Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Tema Si Viziunea Despre Lume - Maitreyi

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

Încă de la început putem observa faptul că iubirea este sentimentul care

dictează acţiunile personajelor. Stând la baza romanului, tema iubirii este


valorificată prin urmărirea relaţiei dintre Allan ṣi Maitreyi, de la
înfiriparea sentimentului până în momentul în care, din cauza diferenţelor
culturale, legătura amoroasă este brusc întreruptă. Tema este susţinută ṣi
de prezenţa unor motive precum cel al cuplului, Allan-Maitreyi fiind
întruchiparea sentimentului pur al iubirii.

Viziunea despre lume a autorului este strâns legată de modul în care se


conturează tema romanului. Putem observa viziunea modernistă a
autorului pornind de la tehnicile de analiză psihologică utilizate de
acesta în crearea personajului Allan. Fiind tipul intelectualului lucid, care se
autoanalizează constant, Allan este dominat de incertitudini privind relaţia sa
interzisă de tradiţiile bengaleze. Astfel, prin procedee moderne
precum introspecţia sau monologul interior, este redat zbuciumul
sufletesc al personajului, cititorul având acces la trăirile intime ale acestuia.
De exemplu, prin introspecţie sunt evidenţiate impresiile personajului
masculin legate de aspectul fizic al Maitreyiei: „Mi se părea urâtă – cu ochii ei
prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici, de
fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt”.

De asemenea, fiind un roman al experienţei care ilustrează viziunea


modernistă a lui Eliade, „Maitreyi” se caracterizează prin autenticitate.
Credibilitatea ṣi veridicitatea – coordonate de bază ale modernismului
interbelic – sunt conferite de faptul că romanul utilizează date biografice ale
autorului. Relaţia Allan-Maitreyi este conturată de către Allan, personajul-
narator, care povesteşte întâmplările la persoana I. Evenimentele prezentate
subiectiv sunt inspirate din experienţa reală a autorului, Eliade trăind o
poveste de dragoste cu o indiancă pe nume Maitreyi, fiica gazdei sale din
India. Jurnalul lui Eliade se suprapune parţial peste jurnalul lui Allan, notiţele
personajului, rescrise şi interpretate, alcătuind subiectul romanului.

Perspectiva narativă actorială permite conturarea unei poveşti exotice cu


caracter erotic din punctul de vedere al personajului-narator, reprezentant al
culturii occidentale. Prin urmare, putem spune că romanul lui Eliade face
parte din categoria romanelor moderniste, tematica fiind pusă în lumină cu
ajutorul unor tehnici inovatoare.

Tema iubirii ṣi viziunea modernistă, exotică se oglindesc în acţiunea


romanului. Allan, tânăr inginer englez, este invitat de către inginerul bengalez
Narenda Sen să locuiască la el acasă pentru a se recupera după îmbolnăvirea
de malarie. Apropierea dintre Allan şi Narenda Sen facilitează întâlnirea
tânărului cu fiica indianului, Maitreyi. 

Iniţial, relaţia celor două personaje are la bază doar curiozitatea europeanului
care descoperă o fiinţă ciudată, feminină şi copilăroasă în acelaşi timp.
Treptat, în urma unor apropieri încurajate de întreaga familie, Allan se
îndrăgosteṣte de Maitreyi: „Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă,
în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul
asemenea cireşelor galbene […]”. Detaliile vestimentare accentuează exotismul
femeii orientale, aceste veşminte tradiţionale fermecând ochii occidentalului.
Maitreyi este prinsă într-un joc al dragostei, sentimentul fiind conṣtientizat de
ambii tineri. Relaţia acestora evoluează, Maitreyi dăruindu-se lui Allan nu
doar sufleteṣte, ci ṣi trupeṣte.

Simţindu-se vinovată pentru dragostea pe care i-o poartă lui Allan, dar şi
pentru dăruirea sa totală, Maitreyi oficiază o logodnă secretă, în mijlocul
naturii exotice. Astfel, tema romanului, iubirea, este valorificată prin
episodul logodnei simbolice în cadrul căruia Maitreyi rosteşte un jurământ
în faţa elementelor naturii: „Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan
şi nimănui altuia. Voi creşte din el ca iarba din tine. Și cum aştepți tu ploaia,
aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie”.
Acest legământ oglindeşte dorinţa fetei de a se uni cu fiinţa iubită, dar şi
sentimentele puternice ale lui Allan, acesta lăsând deoparte orgoliul de la
începutul relaţiei şi conştientizând faptul că, în ciuda relaţiilor anterioare,
doar acum a cunoscut dragostea în adevăratul sens al cuvântului.

Relaţia le este tulburată în mod neintenţionat de către Chabu, sora Maitreyiei,


care dezvăluie părinţilor idila celor doi. Se prefigurează, astfel, un conflict
între sentimentele puternice de iubire al cuplului Maitreyi-Allan şi interdicţia
pusă de Narenda Sen, acesta reprezentând vocea tradiţiei. Iubirea imposibilă
dintre o indiancă şi un european are la bază conflictul cultural dintre Orient şi
Occident, lupta dintre două mentalităţi opuse. Obligat să părăsească locuinţa
lui Narenda Sen, Allan se retrage în Himalaya pentru a-şi vindeca sufletul, iar
Maitreyi, sacrificându-se din iubire, se dăruieşte unui vânzător de fructe cu
scopul de a fi alungată ulterior din casa tatălui său şi de a-l putea urma pe
Allan, însă fără izbândă.

Dominat de un puternic conflict interior, specific personajelor moderniste,


Allan trăieşte departe de fiinţa iubită şi se lasă pradă incertitudinilor,
întrebărilor fără răspuns. Fraza lui Allan din finalul romanului „Aş vrea să
privesc ochii Maitreyiei…” sugerează faptul că doar privind ochii iubitei ar
putea găsi liniştea sufletească de care are nevoie.
Consider că tema iubirii se reflectă în fiecare episod al romanului, în fiecare
gest al celor doi îndrăgostiţi. Ea are la bază sentimentele puternice ale lui
Allan ṣi ale Maitreyiei, aceṣtia constituind un cuplu androgenic format din
două jumătăţi inseparabile, asemenea cuplurilor celebre din literatura
universală precum Romeo ṣi Julieta sau Tristan ṣi Isolda.

Concluzionând, putem spune că relaţia dintre Allan şi Maitreyi


oglindeşte evoluţia sentimentului iubirii, de la apariţia lui până la
transformarea într-o trăire profundă şi unică. Având la bază o experienţă
autobiografică, romanul reflectă viziunea despre lume a autorului,
impunându-se ca o operă autentică ṣi originală.

S-ar putea să vă placă și