FIȘĂ BIOLOGIE - EXERCIȚII 

din manual pag. 42 

I. ex.1 Scrie pe caietul de biologie denumirile corespunzătoare componentelor 

notate cu cifrele 1–8 în imaginea alăturată. Precizează semnificația săgeților 
notate cu 9 și 10. 
 
COMPONENTE: 
1- Umoare apoasă; 
2- Iris; 
3- Cristalin; 
4- Umoare sticloasă; 
5- Retina; 
6- Nervul optic; 
7- Celulă cu con pentru roșu; 
8- Celulă cu bastonaș; 
 
SEMNIFICAȚIA SĂGEȚILOR: 
9- conduc sensul razelor de lumină; 
10- săgeți pentru asociație/ vase de  
sânge; 
 
 
 
 
I. ex.2 Care dintre 
componentele numerotate în 
imagine aparțin tunicii externe 
și tunicii medii? Ce alte 
componente fac parte 
din aceste tunici? 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
I. ex.3 Care dintre componentele din imagine sunt medii refringente? Ce alt 
mediu refringent conține globul ocular? Unde se află acest mediu refringent? 
 
Globul ocular este localizat în orbită. Are o 
formă aproape sferică, cu diametru de 
aproximativ 2,5 cm și o masă de aproximativ 6 
grame. Globul ocular este format din tunici și din 
medii transparente refringente (care fac 
refracție).  
 
Mediile refringente sunt mediile transparente 
(lichide, semisolide sau solide) prin care razele 
de lumină trec, modificându-și direcția, pentru a 
ajunge în pata galbenă.  
Mediile refringente ale globului ocular sunt corneea, umoarea apoasă, cristalinul și 
umoarea sticloasă.  
 
 
I. ex.4 Ce roluri îndeplinesc componentele notate de la 1–8? 
 
1-Umoarea apoasă este produsă de o parte secretorie a corpului ciliar și este 
împrospătată pentru a rămâne transparentă, clară. Umoarea apoasă se află în camera 
anterioară a globului ocular. 
 
2-Irisul este partea colorată a ochiului. Se află în partea anterioară a tunicii medii. 
Irisul are rolul important de a regla fluxul de lumină către retină. 
 
3-Cristalinul sau lentila ochiului este o structură biconvexă intraoculară care împreună 
cu corneea alcătuiește un sistem optic ce are rolul de a transmite lumina către retină 
cu o dispersie cât mai mică. 
 
4-Umoarea sticloasă (corpul vitros) este o substanță gelatinoasă, sferoidală, aflată între 
cristalin și retină, care menține forma sferică a globului ocular. 
 
5-Retina este o membrană subțire, care conține numeroase tipuri de celule dintre care 
trei tipuri sunt neuroni conectați prin sinapse. Neuronii localizați spre coroidă sunt 
neuroni fără dendrite (neuroni unipolari), dar cu corpul neuronal prelungit în formă de 
con sau de bastonaș. 
 
6-Nerv Optic este compus din multiple fibre nervoase care au rolul de a transporta 
imaginea formată pe retină către creier. 
 
7-Celulă cu con pentru roșu, vederea cromatică este asigurată de cele trei tipuri de 
celule cu con, care au pigmenți diferiți (iodopsine); astfel, unele celule cu con sunt 
sensibile la roșu, altele la verde, altele la albastru. Stimularea inegală a celor trei tipuri 
de celule determină celelalte culori, iar stimularea egală determină senzația de alb. 
 
8-Celulă cu bastonaș, vederea nocturnă este asigurată de celulele cu bastonaș, 
asigurând vederea alb-negru, inclusiv a nuanțelor de gri. 
 
II. ex. 1 Utilizează informațiile din lecție pentru a stabili asemănări și 
deosebiri între: 
 
a) miopie și hipermetropie 
La miopie globul ocular e mai lung,se corectează cu lentile divergente, iar la 
hipermetropie globul ocular e mai scurt, se corectează cu lentile convergente. 
Ambele sunt defecte de vedere. 
 
b) hipermetropie și prezbitism 
Prezbitismul (prezbiția) se aseamănă cu hipermetropia ca manifestări. Punctul 
proximum poate ajunge până la 1 m. Corectarea se face la fel ca în cazul 
hipermetropiei, cu lentile convergente. 
Hipermetropia este cauzată, de obicei, de un ax antero-posterior ocular prea scurt. 
Acest defect de vedere se manifestă prin dificultatea de a vedea aproape, iar tendința 
este de a îndepărta de ochi obiectele privite. Corectarea acestui defect de vedere se 
face cu lentile biconvexe, convergente, care vor „aduna“ razele de lumină pe retină. 
 
c) ochiul normal și ochiul cu astigmatism 
Astigmatismul este o afecțiune care poate afecta corneea sau cristalinul. Aceste 
componente pot prezenta denivelări, care vor determina proiecția deformată a imaginii 
pe retină. Poate să apară senzația de vedere dublă, din cauza nesuprapunerii punctelor 
proiectate pe retină. Corectarea acestui defect de vedere se face cu lentile cilindrice, 
dar este posibilă și corectarea chirurgicală, prin transplant de cornee sau de cristalin. 
 
 
 
II. ex.2 Ce efect poate avea prezbitismul la persoanele cu miopie? 
 
Persoanelor cu miopie își pierd capacitatea de a vedea bine de la distanța și de la 
aproape. Presbitismul este fenomenul de diminuare a puterii de acomodare a ochiului 
datorat îmbătrânirii. Una din explicațiile cele mai frecvent oferite se referă la pierderea 
progresivă a elasticității cristalinului odată cu înaintarea în vârstă la care se adaugă, ca 
factor agravant, pierderii puterii de contractare și relaxare a mușchilor ciliari (mușchi ce 
controlează bombarea cristalinului). 
 
 
II. ex.3 Dă exemple de boli de vedere care afectează: 
 
a. organele anexe ale globului ocular: 
- strabism; 
 
b. corneea: 
- grefa de cornee; 
 
c. cristalinul: 
- cataracta; 
 
d. retina: 
- degenerescenta retinei;