Belgia
Belgia
Belgia
MENIU
0:00
Geografie
Suprafață
- totală 30,528 km²
Cel mai înalt punct Signaal van
Botrange[*] (694 m)
Vecini Germania
Luxemburg
Franța
Țările de Jos
Regatul Țărilor de Jos
Fus orar UTC+1
Ora de vară UTC+2
Populație
Populație
- Recensământ 11.071.483 (locul 76)
Densitate 362,6 loc/km²
Limbi oficiale limba neerlandeză
limba franceză
limba germană
Etnonim Belgieni
Guvernare
Sistem politic monarhie constituțională
Rege al belgienilor (d)
Filip al Belgiei
Prim-ministru Alexander De Croo
Legislativ Parlamentul Belgiei
Camere Senatul Belgiei
Camera Reprezentanților Belgiei
Capitala Bruxelles
Istorie
Revoluția belgiană 4 octombrie 1830
Tratatul de la Londra 19 aprilie 1839
Economie
PIB (PPC) 2020
- Total $575.808 miliarde[2] (locul 36)
- Pe cap de locuitor $50.114[2] (locul 18)
PIB (nominal) 2020
- Total $503.416 miliarde[2] (locul 26)
- Pe cap de locuitor (locul 16)$43.814[2]
Gini (2018) 25.6
IDU (2019) 0.919 (foarte ridicat) (locul 17)
Monedă euro ( EUR )
Coduri și identificatori
Cod CIO BEL
Cod mobil 206
Prefix telefonic 32
ISO 3166-2 BE
Domeniu Internet .be, .eu1
Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Belgia face parte.
Până în 1999:Franc belgian.
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text
Cuprins
1Istorie
2Politică
o 2.1Comunități și regiuni
o 2.2Autoritatea politică
3Geografie
4Economie
o 4.1Transport
5Demografie
6Cultură
o 6.1Artă
o 6.2Folclor
o 6.3Științe
o 6.4Sport
o 6.5Gastronomie
7Turism
o 7.1Patrimoniul mondial
8Note de completare
9Note bibliografice
10Legături externe
Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: istoria Belgiei.
Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: politica Belgiei.
3 comunități
lingvistice:
o
Regiunea Capitalei
Regiunea Flamandă Regiunea Valonă
Bruxelles
Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Belgiei.
Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: economia Belgiei.
Economia Belgiei și infrastructura sunt puternic integrate cu cele ale Europei de Vest.
Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un
loc printre primele zece țări în clasamentul comerțului internațional. Economia este
caracterizată de o forță de muncă foarte productivă, un PIB ridicat și exporturi
importante[53]. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale,
produse petroliere și chimice, diamante brute, îmbrăcăminte și accesorii și textile.
Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oțel, produse
petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.
Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferențe
regionale importante între Flandra, regiunea mai dinamică, și Valonia, regiune aflată
într-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiționale. Ca unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică
europeană și politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat
moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia
și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte
din zona economică Benelux.
Belgia a fost prima țară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă
de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului
XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a
dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel
de-Al Doilea Război Mondial, Gent și Anvers s-au dezvoltat datorită industriei
petrochimice și a activităților portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de recesiune
datorită crizelor petroliere și a declinului industriei metalurgice. Politica economică mai
liberală din Flandra au deplasat centrul economic al țării spre nord, acesta fiind
concentrat actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Gent.
În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiții străine directe (ISD) de 830 de
miliarde de dolari[54]. În anul 2009, investițiile străine directe în Belgia au fost de 33,7
miliarde dolari, față de 110 miliarde în anul 2008 [54].
Transport[modificare | modificare sursă]
Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de
peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania
națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care
asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației,
frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile
internaționale sunt realizate fie cu
trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare
viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.
Transportul urban și interurban este de competența regiunilor, existând trei societăți de
transport în comun: De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru
regiunea Valonia și STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este
singurul oraș care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer și tramvaie
existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi și Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o
linie de tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la
frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda.
Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de
autostrăzi. Marile aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare.
Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și urmează traseele drumurilor europene, centurile
sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu
litera 'N'.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul
râului Escaut și este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt
portul Bruges situat la Zeebrugge, portul Gent și portul Ostende. Belgia dispune de
peste 2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod
curent. Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles și Liège.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Belgiei.
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populație
locuind în mediul urban. Cu o densitate a populației de 342 loc/km², este a doua din
Europa după Olanda (cu excepția microstatelor). În 2004, 92% din populație erau
cetățeni belgieni iar 6% erau cetățeni ai celorlalte state UE. În 2007 populația Regiunii
Flamande era de 6.117.440 locuitori având Anvers, Gent și Bruges drept cele mai
populate orașe, cea a Regiunii Valone era de 3.435.879 locuitori
cu Charleroi, Liège și Namur drept cele mai populate orașe, iar cea a Regiunii
Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste 100.000
locuitori.
Atât neerlandeza cât și franceza vorbite în Belgia au diferențe minore de vocabular și
de nuanțe semantice față de limbile vorbite în Olanda respectiv Franța. Mulți flamanzi
folosesc curent dialecte locale flamande în mediul local. Limba valonă, principala limbă
regională din Valonia este actualmente înțeleasă și vorbită de un procent infim de
populație, în general persoane în vârstă. Dialectele acesteia precum și celelalte dialecte
tradiționale din Valonia nu sunt folosite curent în viața publică.
Nu există statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a
dialectelor acestora. Estimările cu privire la numărul vorbitorilor de limba
neerlandeză estimează procentajul acestora la 57%-60%, cei de limba
franceză reprezintă aproximativ 40%-43% iar cei vorbitori de limba germană reprezintă
aproximativ 75.000 persoane, pentru 1% din populație [55]
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independenței Belgiei și a avut un
rol important în istoria țării. Instituția regală continuă să aibă în continuare o reputație de
puternic catolică. Cu toate acestea statul este un stat secular cu o constituție laică ce
prevede libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subvenționate de stat,
acestea fiind, în ordinea subvențiilor
acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul și anglicanismul
. În 2007 budismul a efectuat primii pași spre recunoașterea oficială.
Cultură[modificare | modificare sursă]
Altarul de la Gent: Adorația Mielului Mistic (interior), pictură din 1432 de van Eyck
Foclorul joacă un rol major în viața culturală belgiană: țara are un număr deosebit de
mare de procesiuni, cavalcade, parade, ommegangs și ducasses,[nb 2] „kermesse” și alte
festivaluri locale, aproape mereu cu un fundal sau un istoric religios. Carnavalul de la
Binche cu celebrii săi Gilles, și „uriașii și balaurii” din procesiunile de la Ath,
Bruxelles, Dendermonde, Mechelen și Mons sunt recunoscuți
de UNESCO drept capodopere ale tezaurului oral intangibil al omenirii.[78]
Alte exemple sunt carnavalul din Aalst; încă foarte religioasele procesiuni ale Sfântului
Sânge din Bruges, Virga Jesse Basilica din Hasselt și Basilica Doamnei Noastre din
Hanswijk, Mechelen; festivalul de 15 august din Liège; și festivalul valon din Namur.
Inițiat în 1832 și revitalizat în anii 1960, Gentse Feesten au devenit o tradiție modernă.
O mare sărbătoare neoficială este și ziua Sfântului Nicolae, o sărbătoare pentru copii,
și, la Liège, pentru studenți.[79]
Științe[modificare | modificare sursă]
Gerardus Mercator
Anvers
o Catedrala din Anvers
o Gara Antwerpen-Centraal
Bouillon
o Castelul Bouillon
Bruges
o Canalele din Bruges
o Turnul-clopotniță
Bruxelles
o Piața Mare din Bruxelles
Gent
o Castelul Gravensteen
Leuven
o Primăria
Mechelen
o Piața Mare
Mons
o Clopotnița
Tournai
o Catedrala Notre Dame
Patrimoniul mondial[modificare | modificare sursă]
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Belgia:
[91]