Achizițiile publice în România

Introducere
Achiziția este un proces în care una dintre părţi, numită, de obicei, „achizitor” sau
„beneficiar”, caută să achiziţioneze servicii, bunuri sau lucrări publice printr-o licitaţie bazată pe
criterii de competitivitate, cu intenţia de a încheia un contract cu ofertantul ce va fi declarat
câştigător. Deoarece achiziţiile publice implică utilizarea de fonduri publice, persoanele care
derulează procedura de achiziţie au o responsabilitate sporită, care se răsfrânge şi asupra
manierei corecte şi eficiente în care această procedură este aplicată.

1. Conceptul si Importanța Achizițiilor Publice

Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice reglementează modul de realizare a achiziţiilor

publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a
concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea
contractelor de achiziţie publică. Scopul achizițiilor publice este dezvoltarea și îmbunătățirea
mediului de viață al comunității.
Sistemul achiziților publice reprezintă o parte a realității juridico-economico-tehnică a
societății romănesti.
Achizițiile publice reprezintă un domeniu de prioritate a unui Guvern, ce contribuie la
dezvoltarea economic și social, furnizănd servicii publice ce duc la încrederea în instituțiile
statului. Achizițiile publice reglementează modul de cheltuire a banului public, asigurând accesul
operatorilor economici.
De-a lungul timpului sistemul național de achiziții publice s-a confruntat cu mai multe
impedimente:
-incapacitatea și incapabilitatea autorităților contractante de a derula prceduri de achiziții
publice;
-o legislație dificilă de utilizat și interpretat;
-schimbări legislative dese;
-contestațiile
-lipsa sustenabilității proiecteleor;
Sistemul achizițillor publice desemnează totalitatea regulilor si acțiunilor referitoare la
cheltuirea banilor publici și în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlnește
cu oferta propusă de un operator economic.
Sistemul achiziţiilor publice desemnează totalitatea regulilor şi acţiunilor referitoare la
cheltuirea banilor publici şi în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlneşte
cu oferta propusă de un operator economic.

2. Reglementări
 De-a lungul timpului cadrul legislative s-a confruntat cu o mulțime de acte normative în
domeniu ce au fost modificate. OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție
public, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,
aprobată cu modificări și completări prin Lg. nr. 337/2006. De la intrarea acesteia în vigoare s-au
realizat peste douzeci de modificări. La aceste două reglementări principale, s-au alăturat 52 de
acte normative, HG, Ordine ANRMAP, ce reglemetează împreună achizițiile publice.
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016
Norme de aplicare:
Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016
Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016
Norme de aplicare:
Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2016;
Norme de aplicare: în curs de elaborare
Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de
lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 393/2016.
Funcțiile sistemului de achiziții publice au fost distribuite între unele institutii cu
competențe în acest domeniu.
În cadrul sistemului de achiziţie publică autoritatea de reglementare este reprezentată de
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, denumită în
continuare ANRMAP.
ANRMAP este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului.
Rolul fundamental al ANRMAP este elaborarea, promovarea si implementarea politicii in
domeniul achiziţiilor publice. Autoritatea de reglementare in domeniul achiziţiilor publice, prin
Direcţia generală de control, verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de
atribuire, verifică rapoartele de evaluare, emite acordul pentru încheierea contractului de
achiziţie publică în cazul în care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale
legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, impune măsuri corective, aplică sanţiunile şi 6
amenzile prevăzute de lege pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legislative în domeniul
atribuirii contractelor de achiziţie publică.
UCVAP (Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice) (actualmente ANAP) – control ex-ante al procedurii de evaluare
a ofertelor;
CNSC-Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliu
– este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională.
AADR (Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei) - sistemul electronic de achiziții
publice (platformă de e-licitație);
Curtea de Conturi – este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în
sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit.
Consiliul Concurenței - activități de control;
Curțile de Apel - instanțe competente să soluționeze plângerea formulată împotriva
deciziilor pronunțate de CNSC (al doilea organism de soluționare a contestațiilor).
 3. Principii

Pentru situațiile care nu sunt reglementate expres, se interpretează în baza principiilor

prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.
A. Principii aplicabile autorităților contractante:
- nediscriminarea;
- tratamentul egal;
- recunoaşterea reciprocă;
- transparenţa;
- proporţionalitatea;
- asumarea răspunderii.
Prin nediscriminare se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale
pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate:
- să poată participa la procedura de atribuire
- să aibă şansa de a deveni, contractant.
Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de
atribuire de reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia
să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
Prin recunoașterea reciprocă se înţelege acceptarea:
- produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene;
- diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state;
- specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
Prin transparență se înţelege aducerea la cunostintă publicului a tuturor informaţiilor
referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.
Prin proporționalitate se înţelege asigurarea corelaţiei între:
- necesitatea autorităţii contractante,
- obiectul contractului de achiziţie publică,
- cerinţele solicitate a fi îndeplinite.
Prin asumarea răspunderii se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor
persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea:
- profesionalismului,
- imparţialităţii
- independenţei
deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.
Efecte urmărite:
- Deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice;
- Instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine si imparţialitate;
- Eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în procesul de
achiziţie publică;
- Eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali;
- Asigurarea “vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a rezultatelor;
- Eliminarea cerinţelor restrictive;
- Obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind
insuficiente în raport cu necesităţile;
- Supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică, înţelegând prin aceasta, atât costurile
aferente administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului;
- Limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achiziţie publică;
- Reducerea fraudei şi corupţiei.

B. Principii aplicabile beneficiarilor privați:

- transparenței;
-economicității;
-eficienței;
- eficacității;
Conform Ord. 1284/2016, principiul transparenței reprezintă informarea publicului,
referitor la procedură, încât toți operatorii economici de pe piață să poată participa, astfel
existănd o concurență.
Principiul economicității se referă la costul minim acordat resurselor pentru atingerea
rezultatelor activității, cu menținerea calității.
Principiul eficienței reprezinta asigurarea raportului optim între rezultatele utilizate și
rezultatele obținute.
Principiul eficacității face referire la îndeplinirea obiectivelor pentru activitatea planificată,
pentru a se obține rezultatele dorite.
Conform art. 224, alin 1. din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, nerespectarea
acestor principii ce stau la bază achizițiilor publice constituie contravenție, doar în situația în
care nu au fost săvârșite astfel încât să fie infracțiuni, conform legii penale. Așadar, încălcarea
principiilir ce guvernează achizițiile publice, se sancționează cu amendă între 5.000 de lei și
30.000 de lei.

4. Autoritățile Contractante și Ofertanții

În cadrul sistemului, autorităţile puterii publice şi alte persoane juridice de drept privat ce
desfasoară activităţi în domeniul utilităţilor sunt denumite autorităţi contractante şi joacă rolul de
cumpărător. Acestea, dispunând de resurse financiare, încearcă să satisfacă nevoile comunităţii
de produse, servicii ori lucrări publice prin atribuirea de contracte.
Este autoritate contractantă:
- oricare organism al statului, autoritate publică sau instituţie publică, care acţionează la nivel
central ori la nivel regional sau local.
Exemple: Ministerul Administraţiei Publice, Agenţia Naţională a Mediului, Consiliul Judeţean
Bacău.
- oricare organism de drept public, altul decât cele de mai sus, cu personalitate juridică, care a
fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără character comercial sau industrial şi
care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii:
- este finanţat, in majoritate, de către o altă autoritate contractantă;
- se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante;
 - în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de
supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o
autoritate contractantă.
Exemplu: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune,
Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian.
- oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante
Exemplu: Asocierea dintre Cancelaria Primului – Ministru si ANRMAP, formată pentru
atribuirea unui contract de furnizare 100 de computere si imprimante.

- oricare intreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante atunci când
aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau incheie acorduri-cadru destinate efectuării
respectivelor activităţi.
-oricare subiect de drept, altul decât cele de mai sus, care desfaşoară una sau mai multe activităţi
relevante în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când
acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării
respectivelor activităţi.
Exemple: Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice, Regia Autonomă de Transport
Bucureşti, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A,
Compania Naţională Administraţia Porturilor.
Pentru demararea unui proces de achiziție public, autoritatea contractantă are
obligația de a înființa un compartiment intern ce să fie specializat în domeniul acesta, să fie
format din minim trei personae, iar cel puțin două treimi trebuie să aiba studii superioare si să fie
specializați în domeniul achizițiilor.

5. Etape în procedurile de achiziții publice

A. Etapa de planificare/pregătire a procedurii
- identificare necesități
- consultarea pieței
- elaborare referate de necesitate
- întocmirea documentației de atribuire și a documentelor-suport,
- întocmirea strategiei de contractare
- aprobarea din partea conducatorului

B. Etapa de organizare a procedurii şi atribuire contract/acord-cadru;

- publicare
- deschidere
- evaluare
- atribuire

C. Etapa post-atribuire contract/acord-cadru, respective executareaşi monitorizarea

implementării contractului/ acordului-cadru
- modificare contract
- subcontractare
 A. Etapa de planificare/pregătire a procedurii

Înainte de inițierea procedurii de atribuire, A.C./entitatea contractantă poate derula un

process de consultare a pieței, ca parte a procesului de pregătire a achiziției publice/sectoriale,
care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește
achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară
sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea:

- potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru
satisfacerea nevoii autorității contractante;
- aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi;
- posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea.
Lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi/intervenţii asupra acestora
- Valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a
studiului de fezabilitate se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă
contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;
- Valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare
tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte, se cumulează cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent
dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite;
- Valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenție de
șantier se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții în parte.
Motivaţiile AC în legătură cu:
- Tipul de contract si aspectele aferente implementării
- Resursele umane disponibile în raport cu derularea procesului de achiziţie
- Procedura de atribuire aleasă precum şi modalitățile speciale de atribuire a
contractului de achiziție publică asociate, dacă este cazul*);
- Valoarea estimată a contractului
- Justificarea alegerii criteriilor de calificare/selecţie şi a criteriului de atribuire, factorii
de devaluare, decizia de reducere a termenelor, decizia de a nu utiliza împărțirea pe
loturi*)
- Mecanisme de plată, alocarea riscurilor între părți și măsuri de gestionare a acestora
în cadrul contractului
- Obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui
realizare contribuie
Referatele de necesitate trebuie să cuprindă cel puţin:
- necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate;
- o estimare a preţul unitar/total al necesităţilor;
- informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea
strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru.
Programul anual al achiziţiilor publice - care se elaborează pe baza referatelor de
necesitate întocmite de compartimentele autorităţii contractante - trebuie, la rândul lui, să fie
finalizat tot în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor (cel puţin într-o primă formă).
 Referatul de necesitate se poate actualiza ori de câte ori este necesar, dar cu respectarea
anumitor condiţii:
- modificarea trebuie făcută înainte de iniţierea achiziţiei, având în vedere timpul
necesar modificării planului anual de achiziţii și aprobării lui;
- compartimentul intern de achiziţii trebuie să fie notificat în timp util de modificarea
referatului de necesitate, astfel încât să poată întreprinde toate diligenţele necesare
realizării achiziţiei.
Obligaţia realizării unei Strategii anuale de achiziţie publică la nivelul autorităţii
contractante a fost introdusă prin normele metodologice de aplicare a noii legislaţii în achiziţii.
Strategia reprezintă totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de o
autoritate/entitate contractantă pe parcursul unui an bugetar. Programul anual al achiziţiilor
publice (PAAP), cu care autorităţile contractante sunt deja obișnuite potrivit OUG 34/2006, face
parte din această Strategie.
Strategia anuală de achiziţie publică se realizează în ultimul trimestru al anului anterior
anului bugetar la care face referinţă, fiind aprobată de către conducătorul autorităţii/entităţii
contractante. Poate suferi modificări sau completări, cu aprobarea conducătorului autorităţii
contractante.
Noua legislaţie oferă autorităţii contactante dreptul de a realiza o consultare a pieţei
înainte de iniţierea unei proceduri de atribuire, atunci când este vorba de achiziţionarea unor
produse/lucrări/servicii complexe ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. Consultarea
pieţei nu este obligatorie.

B. Etapa de organizare a procedurii şi atribuire contract/acord-cadru

În cazul contractelor a căror valoare, fără TVA, este egală ori mai mare decât anumite
praguri valorice care impun publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică una
dintre următoarele șapte proceduri de atribuire reglementate de Legile 98/2016 și 99/2016:
-licitaţia deschisă,
-licitaţia restrânsă,
-negocierea competitivă (fosta negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare din
OUG 34/2006),
-dialogul competitiv,
-parteneriatul pentru inovare(procedură nou introdusă, urmare a adoptării noului pachet legislativ
european în achiziţii),
-negocierea fără publicare prealabilă,
-concursul de soluţii.
În cazul achiziţiilor clasice, pragurile valorice sunt precizate la art. 7 alin (1) din Legea
98/2016:- 23.227.215 lei, pentru contractele de lucrări;
- 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie de produse şi de servicii;
- 3.334.050 lei, pentru contractele de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte
servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 la Legea 98/2016.
În cazul achiziţiilor sectoriale, pragurile sunt prevăzute la art. 12 alin. (1) al Legii
99/2016: - 23.227.215 lei, pentru contractele sectoriale de lucrări;
- 1.858.177 lei, pentru contractele sectoriale de produse şi de servicii, precum şi pentru
concursurile de soluţii;
 - 4.445.400 lei, pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii
sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 la Legea 99/2016.
Ca regulă generală, autoritatea contractantă/entitatea contractantă calculează valoarea
estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de
autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale
contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei.
Atât Legea 98/2016 – la art. 9-25, cât și Legea 99/2016 – la art. 14-30 – exemplifică
modul de calcul al valorii estimate în diverse situaţii, inclusiv cazuri specifice precum:
- concursul de soluţii,
- acordul-cadru și sistemul dinamic de achiziţii,
- parteneriatul pentru inovare,
- atribuirea contractelor pe loturi,
- servicii de asigurare,
- servicii bancare.
Atrag atenţia reglementările privind:
- contractele de lucrări, unde valoarea estimată a achiziţiei se calculează luând în
considerare atât costul lucrărilor, cât şi valoarea totală estimată a produselor şi
serviciilor puse la dispoziţia contractantului de către autoritatea contractantă, necesare
pentru executarea lucrărilor, și
- achiziţia publică de servicii de proiectare, unde valoarea estimată a achiziţiei se
calculează pe baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite şi a oricăror altor
forme de remunerare aferente serviciilor respective.

C. Etapa post-atribuire contract/acord-cadru, respective executarea şi

monitorizarea implementării contractului/ acordului-cadru

Un aspect de noutate al noii legislaţii în materia achiziţiilor publice îl reprezintă

reglementarea în mod distinct a etapei post-atribuire a contractului/acordului-cadru.
Astfel, capitolul 5 din Legea nr. 98/2016 ce poartă denumirea marginală de „Executarea
contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru” tratează aspectele privind modificarea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru și subcontractarea.

Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru

Pe parcursul derulării unui contract de achiziţie publică poate apărea necesitatea
modificării condiţiilor/clauzelor iniţiale ale contractului.
Aspectele privind modificările contractuale au suscitat numeroase controverse în practică
sub imperiul vechii legislaţii în materia achiziţiilor publice.
Ordonanţa nr. 34/2006 prevedea posibilitatea modificării contractului de achiziţie publică
în anumite cazuri excepţionale, definite la art. 122 lit. b), c), i) sau j), respectiv la art. 252 lit. b),
c), j) sau k), procedura de atribuire în baza căreia aceste modificari erau implementate fiind
negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 122 lit. i) sau art. 252 lit. j) din OUG 34/2006,
autoritatea contractantă avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare în situaţia în care era necesară achiziţionarea unor lucrări
sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită
unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză.
Pentru a fi aplicabile aceste dispoziţii, necesitatea lucrărilor sau serviciilor
suplimentare/adiţionale trebuia să nu fi putut fi anticipată în niciun fel de către autoritatea
contractantă prin realizarea, în condiţiile impuse prin reglementările şi normativele în vigoare, a
tuturor studiilor şi depunerea tuturor diligenţelor care se impuneau în vederea identificării
necesităţilor reale ale autorităţii contractante, anterior atribuirii contractului iniţial, astfel încât
constatarea acestora ar fi fost posibilă, în mod obiectiv, doar după începerea derulării
contractului respectiv.
În plus, pentru a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare trebuiau îndeplinite, în mod cumulativ, şi următoarele condiţii:
- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere
tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente
majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie
strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi
încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească
20% din valoarea contractului iniţial.
Urmare a jurisprudenţei Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și având în
vedere necesitatea asigurării unui cadru legal cu privire la interpretarea în mod unitar a
modificărilor contractuale în timpul perioadei de execuţie a unui contract, ANAP a procedat la
emiterea Instrucţiunii nr. 1/2016 privind modificarea contractului de achiziţie publică în cursul
perioadei sale de valabilitate.

Stricta aplicare a prevederilor contractului

În această categorie pot fi incluse situaţiile reglementate de art. 221 alin. (1) lit. a) și lit.
d) pct. i) sși iii), cele trei ipoteze legale făcând referire la necesitatea existenţei unor clauze de
revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea contractantă.
Pentru a nu reprezenta o modificare a contractului iniţial, ci doar aplicarea prevederilor
contractului iniţial, astfel de schimbări, indiferent dacă sunt sau nu sunt evaluabile în bani şi
indiferent de valoarea acestora, trebuie sa fie prevăzute în documentele achiziţiei iniţiale sub
forma unor clauze de revizuire clare, precise şi fără echivoc, care pot include clauze de revizuire
a preţului sau orice alte opţiuni.
Astfel, pentru ca o modificare să poată fi încadrată în categoria aplicabilităţii
mecanice, este necesar ca aceasta:
- să fi fost clar anticipată în proiectul de contract din documentaţia de atribuire printr-o
„clauză de schimbare”, cunoscută de către toţi ofertanţii,
- să rezulte exclusiv din aplicarea „mecanică” a acestei „clauze de schimbare” din
contractul iniţial.
Din modalitatea de reglementare a art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016,
respectiv art. 236 alin. 1) din Legea nr. 99/2016 nu rezultă impunerea de către legiuitor a vreunui
prag valoric limitativ cu privire la creșterea/micșorarea preţului contractului ca urmare a aplicării
mecanice a prevederilor acestuia, ci doar îndeplinirea condiţiilor sus-menţionate.
La nivel de principiu, așa cum a fost el expus în Instrucţiunea 1/2016, aplicarea
clauzelor de schimbare este considerată „mecanică” în momentul în care nu presupune ca vreo
decizie să fie luată de către vreo parte contractantă (sau de către persoane acţionând în numele
unei părţi contractante, cum ar fi proiectantul, diriginţi de șantier sau ingineri consultanţi în
cadrul contractelor FIDIC) în legătură cu oportunitatea modificării.
Exemplul clasic al aplicării acestei prevederi este chiar cel menţionat în cuprinsul
textului de lege, respectiv clauzele de revizuire a preţului, dar și orice alte situaţii ce au fost
reglemetate clar și neechivoc la nivelul clauzelor contractuale.

Subcontractare
Din analizarea modalităţii în care este definită în lege modificarea substanţială, rezultă,
aplicând raţionamentul „per a contrario” că o modificare este considerată nesubstanţială atunci
când, în mod cumulativ:
- modificarea nu introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de
atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât a celor selectaţi iniţial sau
alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câştigătoare ori ar fi permis şi
participarea altor operatori economici la procedură;
- modificarea nu schimbă balanţa economică a contractului în favoarea contractantului
într-o manieră care nu a fost prevăzută în contractul iniţial;
- modificarea nu extinde domeniul contractului în mod considerabil.
Exemple de modificări nesubstanţiale:
- introducerea de către operatorul economic a unui nou subcontractant în timpul
implementării contractului,în condiţiile în care nominalizarea acestui subcontractant
este strict necesară pentru îndeplinirea contractului, nu are vreun impact cu privire la
îndeplinirea criteriilor de calificare/selecţie sau la aplicarea criteriului de atribuire şi
fără a modifica preţul contractului sau caracterul general al obiectului
- înlocuirea subcontractanţilor nominalizaţi în ofertă, cu condiţia ca obiectul noului
contract de subcontractare să fie același cu cel iniţial și valoarea activităţilor
subcontractate să fie cel mult egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei, la care se
poate adăuga ajustarea preţurilor;
- înlocuirea personalului de specialitate, dacă noul personal îndeplinește cel puţin
criteriile de calificare/selecţie sau obţine cel puţin același punctaj ca personalul
propus la momentul aplicării factorilor de evaluare;
- modificarea secvenţei unor activităţi, fără a afecta nici termenele contractuale, nici
condiţiile de aplicare a criteriului de atribuire, nici preţul contractului.
Un aspect de noutate al noii legislaţii este introducerea situaţiei în care este permisă
modificarea contractelor de achiziţie publică, dacă respectiva modificare este mai mică, în
termeni monetari, decât anumite praguri valorice.
Astfel, valoarea modificării trebuie să fie sub pragurile peste care trebuie organizată una
dintre procedurile de atribuire reglementate de lege și mai mică de 10% din preţul contractului,
în cazul achiziţiei de servicii sau produse, respectiv 15% în cazul achiziţiei de lucrări.
În afara acestor condiţii, mai este necesar ca această modificare să nu aducă atingere
naturii generale a contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, iar în cazul mai multor
modificări succesive, valoarea modificărilor se va determina pe baza valorii nete cumulate a
modificărilor succesive.
Înlocuirea contractantului inițial este un alt caz de modificare a contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru și este permisă în următoarele situaţii:
 - potrivit unei clauze de revizuire sau a unei opțiuni stabilite de autoritatea contractantă
(a se vedea aplicabilitatea mecanică – subcapitolul 4.1.1.);
- prin cesiunea către autoritatea contractantă a contractelor încheiate cu
subcontractanții la încetarea anticipată a contractului/acordului-cadru (a se vedea
aplicabilitatea mecanică – subcapitolul 4.1.1.);
- drepturile și obligațiile contractantului inițial sunt preluate, ca urmare a unui proces
de reorganizare, inclusiv prin fuziune sau divizare, de către un alt operator economic
care îndeplinește criteriile de calificare și selecție stabilite inițial.
În această ultimă ipoteză, este necesar ca această modificare să nu presupună și alte
modificări substanţiale și să nu se realizeze cu scopul de a eluda aplicarea procedurilor de
atribuire prevăzute de lege.
Un aspect de o importanţă deosebită în executarea contractelor de achiziţie publică este
acela că subcontractarea beneficiază de o reglementare mult mai clară și mai amănunţită în noua
legislaţie.
Considerată o sursă potenţială de distorsionare a concurenţei în materia achiziţiilor
publice, subcontractarea a ridicat în trecut numeroase semne de întrebare în rândul participanţilor
la procedurile de achiziţie publică, în special în ceea ce privește posibilitatea înlocuirii unui
subcontractant declarat iniţial, precum și a introducerii de noi subcontractanţi pe perioada
derulării contractului .
În prezent, cadrul juridic general care stă la baza subcontractării în materie de achiziţii
publice reglementează atât aspectele privind înlocuirea și introducerea de noi subcontractanţi, cât
și posibilitatea plăţii directe a acestora de către autoritatea contractantă.
În cazul în care părţi din contractul de achiziţie publică se vor îndeplini prin unul sau mai
mulţi subcontractanţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, la încheierea
contractului cu ofertantul declarat câștigător sau atunci când se introduc noi subcontractanţi,
prezentarea contractelor încheiate între ofertantul câștigător și respectivii subcontractanţi.
Acordurile de subcontractare trebuie să fie în concordanţă cu oferta depusă și vor constitui anexe
la contractul de achiziţie publică.
În practică, este recomandabil ca ofertanţii să recurgă la o formă „back-to-back” a
contractului în relaţie cu subcontractorii, adică să transpună exact în cadrul acestor acorduri
dispoziţiile contractului de achiziţie publică încheiat între autoritatea contractantă și ofertantul
declarat câștigător. Aceasta deoarece, în conformitate cu art. 218 alin. (6) din Legea nr. 98/2016,
dispoziţiile referitoare la subcontractare nu diminuează în niciun fel răspunderea contractantului
în ceea ce privește modul de îndeplinire a contractului de achiziţie publică, acesta rămânând
răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru faptele subcontractanţilor. În aceste condiţii,
ofertantul are tot interesul ca prevederile acordului de subcontractare referitoare la modul de
îndeplinire a obligaţiilor și, în special, cele privind răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiilor
să fie identice cu cele existente în contractul de achiziţie publică.
În ceea ce privește înlocuirea, respectiv implicarea de noi subcontractanţi în timpul
executării contractului, aceasta este permisă de noua legislaţie, cu îndeplinirea anumitor condiţii.
În aceste cazuri contractantul trebuie să solicite acordul prealabil al autorităţii contractante și să
depună noile acorduri de subcontractare cu cel puţin 15 zile înainte de momentul începerii
executării lucrărilor/prestării serviciilor de către noii subcontractanţi.
Acordurile trebuie să conţină o serie de elemente obligatorii, referitoare la datele noilor
subcontractanţi, activităţile ce urmează a fi sucontractate și valoarea acestora.
 În ceea ce privește posibilitatea plăţii directe către subcontractanţi, aceasta fost făcută
posibilă de noua legislaţie cu îndeplinirea mai multor condiţii:
- subcontractanţii să își exprime o astfel de opţiune la momentul întocmirii contractului
cu ofertantul declarat câștigător;
- natura contractului să permită acest lucru;
- autoritatea contractantă să introducă clauze contractuale obligatorii privind cesiunea
de creanţă în favoarea subcontractanţilor legată de partea/părţile din contract care sunt
îndeplinite de către aceştia;
- documentele ce confirma prestaţia subcontractantilor să fie agreate de autoritatea
contractantă, contractor și subcontractor.
În măsura în care autoritatea contractantă prevede un asemenea mecanism de efectuare a
plăţilor directe către subcontractanţi, contractele cu subcontractanţii vor trebui în mod obligatoriu
să fie parte integrantă a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

6. Conflicte de interese
 
Un conflict de interese reprezintă situaţia în care angajatui public are un interes personal
care ar putea influenta în mod necorespunzator îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor sale de
serviciu.
Conflictele de interese apar atunci cand salariaţii sau oficialii din sectorul public sunt
influenţaţi sau par a fi influenţaţi de interese personale atunci când îşi desfasoară activitatea.
Perceperea unui conflict de interese aparent poate fi la fel de dăunatoare ca şi un conflict
existent, pentru ca subminează încrederea publicului în integritatea instituţiei implicate şi a
funcţionarilor săi.
Conflictul de interese poate fi impărţit în interese:
- Financiare
- ne-financiare
Interesele financiare pot implica un câştig actual sau potenţial care poate fi obţinut cu
ajutorul unui funcţionar public, oficial guvernamental, sau al unei persoane alese prin vot, sau
prin intermediul unui membru al familiilor acestor categorii de persoane, care au proprietăţi,
deţin acţiuni, sau au o anumită poziţie într-o societate care participă la o procedura de achiziţie
publică, accept cadouri sau alte atenţii sau primesc un venit dintr-o a doua slujbă.
Beneficiul nu reprezintă neaparat o cantitate de bani care trece din mână în mână, poate
să însemne şi o creştere a valorii proprietăţii datorită unei decizii favorabile emise în acest scop
sau datorită alegerii unui anumit operator economic drept câştigător a unei proceduri de achiziţie
publică.
Interesele ne-financiare de obicei duc la apariţia puterii politice sau a unui control sporit.
Ele pot apare din relaţii personale sau de familie, sau din implicarea în activităţi sportive, sociale
sau culturale.
În ordonanţă se precizează în mod clar câteva situaţii ce pot duce la apariţia conflictului
de interese.
Astfel, pentru evitarea intrării în conflict de interese:
1. Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are
dreptul de a fi:- ofertant,
 - ofertant asociat
- subcontractant, dar numai în cazul în care este în măsură să demonstreze că
implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire, nu este de natura să distorsioneze
competiţia.
2. Persoanele fizice sau juridice care sunt implicate direct în procesul de verificare sau evaluare
a candidaturilor, respective ofertelor, nu au dreptul de a fi:
- candidat,
- ofertant,
- ofertant asociat
- subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.
Incompatibilităţi:
Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare, respectiv evaluare a
candidaturilor, respectiv ofertelor următoarele persoane:
- soţ/sotie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte
din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi;
- persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes sau acţiuni din capitalul subscris al
unuia dintre ofertanţi/candidaţi;
- persoane aflate îintr-o situaţie care, în mod obiectiv, induce dubii cu privire la
asigurarea imparţialităţii pe parcursul procesului de verificare/evaluare a
candidaturilor/ ofertelor.
După numirea comisiei de evaluare, membrii acesteia sunt obligaţi să dea o declaraţie de
interese, imparţialitate şi confidenţialitate. Modelul declaraţiilor confidenţialitate şi impaţialitate
este prezentată în Formularul nr. 12 “Declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate”.
Contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie
publică persoane fizice sau juridice care:
- au participat la întocmirea documentaţiei de atribuire
- au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse
în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puţin
12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului respective
pentru cauza imorală.
Nu este întotdeauna uşor să hotărăşti când interesul personal şi datoria publică sunt sau ar
putea să fie în conflict unul cu celalalt.
Toată lumea are interese personale, importante pentru ei sau pentru cei apropiaţi.
Persoanele care lucrează în sectorul public nu pot întotdeauna evita situaţiile când aceste interese
intră în conflict cu deciziile pe care le iau sau cu activitatea lor.
Faptul că există asemenea interese nu reprezintă neaparat o problemă, cel mai important
lucru este cum sunt ele abordate.
Integritatea instituţiei publice şi a salariatilor săi va fi protejată şi riscul apariţiei
corupţiei va fi redus dacă instituţia are politici şi proceduri de rezolvare a potenţialelor conflicte
de interese.
Adoptarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Integritate (ANI) a fost una dintre condiţiile de aderare la Uniunea Europeană.
Astfel, ca urmare a realizării unui audit independent asupra Strategiei Naţionale Anticorupţie
2001-2004 prin care s-a identificat nevoia unei extinderi a definiţiei conflictului de interese și
desemnarea unui organism unic și independent de verificare, România s-a angajat faţă de
Uniunea Europeană să adopte măsuri pentru verificarea depunerii declaraţiilor de avere și
impunerea unor sancţiuni descurajatoare. Asigurarea unui cadru de integritate a fost unul dintre
cele patru obiective specifice – ‟benchmarks” – monitorizate de Mecanismul de Cooperare și
Verificare, alături de asigurarea unui sistem judiciar mai transparent și mai eficient, investigarea
corupţiei la nivel înalt și măsuri preventive și de combatere a corupţiei în administraţie.
Scopul Agenţiei Naţionale de Integritate este asigurarea integrităţii în exercitarea
demnităţilor și funcţiilor publice și prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de
responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor și informaţiilor privind averea,
precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor și a conflictelor de
interese potenţiale în care se pot afla persoanele care fac obiectul Legii de înfiinţare a ANI pe
perioada îndeplinirii funcţiilor și demnităţilor publice.

7. Proceduri de atribuire
Documentaţia de atribuire însoţește fiecare proces de achiziţie publică lansat, fiind practic
descrierea clară și amănunţită a ceea ce vrea autoritatea contractantă să achiziţioneze și a
procedurii prin care se va realiza această achiziţie. Este elaborată astfel încât să asigure
„informarea completă, corectă și explicită” a potenţialilor ofertanţi cu privire la nevoia autorităţii
contractante, la regulile pe care aceasta le-a ales pentru derularea procesului de atribuire a
contractului/acordului-cadru ce răspunde nevoii respective și la obligaţiile pe care câștigătorul le
va avea ulterior.
Documentaţia de atribuire trebuie să conţina orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii
necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu
privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Procedurile (Legea nr. 98/2016) aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii a căror valoare estimată a
achiziției fără T.V.A. este egală sau mai mare decât valoarea de 135.060 lei în cazul achiziției de
produse sau servicii și 450.200 lei în cazul achiziției de lucrări:
1. licitaţia deschisă; licitaţia restrânsă;
2. negocierea competitivă;
3. dialogul competitiv;
4. parteneriatul pentru inovare;
5. negocierea fără publicare prealabilă;
6. concursul de soluţii;
7. procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii
specifice prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016;
8. procedura simplificată

1 .Licitaţia deschisă; Licitaţia restrânsă;

Prima alegere, care trebuie făcută într-o activitate de achiziţii propusă, se referă la
stabilirea celuimai potrivit tip de achiziţie pentru cazul respectiv, atât din punct de vedere legal,
cât şi din punct de vedere practic. Trimiterea următoare se face chiar la Legea Achiziţiilor
Publice, care stabileşte condiţiile în care pot fi utilizate anumite opţiuni privind achiziţiile. Cel
mai oportun tip de achiziţie este acela prin competiţie deschisă, licitaţie deschisă, prin care cât
mai mulţi ofertanţi vor fi încurajaţi să depună oferte. Există şi alte metode care pot fi aplicate.
Acestea trebuie revăzute, cu grijă, de responsabilul de achiziţii şi de întreaga echipă de achiziţii,
iar din partea consilierului juridic, trebuie cerută o îndrumare specială.
Licitaţia deschisă este procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator
interesat are dreptul de a depune oferta.
Licitaţia restrânsă este procedura prin care numai furnizorii, executanţii sau prestatorii
selectaţi de către autoritatea contractantă sunt invitaţi să depună oferte.
Această metodă poate fi utilizată numai atunci când obiectivul achiziţiei este o
problemă de siguranţă naţională: atunci când, în mod justificat, nu există suficient timp sau nu
este evident existenţa raportului avantajos cost / beneficiu pentru organizarea unei proceduri
publice de achiziţii sau atunci când o licitaţie publică anterioară nu şi-a îndeplinit scopul.
Motivele pentru selectarea acestui tip de achiziţie trebuie să fie justificate / bine întemeiate. Încă
o dată, trebuie amintit faptul că, înainte de a lua o decizie în privinţa alegerii acestui tip de
licitaţie, trebuie consultat consilierul juridic.

2. Negocierea competitivă;
Negocierea competitivă este procedura prin care autoritatea contactantă se consultă şi
negociază clauzele contractuale cu mai mulţi furnizori, executanţi sau prestatori.
Această metodă trebuie şi ea revăzută / analizată şi justificată cu grijă, înainte de a fi
utilizată. Ea poate fi folosită numai atunci când procedura de achiziţie publică anterioară nu şi-a
îndeplinit scopul sau atunci când instituţia / entitatea achizitoare nu este capabilă să specifice,
în detaliu, natura achiziţiei propuse. Un exemplu, în acest caz, este situaţia în care este necesară
execuţia unor reparaţii urgente şi este imposibilă definirea întinderii lor. Un alt exemplu este
situaţia în care achiziţia este de o asemenea natură încât îndeplinirea cerinţelor acesteia ar fi
imposibilă prin utilizarea unei proceduri publice sau a uneia restrânse. Atunci când se utilizează
licitaţia prin negociere competitivă, instituţia achizitoare trebuie să invite, întotdeauna, cel puţin
trei firme pentru a lua parte la negociere, dacă este posibil, şi nu mai puţin de doi, şi fiecare
dintre ele trebuie să primească aceleaşi informaţii cu privire la achiziţie.

3. Dialogul competitiv;
Rundele de discuţii se derulează în cazul procedurilor de dialog competitiv şi negociere.
Acestea se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare, concomitent, tuturor
candidaţilor admişi.
Invitaţiile de participare trebuie să conţină:
- referinţe privind anunţul de participare publicat;
- adresa la care vor avea loc discuţiile;
- data lansării sesiunilor de discuţii;
- limba/limbile în care se vor derula discuţiile;
- precizări privind documentele suplimentare ce trebuie depuse în vederea verificării
declaraţiilor date sau completării documentelor prezentate în prima etapă.
Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv sau negociere a unui
operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile
de preselecţie.

4. Parteneriatul pentru inovare;

Se aplică atunci când autoritatea contractantă identifică necesitatea dezvoltării şi
achiziţiei ulterioare a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, necessitate care nu
poate fi satisfăcută de soluţiile disponibile pe piaţă la un anumit moment.
Se desfăşoară în trei etape:
- etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie;
- etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul primei etape şi
a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele stabilite de autoritatea contractantă;
- etapa negocierilor în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii ofertelor
finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare;
5. Negocierea fără publicare prealabilă;
Negocierea fără publicare prealabilă este reglementată de art. 104 din legea 98/2016.
Este vorba de modul de realizare a achizițiilor publice, procedure de atribuire a contractelor de
achiziție public și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specific care
pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție public, dar și aspect specific privind
executarea contractelor.

6. Concursul de soluţii;
Concursul de soluții permite autorității contractante să achiziţioneze, în special în
domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului, al arhitecturii şi ingineriei sau al prelucrării datelor, un
plan ori un proiect selectat de un juriu pe baze concurenţiale, cu sau fără acordarea de premii.
Concursul de soluții poate fi organizat în una dintre următoarele modalităţi:
- în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică de servicii;
- ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăţi acordate participanţilor.
În situația în care autoritatea contractantă intenţionează să limiteze numărul de participanţi
în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă stabileşte criterii de calificare şi selecţie
clare, obiective şi nediscriminatorii, care trebuie să fie precizate în mod explicit în documentele
achiziţiei. Numărul minim nu poate fi mai mic de 3.
Procedura se iniţiază prin publicarea de către autoritatea contractantă a unui anunţ de
concurs prin care solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de proiecte; În vederea
evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă numeşte
un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. Juriul
este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite având obligaţia de a evalua, în mod anonim
şi exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de
candidaţi.

7. Procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii

specifice prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016;
În situația în care, valoarea estimată a serviciilor sociale și a altor servicii specifice
prevăzute în Anexa nr.2 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și
completările ulterioare, este mai mică, decât pragul valoric prevăzut la art.7 alin (1) lit. d, din
legea 98/2016 autoritatea contractantă în vederea achiziționării serviciilor respective, aplică
conform art.68 alin (2) lit. b din Legea 98/2016 – o procedură proprie.
Procedura proprie elaborată la nivelul autorității contractante, se va elabora cu respectarea
principiilor prevăzute la art.2 alin (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu
modificările și completările ulterioare.
În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică/acord-cadru, având ca obiect servicii
sociale și alte servicii specifice prevăzute în Anexa nr.2 cu o valoare estimată egală sau mai mare
decât pragul de 3.376.500 lei, autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:
- de a-şi face cunoscută intenţia de a achiziţiona respectivele servicii fie prin
publicarea unui
anunţ de participare, fie prin intermediul unui anunţ de intenţie valabil în mod continuu;
- de a publica un anunţ de atribuire a contractului;
- criteriile de atribuire utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilorcadru a căror valoare estimată este egală sau mai mare decât
pragul de 3.376.500 lei, sunt cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport
calitate-cost, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de sustenabilitate ale
serviciilor sociale;

9. Procedura simplificată se aplică:

- în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizării
concursurilor de soluții care privesc achizițiilor publice a căror valoare estimată, fără T.V.A.,
este mică decât următoarele praguri valorice:
a) 24.977.096 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 648.288 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) 994.942 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse şi de servicii
atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.376.500 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca
obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.
- autoritatea contractantă poate decide desfăşurarea procedurii simplificate:
a) fie într-o etapă (autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape
finale suplimentare de licitaţie electronica, caz în care autoritatea contractantă are
obligația de a preciza această decizie în anunțul de participare simplificat și în
documentația de atribuire);
b) fie în mai multe etape care presupun atât selecţia candidaţilor, cât şi negocierea şi
evaluarea ofertelor;
- criteriile de calificare și selecție (dacă autoritatea contractată le solicită) pot viza
numai cerințe privind:
a) motive de excludere;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
c) experienţa similară.
Dacă autoritatea contractantă decide organizarea unei etape de negociere a ofertelor,
acest aspect îl precizează în anunţul de participare simplificat;

Concluzii
 În concluzie această parte teoretică se ocupă de procesul de achiziţii în administraţia
publică locală şi pune accentul pe planificarea procesului de achiziţii, procedurile legale pentru
achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări publice, detaliând procesul de administrare a achiziţiilor.
Una dintre marile provocări, cu care se confruntă ţările cu o economie în tranziţie, este
aceea de a desfăşura activităţi economice pe o piaţă competitivă. A desfăşura activităţi
economice presupune şi faptul de a realiza achiziţia de bunuri şi servicii necesare îndeplinirii
obiectivelor economice ale administraţiei publice. Reforma şi procesul de acumulare de
cunoştinţe în materie de achiziţii publice au necesitat adoptarea unor legi noi, elaborarea unor
documente de licitaţie standardizate şi dezvoltarea procedurilor de implementare, care să asigure
că procesul de achiziţii publice este derulat într-o manieră transparentă şi etică.