Jocuri Dinamice
Jocuri Dinamice
Jocuri Dinamice
Regulile jocului
Resurse didactice: un buchet de flori naturale sau confecționate, veselă , biscuiți sau
bomboane, pahare cu apă , tă vi mici.
Desfăşurarea jocului Cadrul didactic împreună cu copiii vor aranja înainte de începerea
jocului 2-3 mese pentru musafiri şi gazde.Se vor pune la îndemâ nă materialele
necesare pentru servit. Clasa va fi împă rŃ ită în două grupe: jumă tate dintre elevi vor fi
gazde, iar ceilalŃ i elevi vor fi musafiri. Gazdele se vor aşeza la mesele pregă tite şi vor
aştepta musafirii. Propună torul dă un buchet de flori musafirilor şi aceştia pleacă în
vizită . Copiii vor fi îndemnaŃ i să -şi reactualizeze impresiile avute cu ocazia unor vizite
sau să Ń ină seama de câ teva momente: - sunatul la uşă sau ciocă nitul; - oferirea florilor
de că tre musafiri; - adresarea mulŃ umirilor de că tre gazdă ; - poftirea musafirilor să ia
loc; - discuŃ ii şi informare reciprocă cu privire la evenimente recente; - servirea
musafirilor; - despă rŃ irea musafirilor de gazde. Reuşita jocului depinde în mare
mă sură de alegerea a câ te unui copil din ambele grupe (musafiri şi gazde) care să
conducă şi să poarte dialogul, nefiind posibilă comunicarea între toŃ i copiii. Eventual
se vor repartiza roluri de adulŃ i şi de copii pentru a justifica diferenŃ ierea
atribuŃ iilor în cadrul celor două categorii, musafiri şi gazde. În încheierea jocului se
poate câ nta de că tre toŃ i copiii un câ ntec vesel, se poate recita în cor o urare.
Unde a sunat clopoțelul?
Scopul: dezvoltarea capacității de a se orienta în spațiu după
auz. Obiective operaționale: să ghicească locul unde a sunat
clopoțelul.
Resurse didactice: un clopoțel.
Desfăşurarea jocului
Copiii sunt dispuşi în formație de cerc, cu mâinile la spate.Un
copil stă în mijlocul cercului, cu fața acoperită cu mâinile.
Cadrul didactic are în mână un clopoțel. Odată cu începerea
jocului, el se deplasează pe la spatele copiilor şi pune clopoțelul
în mâinile unuia, continuând să se deplaseze. La un moment
dat strigă: „Gata!”. Copilul care a primit clopoțelul sună din el
scurt, apoi îl duce la spate şi stă liniştit. Cel din mijloc îşi
descoperă fața, se uită atent la copii ca să surprindă vreo
mişcare, apoi se îndreaptă spre cel pe care îl bănuieşte că are
clopoțelul, îl loveşte pe umăr şi-l cere. Acesta îşi duce mâinile în
față şi, dacă are clopoțelul, schimbă rolurile; dacă nu a ghicit,
atunci se duce din nou la centru, îşi acoperă fața şi jocul
continuă în acelaşi fel. După câteva reluări, dacă nu reuşeşte să
ghicească, este înlocuit cu altul.
Eu spun una tu spui
multe Scopul: însuşirea corectă de către copii a formelor de
singular şi plural a substantivelor, precum şi a deprinderii de a le
include corect în propoziții; dezvoltarea atenției şi a memoriei vizuale.
Obiective operaționale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe
imagini şi să exprime corect singularul şi pluralul.
Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un
singur lucru sau ființă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau
ființe de acelaşi fel.
Desfăşurarea jocului
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul
cu un singur element iar altul cu două sau mai multe elemente de
acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe catedră iar celălalt repartizat
elevilor în aşa fel încât să existe atât pe catedră cât şi la copii
cartonaşe care conțin un singur element şi care redau mai multe
elemente. Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş.
De exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul
spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul la care se află
cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu
o floare”. Apoi copilul formulează propoziția despre floare. Elevul care
se află la catedră trece la plural propoziția respectivă. În partea a doua
a jocului propunătorul (sau un elev) spune un cuvânt la singular (sau
plural), iar elevii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la
singular. În continuarea jocului se vor alcătui propoziții în legătură cu
cuvintele folosite în joc. De exemplu: „În grădină sunt flori multe” sau
„Ionel a văzut o pisică”.
Cine face?
Scopul: îmbogă țirea vocabularului.
Obiective operaționale: să -şi însuşească cuvinte care
denumesc(ocupații) profesii.
Resurse didactice: imagini care reprezintă diferite profesii.
Desfă şurarea jocului
Cadrul didactic va ară ta elevilor imagini care reprezintă
diferite ocupații şi va cere elevilor să spună cum este numită
persoana care face acel lucru.
Cine mâ nă caii? - Vizitiul
Cine conduce tramvaiul? - Vatmanul
Cine conduce locomotiva? - Mecanicul
Cine conduce automobilul? - Şoferul
Cine conduce avionul? – Pilotul
Cine conduce vaporul? - Că pitanul
Cine conduce tractorul? – Tractoristul
Cine vinde că rțile? - Librarul
Cine împrumută cărțile? - Bibliotecarul (bibliotecara) Cine
vindecă bolnavii? - Doctorul (doctorița) etc.
Boabele de porumb
Obiective:dezvoltareaindemanarii; dezvoltarea coordonarii.
Participanti: 10-30 concurenti.
Locul desfasurarii: intr-o incapere.
Materiale: fiecare echipa trebuie sa aiba: o farfurie; 2
bete; 15-30 boabe de porumb si o sticla goala de plastic
de 1 litru sau 0.5 litri.
Organizare si desfasurare: Se formeaza 2-3 echipe, care
au in componenta lor 5-10 concurenti. La semnalul
conducatorului jocului, primii din fiecare echipa
incep sa puna in sticla cu cele doua betisosre boabele de
porumb. Pentru fiecare concurrent, se afecteaza un timp
de 15-30 secunde, care va fi cronometrat de catre
conducatorul jocului. Dupa ce au consumat si ultimii din
echipa timpul disponibil de joc, se numara boabele de
porumb din sticle. Echipa care are cele mai multe boabe
de porumb puse in sticle castiga jocul.
Ciori şi seminţe
Obiective: dezvoltarea îndemânării în regimul altor
calităţi motrice,dezvoltarea atenţiei şi a vitezei de reacţie
şi de deplasare.
Participanţi: 15-20 concurenţi.
Locul de desfăşurare: în sală sau în aer liber.
Necesarul de materiale este un minim de pietricele de
aproximativ 30bucăţi.
Organizare şi desfăşurare:Conducătorul de joc va
trasa un teren de aproximativ 10-20 m
carereprezintă un câmp ce trebuie însămânţat, seminţele
fiind pietrele care vor fiîmprăştiate (reprezentând
însămânţarea).Câmpul este păzit de către doi paznici
desemnaţi dintre participanţi la joc.La comanda
conducătorului de joc un număr stabilit de concurenţi
carereprezintă ciorile, aleargă pe câmp şi încearcă să
adune seminţele (adicăpietrele). Paznicii le urmăresc şi
orice cioară atinsă cu mâna este obligată sărămână
nemişcată pe locul unde a fost atinsă.Ciorile atacă până
când reuşesc să ia ultima sămânţă, sau până nu au
mairămas decât două ciori neatinse.Cele două ciori
neatinse vor fi paznici larepetarea jocului.