Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Belgia

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 19

Belgia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Sari la navigareSari la căutare
Belgia
Koninkrijk België (neerlandeză)
Belgien (germană)
België (neerlandeză)
Royaume de Belgique (franceză)
Belgique (franceză)
Königreich Belgien (germană)

Drapelul Belgiei Stema Belgiei

Deviză: Eendracht maakt macht (neerlandeză)


L'union fait la force (franceză)
Einigkeit macht stark (germană)
(Unirea face puterea)

Imnul național: La Brabançonne

MENIU

0:00

Geografie
Suprafață  
 - totală 30,528 km²
Cel mai înalt punct Signaal van
Botrange[*] (694 m) 
Vecini Germania
Luxemburg
Franța
Țările de Jos
Regatul Țărilor de Jos 
Fus orar UTC+1
Ora de vară UTC+2
Populație
Populație  
 - Recensământ  11.071.483 (locul 76)
Densitate 362,6 loc/km²
Limbi oficiale limba neerlandeză
limba franceză
limba germană 
Etnonim Belgieni
Guvernare
Sistem politic monarhie constituțională
Rege al belgienilor (d)
Filip al Belgiei 
Prim-ministru Alexander De Croo 
Legislativ Parlamentul Belgiei 
Camere Senatul Belgiei
Camera Reprezentanților Belgiei
Capitala Bruxelles
Istorie 
Revoluția belgiană 4 octombrie 1830
Tratatul de la Londra 19 aprilie 1839
Economie
PIB (PPC) 2020
 - Total $575.808 miliarde[2] (locul 36)
 - Pe cap de locuitor $50.114[2] (locul 18)
PIB (nominal) 2020
 - Total $503.416 miliarde[2] (locul 26)
 - Pe cap de locuitor (locul 16)$43.814[2]
Gini (2018) 25.6
IDU (2019) 0.919 (foarte ridicat) (locul 17)
Monedă euro ( EUR ) 
Coduri și identificatori
Cod CIO BEL 
Cod mobil 206 
Prefix telefonic 32
ISO 3166-2 BE 
Domeniu Internet .be, .eu1
Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Belgia face parte.
Până în 1999:Franc belgian.

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Regatul Belgiei (în neerlandeză Koninkrijk België, în franceză Royaume de Belgique,


în germană Königreich Belgien), cunoscut colocvial
ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien; pronunție francez
ă: /bɛl.ʒik/) este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii
Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și alte instituții
internaționale importante, inclusiv NATO. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² și are
o populație de peste 11 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Țările de
Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului.
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele
două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă
neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar
regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din
populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar
francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea
valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul
Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt
reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare[5]
Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în
extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către belgi, un amestec de
popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius
Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali:
"Horum omnium fortissimi sunt Belgæ".

Cuprins

 1Istorie
 2Politică
o 2.1Comunități și regiuni
o 2.2Autoritatea politică
 3Geografie
 4Economie
o 4.1Transport
 5Demografie
 6Cultură
o 6.1Artă
o 6.2Folclor
o 6.3Științe
o 6.4Sport
o 6.5Gastronomie
 7Turism
o 7.1Patrimoniul mondial
 8Note de completare
 9Note bibliografice
 10Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: istoria Belgiei.

Cele Șaptesprezece Provincii (portocaliu, cafeniu și galben) și Episcopia de Liège (verde)

Numele de „Belgia” provine din Gallia Belgica, numele unei provincii romane din


nordul Galiei care, înainte de invazia romană din 100 î.e.n., era locuită de Belgae, un
amestec de populații celtice și germanice.[6][7] O migrație treptată a francilor germanici în
secolul al V-lea a adus zona sub dominația regilor merovingieni. Schimbarea treptată a
echilibrului puterilor în secolul al VIII-lea a dus la evoluția regatului franc în Imperiul
Carolingian.[8] Tratatul de la Verdun din 843 a împărțit regiunea în Francia de
Mijloc și cea de Vest și astfel într-o mulțime de fiefuri mai mult sau mai puțin
independente care, în Evul Mediu, au fost vasale fie regelui Franței, fie
împăratul Sfântului Imperiu Roman.[8]
Multe dintre aceste fiefuri s-au unit în cadrul Țărilor de Jos Burgunde în secolele al XIV-
lea și al XV-lea.[9] Împăratul Carol al V-lea a extins uniunea personală a
celor Șaptesprezece Provincii în anii 1540, făcând din ele mai mult decât o uniune
personală, prin Pragmatica Sancțiune din 1549 și și-a sporit influența
asupra Principatului Eclesiastic de Liège.[10] Războiul de Optzeci de Ani (1568–1648) a
împărțit Țările de Jos în Provinciile Unite (în nord, Belgica Foederata în latină, „Țările de
Jos Federate”) și Țările de Jos Meridionale (Belgica Regia, „Țările de Jos Regale”).
Cele din urmă au fost guvernate succesiv de către habsburgii spanioli și de către cei
austrieci și se întindea pe mare parte din teritoriul Belgiei moderne. Acesta a fost teatrul
de operațiuni în Războiul Franco-Spaniol și cel Franco-Austriac în secolele al XVII-lea și
al XVIII-lea. După campaniile din 1794 din cadrul Războaielor Revoluției Franceze,
Țările de Jos—inclusiv teritoriile care nu fuseseră vreodată sub dominație Habsburgică,
cum ar fi Principatul Eclesiastic de Liège—au fost anexate de Prima Republică
Franceză, punând capăt dominației austriece în regiune. Reunificarea Țărilor de Jos
sub numele de Regatul Unit al Țărilor de Jos a avut loc după dezmembrarea Primului
Imperiu Francez în 1815.
Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice,
burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres
național.[11][12] De la instalarea lui Leopold I ca rege la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită
ca zi națională a Belgiei[13]), Belgia este o monarhie constituțională și democrație
parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial
restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din
1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949.
Principalele partide politice din secolul al XIX-lea au fost Partidul Catolic și Partidul
Liberal, Partidul Belgian al Muncii apărând către sfârșitul veacului. Franceza a fost la
început singura limbă oficială adoptată de nobilime și de burghezie. Treptat, ea și-a
pierdut importanța, neerlandeza fiind și ea recunoscută. Recunoașterea a devenit
oficială în 1898, iar în 1967 a fost acceptată versiunea Constituției în limba
neerlandeză.[14]
Conferința de la Berlin din 1885 a cedat controlul asupra Statului Independent
Congo regelui Regele Leopold al II-lea ca posesiune personală a sa. Din 1900 au
apărut îngrijorări pe plan internațional cu privire la tratamentul extrem și sălbatic aplicat
populației congoleze sub Leopold al II-lea, pentru care Congo era în principal o sursă
de venit din producția de fildeș și cauciuc. În 1908, această indignare a determinat
statul belgian să își asume responsabilitatea pentru guvernarea coloniei, denumită de
atunci Congo Belgian.[15] Germania a invadat Belgia în 1914 în contextul Planului
Schlieffen și mare parte din luptele de pe Frontul de Vest din Primul Război Mondial au
avut loc în partea de vest a țării. Primele luni ale conflagrației au fost denumite Violul
Belgiei din cauza atrocităților germane. Belgia a preluat coloniile germane Ruanda-
Urundi (astăzi, Rwanda și Burundi) în timpul războiului, iar ele au fost încredințate
Belgiei în 1924 prin mandat al Ligii Națiunilor. După război, districtele prusace Eupen și
Malmedy au fost anexate de Belgia în 1925, aducând în granițele țării o minoritate
germanofonă.
Țara a fost din nou invadată de Germania în 1940 și a fost ocupată până la eliberarea
sa de către Aliați în 1944. După al Doilea Război Mondial, o grevă generală l-a obligat
pe Leopold al III-lea, pe care mulți îl considerau un colaborator al germanilor în timpul
războiului, să abdice în 1951.[necesită  citare] Congo Belgian a dobândit independența în 1960
în timpul Crizei Congoleze;[16] Ruanda-Urundi a obținut și ea independența după doi ani.
Belgia a aderat la NATO ca membru fondator și a format grupul de țări Benelux
împreună cu Țările de Jos și Luxemburg. Belgia a devenit unul dintre cei șase membri
fondatori ai Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1951 și a Comunității
Europene pentru Energie Atomică și Comunității Economice Europene, înființată în
1957. Cea din urmă este actualmente Uniunea Europeană, ale cărei principale instituții
administrative, între care Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și sesiunile
extraordinare ale Parlamentului European, își au sediul în Belgia.

Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: politica Belgiei.

Filip al Belgiei, rege al Belgienilor; și prim-ministrul Alexander De Croo

Belgia este o monarhie constituțională și populară și o democrație parlamentară.


Parlamentul federal bicameral este format din Senat și Camera Reprezentanților. Prima
dintre ele este formată din 40 de politicieni aleși direct și din 21 de reprezentanți numiți
de cele 3 parlamente comunitare, 10 senatori cooptați (aleși de alți senatori) și copiii
regelui, care sunt senatori de drept și care în practică nu votează. Cei 150 de
reprezentanți din Cameră sunt aleși după un sistem proporțional în 11 circumscripții
electorale. Belgia are vot obligatoriu și din acest motiv are una dintre cele mai mari
prezențe la urne din lume.[17]
Regele (actualmente Filip) este șeful statului, deși are prerogative limitate. El numește
miniștrii, inclusiv prim-ministrul, dacă aceștia au primit vot de încredere din partea
Camerei Reprezentanților pentru a forma guvernul federal. Consiliul de Miniștri este
format din cel mult cincisprezece membri. Cu posibila excepție a prim-ministrului,
Consiliul de Miniștri trebuie să fie compus dintr-un număr egal de membri francofoni și
neerlandofoni.[18] Sistemul judiciar se bazează pe codul civil ce își are originea în codul
napoleonian. Curtea de Casație este instanța supremă, având subordonată Curtea de
Apel.
Instituțiile politice ale Belgiei sunt complexe; mare parte din puterea politică este
organizată în jurul nevoii de a reprezenta principalele comunități culturale ale țării. [19] De
pe la 1970, principalele partide politice belgiene s-au împărțit în componente distincte
ce reprezintă în principal interesele lingvistice și politice ale comunităților. [20] Marile
partide din fiecare comunitate, deși apropiate de centrul politic, aparțin a trei grupuri
principale: creștin-democrații, liberalii, și social-democrații.[21] Alte partide notabile s-au
înființat mult după jumătatea secolului al XX-lea, în principal în jurul unor tematici
lingvistice, naționaliste sau ecologiste sau pe agende liberale de nișă. [20]
O serie de guverne de coaliție de orientare creștin-democrată începută în 1958 s-a rupt
în 1999 după criza dioxinei, un mare scandal legat de contaminarea alimentelor. [22][23]
[24]
 A apărut o „coaliție-curcubeu” de șase partide: liberali, verzi și social democrați
flamanzi și francofoni.[25] Ulterior, „coaliția violet” a liberalilor și social-democraților s-a
format în urma dispariției din Parlament a verzilor după alegerile din 2003.[26] Guvernul
condus de premierul Guy Verhofstadt între 1999 și 2007 a guvernat cu bugete
echilibrate, cu unele reforme fiscale, o reformă a pieței muncii, a planificat o reducere a
utilizării energiei nucleare și a inițiat legi ce permiteau anchetarea mai agresivă a
crimelor de război și erau mai indulgente cu utilizarea drogurilor ușoare. Restricțiile
asupra eutanasiei au fost reduse și căsătoriile între persoane de același sex au fost
legalizate. Guvernul a promovat diplomația activă în Africa [27] și s-a opus invadării
Irakului.[28]
Coaliția lui Verhofstadt a obținut rezultate slabe în alegerile din iunie 2007. Timp de
peste un an, țara s-a aflat într-o criză politică.[29] Această criză a fost de așa natură încât
mulți observatori au speculat pe marginea unei posibile dezmembrări a Belgiei.[30][31]
[32]
 Din 21 decembrie 2007 până la 20 martie 2008, a fost în funcție, interimar, al treilea
guvern Verhofstadt. Această coaliție de creștin-democrați flamanzi și francofoni, liberali
flamanzi și francofoni cu social-democrații francofoni a fost guvern interimar până în 20
martie 2008. În acea zi, noul guvern, condus de creștin-democratul flamand Yves
Leterme, câștigătorul alegerilor federale din iunie 2007, a depus jurământul în fața
regelui. La 15 iulie 2008, Leterme a anunțat demisia guvernului său, întrucât nu
realizase niciun progres în ce privește reformele constituționale,[33] dar a continuat să
rămână în funcție. În decembrie 2008, el a oferit din nou demisia guvernului în urma
crizei declanșate de vânzarea grupului financiar Fortis către BNP Paribas.[34] De
această dată, demisia i-a fost acceptată iar creștin-democratul flamand Herman Van
Rompuy a depus jurământul ca prim ministru la 30 decembrie 2008.[35]
După ce Herman Van Rompuy a fost desemnat ca președinte al Consiliului
European la 19 noiembrie 2009, el a prezentat demisia guvernului la 25
noiembrie 2009. După câteva ore, a depus jurământul noul guvern condus de primul
ministru Yves Leterme. La 22 aprilie 2010, Leterme a oferit din nou demisia
guvernului[36] după ce unul dintre partenerii de coaliție, OpenVLD, s-a retras de la
guvernare, iar la 26 aprilie 2010 regele Albert i-a acceptat demisia. [37] Alegerile
legislative din Belgia din 13 iunie 2010 au făcut din gruparea naționalistă flamandă N-
VA cel mai mare partid din Flandra, și din Partidul Socialist — cel mai mare din Valonia.
[38]
 Până în decembrie 2011, Belgia a fost guvernată de cabinetul interimar demisionar al
lui Leterme, așteptând sfârșitul unor negocieri de formare a unui nou guvern. La 30
martie 2011, se stabilise un nou record mondial pentru perioada trecută fără guvern
oficial, depășind chiar și Irakul de imediat după război. În cele din urmă, în decembrie
2011, a depus jurământul guvernul actual condus de premierul socialist valon Elio Di
Rupo.[39]
Comunități și regiuni[modificare | modificare sursă]
Articol principal: împărțirea administrativă a Belgiei.

Limbile oficiale din Belgia: neerlandeza (galben), franceza (roz), germana (verde).


Pe lângă nivelul federal,
conform constituției revizuite
Comunitatea flamandă
în 1993, Belgia conține încă 2 (vorbitoare
Comunitatea franceză Comunitatea
niveluri de administrație (vorbitoare de franceză) germanofonă
de neerlandeză)
federală:

 3 comunități
lingvistice:
o

Regiunea Capitalei
Regiunea Flamandă Regiunea Valonă
Bruxelles

Comunitatea flamandă din Belgia;


o Comunitatea franceză din Belgia;
o Comunitatea germanofonă din Belgia.
 3 regiuni:
o Flandra, subdivizată în 5 provincii:
 Anvers;
 Limburg;
 Flandra de Est;
 Flandra de Vest;
 Brabantul Flamand.
o Valonia, subdivizată în 5 provincii:
 Brabantul Valon;
 Namur;
 Liège;
 Hainaut;
 Luxemburg;
o Regiunea Capitalei Bruxelles.
Fiecare Comunitate și Regiune are propria adunare legislativă și propriul
guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunități majore
exercitându-și autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune
existând o Comisie Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunități
majore se reflectă în structura particulară a instituțiilor oficiale federale. În Flandra
Comunitatea și Regiunea au fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar
la transferarea unor competențe către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ
este asimetric, instituțiile echivalente din Regiuni diferite neavând aceleași puteri.
Conflictele dintre diferitele corpuri instituționale ale structurii federale sunt rezolvate de
către Curtea Constituțională a Belgiei.
Provinciile și Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepția
celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze,
comunele din cele 2 regiuni au o singură limbă oficială, limba comunității de care ține
comuna. Din acestea 27 sunt comune cu facilități, comune în care o serie de servicii
publice sunt oferite în altă limbă decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere
electoral și al organizării teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate
în arondismente.
Autoritatea politică[modificare | modificare sursă]
Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiția, apărarea,
poliția federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială
și controlează o parte importantă a finanțelor publice, sistemului de sănătate și a politicii
internaționale. Poșta și Societatea de căi ferate sunt companii naționale deținute de
stat, care sunt în responsabilitatea guvernului federal. Guvernul federal este responsabil
de obligațiile Belgiei în cadrul UE și a OTAN[40].
Comunitățile își exercită autoritatea în cadrul unui teritoriu bine definit de frontiere
lingvistice. Inițial competențele acestora erau legate de chestiunile lingvistice: educație,
cultură, mijloacele de informare în masă și utilizarea limbii. Treptat acestora le-au fost
transferate alte competențe care nu sunt direct legate de chestiunile lingvistice:
sănătate (medicină generală și preventivă), asistență socială (protecția tinerilor, ajutor
acordat familiilor, servicii de asistență a imigranților, etc.) [41].
Regiunile au autoritate în chestiuni legate de teritoriu. Acestea includ economia,
agricultura, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului,
a locuințelor, planificarea orașelor și regională, conservarea naturii și comerțul exterior.
Regiunile supraveghează provinciile, comunele și companiile de utilități
intercomunale[42].

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Belgiei.

Poldere de-a lungul râului IJser

Belgia se învecinează cu Franța (pe 620 km), Germania (pe 167 km), Luxemburg (pe


148 km) și cu Țările de Jos (450 km). Suprafața sa totală, inclusiv apele de suprafață,
este de 33.990 kilometri pătrați; suprafața uscatului este de 30.528 km2. Ea se află între
latitudinile de 49° și 53° N, și între longitudinile de 2° și 7° E. [necesită  citare]
Belgia are trei regiuni geografice principale: câmpia litorală din nord-vest și platoul
central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte
din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în
extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană.[43]
Câmpia litorală constă în principal din dune și poldere. Spre interiorul continentului,
peisajul rămâne neted și urcă ușor, câmpia fiind udată de numeroase ape, cu văi fertile
și cu câmpia nord-estică Campine (Kempen). Dealurile și podișurile Ardenilor acoperite
cu păduri dese sunt mai stâncoase și mai accidentate, cu peșteri și mici chei.
Întinzându-se către vest, înspre Franța, această zonă este legată spre est de Eifelul din
Germania prin platoul Hohes Venn, pe care se află Signal de Botrange, cel mai înalt
punct al țării, la 694 m.[44][45]
Clima este temperat-oceanică, cu precipitații semnificative în toate anotimpurile
(Clasificarea Köppen: Cfb), ca și mare parte din Europa de nord-vest. [46] Temperatura
medie este minimă în ianuarie la 3 °C și maximă în iulie la 18 °C. Precipitațiile medii
lunare variază de la 54 mm în februarie sau aprilie, la 78 mm în iulie.[47] Mediile pe anii
2000–2006 prezintă minime zilnice de temperatură de 7 °C și maxime de 14 °C și
precipitații lunare de 74 mm; acestea sunt cu circa 1 °C și respectiv 10 milimetri mai
mari decât valorile normale pe ultima sută de ani. [48]
Fitogeografic, Belgia se împarte între provinciile Atlantică Europeană și Central-
Europeană din Regiunea Circumboreală a Regatului Boreal.[49] Conform World Wide
Fund for Nature, teritoriul Belgiei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec atlantice.
[50]
 Datorită densității mari de populație, poziției sale în centrul Europei de Vest și a
eforturilor politice inadecvate, Belgia se confruntă cu grave probleme ecologice. Un
raport din 2003 sugerează că apele naturale belgiene (de suprafață și de subsol) au
cea mai scăzută calitate dintre toate cele 122 de țări studiate. [51] În Indicele-pilot al
Performanței Ecologice pe 2006, Belgia a obținut un scor de 75,9% pentru prestație
ecologică de ansamblu, fiind pe ultimul loc dintre toate țările membre ale UE, deși doar
pe locul 39 din 133 de țări.[52]

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: economia Belgiei.

Complex metalurgic lângă Liège

Economia Belgiei și infrastructura sunt puternic integrate cu cele ale Europei de Vest.
Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un
loc printre primele zece țări în clasamentul comerțului internațional. Economia este
caracterizată de o forță de muncă foarte productivă, un PIB ridicat și exporturi
importante[53]. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale,
produse petroliere și chimice, diamante brute, îmbrăcăminte și accesorii și textile.
Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oțel, produse
petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.
Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferențe
regionale importante între Flandra, regiunea mai dinamică, și Valonia, regiune aflată
într-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiționale. Ca unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică
europeană și politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat
moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia
și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte
din zona economică Benelux.
Belgia a fost prima țară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă
de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului
XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a
dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel
de-Al Doilea Război Mondial, Gent și Anvers s-au dezvoltat datorită industriei
petrochimice și a activităților portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de recesiune
datorită crizelor petroliere și a declinului industriei metalurgice. Politica economică mai
liberală din Flandra au deplasat centrul economic al țării spre nord, acesta fiind
concentrat actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Gent.
În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiții străine directe (ISD) de 830 de
miliarde de dolari[54]. În anul 2009, investițiile străine directe în Belgia au fost de 33,7
miliarde dolari, față de 110 miliarde în anul 2008 [54].
Transport[modificare | modificare sursă]
Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de
peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania
națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care
asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației,
frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile
internaționale sunt realizate fie cu
trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare
viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.
Transportul urban și interurban este de competența regiunilor, existând trei societăți de
transport în comun: De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru
regiunea Valonia și STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este
singurul oraș care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer și tramvaie
existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi și Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o
linie de tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la
frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda.
Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de
autostrăzi. Marile aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare.
Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și urmează traseele drumurilor europene, centurile
sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu
litera 'N'.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul
râului Escaut și este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt
portul Bruges situat la Zeebrugge, portul Gent și portul Ostende. Belgia dispune de
peste 2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod
curent. Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles și Liège.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Belgiei.

Evoluția demografică din 1948 până în prezent

Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populație
locuind în mediul urban. Cu o densitate a populației de 342 loc/km², este a doua din
Europa după Olanda (cu excepția microstatelor). În 2004, 92% din populație erau
cetățeni belgieni iar 6% erau cetățeni ai celorlalte state UE. În 2007 populația Regiunii
Flamande era de 6.117.440 locuitori având Anvers, Gent și Bruges drept cele mai
populate orașe, cea a Regiunii Valone era de 3.435.879 locuitori
cu Charleroi, Liège și Namur drept cele mai populate orașe, iar cea a Regiunii
Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste 100.000
locuitori.
Atât neerlandeza cât și franceza vorbite în Belgia au diferențe minore de vocabular și
de nuanțe semantice față de limbile vorbite în Olanda respectiv Franța. Mulți flamanzi
folosesc curent dialecte locale flamande în mediul local. Limba valonă, principala limbă
regională din Valonia este actualmente înțeleasă și vorbită de un procent infim de
populație, în general persoane în vârstă. Dialectele acesteia precum și celelalte dialecte
tradiționale din Valonia nu sunt folosite curent în viața publică.
Nu există statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a
dialectelor acestora. Estimările cu privire la numărul vorbitorilor de limba
neerlandeză estimează procentajul acestora la 57%-60%, cei de limba
franceză reprezintă aproximativ 40%-43% iar cei vorbitori de limba germană reprezintă
aproximativ 75.000 persoane, pentru 1% din populație [55]
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independenței Belgiei și a avut un
rol important în istoria țării. Instituția regală continuă să aibă în continuare o reputație de
puternic catolică. Cu toate acestea statul este un stat secular cu o constituție laică ce
prevede libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subvenționate de stat,
acestea fiind, în ordinea subvențiilor
acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul și anglicanismul
. În 2007 budismul a efectuat primii pași spre recunoașterea oficială.
Cultură[modificare | modificare sursă]

Turnul Babel (c. 1563) de Pieter Bruegel cel Bătrân

În ciuda diviziunilor politice și lingvistice, regiunea ce corespunde Belgiei actuale a fost


centrul înfloririi unor mari mișcări artistice, care au exercitat o puternică influență asupra
artei și culturii europene. Astăzi, într-o anumită măsură, viața culturală este concentrată
în fiecare comunitate lingvistică, o sferă culturală comună fiind greu de realizat din
cauza diferitelor bariere.[56][57][58] Din anii 1970, nu mai există universități și colegii
bilingve în țară, cu excepția Academiei Militare Regale și a Academiei Maritime de la
Anvers, nici mass-media bilingvă[59] și nu există nicio organizație științifică și culturală în
care să fie reprezentate ambele comunități. Forțele ce îi țineau odinioară pe belgieni
împreună—romano-catolicismul și opoziția economică și politică față de Țările de Jos—
nu mai au putere.[60]
Artă[modificare | modificare sursă]

Altarul de la Gent: Adorația Mielului Mistic (interior), pictură din 1432 de van Eyck

Contribuțiile în domeniul picturii și arhitecturii au fost deosebit de bogate. Arta


mosană, cea neerlandeză veche,[61] Renașterea flamandă și pictura barocă[62] și marile
exemple de arhitectură romanescă, gotică, renascentistă și barocă[63] sunt pietre de
hotar în istoria artei. În vreme ce arta secolului al XV-lea în Țările de Jos a fost
dominată de picturile religioase ale lui Jan van Eyck și Rogier van der Weyden, secolul
al XVI-lea se caracterizează printr-o gamă mai largă de stiluri, cum ar fi peisajele
lui Peter Breughel și reprezentarea anticului de către Lambert Lombard.[64] Deși stilul
baroc al lui Peter Paul Rubens și Anthony van Dyck au înflorit la începutul secolului al
XVII-lea în Țările de Jos Meridionale,[65] ea s-a aflat în declin în alte părți.[66][67]
În secolele al XIX-lea și al XX-lea, au apărut numeroși
pictori romantici, expresioniști și suprarealiști, între care James Ensor și ceilalți artiști
din grupul Les XX, Constant Permeke, Paul Delvaux și René Magritte. Mișcarea
avangardistă CoBrA a apărut în anii 1950, iar sculptorul Panamarenko rămâne o
remarcabilă figură a artei contemporane.[68][69] Artistul multidisciplinar Jan Fabre și
pictorul Luc Tuymans sunt alte figuri de renume internațional de pe scena artei
contemporane.
Contribuțiile belgienilor la arhitectură au continuat în secolele al XIX-lea și al XX-lea,
inclusiv prin operele lui Victor Horta și Henry van de Velde, principalii inițiatori ai
curentului Art Nouveau.[70][71]
Muzica vocală din Școala Franco-Flamandă s-a dezvoltat în sudul Țărilor de Jos și a
reprezentat o importantă contribuție la cultura Renașterii. [72] În secolele al XIX-lea și al
XX-lea, s-au evidențiat mari violoniști, cum ar fi Henri Vieuxtemps, Eugène
Ysaÿe și Arthur Grumiaux, în vreme ce Adolphe Sax a inventat în 1846 saxofonul.
Compozitorul César Franck s-a născut în Liège în 1822. Muzica contemporană din
Belgia are și ea o reputație deosebită. Jazzistul Toots Thielemans și cântărețul Jacques
Brel au devenit celebri. În muzica pop/rock, Telex, Front 242, K's
Choice, Hooverphonic, Zap Mama, Soulwax și dEUS sunt celebre. Pe scena heavy
metal, formații ca Machiavel, Channel Zero și Enthroned au admiratori în toată lumea.
[73]
 În Belgia a apărut și s-a dezvoltat genul de muzică electronică New Beat.[74]
Belgia a dat lumii mai mulți scriitori celebri, între care se numără poetul Emile
Verhaeren și romancierii Hendrik Conscience, Georges Simenon, Suzanne
Lilar și Amélie Nothomb. Poetul și dramaturgul Maurice Maeterlinck a obținut Premiul
Nobel pentru Literatură în 1911. Aventurile lui Tintin de Hergé este cea mai celebră
bandă desenată franco-belgiană, dar mulți mari autori, ca Peyo (Ștrumfii), André
Franquin (Gaston Lagaffe), Edgar P. Jacobs și Willy Vandersteen au adus industriei
belgiene a benzilor desenate un renume mondial. [75]
Cinematografia belgiană a transpus pe ecran romane flamande. [nb 1] Alți regizori belgieni
au fost și André Delvaux, Stijn Coninx, Luc și Jean-Pierre Dardenne; celebri actori au
fost Jan Decleir și Marie Gillain; iar între cele mai apreciate filme se numără C'est arrivé
près de chez vous și Afacerea Alzheimer.[76] În anii 1980, Academia Regală de Arte
Frumoase din Anvers a produs importanți creatori de modă, cunoscuți sub numele
de Cei Șase de la Anvers.[77]
Folclor[modificare | modificare sursă]

Gilles din Binche, costumați, și cu măști de ceară

Foclorul joacă un rol major în viața culturală belgiană: țara are un număr deosebit de
mare de procesiuni, cavalcade, parade, ommegangs și ducasses,[nb 2] „kermesse” și alte
festivaluri locale, aproape mereu cu un fundal sau un istoric religios. Carnavalul de la
Binche cu celebrii săi Gilles, și „uriașii și balaurii” din procesiunile de la Ath,
Bruxelles, Dendermonde, Mechelen și Mons sunt recunoscuți
de UNESCO drept capodopere ale tezaurului oral intangibil al omenirii.[78]
Alte exemple sunt carnavalul din Aalst; încă foarte religioasele procesiuni ale Sfântului
Sânge din Bruges, Virga Jesse Basilica din Hasselt și Basilica Doamnei Noastre din
Hanswijk, Mechelen; festivalul de 15 august din Liège; și festivalul valon din Namur.
Inițiat în 1832 și revitalizat în anii 1960, Gentse Feesten au devenit o tradiție modernă.
O mare sărbătoare neoficială este și ziua Sfântului Nicolae, o sărbătoare pentru copii,
și, la Liège, pentru studenți.[79]
Științe[modificare | modificare sursă]

Gerardus Mercator

Înflorirea Europei Occidentale în secolul al XVI-lea a fost bazată și pe lucrările


cartografului Gerardus Mercator, ale anatomistului Andreas Vesalius, ale
botanistului Rembert Dodoens[80] și ale matematicianului Simon Stevin printre cei mai
influenți oameni de știință.[81]
Chimistul Ernest Solvay[82] și inginerul Zenobe Gramme (École Industrielle de Liège)
[83]
 sunt cunoscuți pentru procesul Solvay și, respectiv, dinamul Gramme, dezvoltate în
anii 1860. Bachelita a fost dezvoltată în 1907–1909 de Leo Baekeland. Ernest Solvay a
fost și un mare filantrop, numele său fiind purtat de Institutul de Sociologie Solvay,
de Școala Solvay de Economie și Management din Bruxelles și de Institutele
Internaționale Solvay pentru Fizică și Chimie, care fac astăzi parte din Université Libre
de Bruxelles. În 1911, el a demarat o serie de conferințe, Conferințele Solvay despre
Fizică și Chimie, care au avut un profund impact asupra evoluției fizicii cuantice și
chimiei.[84] O mare contribuție în știința fundamentală se datorează unui
belgian, Georges Lemaître (Universitatea Catolică din Leuven), creditat cu propunerea
teoriei Big Bangului pentru originea universului, în 1927. [85]
Trei Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost acordate unor belgieni: Jules
Bordet (Université Libre de Bruxelles) în 1919, Corneille Heymans (Universitatea Gent)
în 1938 și Albert Claude (Université Libre de Bruxelles) împreună cu Christian De
Duve (Université Catholique de Louvain) în 1974. Ilya Prigogine (Université Libre de
Bruxelles) a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1977.[86] Doi matematicieni belgieni
au primit medalia Fields: Pierre Deligne în 1978 și Jean Bourgain în 1994.[87][88]
Sport[modificare | modificare sursă]
Articol principal: sport în Belgia.
Fotbalul și ciclismul sunt sporturi populare în rândul belgienilor. Eddy Merckx este
considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile [89]. În fotbal Jupiler League este
competiția fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut
deseori succese importante pe plan european. În ultimii ani două jucătoare de tenis
belgiene au avut succese importante, fiecare clasându-se pe prima poziție în
clasamentul WTA, este vorba de Kim Clijsters și Justine Henin.
Circuitul Spa-Francorchamps găzduiește Marele Premiu al Belgiei din calendarul
competiției Formula 1. Pilotul belgian Jacky Ickx a câștigat 8 mari premii și a terminat de
două ori pe locul doi în Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt
pilot belgian ce a câștigat 3 curse în 1989 și 1990.
În 1920 orașul Anvers a găzduit Jocurile Olimpice de vară, în 2000 Belgia a găzduit
împreună cu Olanda Campionatul European de Fotbal iar Beneluxul și-a depus
candidatura pentru a găzdui ediția din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal.
Gastronomie[modificare | modificare sursă]

Beri Oude Kriek

Belgia este cunoscută la nivel internațional pentru specialitățile ei gastronomice.


Numeroase restaurante belgiene pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de
exemplu Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiți și midiile sunt printre cele mai
cunoscute specialități belgiene, dar există numeroase specialități locale. Belgia este
renumită pentru ciocolata produsă aici, numeroase mărci locale devenind foarte
cunoscute pe plan internațional.
Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialități de bere. Berea
belgiană conține una dintre cele mai mari varietăți de beri de calitate din lume, de
la bere blondă și brună până la celebrele beri trapiste și lambic. Originile berii belgiene
se găsesc în evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu și mai
târziu ca un mijloc de a-și rotunji veniturile. Cu toate că actualmente producția de bere
este dominată de corporațiile internaționale Inbev și Alken Maes, continuă să existe
aproximativ 125 berării independente în întreaga țară. [90]
Turism[modificare | modificare sursă]
Printre cele mai importante obiective turistice se numără:

 Anvers
o Catedrala din Anvers
o Gara Antwerpen-Centraal
 Bouillon
o Castelul Bouillon
 Bruges
o Canalele din Bruges
o Turnul-clopotniță
 Bruxelles
o Piața Mare din Bruxelles
 Gent
o Castelul Gravensteen
 Leuven
o Primăria
 Mechelen
o Piața Mare
 Mons
o Clopotnița
 Tournai
o Catedrala Notre Dame
Patrimoniul mondial[modificare | modificare sursă]
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Belgia:
[91]

 Ansamblul „Béguinages flamands” (1998)


 Clopotnițele din Belgia și Franța (1999)
 Centrul istoric din Bruges (2000)
 Piața Centrală („Grote Markt” / „Grand' Place”) din Bruxelles (1998)
 Casele urbane ale arhitectului Victor Horta  (2000)
 Cariera neolitică de silex (cremene) de la Spiennes  (Mons) (2000)
 Catedrala Notre-Dame din Tournai (2000)
 Muzeul Plantin-Moretus (2005)
 Casa Stoclet (2009)
 Elevatoarele de ambarcațiuni de pe Canal du Centre  (1998)
 Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale
Europei cuprinde, începând cu 2017, câteva zone protejate din
preajma Bruxelles-ului
Patrimoniul mondial intangibil cuprinde și el repertoriul ritualurilor grupelor de vârstă din
Leuven,[92] carnavalul din Aalst,[93] carnavalul din Binche,[94] procesiunea Sângelui Sfânt
din Bruges,[95] procesiunile cu uriași și dragoni în Belgia și Franța,[96] festivalul pâinii și
focului din Geraardsbergen,[97] târgul de iarnă din Sint-Lievens-Houtem,[98] marșurile din
Entre-Sambre-et-Meuse,[99] pescuitul călare de creveți în Oostduinkerke,[100] și, element
împărțit cu alte țări, vânătoarea de șoimi.[101]

Note de completare[modificare | modificare sursă]


1. ^ Filme belgiene notabile bazate pe operele scriitorilor flamanzi sunt: De Witte (autor Ernest
Claes), ecranizare de Jan Vanderheyden și Edith Kiel în 1934, remake cu titlul De Witte van
Sichem în regia lui Robbe De Hert în 1980; De man die zijn haar kort liet knippen (Johan
Daisne) André Delvaux 1965; Mira ('De teleurgang van de Waterhoek' de Stijn
Streuvels) Fons Rademakers 1971; Malpertuis (Legenda Casei Pierzaniei) (Jean
Ray [pseudonimul unui autor flamand care a scris sub acest nume în franceză, și sub numele
de John Flanders în neerlandeză]) Harry Kümel 1971; De loteling (Hendrik Conscience)
Roland Verhavert 1974; Dood van een non (Maria Rosseels) Paul Collet și Pierre Drouot
1975; Pallieter (Felix Timmermans) Roland Verhavert 1976; De komst van Joachim
Stiller (Hubert Lampo) Harry Kümel 1976; De Leeuw van Vlaanderen (Hendrik
Conscience) Hugo Claus (el însuși un celebru scriitor) 1985; Daens ('Pieter Daens' de Louis
Paul Boon) Stijn Coninx 1992; vezi și Filmarchief  les DVD!s de la cinémathèque (in Dutch).
Accesat la 7 iunie 2007.
2. ^ Cuvântul neerlandez „ommegang” este utilizat aici în sens de „procesiune în principal
nereligioasă”, sau de „partea nereligioasă a unei procesiuni”, vezi și articolul în Wikipedia în
limba neerlandeză. Uriașii procesiunilor din Bruxelles, Dendermonde și Mechelen amintiți în
acest paragraf fac parte din „ommegangul” fiecărui oraș. Cuvântul francez „ducasse”
înseamnă tot un fel de procesiune; uriașii din Ath și Mons fac parte din „ducasse”-ul fiecărui
oraș.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]


1. ^ Source : Article Le cap des 11 millions d'habitants a été dépassé en Belgique, rtbf.be, 6
janvier 2012
2. ^ a b c d „World Economic Outlook Database”. International Monetary Fund. Accesat în 1
octombrie 2020.
3. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC
survey”.  ec.europa.eu. Eurostat. Arhivat din original la  20 martie 2019. Accesat în  20
octombrie 2019.
4. ^ „2019 Human Development Index Ranking”. Hdr.undp.org. Arhivat din original la  19 aprilie
2020. Accesat în  10 decembrie 2019.
5. ^ . Morris, Chris (2005-05-13). „Language dispute divides Belgium”. BBC News. Accesat
în 2007-05-08. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
6. ^ Bunson, Matthew (1994). Encyclopedia of the Roman Empire  (ed. Hardcover 352pp). Facts
on File, New York. p.  169. ISBN 081602135X Paperback 512pp, ISBN 0-8160-3182-7;
Revised edition (2002), Hardcover 636pp, ISBN 0-8160-4562-3 Verificați valoarea  |isbn=:
invalid character (ajutor).
7. ^ Notă de subsol: Influențele celtice și germanice asupra originilor populației Belgae rămâne
în dispută. Pentru mai multe informații, vezi de exemplu Witt, Constanze Maria
(1997).  „Ethnic and Cultural Identity”.  Barbarians on the Greek Periphery?—Origins o

S-ar putea să vă placă și

  • Proiect Turism International
    Proiect Turism International
    Document13 pagini
    Proiect Turism International
    Daniela Zaiceanu
    Încă nu există evaluări
  • Belgia - Prezentare Ecomomica
    Belgia - Prezentare Ecomomica
    Document34 pagini
    Belgia - Prezentare Ecomomica
    Trofin Dragoș
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document22 pagini
    Belgia
    Bogdan Grigorescu
    Încă nu există evaluări
  • Proiect OLANDA
    Proiect OLANDA
    Document30 pagini
    Proiect OLANDA
    Cornelia Theodora
    Încă nu există evaluări
  • Economia Belgiei
    Economia Belgiei
    Document9 pagini
    Economia Belgiei
    veronica6bilan
    50% (2)
  • Belgia
    Belgia
    Document21 pagini
    Belgia
    mayteperoni
    100% (1)
  • Utopie Pentru Realisti
    Utopie Pentru Realisti
    De la Everand
    Utopie Pentru Realisti
    Evaluare: 5 din 5 stele
    5/5 (2)
  • Belgia
    Belgia
    Document15 pagini
    Belgia
    Vera Lozanu
    Încă nu există evaluări
  • Guvernare Europeană, Belgia
    Guvernare Europeană, Belgia
    Document12 pagini
    Guvernare Europeană, Belgia
    Alex Spoiala
    Încă nu există evaluări
  • Regatul Belgiei
    Regatul Belgiei
    Document3 pagini
    Regatul Belgiei
    Adrian Dumitru
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document3 pagini
    Belgia
    Sami Craciun
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document7 pagini
    Belgia
    Denisa Berbece
    Încă nu există evaluări
  • Fisa de Tara Belgia
    Fisa de Tara Belgia
    Document5 pagini
    Fisa de Tara Belgia
    Teodora Rădulescu
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document3 pagini
    Belgia
    Ivan
    Încă nu există evaluări
  • Documents - Tips - Raport de Tara Belgia
    Documents - Tips - Raport de Tara Belgia
    Document26 pagini
    Documents - Tips - Raport de Tara Belgia
    Nelly Andronic
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document18 pagini
    Belgia
    Olga Scarleţchii
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document9 pagini
    Belgia
    Tiffany Austin
    0% (1)
  • BELGIA
    BELGIA
    Document12 pagini
    BELGIA
    Marius-Cristian Giuglea
    Încă nu există evaluări
  • Belgia - Indicatori Economici
    Belgia - Indicatori Economici
    Document14 pagini
    Belgia - Indicatori Economici
    Dragos Gugiu
    Încă nu există evaluări
  • Raport de Tara - Belgia
    Raport de Tara - Belgia
    Document26 pagini
    Raport de Tara - Belgia
    Ionuţ-Paul Sandăr
    100% (2)
  • Belgia
    Belgia
    Document10 pagini
    Belgia
    Xjustxme_Xanna_4574
    Încă nu există evaluări
  • Belgia - Fisa de Tara
    Belgia - Fisa de Tara
    Document10 pagini
    Belgia - Fisa de Tara
    Daniel Gavrilescu
    Încă nu există evaluări
  • Bruxelles
    Bruxelles
    Document15 pagini
    Bruxelles
    Georgi Gme
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document22 pagini
    Belgia
    alibaba
    Încă nu există evaluări
  • Bruxelles
    Bruxelles
    Document6 pagini
    Bruxelles
    Căluian - Zlatea Ionela
    Încă nu există evaluări
  • Belgia Comunități Și Regiuni
    Belgia Comunități Și Regiuni
    Document4 pagini
    Belgia Comunități Și Regiuni
    Casa Cultura Plopeni
    Încă nu există evaluări
  • Belgia Studiu de Caz, Statistica Afacerilor
    Belgia Studiu de Caz, Statistica Afacerilor
    Document21 pagini
    Belgia Studiu de Caz, Statistica Afacerilor
    Andreea Saghin
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document2 pagini
    Belgia
    Luminița Olariu
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document6 pagini
    Belgia
    KaTheleynBostan
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Belgia - Raport de Tara
    Proiect Belgia - Raport de Tara
    Document10 pagini
    Proiect Belgia - Raport de Tara
    BUDEANU ANA
    Încă nu există evaluări
  • Portugalia
    Portugalia
    Document74 pagini
    Portugalia
    VIOLETA CASARU
    Încă nu există evaluări
  • Luxemburg
    Luxemburg
    Document1 pagină
    Luxemburg
    alexstancutgv
    Încă nu există evaluări
  • Germania
    Germania
    Document43 pagini
    Germania
    VIOLETA CASARU
    Încă nu există evaluări
  • Cultura Organizationala Belgia
    Cultura Organizationala Belgia
    Document6 pagini
    Cultura Organizationala Belgia
    Codreanuandraioana
    Încă nu există evaluări
  • Belgia
    Belgia
    Document3 pagini
    Belgia
    Luminița Olariu
    Încă nu există evaluări
  • Economia Belgiana
    Economia Belgiana
    Document21 pagini
    Economia Belgiana
    Anastasia Cazacu
    0% (1)
  • Belgia Vs Danemarca
    Belgia Vs Danemarca
    Document17 pagini
    Belgia Vs Danemarca
    Gheauș Daniela
    Încă nu există evaluări
  • Țările de Jos
    Țările de Jos
    Document5 pagini
    Țările de Jos
    Sorin
    Încă nu există evaluări
  • Benelux
    Benelux
    Document10 pagini
    Benelux
    yoyo mimi
    Încă nu există evaluări
  • Germania Prezentare Generala
    Germania Prezentare Generala
    Document11 pagini
    Germania Prezentare Generala
    Badea Georgy
    Încă nu există evaluări
  • Luxemburg
    Luxemburg
    Document10 pagini
    Luxemburg
    dydy10
    Încă nu există evaluări
  • BELGIA Raport de Tara
    BELGIA Raport de Tara
    Document25 pagini
    BELGIA Raport de Tara
    Madalina Src
    Încă nu există evaluări
  • Franta Stat Suveran
    Franta Stat Suveran
    Document5 pagini
    Franta Stat Suveran
    cristi faur
    Încă nu există evaluări
  • Prezent Are
    Prezent Are
    Document14 pagini
    Prezent Are
    Alexandru Tanasiev
    Încă nu există evaluări
  • Germania
    Germania
    Document46 pagini
    Germania
    Arge Deianira
    Încă nu există evaluări
  • Portugalia Wikipedia
    Portugalia Wikipedia
    Document73 pagini
    Portugalia Wikipedia
    iorga10
    Încă nu există evaluări
  • BELGIA-raport de Tara
    BELGIA-raport de Tara
    Document25 pagini
    BELGIA-raport de Tara
    Cozma Bogdan
    100% (2)
  • Afaceri Belgia
    Afaceri Belgia
    Document24 pagini
    Afaceri Belgia
    Georgiana Alazaroaie
    Încă nu există evaluări
  • Franța
    Franța
    Document47 pagini
    Franța
    Lozanu Vera
    Încă nu există evaluări
  • FRANTA
    FRANTA
    Document50 pagini
    FRANTA
    Arge Deianira
    Încă nu există evaluări
  • Sistemul de Transporturi Din Belgia
    Sistemul de Transporturi Din Belgia
    Document19 pagini
    Sistemul de Transporturi Din Belgia
    gug
    Încă nu există evaluări
  • Analizarea Unui Stat UE
    Analizarea Unui Stat UE
    Document6 pagini
    Analizarea Unui Stat UE
    Andrada
    Încă nu există evaluări
  • Despre Uniunea Europeană
    Despre Uniunea Europeană
    Document23 pagini
    Despre Uniunea Europeană
    andreea alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Luxemburg
    Luxemburg
    Document3 pagini
    Luxemburg
    Adina Darie
    Încă nu există evaluări
  • Politica Turistica A Olandei
    Politica Turistica A Olandei
    Document56 pagini
    Politica Turistica A Olandei
    dudushk
    100% (6)
  • Căderea Zidului Berlinului: Sfârșitul Războiului Rece și prăbușirea regimului comunist
    Căderea Zidului Berlinului: Sfârșitul Războiului Rece și prăbușirea regimului comunist
    De la Everand
    Căderea Zidului Berlinului: Sfârșitul Războiului Rece și prăbușirea regimului comunist
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Cretei
    Istoria Cretei
    Document4 pagini
    Istoria Cretei
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Grecia
    Grecia
    Document28 pagini
    Grecia
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Simfonie
    Simfonie
    Document13 pagini
    Simfonie
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Albania
    Albania
    Document24 pagini
    Albania
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Cinematografia Românească
    Cinematografia Românească
    Document5 pagini
    Cinematografia Românească
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Geografia Regatului Unit
    Geografia Regatului Unit
    Document2 pagini
    Geografia Regatului Unit
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Bulgaria
    Bulgaria
    Document28 pagini
    Bulgaria
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Geografia Spaniei
    Geografia Spaniei
    Document14 pagini
    Geografia Spaniei
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Geografia Romaniei
    Geografia Romaniei
    Document2 pagini
    Geografia Romaniei
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Istroia Monedelor
    Istroia Monedelor
    Document11 pagini
    Istroia Monedelor
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Religiilor
    Istoria Religiilor
    Document6 pagini
    Istoria Religiilor
    Pelea Georgiana
    Încă nu există evaluări