antonín Leopold Dvořák: Carnavalul.
 
Lucrari muzicale pentru calmarea starilor de agitatie :
 Ludwig van Beethoven: Oda bucuriei;
Wilhelm Richard Wagner: Corul pelerinilor.
 
Lucrari muzicale pentru combaterea starilor de distonie
neurovegetativa si a nevrozei astenice
Wolfgang Amadeus Mozart: Mica serenada; Simfonia nr. 41.
 
Lucrari muzicale pentru tratarea insomniei
Robert Schumann: Visare-reverie;
Franz Schubert: Ave Maria;
Johann Sebastian Bach: Primul si al doilea preludiu; Variatiunile Goldberg;
Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul pentru pian si orchestra nr. 21;
Rimski-Korsakov: Cantec indian.
 
Lucrari muzicale pentru tratarea hipertensiunii arteriale
Wolfgang Amadeus Mozart: Don Juan;
Franz Liszt: Rapsodia Ungara;
Johann Sebastian Bach: Concertul in re minor pentru vioara si orchestra.
 
Lucrari muzicale pentru calmarea durerilor
Ludwig van Beethoven: Simfonia pastorala nr. 6;
Frédéric François Chopin: Concertul nr. 1 in mi minor;
Mendelson Bartholdy: Simfonia italiana;
Joseph-Maurice Ravel: Rapsodia spaniola;
Piotr Ilici Ceaikovski: Simfonia nr. 6.
 
Lucrari muzicale pentru calmarea marilor suferinte care
apar in urma unor intamplari tragice
Antonín Leopold Dvořák: Concertul pentru violoncel
Piotr Ilici Ceaikovski: Patetica
 
Lucrari muzicale pentru inlaturarea melancoliei
Ludwig van Beethoven: Simfonia a IX-a ;
Camille Saint-Saëns: Carnavalul animalelor;
Johannes Brahms: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus.
 
Lucrari muzicale pentru stimularea entuziasmului
Joseph-Maurice Ravel: Daphnis si Chloe;
Enrico Toselli: Serenada.
 
Lucrari muzicale pentru marirea puterii de concentrare
 Johann Sebastian Bach: Concertele brandenburgice.
 
Lucrari muzicale pentru stimulare-energizare
Wilhelm Richard Wagner: Marele mars din opera Tanhauser; Finalul din opera Maestrii
cantareti din Nurnberg;
Giuseppe Verdi: Marsul din opera Aida;
Charles-François Gounod: Actul V din opera Faust.
 
Lucrari muzicale pentru copii
Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul de vioara nr. 5 in la major;
Engelbert Humperdinck: Rugaciune de seara din opera Hansel si Gretel.
 
Experimente multiple au aratat ca unele melodii au un efect terapeutic puternic. Contra
gastritei, de exemplu, ajuta "Sonata nr. 7" a lui Beethoven. Presiunea arteriala si activitatea
inimii se normalizeaza ascultand "Marsul de nunta" al lui Mendelson. La ameliorarea
ulcerului la stomac ajuta "Valsul florilor" al lui Ceaikovski. Contra migrenelor este indicat
"Cantecul de primavara" al lui Mandelson, "Muzica umoristica" a lui Dvorjac,
"Americanul la Paris" al lui Gherschwin. Pentru tratarea alcoolismului si contra
fumatului se poate asculta "Ave Maria" lui Schubert, "Sonata lunii" lui Beethoven,
"Lebada" lui Sen-Sans. Pentru normalizarea somnului si a activitatii creierului, se asculta"
Per Ghiunt" de Grieg. Contra stresului e bine sa se asculte muzica lui Schubert, Schumann,
Liszt, Ceaikovski. La dezvoltarea intelectuala a copiilor ajuta muzica lui Mozart. Muzica lui
Mozart da efecte uimitoare nu numai in Tratament. Daca plamaditi aluatul sub aceasta
muzica, el va creste mai repede si mai bine. La fel si tuica se face mai tare daca adaugati la
fermentare drojdii care au "ascultat" muzica de Mozart. Si vacile dau mai mult lapte, si
gainile oua mai multe, si semintele incoltesc mai bine sub aceasta muzica.
Johann Sebastian Bach a compus piesa Variatiuni, ce a fost utilizata pentru a
tratainsomniile rebele de care suferea ambasadorul Rusiei la Dresda, contele Keyserliny.
Studiile de psihologie efectuate pana acum in diverse laboratoare de cercetare au permis
elaborarea urmatoarelor recomandari:
Se stie ca daca si fredonati muzica, va va aduce o stare de bine, de fericire interioara.
Conform altor studii s-a constatat ca muzica poate fi folosita si pentru cresterea
productivitatii muncii si scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare.
Un bun exemplu, copiii care sufera de autism sau cei care au dificultati de vorbire.
Totusi, orice melodie care va place, va poate schimba dispozitia. Asadar, ascultati si
fredonati oricand melodiile care va plac si stresul va disparea imediat. Incepeti prin a
asculta o muzica adecvata starii de moment. Treceti, treptat, la un alt stil de muzica pentru
a va reda optimismul.
Studii realizate in SUA, Germania, Rusia, Anglia au permis trasarea unor concluzii
importante:
- alegerea tipului de muzica utilizat in psihoterapie depinde de: pregatirea intelectuala, de
individ, de varsta lui, de sex, de sanatatea acestuia;
- utilizarea in productie, dar si in viata de zi cu zi a muzicii functionale, stimuleaza, creste
productivitatea, face sa se micsoreze stresul si mentine o sanatate mai buna a personalului.
Contributii importante in intelegerea fenomenului muzical terapeutic au fost aduse in
principal de catre:
Juliette Alvin
Helen Bonny
Everett Thayer Gaston
Rajasree Mukherjee
Paul Nordoff si Clive Robbins of Nordoff-Robbins
Oliver Sacks
Concetta M. Tomaino
Abu Nasr al-Farabi