Mihai Eminescu Da
Mihai Eminescu Da
Mihai Eminescu Da
Mihai Eminescu
Modifică date / text
Cuprins
[ascunde]
1Biografie
o 1.1Data și locul nașterii
o 1.2Familia Eminescu
o 1.3Copilăria
o 1.4Debutul în literatură
o 1.5Sufleor și copist
o 1.6Student la Viena și Berlin
o 1.7Reîntoarcerea în țară. Rătăciri
o 1.8Moartea
1.8.1Internarea
1.8.2Ipoteza asasinării
1.8.3Serviciul funerar
2Personalitate
3Cultura sa filosofică. Izvoarele operei eminesciene
4Eminescu la Junimea din Iași
5Activitatea literară
6Activitatea de jurnalist politic
7Receptarea operei eminesciene
8Opere antume
9Mihai Eminescu în conștiința publică
o 9.1În muzică
o 9.2Teatru și film
o 9.3Filatelie
o 9.4Numismatică
o 9.5Notafilie
10Portrete
11Sculpturi ale poetului
12Fragmente audio
13Note
14Opere complete
15Biografii
16Monografii, studii critice, istorii literare. Între 1892-
1947
17Monografii, studii critice, istorii literare. Între 1930-
2007. Opere selective
18Bibliografie
19Legături externe
Biografie
Data și locul nașterii
Familia
Statuia lui Mihai Eminescu din Cernăuţi
Poesii - 1884
Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4
dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în
casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9[18], București.
Ziarul Românul anunța ziua următoare la știri:Eminescu nu mai este. Corpul
poetului a fost expus publicului în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc
simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C.
Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor". După slujba
ortodoxă și discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră
înhămați doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde Dimitrie
Laurian rostește al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaugă
diverși trecători o pornește pe Calea Victoriei, Calea Rahovei și se
îndreaptă spre cimitirul Șerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi
ai Școala normală de institutori din București au purtat pe umeri sicriul pînă
la mormînt, unde a fost îngropat sub „teiul sfînt” din cimitirul Bellu, după
cum scria chiar Caragiale în necrologul În Nirvana.
Despre moartea poetului, George Călinescu a scris:
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit
și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste
locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe
cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le
ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.[19]”
Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”.
Există teorii conspiraționiste care afirmă că ar fi murit ucis.[20]
Personalitate
Activitatea literară
Articol principal: Opera poetică a lui Mihai Eminescu.
Opere antume
Opera Anul apariției Observații
Din 1870
Povestea
martie 1878, „Convorbiri literare“
codrului
Departe sunt de
martie 1878, „Convorbiri literare“ A apărut fără titlu
tine...
Din 1880
Mai am un singur
1883/84,
dor
Somnoroase
1883/84,
păsărele...
Veneția 1883/84,
Scrisoarea V -
1 ianuarie 1886, „Epoca“
Dalila
Teatru și film
Geniu sublim (Eminescu), scenariu de film, scris în 1966 de scriitorul
Cristian Petru Bălan și achiziționat oficial de Centrul Cinematografic
București, secția scenarii film, în 1967. După emigrarea autorului în
America, scenariul a fost publicat în 1996, la editura Western Publishing din
Chicago, câteva exemplare existând și în România (Biblioteca Academiei
Române, Biblioteca Centrală Universitară din București ș.a.).
În anul 1986, revenit în RSS Moldovenească, regizorul Emil Loteanu a
regizat filmul artistic de televiziune Luceafărul, despre viața și creația
poetului Mihai Eminescu.
Filatelie
Portrete
În urma lui Mihai Eminescu au rămas patru
portrete fotografice. Primul, realizat
la Viena în 1869, cel mai cunoscut și pe baza
căruia s-a construit și mitul geniului, se pare că e
un portret neretușat al unui fotograf austriac. Mai
sunt alte trei portrete retușate, unul din 1878,
realizat de Frantz Dushek la București, unul
din 1884-1885, realizat de Nestor Heck la Iași,
altul cu Eminescu , de Jean Bielig, realizat
in 1887, și după acesta s-a făcut o litografie de
către Th. Mayerhofer. Se pare că pe acesta din
urmă l-a rupt Titu Maiorescu atunci când i-a fost
arătat.[32]
1869
1878
1885
1887
Fragmente audio
G. Călinescu despre M. Eminescu Iar când voi fi pământ
MENIU MENIU
0:00 0:00
George Călinescu vorbind despre Mihai Mihail Sadoveanu recitând „Iar când voi fi
Eminescu (1964) pământ”
MENIU
MENIU
0:00
0:00
Mihail Sadoveanu recitând „Pe lângă plopii
Mihail Sadoveanu recitând „Revedere”
fără soț”
Note
1. ^ Mihai Eminescu - accesat 11.01.09
2. ^ a b Mircea Mâciu dr., Nicolae C. Nicolescu,
Valeriu Șuteu dr., Mic dicționar enciclopedic, Ed.
Stiințifică și enciclopedică, București, 1986
3. ^ a b Biblioteca Academiei - Program de accesare
digitala a manuscriselor - Mihai Eminescu -
accesat 11.01.09
4. ^ Titu Maiorescu, Eminescu și poeziile
lui (1889) (secțiunea „Notă asupra zilei și locului
nașterii lui Eminescu”)
5. ^ Prof. dr. Mandache Leocov. Despre Teiul lui
Eminescu. Comunicare publică, Grădina Copou.
Înregistrare video (minutul 7:00), accesată în 28
noiembrie 2014
la http://www.dailymotion.com/video/x10va9e_ma
ndache-leucov-despre-teiul-lui-mihai-eminescu-
iasi_creation.
6. ^ Nicolae Manolescu, „Boala și moartea lui
Eminescu”, Adevărul, 28 iunie 2013
7. ^ Eminescu și Teleormanul
8. ^ Paul Cernat O comisie medicală pentru
Eminescu Observatorul Cultural, 27 februarie
2015. Citat: "Apariția acestui volum colectiv vine
întrun moment în care boala și moartea poetului
național fac, mai mult ca oricînd, deliciul
consumatorilor de teorii ale conspirației."
9. ^ Adrian Dinu Rachieru, Eminescu și teza
dublului referențial, Crai Nou, 4 aprilie 2015.
Citat: "Aberația în discuție privește „diversiunea
asasinării”, o chestiune „bizară”, aprecia M.R.
Iacoban, insinuată, prin zelul „conspiraționiștilor”,
în mentalul nației. Nu e vorba, desigur, de
înscenarea bolii (reală), ci de mania
eminescologilor („oratori, retori și limbuți”) de a
propune „conspirații infernale”, zicea E. Simion."
10. ^ „Limba română”- Nr. 1-2 (199-200),
Chișinău/Theodor CODREANU „De la mistica
rațiunii la mistica nebuniei”- pag.22 și Ion
BELDEANU „Tragedia lui Eminescu văzută de
Theodor Codreanu”- pag.28
11. ^ „Limba română”- Nr. 1-2 (199-200),
Chișinău/Ion BELDEANU „Tragedia lui Eminescu
văzută de Theodor Codreanu”- pag.27-28
12. ^ a b Limba română”- Nr. 1-2 (199-200),
Chișinău/Ion BELDEANU „Tragedia lui Eminescu
văzută de Theodor Codreanu”- pag.28
13. ^ Limba română”- Nr. 1-2 (199-200), Chișinău/Ion
BELDEANU „Tragedia lui Eminescu văzută de
Theodor Codreanu”- pag.29
14. ^ Limba română”- Nr. 1-2 (199-200), Chișinău/Ion
BELDEANU „Tragedia lui Eminescu văzută de
Theodor Codreanu”- pag.29-30
15. ^ Limba română”- Nr. 1-2 (199-200),
Chișinău/Alexandru Ovidiu VINTILĂ «Theodor
Codreanu. Eminescu în captivitatea „nebuniei”»
16. ^ a b c Daniel Popescu, Mihai
Simionescu, Volumul "Maladiile lui Eminescu și
maladiile imaginare ale eminescologilor", lansat
la Academie, Agerpres, 15 ianuarie 2015.
17. ^ Nicolae M. Constantinescu Recenzie: “Maladia
lui Eminescu și maladiile imaginare ale
eminescologilor” Revista de de politica științei și
scientometrie - serie nouă, Vol. 4, No. 1, Martie
2015, p. 60-63.
18. ^ De ce mergem pe strada Plantelor? | Locuri de
vizitat
19. ^ G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu (1932)
20. ^ Adevărul despre Eminescu – la 120 de ani de
la ucidere
21. ^ I.L. Caragiale, În Nirvana, în Ei l-au văzut pe
Eminescu, Antologie de texte de Cristina Crăciun
și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1989, pag. 148
22. ^ I.L. Caragiale,În Nirvana, în Ei l-au văzut pe
Eminescu, Antologie de texte de Cristina Crăciun
și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1989 pag. 147
23. ^ Titu Maiorescu, Critice, vol. II, Editura pentru
literatură, București, 1967, pag. 333
24. ^ Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit.
Corespondență inedită Mihai Eminescu –
Veronica Micle, Editura POLIROM, 2000 pag.
157
25. ^ G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu,
Editura Minerva, Biblioteca pentru toți, București,
1985, vol. III, p. 44.
26. ^ M. Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei,
București, 1989, p. 301.
27. ^ M. Eminescu, Opere, vol. XIII, Ed. Academiei,
București, 1985, p. 40.
28. ^ http://www.worldwar2.ro/colectionarul/Colection
arul-Roman-Nr3.pdf
29. ^ Personalități Române peste hotare
30. ^ a b Calitatea proof se obține din contrastul dintre
fondul lucios al câmpului monedei și gravura
mată a acesteia.
31. ^ Banca Națională a României, Monedă din
argint dedicată împlinirii a 150 de ani de la
debutul lui Mihai Eminescu în revista "Familia"
32. ^ George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu,
1945
Opere complete
Mihai Eminescu, Opere, vol. I, Poezii tipărite în
timpul vieții, Introducere, Note și variante,
ediție critică îngrijită de Perpessicius, Fundația
pentru Literatură și Artă, Regele Carol al II-lea,
1939
Mihai Eminescu, Opere, vol. II, Poezii tipărite
în timpul vieții, Note și variante, De la
Povestea Codrului la Luceafărul, ediție critică
îngrijită de Perpessicius, Fundația pentru
Literatură și Artă, Regele Carol al II-lea, 1943.
Mihai Eminescu, Opere, vol. III, Poezii tipărite
în timpul vieții, Note și variante, De la Doina la
Kamadeva, Fundația pentru Literatură și Artă,
Regele Mihai I, 1944
Mihai Eminescu, Opere, vol. IV, Poezii
postume. Anexe. Introducere. Tabloul edițiilor,
ediție critică îngrijită de Perpesiccius,
București, Editura Academiei Române R.P.R.,
1952
Mihai Eminescu, Opere, vol. V, Poezii
postume. Anexe. Note și variante. Exerciții și
moloz- Addenda și corrigenda. Apocrife.
Mărturii. Indice, ediție critică îngrijită de
Perpessicius, București, Editura Academiei
Române, Muzeul Literaturii Române, R.P.R.,
1958
Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura
populară, Introducere. Poeme originale de
inspirație folclorică, Lirica populară, balade.
Dramatice. Basme în proză, Irmoase.
Paremiologie. Note și variante. Anexe. Exerciții
și moloz. Caetul anonim, Bibliografie, Indici.
Ediție critică îngrijită de Perpessicius,
București, Editura Academiei Române, Muzeul
Literaturii Române, R.P.R., 1963
Mihai Eminescu, Opere, vol. VII, Proză
literară. Sărmanul Dionis. La
Aniversară. Cezara. Geniul pustiu. Celelalte
proze postume. Texte inedite, studiu introductiv
de Perpessicius, Editura Academiei Române,
Muzeul Literaturii Române, 1977
Mihai Eminescu, Opere, vol. VIII, Teatrul
original și tradus. Traducerile de proză literară,
Dicționarul de rime, studiu introductiv de Petru
Creția, ediție critică întemeiată de
Perpessicius, Editura Academiei Române,
1988
Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Publicistică
1870-
1877, Albina, Familia, Federațiunea, Convorbiri
literare, Curierul de Iași, studiu introductiv de
Al. Oprea, ediție critică întemeiată de
Perpessicius, Editura Academiei Române,
Muzeul Literaturii române, 1988
Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Publicistica. 1
noiembrie 1887- 15 februarie 1890, Timpul,
ediție critică întemeiată de Perspessicius,
coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura
Academiei Române, 1989
Mihai Eminescu, Opere, vol. XI, Publicistică,
17 februarie – 31 decembrie 1880, Timpul,
ediție critică întemeiată de Perspessicius,
coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura
Academiei Române, Muzeul Literaturii
Române, 1984
Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, Publicistică, 1
ianuarie-31 decembrie 1881, Timpul,
coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura
Academiei Române, Editura Academiei
Române, Muzeul Literaturii române, 1985
Mihai Eminescu, Opere, vol. XIII, Publicistică,
1882-1883, 1888-1889, Timpul, România
liberă, Fîntîna Blanduziei, ediție critică
întemeiată de Perpessicius, coordonator
Dimitrie Vatamaniuc, Editura Academiei
Române, Muzeul Literaturii Române, 1985
Mihai Eminescu, Opere, vol. XIV, Traduceri
filozofice, istorice și științifice. Hurmuzaki.
Rotscher. Kant. Leskien. Bopp. Articole și
excerpte, ediție critică întemeiată de
Perspessicius, coordonator Dimitrie
Vatamaniuc, studiu introductiv de Al. Oprea,
Editura Academiei Române, Muzeul Literaturii
Române, 1983
Mihai Eminescu, Opere, vol.
XV, Fragmentarium, Addenda ediției, ediție
critică întemeiată de Perspessicius,
coordonatori D.Vatamaniuc și Petru Creția,
Editura Academiei Române, Muzeul Literaturii
Române, 1993
Mihai Eminescu, Opere, vol.
XVI, Corespondență. Documentar, ediție critică
întemeiată de Perspessicius, coordonatori
D.Vatamaniuc și Petru Creția, Editura
Academiei Române, Muzeul Literaturii
Române, 1989
La acestea se adaugă un volum ce cuprinde
corespondența intimă cu Veronica Micle, Dulcea
mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondența
inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, ediție de
Christina Zarifopol Ilias, Iași, Editura Polirom,
2000.
Biografii
George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu,
1945
Crețu, Ion, Mihail Eminescu (biografie
documentară), Editura pentru Literatură,
București,1968
Dumitru Murărașu, Mihai Eminescu-viața și
opera, Editura Eminescu,1983
Ilina Gregori,Știm noi cine a fost Eminescu?
Fapte, enigme, ipoteze, Editura Art,2008
Bibliografie
„Limba română”- Revistă de știință și cultură
Nr. 1-2 (199-200) 2012 IANUARIE-
FEBRUARIE CHIȘINĂU. ISSN 0235-9111 .
Publicație editată cu sprijinul Institutului
Cultural Român:
FORUM:
Legături externe
ICI.ro: Biografie
Formula AS - Călătoria lui Eminescu în
Transilvania
Site elaborat special de Fundatia Culturala
Libra si ITC, cu sprijinul financiar al
Ministerului Culturii.
Cinci mituri despre Mihai Eminescu, 22
ianuarie 2011, Andreea Dogar, Evenimentul
zilei
„Eminescu nu ne reflectă: în el punem
imaginea noastră idilică", 15 ianuarie 2010,
Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Celălalt Mihai Eminescu: cronicarul
conservator, 12 ianuarie 2013, Mihai
Mincan, Adevărul
Volumele „Eminescu - drama sacrificarii” de
Theodor Codreanu si „Boala si moartea lui
Eminescu” de Nicolae Georgescu (PDF) si
Primul film documentar despre Eminescu,
realizat in 1914 de Octav Minar: „Eminescu,
Veronica, Creanga”
Jurnalistul
v • d • m
Lucrări d
v
d
m
Poe
WorldCat
BNF: cb119017272
GND: 118684493
Informații bibliotecare ISNI: 0000 0001 2100 0235
LCCN: n80057213
VIAF: 27064042
SUDOC:026850818
Categorii:
Nașteri în 1850
Nașteri pe 15 ianuarie
Decese în 1889
Decese pe 15 iunie
Mihai Eminescu
Meniu de navigare
Nu sunteți autentificat
Discuții
Contribuții
Creare cont
Autentificare
Articol
Discuție
Lectură
Sursă pagină
Istoric
Salt
Pagina principală
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu
Participare
Schimbări recente
Proiectul săptămânii
Ajutor
Portalul comunității
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
Alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikiquote
Wikisource
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Element Wikidata
Citează acest articol
În alte limbi
Afrikaans
Aragonés
العربية
Azərbaycanca
Беларуская
Български
Brezhoneg
Català
Čeština
Dansk
Deutsch
Ελληνικά
English
Esperanto
Español
Eesti
Euskara
فارسی
Suomi
Français
Gagauz
Galego
עברית
Hrvatski
Magyar
Bahasa Indonesia
Ido
Italiano
日本語
한국어
Latina
Limburgs
Malagasy
Bahasa Melayu
Nederlands
Norsk nynorsk
Norsk bokmål
Polski
Português
Armãneashti
Русский
Sicilianu
Srpskohrvatski / српскохрватски
Simple English
Slovenčina
Svenska
Türkçe
Українська
Tiếng Việt
中文
Modifică legăturile
Ultima modificare a paginii efectuată la 1 martie 2016, ora
19:16.