I.Delimitări conceptuale . Legătura dintre semiotică și modă.

”Semiotica este știința care studiază semnele sub toate aspectele: formarea lor,
clasificarea tipurilor de semne, utilizarea semnelor în activitățile umane. Ferdinand de
Saussure consideră că semiotica este o parte a psihologiei sociale, ea fiind o știință care să
studieze viața semnele în cadrul vieții sociale” (de Saussure 1998)
“Definesc Semnul ca ceva ce este în așa fel determinat de altceva, numit Obiectul
său, și care, determină un anume efect asupra unei persoane, efect pe care-l numesc
Interpretantul său, încât acesta din urmă este determinat mijlocit de primul.” (Pierce, 1990, p.
254) 1
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, moda este un ”obicei, deprindere
colectivă specifică la un moment dat unui mediu social; gust, preferință generalizată la un
moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca”.
Aşa cum ne spune Frederic Godart în cartea sa Sociologie de la mode: ”Moda este un
fapt social total care pendulează între imitaţie şi distincţie, între individ şi societate.” (Godart,
2010, p. 97)
”Moda este oglinda societății în care există. Este atât un fenomen cultural, cât și o
afacere extrem de complexă și, ca atare, reflectă atitudinile sociale, economice, sexuale și
politice ale unei epoci. (…)
Moda este un element esențial în construirea și transmiterea identității sociale a
individului, ajutând la stabilirea clasei sociale, a preferințelor sexuale, a vârstei, a etniei și,
mai ales, a distincției masculine/feminine, exprimând preferințele culturale ale individului.” 2
• Moda este “un cuvânt străvechi cu sensuri variate”.
• Termenul “fashion”, în engleză, iși are originile în jurul anului 1300, din francezul
“facon”, termen apărut în secolul al XII-lea. Traducerea liberă a cuvântului “facon” este
“formă, manieră, modă”.
• Sensul cu care este folosit și în ziua de azi termenul “modă”, adică cel de “stil de
îmbrăcăminte” datează din anii 1520. (Online Etymology Dictionary, 06.01.2013 15:37)
• Departe de a fi un capriciu, un “pass-time”, respectarea trendurilor modei reprezintă
o modalitate de creștere a încrederii in sine, o dovadă a succesului și satisfacției, un accent al
identității (sportive, clasice, business etc.).

1
www.racai.ro-truasan/semiotica.pdf , accesat 06.01.2013, 15:17
2
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p. 6

1
 • Evident, supunerea oarbă la tendinţe poate semnifica uniformizare, masificare, dar
pentru jurnaliștii de modă “Pentru a fi eleganți astazi, trebuie sa fim ca toti ceilalti” (Eugenia
Sheppard).

În modă, fiecare element al unei ținute poate fi catalogat ca un semn. Spre ex., matasea
poate fi asociată cu feminitatea, denim-ul – cu masculinitatea, bumbacul – cu comoditatea etc.
Acestea luate împreună creează un sistem de semne, care ne vorbește despre statutul sau
imaginea unei persoane.
Ex  : blugi + tricou de bumbac = vestimentație stil casual

După Barthes, reprezentarea înseamnă folosirea limbii pentru a spune ceva

semnificativ, despre lume, despre tine, oamenilor. În cazul modei, se folosește limbajul
vestimentar, pentru a comunica ceva despre tine celor din jur.
Rolul semioticii este să descrie sistemul de bază, cu scopul de a crea o platformă care
permite interpretarea elementelor identificate drept semne și a relației dintre aceste semne. În
această situație noi suntem interesați de mesaj, care este rezultatul conexiunii făcute între
semnficații, lucru care produce sau transmite o anumită imagine despre noi inșine. (Boutaud,
J.J, 2004, p. 107)

2
 II.Evoluția modei de la origini până în prezent. Fazele modei

”Moda este ceea ce se demodează. Moda moare tânără;

tocmai de aceea frivolitatea ei este atât de gravă.”
(Jean Cocteau)

La început, nici Eva, nici Adam nu-și puneau problema cu ce să se îmbrace. Așa că ar
trebui să acceptăm că primul designer a fost
cel care i-a dat Evei o frunză, ne spune Doina
Berchină (2005, p. 6)
Textul biblic vorbește despre o frunză
de smochin. Nu se știe de ce nu una de
palmier sau de brusture, mai acoperitoare.
Acesta a fost primul veșmânt – născut din
pudoare.
La rândul lui, omul primitiv s-a
înfășurat, pentru a se apăra de frig, cu prima
blană a unui animal răpus care i-a ieșit în
cale. ”Necesitatea de a se proteja a condus la
apariția celei dintâi formule vestimentare mai
consistente.” 3
Ulterior, propriul trup a devenit
obiectul celor mai năstrușnice experimente
de natură vestimentară, dar și de coafură sau
machiaj.

Sursa: http://1.bp.blogspot.com/_IxTdbc1cp7k/TH1JknazyaI/AAAAAAAAA3g/7kCNVNZIKlw/s1600/8655-
adam-and-eve-lucas-the-elder-cranach.jpg 07.01.2013, 00:13

”Sfidând de cele mai multe ori rațiunile practice, de-a lungul vremurilor oamenii n-au
contenit să inoveze, lăsându-și fantezia să zburde.”4

3
BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București, p. 6
4
Ibidem

3
 ”Condițiile istorice, economice și de climă au impus o anumită evoluție, evident și în
materie de îmbrăcăminte”, spun cercetătorii. Și totuși, dincolo de asta mai e o neobișnuită
dorință de înfrumusețare și personalizare a pripriei imagini, pe care doar omul o are. (Ibidem)
Hainele înglobează în ele tradiție – un capital prețios. Mai mult decât atât, ele sunt un
produs cultural și o formă de comunicare. (Ibidem, pp. 6-7)

”Studiul modei este exhaustiv. Nu se limitează la straturile rarefiate ale modei haute
couture, hainelor de marcă, revistelor glossy și elitei sociale. (…)
Alegerea sec. XVII ca punct de plecare reflectă nu doar data la care a apărut moda, ci
data de la care avem piese de îmbrăcăminte care s-au păstrat și momentul din care au început
să apară schimbări mai importante în modă. ” 5

Sec. XVII – XVIII

”Artele frumoase și decorative ale secolelor XVII și XVIII au fost dominate, mai întâi,
de mișcarea barocă și apoi de rococo. Aceste curente culturale de amploare au exercitat o
influență stilistică importantă în arhitectură, picture, sculptură, muzică, design interior,
material textile și îmbrăcăminte, în fiecare perioadă.
Moda barocului era rigidă, împodobită și formală, iar materialele textile erau grele și
etalau designul curbiliniu tipic artelor decorative din această perioadă. Domnia lui Ludovic
XIV în Franța (1665-1715) a dominat epoca, iar alegerile sale în materie de îmbrăcăminte au
stabilit moda. Și-a satisfăcut gustul pentru haine și interioare extreme de opulente și și-a
încurajat curtea să-i imite extravaganțele (mulți dintre ei sărăcind ca urmare), câștigându-și
astfel renumele de ”regele consumator”. ” 6

Sursa: http://www.anidescoala.ro/sites/default/files/ludovic%203.jpg
07.01.2013, 22:05

5
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p. 6
6
Ibidem, p. 12

4
 "Rococo" a fost, în schimb, mult mai fantezist ca stil, el ilustrând personalitatea
succesorului la domnie, Ludovic al XV-lea. Portretistica secolelor XVII-XVIII constituie o
excelentă sursă de informare asupra modei în epocă. Rochiile cu crinolină au devenit stilul
feminin dominant în secolul al XVIII-lea. Partea din faţă era deschisă, etalând un corsaj ornat
şi un jupon din acelaşi material. O asemenea rochie elegantă din mătase, ornamentată discret,
cu caracteristici tipice etapei "Rococo", este expusă la Victoria & Albert Museum din Londra,
intitulată "Rochie cu panier". 7

Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/rochie_cu_panier,_fashion-museum-bath-england.jpg 07.01.2013, 19:40

Peisajul politic tumultuos din Anglia secolului al XVII-lea s-a reflectat în hainele
epocii. În timpul guvernării puritanului Oliver Cromwell, îmbrăcămintea era austeră, dar,
după moartea lui, venirea lui Carol al II-lea a adus cu sine o modă ostentativă, bogat
ornamentată pentru bărbaţi, extrem de extravagantă, fiind caracterizată ca "o epocă bizar de
efeminată". Hainele unui bărbat din aristocraţie erau împodobite cu metri întregi de panglici,
mătase fină, ciucuri şi funde. Li se adăugau pantaloni bufanţi cu jupoane. Aceştia erau
garnisiţi cu multe panglici şi erau atât de largi încât păreau un fel de fustă. În același timp,
rochiile erau mai modeste, alcătuite dintr-un corsaj strâmt, lung şi o fustă. "Rochie cu fir de
argint", datată 1660, din mătase foarte fină, cu dantelă de culoarea pergamentului, este un
exemplar rar de piesă de îmbrăcăminte din perioada Restauraţiei. Se află la Fashion Museum,
din Bath, Anglia.

7
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat Miercuri,
17 noiembrie 2010. Accesat 07.01.2013, 19:55

5
 ”Veşnic în căutare de nou, moda europeană s-a inspirat mereu din costumele, artele
decorative și accesoriile neoccidentale, în special cele orientale.” 8Tendinţa către exotism era
din ce în ce mai evidentă. Rochiile denumite "robes à la polonaise", "à la torque", "à la
sultanese" evocă Orientul. Foarte popular a fost "banyanul" matlasat. Denumit după o castă
hindusă de negustori, era un mantou larg şi confortabil. Naturalismul a dominat moda
franceză începând cu 1780, fiind caracterizat de respingerea artificialităţii şi a extravaganţei,
în favoarea simplităţii. "Chemise à la Reine" sau "à la Créole", denumită aşa pentru că semăna
cu o cămăşuţă de noapte, care purta acelaşi nume, reprezenta ultima noutate a perioadei.
Era făcută din muselină albă sau pânză de bumbac, avea talie înaltă, mânecile adunate şi
cădea direct pe podea. Un "Portret al Mariei Antoaneta", realizat de Elisabeth Louise Vigée
Le Brun, a lansat acest stil.

Sursa1: http://3.bp.blogspot.com/-
vC9l_G2lDyw/UBLGO8yiVRI/AAAAAAAAAFA/kiUo53QgIvA/s1600/Manchester_Galleries_Extant_Accessi
on_no_1947-1714.jpg , 08.01.2013, 9:20
Sursa2: https://lh4.googleusercontent.com/-
t30nz8efV34/UIhahvJhvdI/AAAAAAAAAHU/4NWf_6C3ehM/s640/blogger-image--1835831857.jpg
08.01.2013, 9:24

Odată cu Revoluţia Franceză, mătăsurile au fost înlocuite cu bumbac, podoabele

ostentative au fost abandonate. Franţuzoaicele au adoptat stilurile revoluţionare purtate de
femei în timpul războiului american de independenţă. Culoarea gri şi-a găsit adepte în rândul

8
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p. 22

6
 9
femeilor care abandonaseră panierele, corsetele şi pudra perioadei "Rococo". Liniile
opulente și artificiale au fost înlocuite cu simplitatea și naturalismul care reprezenta ideologia
egalitaristă a revoluționismului. (Mackenzie, 2010, p. 26)
Elemente ale "Neoclasicismului" s-au regăsit în rochia-chemise simplă, aproape
transparentă, cu mâneci scurte, încreţite, decolteu adânc şi largă în partea de jos. Bazându-se
pe rochiile statuilor antice greceşti, ţesăturile erau diafane şi simple, oferind acel efect drapat,
imitaţie a stilului antic. "Portretul doamnei Raymond", al aceluiaşi Jacques-Louis David,
exemplifică stilul neoclasic în modă. O imagine de femeie cu rochie simplă din muselină şi
şaluri drapate, este expusă la Muzeul Luvru din Paris.10

Sursa: http://krif.cross-stitch-pdf.com/images/uploads/1120.jpg , 08.01.2013, 9:40

Sec. XIX
”Impactul Revoluției Industriale asupra modei în secolul XIX a fost general. S-a
resimțit asupra disponibilității produselor, a prețului, a felului în care arătau și a răspândirii
acestora și a generat o nouă structură socială, în cadrul căreia clasele de mijloc și valorile
acestora au fost cele care au dat tonul valorilor culturale și, astfel, și al modei. Acest fapt a dus
la apariția unei rezistențe la schimbările care aveau loc, respingându-se mecanizarea hidoasă,
condițiile sociale grele și natura restrictive a hainelor purtate de femei.” 11

9
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat Miercuri,
17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 9:25
10
Ibidem, accesat 08.01.2013, 9:30
11
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p.
32

7
 Hainele bărbăteşti au devenit întruchiparea austerităţii: costumul bine croit, de culoare
închisă, ca simbol al responsabilităţii. Începând cu anii 1820 a fost reintrodus corsetul, care a
devenit şi mai strâns, fustele mai ample, susţinute de numeroase jupoane.
”Moda era acum folosită pentru a simboliza idealuri de clasă și sex, făcându-se o
diferențiere clară dintre bărbați și femei. Această diferențiere, care a rezistat și astăzi,
reprezintă baza definițiilor contemporane de masculin și feminin.” 12
"Dandysmul" reprezintă o înclinaţie spre excelenţă în croitorie. Beau Brummell era
considerat un oracol al modei de către aristocraţii contemporani lui, transformând stilul de a
se îmbrăca într-o etichetă a epocii. Să fii dandy înseamna să ai un aer de distincţie, eleganţă şi
siguranţă. După cum spunea Baudelaire, "un dandy este blazat sau pretinde a fi blazat", ceea
ce în limbaj modern s-ar traduce cu detaşare "cool". Brummell purta o haină extrem de bine
croită, de culoare închisă, de obicei albastră. Singura concesie pe care o făcea ostentaţiei era o
eşarfă din pânză purtată pe sub o cămaşă cu guler tare.

Sursa: http://t0.gstatic.com/images?
q=tbn:ANd9GcSH8mfzHkEI-
LDSQCsTV_uUvUylFS117_pjzRijq6-q_8EcNpjQX1-
NyjrvEg , 08.01.2013, 9:58

Estetica raţionalistă a Revoluţie Franceze este înlocuită de stilul "Romantic", poetic şi

dulceag. Specifice modei romantice feminine erau mânecile bufante sau "picior de oaie". O
uşoară scurtare a fustelor care acum se umflau, luând forma unui clopot, evidenţiind glezna, a
determinat apariţia ciorapilor împodobiţi cu imprimeuri rafinate şi a papucilor de mătase, de
culoarea pietrelor preţioase. Rochiile sunt decorate cu ornamente şi brodate cu elemente
romantice, precum bobocii de trandafir. Pe cap se purtau bonete la fel de romantice,
împodobite cu funde, sau coafuri elaborate. Pentru bărbaţi era la modă cultivarea unui
comportament meditativ şi poetic.13

Ibidem
12

http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat

13

Miercuri, 17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 9:55

8
Sursa:
http://www.cotidianul.ro/images/rochie_de_zi,_stil_romantism,_victoria&albert_museum.jpg , 08.01.2013,
10:03

Naşterea "Haute-couture", cristalizând rolul

designerului ca arbitru al stilului, îl transformă pe
Charles Frederick Worth într-un nume de succes, astfel
că împărăteasa Eugènie, soţia lui Napoleon al II-lea, i-a
comandat mai multe rochii. Worth primea adesea
comenzi de câte 1.000 de rochii diferite pentru un singur
bal, creaţiile sale fiind cerute în toată lumea. Aşa este şi
somptuoasa rochie a Elisabetei, împărăteasa Austriei,
din portretul realizat de pictorul Winterhalter (1865).

Creaţiile lui Worth erau caracterizate de

folosirea materialelor bogate, iar rochiile se remarcau
prin folosirea crinolinei şi prin drapaje. Societatea
victoriană era dominată de ritualuri sociale şi coduri de

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/images/franz_xavier_winterhalter,_sisi.jpg , 08.01.2013, 9:24

9
etichetă extrem de complexe. Acest comportament a fost influenţat de Regina Victoria, care,
după moartea soţului său, Prinţul Albert, a păstrat doliu pentru tot restul vieţii. Regulile
ajungeau până într-acolo încât reglementau ţesătura, croiul, nasturii şi linia siluetei, sau
ornamentele. În ceea ce priveşte rochia de mireasă, ea a fost popularizată tot de Regina
Victoria, prin stilul "Victorian". Rochiile de nuntă urmau tendinţele dominante ale modei
timpului, cu folosirea crinolinei pe cercuri.
Pe măsură ce rochiile femeilor din epoca victoriană deveneau din ce în ce mai elaborate
şi mai incomode, au început să se audă murmure de protest. Costumul "Bloomer" a fost una
dintre cele mai cunoscute tendinţe de modernizare a modei din secolul al XIX-lea. Cunoscut
iniţial sub numele de "costumul turcesc", acesta era format din pantaloni bufanţi strânşi cu
şiret de mătase la manşetă, o tunică cu fustă ce cădea chiar peste genunchi şi un corsaj cu o
întăritură care să modeleze talia. Totul era accesorizat cu cizmele din piele moale şi pălărie
largă, cu boruri joase. A rămas până astăzi partitura "Vreau să fiu o Bloomer", pe muzică de
Montngomery, din anii 1860.14

Sursa:

http://www.nps.gov/wori/historyculture/images/Bloomers.jpg, 08.01.2013, 10:23

14
Ibidem, accesat 08.01.2013, 10:18

10
 Sec. XX - 100 ani de modă

”În ultimul secol, schimbările au prins viteză. Stiluri, curente și tendințe s-au derulat
vertiginos, punând omenirea în mișcare. Femeile au purtat în general standardul acestei bătălii
pentru progres. Tot ele au devenit și victimele modei cu precădere, deși furtuna nu i-a ocolit
nici pe bărbați.”15
În secolul XX moda a suferit transformări radicale şi rapide, cu producţii de serie,
modernism, postmodernism, democratizare, pluralism. "Belle Epoque" a fost o perioadă de
aur pentru clasele superioare, lucru vizibil în îmbrăcămintea ostentativă, caracterizată prin
splendoare şi opulenţă, în care pălăriile erau o componentă esenţială, abundent decorate cu
pene, flori şi aranjamente de fructe.

15
BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București, p. 9

11
Sursa: http://4.bp.blogspot.com/-
8g5qzoP03aY/TrFRqU9hChI/AAAAAAAAAcU/ohARonGI6Wk/s640/WPBellaUmbrellassepia.jpg ,
08.01.2013, 11:05

Renaşterea stilului "Empire", cunoscut şi ca stilul "Madame Recamier", a mutat talia

mai sus faţă de poziţia sa naturală, de unde cădeau materiale suple şi moi. Eliminarea
constrângerii corsetelor muta accentul de pe talie pe bust, coincizând cu stilul preferat de
reformatorii care militaseră pentru eliberarea femeilor de sub dictatura hainelor incomode.
"Fără exemplul surorilor Caillot (Regina, Marie şi Marthe), cunoscute pentru rochiile lor
elegante, aş fi continuat să fac Forduri. Datorită lor am început să fac Rolls-Royce-uri",
declara celebra creatoarea Madeleine Vionnet. În timpul Primului Război Mondial şi-a lansat
creaţiile Paul Poiret, numit şi "Paşa de la Paris". Baletul rus a cristalizat viziunea sa
orientalistă. El a conceput pantaloni de harem, modelele purtau turbane în culorile pietrelor
preţioase, decorate cu pene exotice şi ornamente somptuoase, iar materialele bogate erau
importate din Orient. Surorile Callot şi Marino Fortuny au fost şi ei exponenţii acestui stil. La
Paris, în urma expoziţiei realizate de aşa-numiţii pictori fovi, culorile în modă devin puternice
(oranj, violet, negru şi verde-jad), imprimeurile îndrăzneţe şi broderiile orientale bogate.

12
 „Mecanizarea completă a industriei textile a început după război. Fabricile de textile
s-au văzut obligate să investească în echipamente adecvate, atunci când au trebuit să producă
uniforme standard pentru armată.”16
”Nu insistăm asupra producţiei de serie şi a pieţei de larg consum, întrucât piaţa după
Primul Război Mondial era pregătită deja pentru această evoluţie, costul vieţii era scăzut, aşa
încât marile creaţii aproape au dispărut.
Hollywood-ul a avut o influenţă majoră asupra modei anilor '30. Atât femeile, cât şi
bărbaţii erau atenţi la stilul starurilor precum Carry Grant, Gary Cooper, Fred Astaire.
Tunsoarea "bob" a Gretei Garbo şi sprâncenele arcuite ale Marlenei Dietrich au fost copiate
masiv, iar blondul platinat al lui Jane Harlow a influenţat moda. Beretele purtate de Fay
Dunaway în filmul "Bonnie şi Clyde", costumele create de Ralf Laurent pentru Diane Keaton
în "Annie Hall", ca şi altele au fost imitate pe scară largă.
"Suprarealismul", creat de André Breton la Paris, în octombrie 1924, a influenţat
moda şi hainele. Industria a folosit mijlocul artistic al plasării unui obiect sau al unei imagini
într-un loc neobişnuit şi şocant, mai ales în domeniul aranjării vitrinelor, al fotografiei.
Înclinaţia către "Suprarealism" a Elsei Schiaparelli s-a manifestat în special în detalii. Unele
dintre materiale erau imprimate cu elefanţi la circ, tăieturi de ziar, aşa încât designeri extem
de MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao,
București, p. 32diferiţi, precum Lagerfeld, Moschino, Charles de Castelbajac, au folosit
motivul alterării formei şi al juxtapunerii în colecţiile lor. ” 17
Revenirea nostalgică la silurile de modă caracterizate de rochii şi fuste înfoiate, cu
talie mică, la sfârşitul anilor 30, a lansat "Neovictorianismul". Femeile doreau să imite
rochiile create de Walter Plumckett şi purtate de Vivien Leigh, în rolul Scarlett O'Hara, din
"Pe aripile vântului", şi de Katherine Hepburn în rolul Jo din "Micuţele doamne".

16
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p.
62
17
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat
Miercuri, 17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 13:46

13
 "New look", al lui Christian Dior, a fost lansat în 1947. Creaţiile Dior erau complexe
şi conturau corpul într-o formă feminină idealizată, utilizând materiale solide a căror greutate
era dublată cu tafta. Talia era îngustă şi încorsetată, umerii rotunjiţi accentuau bustul rotund,
şoldurile erau pline şi puse în evidenţă de perniţe. Fustele erau voluminoase şi aveau multe
pliuri. În 1954, Coco Chanel a revenit pe scena modei împotriva lipsei de respect a lui Dior
faţă de confortul şi eleganţa naturală a femeilor. "New look" a aprins imaginaţia publicului,
reflectând noul ton al modei. Rochia-cămaşă sau rochia-sac a fost o mostră a ceea ce va
deveni silueta anilor '60. 18

Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/audrey_hepburn_intr-o_creatie_cecil_beaton.jpg, 07.01.2013, 22:30

"Noul Edwardianism" este o încercare de a reinstala valorile unei alte epoci, prin
intermediul reînvierii stilurilor vestimentare. "Noul edwardianism" a fost o modă masculină
elitistă, promovată de croitorii de la "Savile Row". Silueta era de o eleganţă reţinută, spartană,

18
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:01

14
jachetele erau strânse pe corp, haina costumului, cu guler de catifea încheiat până sus,
pantalonii, strâmţi, pălăria, melon. "Existenţialismul" a fost o mişcare culturală aparte, între
1940 şi 1960, legată de primordialitatea liberului arbitru. A devenit o tendinţă în sine, cu
pulovere pescăreşti supradimensionate, pantaloni sau jeans strâmţi, bluze pe gât. Să ne-o
aducem aminte pe Audrey Hepburn în rolul unei bibliotecare intelectuale, din pelicula "Funny
Face".
Mişcarea britanică a "butick", din anii '60, era expresia perfectă a celor ce ofereau la
preţuri reduse haine în stiluri extrem de diverse, într-o atmosferă apropiată de cea a unui club
de noapte, haine create de o nouă generaţie de tineri designeri. În avangarda acestui curent s-a
aflat Mary Quant, care a deschis un magazin avangardist, împreună cu soţul său.19

Glam, punk, yuppieism şi grunge

Era spaţială îşi ia numele din colecţia de referinţă a designerului parizian Andre
Courrèges din 1964, care afişa stiluri minimaliste, mult alb şi materiale sintetice strălucitoare
şi reflectorizante.

Paco Rabane, Rochie din zale

Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/
paco_rabanne,_rochie_din_zale.jpg , 08.01.2013, 14:30

"Glam", definită de un ritm rock and roll bine

marcat şi "made in USA", este combinat cu abilitatea
britanică de a face show cu stil. "Glam" (Glitter) a fost
atât o mişcare vizuală, cât şi un gen muzical, stilul
tinerilor din anii '70, o antiteză a mişcării hippy, iar
moda a trecut rapid de pe scenă în stradă. Penele,
machiajul plin de sclipici, jachetele cu paiete şi
pantalonii de satin, amestecul de futurism şi strălucire
hollywoodiană al anilor '30-'40, al lui Bryan Ferry şi al
formaţiei "Roxy Music", părul portocaliu coafat cu creastă şi salopetele strâmte ale lui David
Bowie au devenit extrem de populare în rândul publicului. Mâneci bufante, tip "picior de
oaie", bumbacuri ieftine, imprimeuri florale delicate, volănaşe, manşete şi decolteuri cu

19
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:09

15
dantelă, fuste lungi cu mai multe rânduri de drapaje erau componentele tipice ale acestei
imagini. Între 1960 şi 1970, elementele exotice au influenţat istoria modei: adaptarea
banyanului de către europeni, a mătăsurilor imprimate în stil chinezesc, a rubaşcelor (rochie
lungă cu curea, purtată de ţărăncile rusoaice). Să mai amintim şi moda "punk", ai cărei adepţi
erau descrişi ca nişte copii vehement revoltaţi împotriva modei şi cu nicio agendă în afara
celei de a şoca cu orice preţ (erau identificaţi prin uniforme care implicau zgărzi de câine,
haine rupte, un păr viu colorat, cu ţepi, piercinguri cu ace de siguranţă). "Avangardismul
japonez" a avut un mare impact asupra anilor '80, provocând un adevărat şoc şi uimire în
lumea modei. Designerii Rei Kawakubo şi Yamamoto prezentau colecţii care sfidau
şabloanele tradiţionale, cu haine jerpelite care nu se conformau niciunui standard de modă.
"Yuppieismul" a fost definit ca un curent dominat de statutul conservator şi obsedat de haine
de firmă din secolul XX. Acesta se inspira din costumul bărbaţilor aflaţi în posturi de
conducere (Giorgio Armani a lansat o formă exagerată a costumului business clasic), iar
femeile, la rândul lor, au adoptat acest stil al costumului ce transmitea senzaţia de putere
(fustele drepte până la genunchi, culorile dintr-o paletă restrânsă de bleumarin şi bej). De la
moda "Grunge", care-şi avea originea în curentul muzical din Seattle, caracterizată prin lipsa
de rafinament şi de artificii, la "Deconstructivism", care a răsturnat concepţiile tradiţionale
asupra vestimentaţiei pentru a scoate la iveală cusăturile, tivurile uzate şi elementele
interioare, punând sub semnul întrebării atitudinile convenţionale ale designului, până la
"Postmodernism", ce caracterizează ruperea de istorie şi funcţionalitate, simplitatea care
respinge diferenţele dintre cultura elitistă şi cultura populară, există o mare varietate de
direcţii.20
De la stilul celebrităţilor la Vintage
John Galliano, pentru Dior
Se spune că trăim într-o epocă a celebrităţilor în care există o adevărată fascinaţie şi
un apetit nestăvilit pentru informaţiile despre locurile în care merg starurile, despre ce fac şi
cu cine şi, în acest sens, legate de stilul celebrităţilor, aşa încât Gianni Versace aducea în
primele rânduri numai supermodele celebre, cu ţinute extrem de sexy. În ultimul timp, s-a
răspândit moda "Vintage", cea a hainelor "second hand". Să porţi "Vintage" însemna să te
comporţi ca individualist şi fin cunoscător. Profitând de propriul patrimoniu, unii designeri,
precum Balenciaga, Yves Saint Laurent, au lansat colecţii pornind de la această moştenire,
reproducând piese "clasice" în anii recenţi.

20
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:20

16
 Mairi Mackenzie aminteşte faptul că în ultimii ani se constată moartea haute-couture,
adică a modei de înaltă clasă. În 2009 nu mai existau decât 11 case oficial înregistrate.21

Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/john_galliano,_pentru_dior.jpg , 08.01.2013, 14:55

Anii 2000 – Încă sexy... dar, alandala!

”Adolescenta acestor ani trăiește sub presiunea a două comenzi ale modei: ”Be sexy”
și ”Must have. (...)
Ce e interesant totuși? Diversitatea. Maxima libertate de exprimare, varietatea
formulelor care coexistă, nonșalanța, nonconformismul aproape generalizat și resemnarea
celor care trebuie să se împace cu toate astea. Cea mai importantă regulă e: ”Încalcă toate
regulile de până acum!” 22

III.Moda ca un exemplu de sistem de semne

21
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:20
22
BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București, pp. 20-21

17
 Ca vorbitori ai unei limbi, suntem atât creatori cât și consumatori ai acesteia, lucru ce
se aseamană cu ce se întamplă în lumea modei, deoarece noi ne îmbrăcăm într-un anumit fel
și trimitem un mesaj, iar la rândul nostru primim mesaje de la cei din jurul nostru în functie de
combinația lor vestimentară. Diferența dintre cele două constă în faptul că din punct de vedere
al modei noi nu producem semnele, ci folosim semne prefabricate, iar chiar și atunci când
creăm un semn realizăm acest lucru după un anumit tipar.
Limba și semnificația unor cuvinte nu se modifică în funcție de ceea ce scriu diverși
scriitori sau copywriteri, dar când ne uităm la modă observăm că ea este în continuă
schimbare. Se poate observa cum se transformă de la un an la altul și cum ceea ce anul acesta
era prezentat ca fiind “casual”, anul următor poate fi “elegant”. Aceste schimbări sunt datorate
unui mic număr de oameni: designeri, editori de reviste de moda și producători numiti de
Barthes “the fashion group”. (Barthes, 1990, p.219).
Conform lui Barthes, în revistele de modă se regăsesc întotdeauna: imagini
acompaniate de text, haine-imagine acompaniate de îmbrăcamintea-scrisă sau descrierea
îmbrăcăminții, iar toate acestea se află intr-o relație cu ceea ce Barthes numește
“îmbrăcăminte reală”. (http://mh.cla.umn.edu/txtimdb2.html, creat la 24 Decembrie 1997,
accesat 07.01.2013, 15:47)
Îmbrăcămintea reală este percepută ca actul mecanic prin care este creată o simplă
haină. Haina-imagine este creată prin intermediul unor structuri iconice, pentru a putea ilustra
prin intermediul unor fotografii noile tendințe, dar acestea depind forte mult de îmbrăcămintea
scrisă. Datorită faptului că tendințele în modă se schimbă anual, revistele de modă au un rol
foarte important în educarea oamenilor cu privire la noul înțeles oferit de haine.
Barthes este interesat în special de conotațiile oferite de descrierea îmbrăcăminții, de
capacitatea acesteia de a oferi noi sensuri elementelor unei ținute și de a atrage atenția asupra
anumitor elemente printr-un procedeu numit de acesta ‘amputare’ .
“O imagine este compusă din mai multe nivele de înțeles, iar cititorul imaginii are o
anumită libertate în a decide la care nivel să se oprească,(..) astfel sensul imaginii nu este
niciodată sigur. Textul suprimă această libertate, dar înlătură neclaritățiile, întrucât impune o
23
variantă și forțează cititorul să își îndrepte privirea într-un anumit punct.”

23
BHARTES, Rolland, The fashion System, 1990, Ltd. University of California Press, 1990, London (trad. din
engl.)

18
 În cartea sa The Fashion System, Barthes analizează modul în care industria modei
folosește imagini și cuvinte pentru a crea o lume abstractă a modei care trebuie sa fie în
continuă schimbare pentru a putea să își vândă produsul.
În analiza sa, Barthes se folosește de elemente precum semnificat, semnificant, semn și
sistem de semne.
Semnificantul reprezintă ideea sau conceptul atașat unui lucru reprezentat de
semnificat. Spre exemplu, când spunem că ceva este la modă ne referim la semnificant, iar
lucrul sau haina în sine reprezintă semnificatul, ce nu are o semnificație esențială fără
semnificant.
Semnul reprezintă combinația dintre semnificant și semnificat.
Sistemul de semne este un context mai amplu în care se face legătura dintre semn si un
lanț de semne sau legătura lui cu alte semne.
Dacă luam spre exemplu termenul de “mom jeans” semnificatul este obiectul, adică
perechea de jeans, iar semnificantul este ordinea de sensuri si conexiuni care se pot face.
Semnificantul, în această situație, ne ajuta să înțelegem natura obiectului și oferă posibilitatea
de a face noi conexiuni. În afară de ceea ce înțelegem la prima vedere, jeans cu talie înaltă și
comozi , putem sa gasim si alte conexiuni ce ne pot sugera dacă persoana care-i poartă este
mamică sau nu , ce fel de mamică e și care este locul acesteia în lumea modei.
(http://politicsoffashionuiuc.wordpress.com/tag/the-fashion-system, accesat. 08.01.2013,
15:16)

Nivelurile codului vestimentar

1. Adevăratul cod vestimentar

La acest nivel semnificantul (un anumit element din ținută sau o anumită trăsătura
sau funcție) este asociat cu un semnificat (o ocazie pentru care elementul poate fi folosit sau
trăsături de personalitate ) care împreuna crează un semn de nivel 1.
  
2. Codul vestimentar scris
La acest nivel este adăugat un text semnului de nivel unu, iar astfel este creat un nou
semn mai complex, unde textul reprezintă semnificantul.
  

19
 3. Fashion value
  Prin simplul fapt că scrii despre modă, adaugi valoare elementelor despre care scrii
prin crearea de semne de nivelul doi.
 
4. Retorica modei
Modul în care este formulat textul, forma sa retorică devine forma finală a
semnificantului, deoarece oferă o reprezentare a unei ideologii sau viziuni asupra felului în
care este văzută lumea.
Oamenii au folosit hainele ca un mijloc de comunicare de mii de ani. Purtând anumite
haine sau felul în care sunt purtate, scoate în evidență personalitatea persoanei și statutul
social al acesteia.
Dacă o persoană poartă haine pe care le-a primit sau i le-a ales altcineva, acest lucru
reprezintă un mod de a accepta ideile și personalitatea unei alte persoane.
(http://books.google.ro/books?
id=jvpwygq9i3UC&pg=PA215&lpg=PA215&dq=sign+system+in+fashion&source=bl&ots=kLV1f-
uZZo&sig=3gmmia7FIIb51takYza0lKjcvfY&hl=ro&sa=X&ei=kbvqULSuH4SYtAaNyoCYCw&redir_esc=y#v
=onepage&q=sign%20system%20in%20fashion&f=false , accesat 08.01.2013, 15:50)

20
 IV. Principalele brand–uri caracteristice pentru fiecare stil.
“Tactul, atunci când eşti curajos,
înseamnă să ştii cât de departe poţi să
mergi.”

(Jean Cocteau)

În ultimul secol schimbările au cam prins viteza, iar stilurile, curentele şi tendinţele se
modifică sezon după sezon, unele tendinţe pleacă, altele vin, însă de asemenea mai sunt şi
cele care pur şi simplu se reinventează. Astfel, existența stilurilor şi diversificarea lor continuă
să se afirme tot mai răspicat.

Un vechi proverb românesc spune că : “Nu haina îl face pe om!”. Şi totuşi, în ziua de
azi, haina are un cuvânt greu de spus, cel puţin la o primă vedere. Tuturor ne plac oamenii
bine îmbrăcaţi. Un om îmbrăcat cu gust sugerează un om stilat, un om prosper şi, de ce nu, un
om inteligent. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre un om îmbrăcat neglijent, cu hainele
vechi şi ponosite, care evident, nu dă nici o atenţie ţinutei sale. Însă cu siguranţă, în garderoba
fiecăruia dintre noi găsim haine în care ne simţim bine, şi pe care le alegem ori de câte ori ne
grăbim sau atunci când ştim că avem o zi grea de înfruntat. De asemenea, avem haine pe care
le purtăm în casă, la muncă, atunci când facem sport sau pur şi simplu haine ce le purtam până
la epuizare, care nu mai arată ca noi, şi cu atât mai mult nu mai sunt la modă. De aceea trebuie
să ne creăm un stil pe care să-l adaptăm la orice situaţie. Fie el simplu dar în acelaşi timp șic,
sexy sau misterios, cocktail asociat cu paiete şi extravaganţă, clasic sau retro, şi să nu uităm
de stilul ce ne salvează în viaţa de zi cu zi şi anume cel casual (cotidian).

În lumea modei avem foarte mulţi designer ce creează haine corespunzătoare acestor
stiluri.

- Șic… şi simplu !

“Nu-i aşa că adevărata clasă presupune a fi şic şi totuşi simplu, afişând o frumuseţe
naturală, fără urmă de artificii. În fine, aproape. Chiar dacă unii dintre iubiţii noștri creatori au
preferat să-şi exprime creativitatea fără înflorituri aparente, un lucru este sigur: au reuşit să
surprindă o natură dintre cele mai originale.“ 24

24
BARTOCK, Ambre; trad. : Raluca Mateescu, 2007, Moda Psycho, ed. Pro, București, p.10

21
 Un reprezentat al acestui stil este brand – ul HUGO BOSS.

Sursa : http://www.stilmasculin.ro/Istoria-brandului-Hugo-Boss 07.01.2013, 16 :33

“ Hugo a intrat în lumea modei în 1923, moştenind fabrica de îmbrăcăminte a familiei

sale. Astfel, primele sale creaţii au fost uniformele pentru poliţie, pompieri şi armată. Mai
târziu, acesta a început să colaboreze cu Hitler, care i-a propus să confecţioneze îmbrăcăminte
pentru deţinuţi. În urma acestei colaborări, el a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din
Germania.“( BARTOCK, 2007, pp. 14-15)

După moartea sa, afacerea lui a mers în continuare, confecţionând costume pentru bărbaţi.
Costumele aveau un design tineresc, erau de culori diferite, ceea ce le-a permis să facă faţă
competiţiei. Costumele Boss au început să devină populare pe continentul american, deoarece
imaginea lor era asociată cu actorul Sylvester Stallone. Ca şi brand, a fost înregistrat în 1977,
iar în 1985, au sponsorizat turnee de golf şi tenis. În 1989, au primit licenţă pentru a putea
confecţiona ochelari de vedere şi de soare. În 2005, a lansat produse de îngrijire pentru
bărbaţi, iar în septembrie 2008 au lansat magazinul on-line.

- Sexy şi misterioasă !

“Hainele vintage cu tentă orientală, cerceii lungi, şalul de mătase, bretelele subţiri, lenjeria
de firmă scoasă parţial la vedere, sunt câteva semne ce vor evidenţia sexualitatea asociată cu
misterul şi cu siguranţă îţi va acorda o doză maximă de încredere în propriile forţe. În fond,
totul se învârte în jurul unei anumite idei de glamour… “25

Cel care se potriveşte de minune acestui stil este sofisticatul brand de milioane Christian
Dior. În prima sa colecţie creează produse de lux, încercând să transforme femeia pariziană
într-o floare a timpului. Modelele rochiilor propuse de Dior erau femenine, seducătoare şi
senzuale. Datorită primei sale colecţii, creatorul şi-a câştigat nu doar admiratoare, ci şi
cumpărătoare dornice să cumpere tot ce avea acesta în casa sa de modă. Iar la 49 de ani
semnătura acestuia se vinde pe 5 continente.

25
Ibidem, p. 31

22
 Un stil sofisticat înseamnă rafinament, ceea ce cu siguranţă demonstrează până în prezent
casa de modă Christian Dior.

Sursa : http://www.ipedia.ro/christian-dior-814/, 07.01.2013, 16 :57

- Cocktail

Un stil cocktail înseamnă mereu strălucire în lumina reflectoarelor, extravaganţă, culori

puternice şi dominante, ceea ce observăm la colecţiile designer – ului Gianni Versace.

După cum ne spune autoarea : “Ca să recunoşti un Versace, foloseşte o metodă simpla-
trebuie să fie auriu intodeauna ! “ ( BARTOCK, 2007, p. 66)

Prima lui colecţie haute- couture (foarte sexy) pentru femei, a fost prezentată la Milano, şi
a avut un succes nebun. După acel succes, creatorul a lansat parfumul femenin numit umil
“ Gianni Versace “. De asemenea, a schiţat costume pentru 15 spectacole de balet şi a fost
decorat cu premii prestigioase precum Oscarul american al modei.

Sursa : http://fashion.parsons.edu/2010/02/21/design-and-management-alumni-panel/, 07.01.2013, 18 :06

23
 - Stilul clasic sau retro

“A fi clasic nu înseamnă a fi demodat. Din contra, micile taioare în stil Coco Chanel,
fularele elegante ale ilustrei case Hermes sau impermeabilele Burberry n-au avut un succes
nebun, decât la câteva decenii după apariţie. Prin acest stil, observăm moda într-o versiune ce
nu se demodează niciodată. “26

"Nu înţeleg cum o femeie poate ieşi din casa nearanjată - e o lipsă de politeţe. Şi nu poţi
şti niciodată, poate chiar aceea este ziua în care-ţi întâlneşti destinul. Iar în fața destinului
trebuie să apari cât poţi tu de frumoasă.", ne spune cea care a introdus eleganța şi rafinamentul
în sec. XX, faimoasa Coco Chanel, cea care ne-a tăiat părul, ne-a scurtat fustele, ne-a smuls
volanele şi ne-a eliberat din dulcele jug al corsetului. 27

Sursa : http://pavlyn.wordpress.com/2012/03/26/i-am-a-chanel-brand-whore-so-sue-me/, 07.01.2013, 18:11

Clasic înseamnă eleganță, iar după cum ne spune Doina Berchină, “Eleganța este o
caracteristică a personalităţilor puternice, bine conturate, însă mai este şi semnul distinc al
celor ce trăiesc bine şi provin din familii care, generaţie după generaţie, au beneficiat de o
educaţie aleasă.“ (BERCHINĂ, 2005, p. 74)

- Casual – confort cotidian

26
Ibidem, p. 79
27
Coco Chanel – emanciparea prin eleganță, online la adresa
http://www.kudika.ro/articol/moda~designer/4114/coco-chanel-emanciparea-prin-eleganta.html, accesat în
07.01.2013, ora : 17:33.

24
 Cred că, acesta, este cel mai practic stil, atât pentru adolescenţi, cât şi pentru persoanele cu
o vârstă mai înaintată. Acest stil mai poate fi numit şi stilul străzii, însă nu înseamnă că, fiind
îmbrăcată conform acestui stil nu poţi fi cochetă, sau atrasă de culori speciale, ba din contra.

Brandul renumit Naf-Naf ne-a făcut să ne simţim mai frumoase, mai speciale, însă cel mai
important este că, ne-a făcut să ne simţim bine şi confortabil în ceea ce purtăm chiar şi în
timpul zilei, datorită creaţiilor sale inedite. Printre acestea se numără jacheta, devenită deja un
trend, apoi jeanşii, ochelarii, încălţămintea, până şi şosetele, costumele de baie şi lenjeria de
pat.

Sursa : http://www.premium-city.ru/?id=25&newsid=5273, 07.01.2013; 18 :03

Important este pentru o femeie, în special, să se regăsească în stilul cel mai potrivit pentru
dimensiunile şi silueta ei, să stabilească ce culori o avantajează, pentru că în aşa mod, va avea
o imagine clară despre sine, şi îi va fi mai uşor să-şi compună ţinuta pentru diferite ocazii.

V. Codul Bunelor Maniere în Modă

A arăta stilată este, în egală măsură, o problemă de a şti ce să nu porţi şi de a şti ce ţi
se potriveşte. Înseamnă a fi cinstită şi a recunoaşte că anumite părţi ale corpului tău nu sunt
prea reuşite şi a înţelege că anumite haine nu fac decât să accentueze aceste părţi
problematice.

“Un tânăr designer englez, vedeta momentului la una din ediţiile “ Săptămânii
Modei“ de la Londra, întrebat fiind de ce a ales să se exprime artistic în domeniul creaţiei
vestimentare, răspunde astfel : În felul acesta am posibilitatea să acopăr, dar mai ales, să

25
descopăr orice parte a trupului femenin. Vreau şi asta, având la dispoziţie cele mai frumoase
femei din lume. “28

Aşa cum puţine dintre femei au fost înzestrate cu un corp ideal, de reţinut este că
hainele pot corecta prin construcţia lor, ceea ce natura n-a prea izbutit, ne spune Doina
Berchină (BERCHINĂ, 2005, p.32). Pentru că, a fi stilată înseamnă să ştii să te îmbraci astfel
încât să arăţi ce îţi place şi să ascunzi ce deteşti la corpul tău. “Astfel pentru a obţine rezultatul
dorit este necesar respectarea următoarelor reguli generale :

1. La o siluetă plină sunt de preferat imprimeurile cu dungi, iar la siluetele subtiri-

imprimeurile florale.

2. La gât lung se recomandă gulere înalte, iar la gât scurt- decolteuri în V, dar
asociate cu şiraguri lungi de mărgele.

3. La braţe prea pline nu se recomandă maieu sau mânecă scurtă, iar la braţe prea
subţiri de evitat mâneca simplă în favoarea mânecelor bufante.

4. La o talie groasă se poartă rochii drepte şi blazere largi, în schimb la o talie îngustă
se recomandă curele late cu catarame mari în culori contrastante cu restul.

5. La şolduri late nu se poartă pantaloni cu talie joasă şi buzunare aplicate lateral şi

nici fuste cu volane. La şolduri înguste se potrivesc fustele şi pantalonii largi.

6. Cele care au pulpele groase, dar şi subţiri trebuie să evite pantalonii mulați sau
microșorturi, chiar dacă acestea sunt la modă.

7. Dacă sânii sunt prea mici, poarta bluze cu jabou,dantele şi sutieni push-up. În
schimb, dacă ai un bust generos poarta bluze mai largi, cu linie dreaptă, cu
decolteuri pe măsură, corsete sau bustiere sofisticate. Fereștete-te de tricourile ude
sau puloverele mulate.

8. Dacă distanţă de la gât la talie e prea scurtă, alege bluze şi jachete de culoare
închisă, iar în partea de jos, fuste sau pantaloni în nuanţe mai deschise. Şi respectiv
invers.

9. Dacă ai picioare scurte, nu purta niciodată pantaloni cu talia joasă, evazaţi sau cu
manşetă.

28
BERCHINA, Doina, 2005, Moda si Frond. Stiluri si Atitudini, ed. CasaRadio, Bucuresti, p.30

26
 10. Dacă ai talpa piciorului mare, se recomandă doar pantofii decoltaţi, cu botul
rotund, escarpin. Dacă ai piciorul mic, alege modele cu vârf ascuţit.

11. Dacă eşti înaltă, uita de impremeurile cu dungi pe verticală, tocurile cui şi pantofii
platformă, paltoanele maxi şi pălăriile mici. Dacă eşti mai mică de înălţime, nu
exagera totuşi cu tocurile înalte şi pălăriile ori coafurile “clop“. Păstrează mai bine
proporţiile, poartă pantaloni “ţigaretă“, jachete tip spencer, fuste drepte până la
genunchi şi mai puţine volane.

12. Nu împarţi silueta în două jumătăţi egale pin piesele alese. O jachetă mai lungă tip
blazer merge cu o fustă dreaptă scurtă, în timp ce o jachetă pe talie scurtă arată mai
bine cu o fustă amplă mai lungă.”29

“Pentru a avea o garderobă completă, atât un bărbat, cât şi o femeie are nevoie de
următoarele ţinute :

· Lenjerie- niciodată nimic altceva decât bumbac, considerentele ţin de sănătate

și igienă.

· Ciorapi- mai bine transparenţi, decât coloraţi. Iarna pot fi negri, mai groşi,
maţi. Niciodată ciorapi de plasă, chiar dacă vedetele poartă, în viaţa de zi cu zi
acestea arată vulgare.

· Ţinuta de casa- niciodată pijamaua în care dormi. Pantalonii largi, tricou sau o
bluză mai lejeră, până peste şolduri par formulele cele mai comode. Halatul de
prosop sau mătase se poartă doar în dormitor, după ce ai ieşit din baie, sau
când eşti internat în spital.

· Pentru somn- comod e să dormi în pijama sau cămaşa de noapte din bumbac.
Pentru snobi, din mătase. Pentru bărbaţi, care nu suporta pijamalele cu dungi,
există varianta pijamalelor cu tricou şi pantalon scurt.

· Pantofi- strictul necesar îl reprezintă : sandalele de vară, ghete sau cizme de

iarnă, pantofi de toată ziua, pantofi de ocazie, o pereche sport, una fantezie să
zicem 10 perechi în total.

29
Ibidem, pp. 33-36

27
 · Out wear- hainele pentru exterior înseamnă o pelerină de ploaie, sau o scurtă
impermeabilă, şi o jachetă din stofă groasă. Pentru primăvară ai mai avea
nevoie de o jachetă mai subţire, care poate fi şi din piele, sau de un trenci.

· Hainele de lucru- aici s-ar putea să intre uniforma de şcoală, blugii şi tricoul cu
care mergi la facultate, salopeta de muncitor, sau halatul de doctor, ori ţinuta
office, respectiv un costum taior cu fustă sau pantalon.

· Hainele de vineri- un fel de defilare de modă a “hainelor de duminică“, fiind

vorba de o zi de sărbătoare.

· Hainele de vacanță- ai nevoie de un hanorac, tricouri şi un şorţ, ghete cu ţinte

şi rucsac dacă mergi la munte, ochelari de soare, costum de baie, geantă de
plajă şi ţinută de discotecă, dacă te duci la mare.

· Hainele de ocazie- ar fi nevoie de ţinută aşa – numită “ţinuta de cocktail“, cu

care poţi merge la aniversări, dar şi la teatru, dar şi de ţinuta de seară , ceva
mai somptuos, mai strălucitor, pentru o nuntă sau un revelion.

· Accesorii – aici nu ar trebui să lipsească o pălărie de soare sau un chipiu cu

cozoroc, şi 2 - 3 căciuli pentru iarnă. De asemenea, curele, centuri, genţi sau
poşete. “30

“Ţine minte, atunci când încerci să te regăseşti într-un anumit stil :

o Subtilitatea este sexy, vulgaritatea nu !

o Chiar dacă nu te-ai născut cu stil, poţi să ţi-l formezi.

o Nu te teme să pari diferită faţă de prietenele tale.

o Prietenele ar putea râde de noul tău stil – pentru că sunt geloase.

o Fă o analiză amănunţită a garderobei – este de două ori mai plăcut decât să petreci o zi
la cumpărături.

o Pune pe umeraşe haine de aceeaşi culoare, ca ţinute complete – ca să ai mereu ce să

porţi.

30
Ibidem, pp. 55-58

28
 o Stilul înseamnă să porţi ceva nemaivăzut la altele.

o Păstrează ordinea în şifonier – ce te faci dacă n-ai totul la îndemână ?

o Analizează – ţi coafura. Arată la fel de ani de zile? chiar dacă e “testată“ poate a venit
momentul să faci nişte modificări.

o Încălţările negre şi maro nu trebuie niciodată purtate cu haine deschise la culoare.“31

Femei care au generat stiluri :

Coco Chanel.

Personajul Chanel este unul cu destule umbre, misterios şi ambiguu. Creatoarea

încearcă să alunge din viaţa femeilor talia sugrumată, sânii avântaţi de păpuşă erotică, fusta
înfoiată susţinută de multe jupoane incomode. Sursa de inspiraţie a acesteia vine din floare de
camelie, care o incită nespus de mult, astfel această floare este transpusa mai apoi în bijuterii
şi devine emblema casei de modă.

În stilul Chanel, ea vede stilul viitorului, al femeii moderne, al succesului femenin

deplin. De asemenea, poate fi caracterizat fiind un stil revoluţionar, senzual, tulburător şi
abstract în acelaşi timp. (BERCHINĂ, 2005, pp. 119 – 124)

Audrey Hepburn

Cuvintele cheie ale stilului Hepburn sunt simplitate, rigoare, eleganță pură.

Marlyn Monroe

Mică de înălţime, cu un bust proeminent şi forme plinuţe, ea a fost, în anii ’50 şi chiar
multă vreme după aceea, un sex – symbol greu de detronat. Rochia albă plisată purtată în
filmul “Şapte ani de căsnicie“, este una dintre cele mai admirate şi scumpe piese vestimentare
din lume.

Jackie Kennedy

31
CONSTANTINE, Susannah si WOODALL, Trinny, trad: Iulian Manescu, 2002, Ce să nu purtai, ed. Pro și
Tipografie, București, pp. 124-132.

29
 A lansat un stil vestimentar modern şi elegant, susţinut prin creaţiile lui Oleg Cassini
şi Givenchy, pe care le preferă în împrejurările oficiale. Purta întotdeauna mănuşi, un model
propriu de tocă în loc de pălărie, perle, ochelari de soare şi poşete, care după moartea ei au
fost readuse în modă, multiplicate în mii de exemplare şi vândute cu succes.

Diana Spencer

Stilul Dianei, sugerează perfect ideea de prinţesă din basme. A promovat culoarea
roşie în ţinutele de zi şi a dat graţie taioarelor cu umerii marcaţi. Ea a lansat modelul celor trei
şiraguri de perle prinse în faţă cu o broşă, imitată acum de toată lumea.

Madonna

Vestimentar, este apreciată ca una dintre vedetele complet lipsite de bun – gust în
viaţa de toate zilele, dar pe scenă a promovat întotdeauna costume interesante şi foarte
îndrăzneţe, care au deschis drumuri noi în modă. A lansat moda lenjeriei la vedere, a pălăriilor
de cowboy roz şi a altor detalii kitsch.

30
 Bibliografie

1. MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao,
București
2. BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București
.
3. CONSTANTINE, Susannah si WOODALL, Trinny, trad: Iulian Manescu, 2002, Ce să
nu purtai, ed. Pro și Tipografie, București
4. BOUTAUD, Jean-Jacques, Comunicare, semiotică și semne publicitare – Teorii, modele și
aplicații, 2004, ed. Tritonic, Bucuresti

Surse Internet:

1. www.racai.ro-truasan/semiotica.pdf

31
32