UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAłI

Facultatea de ŞtiinŃe economice

Note de curs la disciplina

Baze de date
Anul II

Titular curs,
Lector inf. drd. Gheorghe PANFILOIU

GalaŃi - 2009
Note de curs – Baze de date

NoŃiuni fundamentale despre baze de date

Nu există o singură definiŃie pentru noŃiunea de bază de date. În continuare voi
prezenta două definiŃii:
DefiniŃia 1: O bază de date este o colecŃie de date interrelaŃionate gestionate ca o
singură entitate1.
DefiniŃia 2: O bază de date conŃine toate informaŃiile necesare despre obiectele
(datele) ce intervin într-o aplicaŃie, relaŃiile logice între aceste informaŃii şi tehnicile de
prelucrare corespunzătoare.
Într-o bază de date are loc o „integrare a datelor”, în sensul că mai multe fişiere
sunt privite în ansamblu, eliminându-se pe cât posibil informaŃiile redondante. De
asemenea se permite accesul simultan şi în viziune proprie la aceleaşi date, în acelaşi loc
sau distribuite spaŃial, a mai multor utilizatori.
Sistemul de programe care permite construirea unor baze de date, introducerea
datelor în bazele de date şi dezvoltarea de aplicaŃii se numeşte sistem de gestiune a
bazelor de date(SGBD - Sisteme De Gestion de Base de Donne; DBMS - Data Base
Management System). Un SGBD dă posibilitatea utilizatorului să aibă acces la date
folosind un limbaj de nivel înalt, apropiat de limbajul natural, pentru a obŃine informaŃii,
utilizatorul făcând abstracŃie de algoritmii aplicaŃi pentru selecŃionarea datelor implicate
şi a modului de memorare a lor. SGBD-ul poate fi privit şi ca o interfaŃă între utilizatori şi
sistemul de operare. Din punct de vedere al complexităŃii un SGBD este la nivelul unui
sistem de operare.
Componente principale ale unui SGBD:
- un limbaj de descriere a datelor (LDD) care permite descrierea structurii unei
baze de date, a fiecărei componente a ei, a relaŃiilor dintre componente, a
drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza de date, a restricŃiilor în
reprezentarea datelor, etc;
- un limbaj de cereri (LC) sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD), ce
permite operaŃii asupra datelor aflate în baza de date, cum ar fi: încărcarea
bazei de date, inserarea unui nou element, ştergerea unui element, modificarea
unui element, căutarea unor elemente, realizarea a diferite statistici asupra
datelor, etc.
Limbajele LDD şi LC sunt, cel mai adesea, extensii ale unor limbaje de
programare numite limbaje gazdă. Compilarea comenzilor pentru descrierea datelor sau
pentru operarea cu date se reduce la o precompilare, adică la transformarea comenzilor
într-o succesiune de instrucŃiuni ale limbajului gazdă, care prin execuŃie, dau rezultatul
dorit. O altă modalitate de lucru este aceea a transformării comenzilor în programe
executabile, care sunt puse în lucru de către utilizatori. Comenzile sunt descrise prin
sintaxe specifice fiecărui tip de SGBD, iar activarea lor se face automat, prin rutine
scrise, cel mai adesea, în limbajul gazdă. Iată de ce calităŃile unui SGBD depind de
calităŃile limbajului gazdă, în cea mai mare măsură.
O structură posibilă pentru un SGBD poate fi cea din figura 1. Procesorul de
cereri prelucrează cererile curente ale utilizatorilor, cereri ad-hoc, emise la un terminal,
sau sub formă de programe de aplicaŃii scrise în LC, transformându-le în comenzi

1
Andy Oppel, SQL fără mistere, Editura Rosetti EducaŃional, Bucureşti, 2006

2
Note de curs – Baze de date

executabile de către gestionarul bazei de date; compilatorul LDD interpretează şi

transformă descrierile utilizatorului în comenzi pentru iniŃierea sau modificarea bazei de
date; gestionarul bazei de date transformă comenzile de cereri şi descrieri de baze de date
în operaŃii executabile de către sistemul de gestiune a fişierelor, care operează asupra
datelor aflate în diferitele fişiere.

Figura 1

Dintre sarcinile pe care le îndeplineşte gestionarul bazelor de date putem enumera

următoarele:
- reducerea redondanŃelor prin identificarea informaŃiilor comune şi alcătuirea
corespunzătoare a aplicaŃiilor;
- eliminarea inconsistenŃelor ce rezultă din reducerea redondanŃelor;
- utilizarea simultană a datelor de mai mulŃi utilizatori;
- standardizarea informaŃiilor;
- asigurarea securităŃii bazelor de date, în sensul acordării şi urmăririi modului
de acces al utilizatorilor la diferitele părŃi componente ale bazelor de date;
- asigurarea integrităŃii bazelor de date, în sensul păstrării corectitudinii
înformaŃiilor conŃinute în baza de date prin testele aplicate datelor introduse în
aceasta;
- asigurarea sincronizării în cazul utilizării bazei de date simultan de mai mulŃi
utilizatori sau a distribuirii informaŃiei pe mai multe sisteme.
În ceea ce priveşte utilizatorii bazelor de date, aceştia pot fi împărŃiŃi în
următoarele clase:

3
Note de curs – Baze de date

- administratorul sistemului de baze de date, care stabilişte bazele de date de pe

un sistem de calcul, alocă spaŃii de memorare şi asigură drepturi de acces;
- administratorul bazei de date, care stabilişte structura iniŃială a bazei de date
şi modul de memorare a datelor la nivel fizic, acordă utilizatorilor drepturi de
acces la baza de date sau părŃi ale acesteia, stabileşte condiŃiile pentru
asigurarea securităŃii şi integrităŃii datelor, modifică structura bazei de date
dacă este nevoie, asigură întreŃinerea bazei de date făcând copii şi
reconstituind eventual baza de date în cazul în care au apărut erori datorate
componentelor soft, hard şi răspunde în general, de modul de utilizare al bazei
de date;
- programatorii de aplicaŃii, care pot scrie programe în LC, acestea fiind apoi
compilate şi memorate în fişiere, putând fi lansate în execuŃie de utilizatori,
prin invocarea numelui asociat lor;
- utilizatorii obişnuiŃi, care pot să obŃină informaŃii fără a avea cunoştinŃe de
programare. InformaŃiile pot fi obŃinute prin lansarea în lucru a programelor
scrise de programatorii de aplicaŃii, sau în mod interactiv, dacă cunosc
comenzile LC.
Cele mai multe SGBD-uri conŃin şi o colecŃie de programe utilitare ca: procesoare
pentru limbaje de cereri, editoare de rapoarte, subsisteme de reprezentări grafice, lucru în
format tabelat, procesoare de limbaje naturale, programe statistice, posibilităŃi de copiere,
generatoare de aplicaŃii.
O bază de date poate fi privită din mai multe puncte de vedere, astfel:
- punctul de vedere al administratorului bazei de date, care integrează toate
vederile referitoare la baza de date într-un singur model numit schemă
conceptuală. Schema conceptuală constituie nivelul logic al bazei de date;
- punctul de vedere al implementatorului bazei de date; de cele mai multe ori, el
coincide cu al administratorului bazei de date, care priveşte baza de date ca o
colecŃie de fişiere memorate pe diferite medii externe. Acesta constituie nivelul
fizic al bazei date, fiind de fapt singurul nivel existent efectiv;
- punctul de vedere al utilizatorilor, care lucrează cu anumite părŃi componente ale
bazei de date numite vederi. Vederile sunt descrise prin subscheme în sublimbaje
ale limbajului de descriere a datelor (SLDD). De asemenea, utilizatorii pot să
primească răspunsuri la diferitele cereri formulate prin intermediul limbajului de
prelucrare a datelor ce sunt specifice structurilor virtuale date de vederi.
Cele trei nivele enumerate mai sus pot conŃine subnivele. Nivelul fizic poate, de
exemplu, să conŃină un subnivel logic, în care contează semnificaŃia diferitelor câmpuri
din înregistrările fişierelor şi structurile de date asociate, şi un subnivel fizic, în care
contează numai modul de organizare şi gestionare a blocurilor pe memoria externă.
Nivelele logic şi cel fizic al bazei de date sunt descrise prin planuri, ce constau în
enumerarea tipurilor de entităŃi ce apar, relaŃiile dintre aceste tipuri de entităŃi şi modul de
trecere de la noŃiunile acestui nivel la nivelul imediat următor.

Scheme externe

Datele ce apar în schemele externe pot fi luate ca atare nivelele logic şi fizic sau
pot fi deduse din aceste pe baza unor calcule. Un exemplu, clasic să spunem, îl constituie

4
Note de curs – Baze de date

vârsta unei persoane, care ca atribut într-o vedere nu trebuie să existe ca atare la nivelul
logic sau fizic, din cauza schimbării conŃinutului său. La nivelul logic, atributul
data_naşterii este cel indicat a fi reŃinut. Printr-un calcul simplu, scăderea acestei date din
data_curentă, furnizată de sistemul de calcul, se poate afla vârsta persoanei în orice
moment.
NoŃiunile cele mai des utilizate ce intervin în vederi sunt: entitate, relaŃie, atribut,
cheie, funcŃionalitate, diagramă.
Entitatea este o noŃiune primară, care nu se poate defini formal. Totuşi, o definiŃie
a acestei noŃiuni ar putea fi: mai multe elemente de acelaşi tip. Câteva exemple pot să
conducă la înŃelegerea acestei noŃiuni: student, persoană, automobil, conturi, etc.
Fiecare entitate este descrisă de o mulŃime de proprietăŃi de interes pentru
problema ce se doreşte a fi rezolvată, numite atribute, care, pentru diferitele elemente ale
entităŃii, pot să primească valori din anumite mulŃimi numite domeniul atributului
respectiv. Aceste domenii pot fi submulŃimi ale diferitelor mulŃimi de numere: reale,
naturale, etc., sau submulŃimi ale mulŃimii şirurilor de caractere, de exemplu culori, mărci
sau modele( de exemplu, dacă ne referim la automobile).
Un atribut sau o mulŃime de atribute pentru care valorile asociate determină în
mod unic orice element al entităŃii se numeşte cheie. De obicei, orice entitate admite cel
puŃin o cheie, implicit se consideră că toate elementele unui entităŃi sunt distincte. În
cazul în care există elemente care să aibă aceleaşi valori pentru toate atributele, se ia
drept cheie un atribut suplimentar reprezentat de numărul asociat elementului în entitatea
respectivă(numărul de ordine), care defineşte în mod unic elementul.
Se numeşte relaŃie între entităŃile E1, E2, ..., En orice submulŃime a produsului
cartezian al mulŃimilor elementelor celor n entităŃi, adică mulŃimi de elemente de forma
(e1, e2, ..., en), unde e1 este un element din E1, unde e2 este un element din E2 ş.a.m.d. O
astfel de relaŃie se notează cu REL(E1, E2, ..., En), unde REL este numele asociat relaŃiei,
iar n reprezintă aritatea acesteia. Pentru n = 2 se poate vorbi de relaŃii binare. În cadrul
acestora se poate face o clasificare a lor în funcŃie de câte elemente corespund fiecărui
element dintr-o entitate în cealaltă entitate, astfel:
- relaŃie unu-la-unu (notată 1:1), în cazul în care fiecărui element din prima
entitate îi corespunde cel mult un element din a doua entitate şi invers;
- relaŃie unu-la-mai-mulŃi (notată cu 1:N), în care fiecărui element al primei
entităŃi îi pot corespunde mai multe elemente din a cea de-a doua entitate, dar
fiecărui element din a doua entitate îi corespunde cel mult un element din
prima entitate;
- relaŃie mai-mulŃi-la-mai-mulŃi (notată M:N), în cazul în care fiecărui element
al primei entităŃi îi pot corespunde mai multe elemente din cea de-a doua
entitate şi invers.
InformaŃiile privind structura unei vederi pot fi sintetizate grafic în ceea ce se
numeşte diagramă entitate-relaŃie, care pune în evidenŃă entităŃile ce intervin
reprezentate prin dreptunghiuri, atributele asociate lor reprezentate prin elipse şi diferitele
relaŃii dintre entităŃi reprezentate prin săgeŃi(cu vârf dublu către entitatea pentru care pot
apărea mai multe elemente în relaŃie cu un element din cealaltă entitate).

Scheme conceptuale

5
Note de curs – Baze de date

Schema conceptuală a unei baze de date combină subschemele vederilor ce

privesc o anumită aplicaŃie într-un model unitar. Modul de descriere şi de reprezentare
este acelaşi cu modul de descriere şi de reprezentare al vederilor.
O schemă conceptuală trebuie să se bazeze pe un model teoretic şi să fie simplă,
adică să fie uşor de înŃeles şi de prelucrat. Câteva principii care se aplică în acest sens
sunt: numărul de elemente ce o constitutie să nu fie prea mare, diferitele concepte folosite
să fie separate clar, să se Ńină sub control redondanŃele.
Sistemele de gestiune a bazelor de date au fost clasificate în trei grupe mari, în
funcŃie de tipul elementelor cu care se lucrează şi structurile obŃinute, astfel:
- modelul reŃea, care permite lucrul cu entităŃi şi relaŃii binare de tipul unu-la-
unu şi unu-la-mai-mulŃi, diagrama rezultată fiind un graf oarecare;
- modelul arborescent(ierarhic), care permite lucrul cu entităŃi şi relaŃii binare
de tipul unu-la-unu şi unu-la-mai-mulŃi şi diagrama alcătuită dintr-o mulŃime
de arbori;
- modelul relaŃional, în care intervin numai relaŃii şi operaŃii cu aceste relaŃii.
Modelul relaŃional este cel mai răspândit, fiind eficient în special pentru baze de
date de dimensiuni mici, fiind mai mult studiat din punct de vedere teoretic şi, nu în
ultimul rând, mai uşor de mânuit de utilizatori.

Scheme interne

Schemele interne descriu diferitele fişiere utilizate pentru memorarea bazei de

date şi modul de operare cu acestea.
Traducerea schemelor conceptuale în scheme interne se face de obicei automat de
către SGBD. Pe lângă stabilirea diferitelor tipuri de înregistrări utilizate în reprezentarea
fizică a datelor, se specifică şi existenŃa indexilor asociaŃi unor fişiere, semnificaŃia
câmpurilor înregistrărilor, ordinea de apariŃie a înregistrărilor şi modul de acces.

Scurtă introducere în proiectarea bazei de date

Proiectarea unei baze de date înseamnă fixarea structurii bazei de date şi a

metodelor de prelucrare a datelor, spre deosebire de utilizarea bazei de date, care priveşte
informaŃiile stocate în acea bază la un moment dat. În mod obişnuit baza de date îşi
schimbă frecvent conŃinutul, dar în ceea ce priveşte structura ei, aceasta rămâne
nemodificată pentru perioade mai mari de timp.
Proiectarea înseamnă determinarea unui model semantic, care să reflecte cât mai
fidel lumea reală, construit astfel:
1. Se identifică o mulŃime de concepte semantice: entităŃi, tipuri de entităŃi,
proprietăŃi ale entităŃilor, identificatorii entităŃilor, relaŃii între entităŃi, etc.,
care dau informaŃii despre lumea reală.
2. Se asociază obiecte simbolice formale prin care sunt reprezentate conceptele
semantice.
3. Se definesc reguli de integritate formale ce se aplică obiectelor simbolice.
4. Se defineşte o mulŃime de operatori formali ce pot să transforme obiectele
formale.

6
Note de curs – Baze de date

În proiectarea bazelor de date se Ńine seama de independenŃa datelor pe diferite

nivele. Spre exemplu, reprezentarea fizică a datelor se poate schimba în timp, pentru
îmbunătăŃirea performanŃelor în ceea ce priveşte timpul de acces la date şi spaŃiul ocupat,
fără ca acestea să afecteze modul de reprezentare a datelor în schema conceptuală.
Aceasta se numeşte independenŃa fizică a datelor. Între vederi şi schema conceptuală
există, de asemenea, o independenŃă numită independenŃa logică a datelor. În timpul
existenŃei unei baze de date pot să apară modificări în schema conceptuală prin adăugarea
unor noi entităŃi, sau prin adăugarea unor noi atribute unor entităŃi existente. Vederile
care nu fac referiri la câmpurile modificate rămân neschimbate, fiind rescrise numai acele
aplicaŃii pentru care s-au modificat unele atribute, sau pot fi construite vederi noi, fără a fi
necesară redefinirea schemei conceptuale asociate bazei de date.
Modelarea bazelor de date reprezintă un proces de definire amănunŃită, pas cu
pas, a tuturor elementelor ce permit o documentare completă privind cererea de
informaŃii. La proiectarea bazelor de date trebuie să existe o comunicare efectivă între cel
care proiectează baza de date şi cei care o implementează, cei care o utilizează, pentru a
găsi şi valida soluŃiile alese la proiectare.
În urma fazei de proiectare se doreşte obŃinerea unei baze de date care să respecte
următoarele calităŃi:
- corectitudine: care înseamnă reprezentarea cât mai fidelă în baza de date a
modului obişnuit de lucru cu datele în sistemul real;
- consistenŃă: adică informaŃiile corespunzătoare obiectelor cu care se lucrează
în baza de date (nume, definire, relaŃii, documentare, etc.) să nu conŃină
contradicŃii;
- distribuire: informaŃiile să poată fi utilizate de aplicaŃii multiple şi să poată fi
accesate de mai mulŃi utilizatori, aflaŃi în diferite locuri, utilizând medii de
calcul diverse şi acoperind un număr mare de cereri posibile;
- flexibilitate: facilităŃi de adăugare componente care să reflecte cereri noi de
informaŃii, să îmbunătăŃească peformanŃele sau să adapteze datele pentru
eventuale schimbări din lumea reală.

Modelul logic al datelor

Cea mai importantă parte în construirea unei baze de date o constituie studiul
sistemului ce urmează a fi reflectat în aceasta. Stabilirea informaŃiilor relevante pentru
sistem şi a relaŃiilor dintre ele este un lucru esenŃial pentru etapele de construire a bazei
de date şi a aplicaŃiei pe care aceasta se bazează, de aceea prima etapă în construirea unei
baze de date o constituie o apreciere generală a sistemului. Se va alcătui astfel o schiŃă
preliminară, care cuprinde, printre alte informaŃii, şi modul în care sistemul este văzut de
diferitele persoane implicate în sistemul respectiv. Se creează, astfel, un model
informaŃional în care sunt cuprinse principalele funcŃiuni şi fluxul de informaŃii din
sistem. Sistemul trebuie privit unitar şi nu ca o alăturare a componentelor sale. În acest
sens trebuie avut în vedere că multe părŃi sunt folosite în comun de diferitele componente
ale sistemului.
Modelul cel mai frecvent utilizat, aşa cum s-a specificat şi mai sus, este modelul
entitate-relaŃie (E-R), descris de Chen în 1976. Modelul are drept obiecte semantice

7
Note de curs – Baze de date

entitatea, proprietatea sau atributul, relaŃia şi subtipul unei entităŃi, elemente descrise
anterior.
Modelul logic al bazei de date este reprezentat grafic prin diagrame entitate-
relaŃie. În figura 2 se poate vedea modelul logic al bazei de date considerată ca exemplu
practic.

Figura 2

EntităŃile sunt reprezentate sub formă de dreptunghi. ProprietăŃile(atributele) sunt

reprezentate prin elipse ce conŃin numele proprietăŃii respective, unite prin linii de
entităŃile la care sunt asociate. Cheile sunt subliniate. RelaŃiile dintre entităŃi sunt
reprezentate prin săgeŃi. Săgeata se dubleză, dacă relaŃia este la-mai-mulŃi.

Vederile utilizatorilor

8
Note de curs – Baze de date

Orice aplicaŃie presupune utilizarea unei părŃi din baza de date, folosind
informaŃiile într-un mod determinat. Această parte de informaŃie se numeşte vedere. O
bază de date poate să aibă una sau mai multe vederi. Fiecărei vederi îi corespunde un
grup de utilizatori. Pentru un grup particular se definesc tipurile de cereri de informaŃii şi
modul de determinare a datelor din baza de date care formează răspunsuri la aceste cereri.

Modelul relaŃional de baze de date

Un model relaŃional de baze de date cuprinde trei componente principale:

- structura datelor, prin definirea unor domenii şi a relaŃiilor n-are (atribute,
tupluri, chei primare, etc.)
- integritatea datelor prin impunerea unor restricŃii
- prelucrarea datelor prin operaŃii din algebra relaŃională sau calculul relaŃional.
Modelul relaŃional se bazează pe noŃiunea matematică de relaŃie şi anume ca o
submulŃime a produsului cartezian a unei liste finite de mulŃimi numite domenii.
Elementele unei relaŃii se numesc tupluri, iar numărul de domenii (nu toate distincte) din
produsul cartezian se numeşte arietatea relaŃiei.
Cel mai adesea relaŃiile sunt reprezentate sub forma unor tabele în care fiecare
rând reprezintă un tuplu şi fiecare coloană reprezintă valorile tuplului dintr-un domeniu
dat al produsului cartezian. În reprezentarea sub formă de tabel a unei relaŃii, coloanelor
şi respectiv, domeniilor corespunzătoare lor li se asociază nume intitulate atribute.
MulŃimea numelor atributelor unei relaŃii se numeşte schemă relaŃională. Astfel, dacă,
relaŃia R are atributele A1, A2, ..., An, atunci schema relaŃională se notează R(A1, A2, ...,
An).
Pentru relaŃiile ce constituie o bază de date se fac o serie de presupuneri iniŃiale,
cele mai importante fiind:
- neexistenŃa unor tupluri duplicate;
- neapariŃia într-o ordine dată a tuplurilor;
- neapariŃia într-o ordine dată a atributelor;
- posibilitatea ca toate atributele să aibă numai valori atomice
(nedecompozabile).
Se numeşte candidat de cheie a unei relaŃii R coloana sau mulŃimea de coloane din
R pentru care valorile corespunzătoare din oricare două tupluri nu coincid. Pentru fiecare
relaŃie se alege un candidat cheie care se numeşte cheie primară a relaŃiei. Tuplurile unei
relaŃii nu pot să conŃină valoarea nulă în coloane ce aparŃin cheii primare. Eventualii
candidaŃi de chei, diferiŃi de cheia primară se numesc chei alternante. Se numeşte cheie
străină o coloană sau o mulŃime de coloane a unei relaŃii Ri ale cărei (căror) valori, dacă
nu sunt nule, coincid cu valori ale unei chei primare dintr-o relaŃie R nu neaparat distinctă
de Ri.
MulŃimea tuturor schemelor relaŃionale corespunzătoare unei aplicaŃii se numeşte
schema bazei de date relaŃionale, iar conŃinutul curent al relaŃiilor la un moment dat se
numeşte bază de date relaŃională.

9
Note de curs – Baze de date

În modelul relaŃional, entităŃile sunt reprezentate sub formă de relaŃii în care

schema relaŃională conŃine toate atributele entităŃii şi fiecare tuplu al relaŃiei corespunde
unui element al entităŃii.
Limbajele de prelucrare a datelor sau limbajele de cereri, cum se mai numesc, se
împart în două mari categorii, pentru modelul relaŃional:
- limbaje algebrice, în care cererile sunt exprimate prin operatorii pe care
trebuie să-i aplicăm relaŃiilor existente în baza de date pentru a obŃine
răspunsul;
- limbaje de calculul predicatelor, în care cererile sunt exprimate prin mulŃimea
tuplurilor sau valorilor pentru care se specifică, sub forma unor predicate,
proprietăŃile pe care trebuie să le îndeplinească.
Calculul predicatelor se împarte în funcŃie de obiectele cu care operează
predicatele în următoarele subclase:
- limbaje cu calcul pe tupluri, dacă obiectele primare sunt tupluri;
- limbaje cu calcul pe domenii, dacă obiectele primare sunt domeniile
diferitelor atribute ale relaŃiilor.

SQL (Structured Query Language)

SQL este unul din limbajele relaŃionale de cereri, şi formează nucleul multor
sisteme de gestiune a bazelor de date. În luna mai, anul 1986, ANSI a recunoscut
standardizarea limbajului SQL.
SQL, ca orice limbaj, posedă o listă de instrucŃiuni. Majoritatea acestor
instrucŃiuni sunt executabile, ele putând fi interpretate şi executate imediat în mod
interactiv sau putând fi incluse în diferite aplicaŃii scrise în alte limbaje de programare ca
APL, BASIC, C, COBOL şi altele, executându-se în momentul rulării programului
respectiv. Între cele două moduri de utilizare sunt mici deosebiri. Astfel, la apelul într-un
alt limbaj de programare se utilizează construcŃia EXEC SQL, urmată de definirea unor
variabile de transfer de informaŃii prin INTO: variabilă, care permite comunicarea între
programe şi sistemul de gestiune a bazelor de date.
Forma generală a unei instrucŃiuni SQL este:

SELECT [DISTINCT] elemente

FROM tabele
[WHERE condiŃie]
[GROUP BY câmpuri[HAVING condiŃie]]
[ORDER BY câmpuri]

În mod implicit la poiecŃie nu sunt eliminate duplicatele. Pentru a elimina

duplicatele, se pune opŃiunea DISTINCT după SELECT. Drept elemente se pot enumera
câmpuri şi expresii cu câmpuri (despărŃite ca la orice enumerare de semnul virgulă).
FROM tabele precizează din ce tabele vor fi selectate câmpurile sau expresiile precizate.
WHERE permite specificarea unei condiŃii simple sau compuse de filtrare a
înregistrărilor din tabele. În rezultatul execuŃiei acestei instrucŃiuni vor fi selectate doar
acele înregistrări pentru care din evaluarea condiŃiei rezultă valoarea adevărat(true).

10
Note de curs – Baze de date

CondiŃia poate conŃine operatorii relaŃionali =, <>, >=, <=, < şi >, operatorii booleeni
AND, OR sau NOT, precum şi eventual paranteze, pentru a impune o altă ordine de
evaluare. Este permisă folosirea funcŃiilor agregate COUNT, SUM, AVG, MAX şi MIN,
care se pot aplica relaŃiilor unare având ca rezultat numărul(contorul), suma, valoarea
medie aritmetică, cel mai mare şi respectiv cel mai mic element din cele cărora li s-a
aplicat funcŃia respectivă. Aceste funcŃii agregate se pot aplica unor grupe de elemente
precizate prin GROUP BY şi eventual selectate prin condiŃia HAVING.
În condiŃiile din instrucŃiunea SELECT pot fi utilizate şi construcŃii de forma:
câmp LIKE cuvânt
câmp NOT LIKE cuvânt
câmp IS NULL
câmp IS NOT NULL
unde câmp este de tip cuvânt şi cuvânt poate conŃine caracterul “_”, care înlocuieşte
orice caracter, sau “%”, care înlocuieşte orice cuvânt, orice alt caracter fiind luat în
considerare. Rezultatul este o valoare de adevăr, după cum câmp conŃine o valoare şir de
caractere ce se conformează modului de alcătuire din cuvânt sau nu, respectiv conŃine sau
nu valoarea NULL. Se pot folosi, de asemenea, construcŃiile IN sau NOT IN, pentru a
indica apartenenŃa sau neapartenenŃa la o mulŃime, EXISTS sau NOT EXISTS pentru a
verifica existenŃa sau inexistenŃa unui element într-o mulŃime şi se poate aplica UNION
între două selecŃii pentru a realiza reuniunea celor două relaŃii ce rezultă în urma
operaŃiilor de selecŃie.
Se pot atribui nume unor tupluri ale unor relaŃii folosite ca variabile libere ce pot
fi utilizate în celelalte părŃi componente ale cererii, spre exemplu:
SELECT … FROM tabela nume1 WHERE …,
unde nume1 poate fi folosit, nume1.componentă semnificând apartenenŃa componentei la
tabela specificată(calificare).
Definirea unei tabele se face cu instrucŃiunea CREATE TABLE, în care se
specifică numele tabelului care se creează, numele şi tipurile de date ale atributelor sale,
câmpurile care sunt componente ale cheii primare şi ale altor chei, împreună cu
componentele lor, având forma generală:
CREATE TABLE tabel
(definire_câmp1[, definire_câmp2]…
[, PRIMARY KEY (câmpuri)]
[, FOREIGN KEY (câmp) REFERENCES tabel
[, FOREIGN KEY (câmp) REFERENCES tabel]…]
unde definire_câmp este de forma: nume_câmp tip_dată [NOT NULL], iar tip_dată
poate fi:
- INTEGER, pentru o valoare întreagă pe un cuvânt;
- SMALLINT pentru o valoare întreagă pe un semicuvânt;
- DECIMAL(lungime, zecimale), unde lungime reprezintă numărul total de
cifre + 1 (poziŃia pentru semn) + 1 (poziŃia mărcii zecimale), iar zecimale,
numărul acestora;
- FLOAT(p) pentru un număr real cu p cifre binare precizie;
- CHARACTER(n) pentru cuvinte de n octeŃi;
- VARCHAR(n) pentru cuvinte de cel mult n octeŃi;
- VARGRAPHIC(n) pentru cuvinte de cel mult n caractere de câte 16 biŃi;

11
Note de curs – Baze de date

- DATE pentru date calendaristice exprimate sub forma aaaallzz;

- TIME pentru momente de timp exprimate sub forma oommss;
- TIMESTAMP pentru exprimarea în microsecunde a unei combinaŃii de dată şi
oră.
Se pot utiliza prescurtările INT, DEC sau CHAR pentru INTEGER, DECIMAL şi
respectiv CHARACTER. Câmpurile pentru care s-a specificat NOT NULL trebuie să
conŃină o valoare definită din domeniul indicat, iar pentru acelea pentru care nu s-a
precizat acest lucru pot să nu fie definite.
Pentru crearea tabelei studenŃi se poate da următoarea secvenŃă:
CREATE TABLE studenti
(Nume CHAR(20) NOT NULL,
IniŃiala CHAR(2) NOT NULL,
Prenume CHAR(25) NOT NULL,
Cnp CHAR(13) NOT NULL,
Adresa CHAR(50) NOT NULL,
Medie_admitere DECIMAL(6,2) NOT NULL,
An_studiu SMALLINT NOT NULL,
PRIMARY KEY (cnp) );
InstrucŃiunea CREATE TABLE produce la nivel fizic fişiere ce corespund
tabelelor definite şi care imediat după terminarea execuŃiei instrucŃiunii sunt vide.
Definirea unor tabele virtuale utilizate ca vederi se face prin instrucŃiunea CREATE
VIEW, forma generală a instrucŃiunii fiind:

CREATE VIEW vedere [(coloană1[,coloană2]…)]

AS subcerere
[WITH CHECK OPTION];

în care WITH CHECK OPTION indică verificarea condiŃiilor din definirea vederii în
momentul executării operaŃiilor UPDATE şi INSERT.
Crearea unui index se face cu instrucŃiunea CREATE INDEX, a cărei sintaxă
este:

CREATE [UNIQUE] INDEX index

ON tabel (câmp1[ordine1] [,câmp2[ordine2]]…) [CLUSTER];
în care parametrul UNIQUE specifică necesitatea de a avea un singur tuplu în tabel
pentru valorile câmpurilor specificate. Ordine1, ordine2,… poate lua una din valorile
ASC, valoare implicită, care specifică o ordine crescătoare, sau DESC pentru ordine
descrescătoare. CLUSTER specifică gruparea tuplurilor după adresele date de index,
putând să apară în cel mult un index pentru fiecare tabel în parte.

InstrucŃiunile DROP TABLE, DROP VIEW şi DROP INDEX sunt folosite pentru
eliminarea unor elemente din baza de date: tabele, vederi sau fişiere index. Forma
generală a acestor instrucŃiuni este:
DROP TABLE tabel;
DROP VIEW vedere;
DROP INDEX index;

12
Note de curs – Baze de date

Eliminarea unei tabele produce eliminarea automată a tuturor vederilor în care

este implicată.
Într-un tabel se poate adăuga un nou câmp prin utilizarea instrucŃiunii ALTER
TABLE, cu sintaxa:

ALTER TABLE tabel ADD câmp_nou tip_dată;

Sistemul adaugă în mod automat valoarea null pentru toate tuplurile(înregistrările)

din tabel.
Alte instrucŃiuni de prelucrare a datelor din SQL sunt: UPDATE pentru
actualizări, DELETE pentru ştergerea unor tupluri şi INSERT pentru adăugarea de noi
tupluri. Sintaxa acestor instrucŃiuni este:

UPDATE tabel
SET câmp1 = expresie1 [, câmp2 = expresie2] …
[WHERE condiŃie];

DELETE
FROM tabel
[WHERE condiŃie];

INSERT
INTO tabel [(câmp1[, câmp2]…)]
VALUES (valoare1[, valoare2]…);
sau
INSERT
INTO tabel [(câmp1[, câmp2]…)]
subcondiŃie;

Forme normale ale bazelor de date relaŃionale

DefiniŃie: se spune că o relaŃie este într-o formă normală particulară dacă

satisface o mulŃime dată de constrângeri.
Anomalia de inserare, anomalia de ştergere(inversa anomaliei de inserare) şi
anomalia de actualizare sunt cele trei tipuri de anomalii care au evidenŃiat necesitatea
normalizării.
Anomalia de inserare reprezintă situaŃia când nu aş putea adăuga o denumire, un
cod, până nu aş avea o înregistrare de adăugat într-o tabelă.
Anomalia de ştergere reprezintă situaŃia în care se poate pierde o informaŃie prin
ştergerea unei înregistrări.
Anomalia de actualizare reprezintă situaŃia în care pentru a schimba o anumită
valoare trebuie să se actualizeze mai multe înregistrări.
Transformarea unei relaŃii într-o mulŃime de relaŃii de un anumit tip se numeşte
normalizare. Primele trei forme normale au fost definite de Codd, iar a patra şi a cincea
formă normală au fost definite de Fagin.

13
Note de curs – Baze de date

Scopurile principale urmărite în procesul de normalizare sunt:

- eliminarea unor redondanŃe;
- evitarea unor anomalii de reactualizare;
- realizarea unui proiect care să reprezinte cât mai fidel modelul real;
- stabilirea unor constrângeri de integritate simple, etc.

Prima formă normală (1NF)

Se spune că o relaŃie este în prima formă normală (1NF) dacă fiecărui atribut îi
corespunde o valoare indivizibilă (atom), deci orice valoare nu poate fi o mulŃime sau un
tuplu de valori în anumite domenii şi nu pot să apară grupuri repetitive.
RelaŃiile în prima formă normală pot fi vizualizate sub formă de tabele, permit o
referire simplă a datelor prin indicarea numelui tabelului, a coloanei sau atributului şi a
cheii tuplului din care face parte informaŃia respectivă (adresare tip sistem de
coordonate), operatorii pentru aceste relaŃii sunt mai simpli şi în număr mai mic şi permit
definirea unor tehnici de proiectare şi utilizare a bazelor de date.

A doua formă normală (2NF)

Fie R o schemă relaŃională şi A un atribut din R. Vom spune că A este un atribut

prim al lui R dacă A apare în cel puŃin o cheie a lui R; altfel, vom vom spune că A este un
atribut neprim.
Spunem că schema relaŃională R este în a doua formă normală (2NF) dacă este în
prima formă normală şi, pentru orice dependenŃă X
A, cu A atribut neprim neconŃinut
în X, care are loc în R, nu există nici o cheie care să-l conŃină strict pe X.
Cu alte cuvinte, o relaŃie R este în 2NF dacă este în 1NF şi orice atribut neprim
este complet dependent de orice cheie. A doua formă normală înlătură redondanŃele şi
anomaliile la modificări. A doua formă normală poate să conŃină aşa-numitele
dependenŃe tranzitive, ce se deduc prin aplicarea axiomei tranzitivităŃiidin alte două
dependenŃe funcŃionale nebanale. DependenŃele tranzitive pot să producă anomalii la
inserŃie, ştergere şi modificare.

A treia formă normală (3NF)

Spunem că schema relaŃională R este în a treia formă normală (3NF) dacă este în
a doua formă normală şi, pentru orice dependenŃă X
A cu A neconŃinut în X care are
loc în R, fie X conŃine o cheie, fie A este un atribut prim.
Cu alte cuvinte, relaŃia R este în 3NF dacă şi numai dacă atributele care nu apar în
chei sunt independente între ele şi sunt complet dependente de cheia primară (atributele
prime nu sunt dependente tranzitiv de cheia primară).

Forma normală Boyce-Codd (BCNF)

Spunem că o relaŃie R cu dependenŃele F este în forma normală Boyce-Codd

(BCNF) dacă oricare ar fi dependenŃa X
A cu A atribut neconŃinut în X, există o cheie

14
Note de curs – Baze de date

a lui R conŃinută în X. Orice relaŃie normală Boyce-Codd este în a treia formă normală,
dar reciproca nu este adevărată.

A patra formă normală (4NF)

Fie R o schemă relaŃională şi D o mulŃime de dependenŃe funcŃionale şi

multivaloare pe R. Spunem că R este în a patra formă normală (4NF) dacă, pentru orice
orice dependenŃă multivaloare X

Y cu Y neinclusă în X şi XY ⊂ R, există o cheie a
lui R inclusă în X. Cu alte cuvinte, o relaŃie R este în a patra formă normală dacă este în
BCNF şi orice dependenŃă multivaloare este, de fapt, o dependenŃă funcŃională.

A cincea formă normală (5NF)

Se spune că o relaŃie R satisface dependenŃa de uniune (join dependency sau, pe

scurt, JD), şi se notează cu *(X,Y,...,Z), dacă şi numai dacă R este egală cu uniunea
proiecŃiilor lui R pe X, Y, ..., Z, acestea fiind submulŃimi ale lui R.
O relaŃie R este în a cincea formă normală, numită şi forma normală proiecŃie-
uniune (pe scurt PJ/NF sau 5NF), dacă şi numai dacă orice dependenŃă de uniune a lui R
este o consecinŃă a unui candidat de cheie a lui R.
Orice relaŃie care este în 5NF este şi în 4NF, deoarece fiecare dependenŃă
multivaloare poate fi privită ca un caz particular de dependenŃă de uniune. Orice relaŃie
poate fi descompusă fără pierderi la uniune într-o mulŃime de relaŃii care sunt în 5NF. Se
garantează faptul că o relaŃie 5NF nu conŃine anomalii ce pot fi eliminate luând proiecŃiile
pe diferite submulŃimi ale ei.
Procesul de normalizare a relaŃiilor se poate descrie astfel:
1. Se proiecteză relaŃia iniŃială 1NF pe alte relaŃii pentru a elimina dependenŃele
funcŃionale care nu sunt complete. Se obŃine o mulŃime de relaŃii în 2NF.
2. Se proiectează relaŃiile obŃinute la pasul 1 pe alte relaŃii pentru a elimina
dependenŃele funcŃionale tranzitive. Se obŃine o mulŃime de relaŃii în 3NF.
3. Se proiecteză relaŃiile obŃinute la pasul 2 pe alte relaŃii pentru a elimina
dependenŃele în care partea din stânga nu este o supracheie. Se obŃine o mulŃime
de relaŃii în BCNF.
4. Se proiectează relaŃiile obŃinute în pasul 3 pe alte relaŃii pentru a elimina toate
dependenŃele multivaloare care nu sunt şi dependenŃe funcŃionale. Se obŃine o
mulŃime de relaŃii în 4NF.
5. Se proiectează relaŃiile obŃinute la pasul 4 pe alte relaŃii pentru a elimina orice
dependenŃă de uniune care nu este implicată de o cheie. Se obŃine o mulŃime de
relaŃii în 5NF.

Integritate

Integritatea bazelor de date este în principiu dată de corectitudinea înformaŃiilor

conŃinute în ele şi presupune detectarea, corectarea şi prevenirea diferitelor erori
neintenŃionate privind informaŃiile introduse ăn baze de date. CondiŃiile de integritate,
numite şi reguli de integritate, nu permit introducerea în aza de date a unor date aberante
şi sunt exprimate prin diferitele condiŃii puse asupra datelor. O serie de condiŃii sunt de

15
Note de curs – Baze de date

tip structural, legate de anumite egalităŃi între valori, şi se exprimă prin dependenŃe
funcŃionale sau prin declararea unor câmpuri cu valori unice (cel mai adesea aceste
câmpuri sunt chei). O altă serie de condiŃii de integritate privesc valorile actuale
memorate în baza de date, permitând numai introducerea unor valori dintr-un domeniu
sau stabilind relaŃii aritmetice între diferite câmpuri.

16
Note de curs – Baze de date

Parte practică

17
Note de curs – Baze de date

Pentru a putea lucra, va trebui să se instaleze serverul Apache şi sistemul de

gestiune a bazelor de date MySql2. Pentru aceasta se vor parcurge următorii paşi:

1. Se va copia şi se va introduce adresa următoare:

http://www.apachefriends.org/download.php?xampplite-win32-1.7.0.exe
în browser-ul dorit. Prin această acŃiune se va descărca de pe Internet programul:
xampplite-win32-1.7.0

2. Prin execuŃia acestuia se va descărca directorul: xampplite, care va fi creat, sau

mutat în rădăcina discului C:.
3.

Figura 1. Instalarea directorului xampplite în sistemul de calcul

4. Se schimba directorul curent în apache.

2
MySql funcŃionează doar sub serverul Apache.

18
Note de curs – Baze de date

Figura 2. Instalarea serviciului de server Apache

Se va executa apache_installservice.

5. Se va schimba directorul curent în mysql.

Figura 3. Instalarea serviciului MySql

Se va executa mysql_installservice.

6. Din directorul xampplite, prin manevra cunoscută se recomandă crearea unui

shortcut pentru programul xampp-control.

19
Note de curs – Baze de date

Figura 4. Crearea shortcut-ului pentru programul xampp-control

La pornirea calculatorului cele două servicii, apache şi mysql pornesc automat.

Dacă nu se lucrează cu aceste servicii, se recomandă oprirea execuŃiei lor. Prin
intermediul shortcut-ului creat, conform sugestiilor de mai sus, se deschide o fereastră ca
în figura 5 şi se solicită oprirea celor două servicii prin acŃionarea butoanelor Stop, apoi
Exit.

Figura 5. Oprirea serviciilor Apache şi MySql

20
Note de curs – Baze de date

Dacă se doreşte a se lucra cu cele două programe, se vor acŃiona butoanele Start
pentru cele două servicii, prin intermediul aceluiaşi program xampp-control.

Exemplu: EvidenŃa notelor studenŃilor

Pentru realizarea unei astfel de evidenŃe se va crea o bază de date, cu numele

Studenti, care va avea în structură trei tabele, ca în explicaŃiile următoare. De remarcat
faptul că exemplul este simplificat, din dorinŃa de a înŃelege mecanismul de lucru.

Tabela: StudenŃi, care va avea următoarele câmpuri:

Nume x(20);
IniŃiala x(2);
Prenume x(25);
Cnp x(13);
Adresa x(50);
Medie_admitere 9(2).9(2);
An_studiu 9(1).

Tabela: Plan_învăŃământ, care va avea următoarele câmpuri:

An_calendaristic 9(4);
An_studiu 9(1);
Semestru 9(2);
Denumire x(60);
Cod 9(3);
Credite 9(1).

Tabela: Note, care va avea câmpurile:

Cnp x(13);
Cod 9(3);
Data_c dată calendaristică;
Nota 9(2).

Pentru a avea acces la sistemul SGBD MySql, se va pune în lucru browser-ul

dorit: Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera şi se va introduce la adresă şirul de
caractere: 127.0.0.1 . Se va deschide fereastra ca în figura 6.

21
Note de curs – Baze de date

Figura 6. Pagina de pornire

Figura 7. Accesul la SGBD MySql

Prin selectarea butonului phpMyAdmin, se va deschide fereastra ca în figura 8.

22
Note de curs – Baze de date

Figura 8. Pagina de start a sistemului MySql

Pentru toate instrucŃiunile care vor fi executate, după completarea unor rubrici
corespunzătoare, sistemul creează instrucŃiuni SQL echivalente, care vor fi afişate într-o
fereastră, ca în figura 9.

Figura 9. Fereastra cu instrucŃiunea SQL echivalentă

Se poate lucra şi în “modul comandă”, prin acŃionarea butonului SQL, ca în figura

10 , care deschide o fereastră nouă, ca în figura, şi în care se pot introduce, pe rând, prin
dactilografiere, toate instrucŃiunile(comenzile) SQL, necesare prelucrărilor dorite.

23
Note de curs – Baze de date

Figura 10. Solicitarea afişării ferestrei comandă

Figura 11. ConŃinutul ferestrei comandă

Fiecare comandă ce se va introduce, va fi o comandă validă şi corectă sintactic,

iar după dactilografierea ei se va “acŃiona” butonul Execută.

Crearea bazei de date

Se va tasta denumirea bazei de date: “studenti”, apoi click pe butonul ,

ca în figura 12.

24
Note de curs – Baze de date

Figura 12. Introducerea denumirii bazei date

Baza de date va fi creată în C:\xampplite\mysql\data\studenti, adică, în

directorul C:\xampplite\mysql\data, director numit “catalog de date”, în care se creează
directorul(catalogul) cu numele bazei de date pe care o creăm, studenti, denumit
catalogul bazei de date.
Pentru fiecare tabelă a unei baze de date se crează trei fişiere situate în catalogul
bazei de date.

Figura 13. ConŃinutul directorului de date mysql şi a directorului bazei de date studenti

Fişierele au numele bazei de date (studenti) şi extensiile:

- .frm, pentru fişierul formular. Acest fişier conŃine structura tabelei, adică numele
câmpurilor , tipurile acestora, etc.;
- .myd, pentru fişierul de date. Acest fişier conŃine datele înscrise în tabelă;
- .myi, pentru fişierul index. Acest fişier conŃine arborii de index pentru toate
indexurile din fişierele de date.

25
Note de curs – Baze de date

Figura 14. Fereastra afişată după crearea bazei de date

Se poate observa fereastra cu titlul Baza de date studenti a fost creată. În

interiorul acesteia se află comanda (instrucŃiunea) SQL :

CREATE DATABASE ‘studenti’ ;

În cotinuare se vor crea tabele a căror structură a fost definită. Se poate observa că
trebuie să furnizăm numele tabelului şi numărul de câmpuri.
Astfel pentru tabela studenŃi vom tasta „studenti” pentru numele tabelului şi
respectiv “7” pentru numărul de câmpuri, în locaŃiile corespunzătoare. Apoi click pe

butonul .
Se deschide o nouă fereastră, vizualizată în figurile 15, 16, 17 următoare. Au fost
necesare trei figuri, datorită faptului că imaginea ferestrei este mai mare decât mărimea
ecranului, şi a fost necesară defilarea spre dreapta şi în jos.

26
Note de curs – Baze de date

Figura 15. Fereastra de creare a structurii unei tabele (1)

Figura 16. Fereastra de creare a structurii unei tabele (2)

27
Note de curs – Baze de date

Figura 17. Fereastra de creare a structurii unei tabele (3)

Se vor completa rubricile (cele mai uzuale), conform imaginii din figura 18:

Figura 18. Fereastra de introducere a caracteristicilor câmpurilor tabelei Studenti

După completare, se face click pe butonul Salveaza vizibil în figura 17.

28
Note de curs – Baze de date

Se deschide fereastra ca în figura 19.

Figura 19. Structura tabelei studenti

Prin selectarea butonului de pe rândul numelui unui câmp, în dreptul coloanelor

AcŃiune, se pot efectua modificări ale câmpurilor respective.

Pentru a introduce şi structurile celorlalte tabele se va selecta opŃiunea ca în figura

20.

Figura 20. Revenire în fereastra bazei de date studenti

29
Note de curs – Baze de date

AcŃiunea precedentă va deschide fereastra ca în figura 21.

Figura 21. Fereastra Baza de date: studenti

Se vede că avem acces din nou la dialogul care permite crearea structurii unei noi
tabele, adică rubricile:

Figura 22. Rubricile ce permit introducerea structurii unei tabele

În mod similar creerii tabelei Studenti, se vor crea şi tabelele Plan_invatamant şi

Note.

30
Note de curs – Baze de date

Figura 23. Tabelul plan_invatamant

În figura 23 se poate observa rezultatul creerii structurii tabelei Plan_invatamant

ca instrucŃiune SQL. Concluzia este următoarea: se poate crea structura unui tabel, prin
completarea rubricilor din figurile 15, 16, 17, sau se poate introduce instrucŃiunea SQL
echivalentă.

Figura 24. Comanda SQL echivalentă creerii tabelei plan_invatamant

În figura 25 se poate vedea structura tabelei Note

31
Note de curs – Baze de date

Figura 25. Tabela Note

Pentru a putea introduce date într-o tabelă, de exemplu, în tabela Studenti, se

selectează tabela şi apoi se execută click pe tab-ul Inserare, ca în figura 26. În dreptul
coloanei Valoare se vor introduce valorile corespunzătoare câmpurilor. După introducere
se acŃionează pe butonul Execută.

Figura 26. Introducerea de date în tabela Studenti

32
Note de curs – Baze de date

Pentru a modifica conŃinutul unei înregistrări se va proceda conform figurii 27.

Figura 27. SecvenŃa de acŃiuni pentru a intra în modul editare a unei înregistrări

În urma acŃionării pe imaginile 1 şi 2 se va deschide o fereastră ca în figura 28,

unde se vor putea modifica orice valoare a câmpurilor afişate.

Figura 28. Modificarea coŃinutului unei înregistrări

33
Note de curs – Baze de date

Pentru ştergerea unei înregistrări, se va selecta tabela, apoi tab-ul Navigare şi apoi
se va executa click pe simbolul 1, de pe rândul corespunzător înregistrării.

Figura 29. Ştergerea unei înregistrări

Pentru siguranŃa efectuării operaŃiei de ştergere, apare fereastra ca în figura 30,

care cere confirmarea intenŃiei de ştergere a înregistrării. Se poate observa că sunt afişate
în fereastră toate detaliile.

Figura 30. Confirmarea intenŃiei de ştergere a unei înregistrări

Consultarea unei baze de date

Consultarea unei baze de date este operaŃia care este cea mai importantă.
Consultarea unei singure tabele se poate face simplu, acŃionând cu mouse-ul, în locaŃia 1
sau 2, conform figurii 31.

34
Note de curs – Baze de date

Figura 31. Consultarea unei tabele

Rezultatul acŃiunii solicitate este vizibil în figura 32.

Figura 32. Rezultatul consultării unei tabele, care poate fi listat la imprimantă

De cele mai multe ori este necesar a se consulta date care se află în mai multe
tabele relaŃionate prin intermediul unor coduri. O astfel de situaŃie poate fi, în cazul de
faŃă, afişarea mediilor studenŃilor.
Pentru aceasta se va construi o comandă Select, ca în secvenŃa următoare:

select studenti.nume, studenti.initiala, studenti.prenume, avg(note.nota) from note left

join studenti
on note.cnp = studenti.cnp
group by note.cnp
order by studenti.nume, studenti.initiala, studenti.prenume

35
Note de curs – Baze de date

Pentru a putea fi executată se va acŃiona ca în figura 33.

Figura 33. AcŃiunile pentru obŃinerea ferestrei SQL,

care permite introducerea unei comenzi SELECT

Se obŃine o stare, ca în figura 34.

Figura 34. Fereastra SQL, care permite introducerea unei comenzi SQL

Se poate observa cu uşurinŃă, fiind marcată, fereastra “Execută interogare SQL

asupra bazei de date studenti:”. Se plasează cursorul în această fereastră şi se introduce
secvenŃa de mai sus, ca în figura 35. După dactilografierea comenzii, sau frazei, se va
acŃiona pe butonul Execută, cum de altfel, cred, că a devenit familiar.

36
Note de curs – Baze de date

Figura 35. Fraza (comanda) Select pentru interogarea bazei, obŃinerea mediilor
studenŃilor

Rezultatul este prezentat în figura 36, observându-se faptul că rezultatul poate fi şi

listat la imprimantă, acŃionând pe butoanele prezentate în figura 31.

Figura 36. Lista în ordine alfabetică a mediilor studenŃilor

DocumentaŃia privind sintaxa comenzii select, pentru “culegerea datelor” din mai
multe tabele poate fi găsită la adresa:
http://dev.mysql.com/doc/refman/5.1/en/join.html

37
Note de curs – Baze de date

Anexă
1. La terminarea creerii tuturor tabelelor bazei de date, conform exemplului, în
catalogul bazei de date Studenti se află fişierele conform figurii 37.

Figura 37. ConŃinutul catalogului bazei de date

Am marcat locaŃia fişierelor. Am marcat şi cele 3 fişiere corespunzătoare celor

trei tabele.

38
Note de curs – Baze de date

BIBLIOGRAFIE

1. Andone, Ioan - Baze de date inteligente în managementul firmei – Iaşi, Editura

Dosoftei, 1997;
2. Bâscă, Octavian - Baze de date - Bucureşti, Editura All, 1997;
3. Bernhard, E.; Odym, W.; Lechner, F. – Access : Baze de date - Bucureşti,
Editura All Educational, 2002;
4. Burdescu, Dumitru Dan ş.a. – Baze de date – Craiova, Editura Universitaria,
2004;
5. Coord. Florescu, Vasile, ş.a. – Baze de date : Fundamente teoretice şi
practice – Bucureşti, Editura Infomega, 2002;
6. Florescu, Vasile, ş.a. – Baze de date – Bucureşti, Editura Economică, 1999;
7. Fotache, Marin - Baze de date relaŃionale : Organizare, interogare şi
normalizare - Iaşi, Editura Junimea, 1997;
8. Fotache, Marin – Proiectarea bazelor de date : Normalizare şi
postnormalizare : Implementări SQL şi ORACLE- Iaşi, Editura Polirom,
2005;
9. Gavotă, Mihai – Baze de date - Bucureşti, Editura SNSPA – Facultatea de
Comunicare şi RelaŃii Publice, 2001;
10. Gheorghiu, Ana; Bichiş, Corina Maria – Baze de date – Bucureşti, Editura
Victor, 2004;
11. Iorga, Marin ş.a. – Baze de date : Să învăŃăm sistemul ORACLE în 28 de
lecŃii – Bucureşti, Editura Economică, 2002;
12. Oppel, Andy – SQL fără mistere – Bucureşti, Editura Rosetti Educational,
2006;
13. Petersen, John V. - Baze de date pentru începători – Bucureşti, Editura Bic
All, 2003;
14. Tamaş, Ilie ş.a. – Limbaje de programare şi baze de date – Bucureşti,
Editura Infomega, 2003
15. Anghel, Traian – Pagini Web dinamice- GalaŃi, Editura Scorpion, 2002

39
Note de curs – Baze de date

CerinŃele pentru examenul la disciplina Baze de date

Se va alege o temă, la dorinŃa studentului, stabilindu-se un nume aplicaŃiei

respective.
Se va crea o documentaŃie în care se vor prezenta concret, nu teoretic, principalele
etape din proiectarea unei baze de date cu 3-4 tabele. Se va preciza schema bazei de date,
structura tabelelor.
La data stabilită pentru examinare se vor prezenta personal:
documentaŃia scrisă şi partea practică pe suport magnetic(CD).
Examenul va consta în susŃinerea proiectului: ce şi-a propus să facă,
cum s-a rezolvat o anumită problemă, ce se obŃine, etc. şi întrebări puse
de profesorul examinator despre anumite elemente din proiect:
modificat obiecte ale proiectului, modificat structuri, interogări ad-hoc
la tema aleasă, etc.
OBSERVAłII

1. LuaŃi exemplul din suportul de curs ca exemplu. Nu faceŃi un proiect care să

fie similar celui prezentat de autor.
2. Nu se acceptă proiecte cu un grad de asemănare între ele mai mare de 50%.

Pentru lămuriri suplimentare, vă invit să corespondăm prin e-mail, adresa mea

fiind:
panfiloiu.gheorghe@univ-danubius.ro

40