Ist Art
Ist Art
Ist Art
Johann Joachim Winckelmann (1717-1768) – “Geschichte der Kunst des Alterthums” ( “Istoria
artei si a antichitatii”)
fondatorul arheologiei moderne => primul care introduce o periodizare in istoria
artei
introduce notiunile de STIL si CATEGORIE => idee de progresie istorica
crestere organica cu influente si progresii discutate stilistic, dar si din punct de
vedere al epocii
Istoria artei moderne
operele in context, la conditiile in care sunt create (artistii), ce semnifica
(antropologic, cultural, ideologic, teoretic, economico-social)
pentru a intelege istoria, pentru a putea sustrage un inteles, trebuie cautat in arhive,
scrisori...etc
estetica -> perceptie
istoria -> sensul artei/contextul
prima jumatate a secolului XVIII -> ratiunea peste emotii, momentul iluminismului
Alois Riegl (1858-1905) – “Arta antichitatii romane tarzii”
face parte din scoala de la Viena
nu se poate vorbi despre progres in arta => KUNSTWOLLEN = vointa de a face arta
vointa de arta regleaza felul in care omul se uita la lucruri (este important ce ne
emotioneaza) Hans Belting – “The End of History of Art” (sfarsitul anilor ’80)
exista un numitor comun pentru aceasta sensibilitate in fiecare epoca reconfigurarea modului de a privi
pentru Riegl nu este vorba de putinta artistica, ci de vointa artistica (care apar diverse perspective asupra vizitei la muzeu:
corespunde unei imaginatii) Charlotte Bronte – “Villette”
contrar lui Winckelmann, acesta considera ca antichitatea nu este un moment de declin Julian Barnes – “Metroland”
Aby Warburg (1866-1929) Jean-Luc Godard – “Bande a part”
istoric de arta al secolului XX, fin cunoscator al Hermann Schlittgen – “Kunst und Liebe”
Renasterii istoria expunerii este istoria unei experiente; tipuri de expunere:
“Ritualul Sarpelui” – imbinarea studiului inainte de muzee – cabinete de curiozitati (WUNDERKABINETT)
iconografic cu o forma de cercetare antropologica academii regale de arta (ex: Somerset House) => academia de arta era un loc de
Atlasul Mnemosyne – 40 de panouri = fragmente in dezbatere a trasaturilor pe care ar trebui sa le aiba o opera de arta ca sa fie
care alatura forme similare => grupare de teme considerata buna => apare CRITICA DE ARTA
The National Gallery, Londra – intentie clara de delimitare spatiala (intentie 1927: Abstract Cabinet, Hanovra – El Lissitzky => introducerea ideii de public angajat
curatoriala) => exista o gandire a expunerii 1938: Alfred Barr, MoMA-New York – cubul alb al expozitiei = mediu neutru, ordine de
muzee (sfarsitul secolului XVIII – inceput de secol XIX) => aparitia publicului parcurgere a spatiului => spectator consumator
emancipat => dorinta de cultivare cu ajutorul specialistilor => pas important spre
modernitate secolul XIX – neoclasicism – exista un interes pentru arheologie si antichitati
saloane de expozitii – gandire despre felul in care lucrarile trebuie separate (ex:
Salon de Paris) Anglia
expozitii Universale – Crystal Palace (1851) => arta si marfa William Blake
arta devine un obiect de lux democratic “Oberon, Titania and Puck with Fairies Dancing”
ce se expunea?
scene istorice ce infatisau personaje ale perioadei
distanta intre pictor si reprezentant (nu prea exista emotie)
subiecte portretistice (istorice, alegorice, nobile)
incepe democratizarea temelor de pictura (Jean-Baptiste Greuze – “Contractul de
casatorie”) – personaje umile, banale
LINIE/CONTUR
exemple: Edouard Manet – “Etude pour Olympia”, Picasso – “Nu couche et
tete d’homme” - linii clar delimitate sau nu
mare portretist
orientalismul (campaniile lui Napoleon in Egipt)
linia – traseu al unui punct care se misca 2. textura de scaun de rachita – pe musama; obiecte deformate; singura
linia determina intensitate in desen – traducere instantanee a textura reala este ceea care inconjoara lucrarea
gandirii, spre deosebire de pictura
desen – desemn – a lucra cu semne
CULOARE: NUANTA, VALOARE, SATURATIE
nuanta (hue): puritatea culorii, cantitatea de lumina reflectata
valoare (ton): grad de luminozitate
saturatie: stralucirea culorii
SPATIUL SI PERSPECTIVA
spatiul: contine formele; poate fi real/ tri-dimensional (sculptura,
arhitectura, instalatie) sau sugerat (2D) prin diferite tipuri de sisteme
perspective
masa si volumul: proprietati ale obiectelor tridimensionale
basorelief – alta relatie cu reprezentarea spatiului
Claude Lorrain: diminuarea personajului, diminuarea detaliilor in spate,
perspectiva liniara
Ogata Korin – “White and Red Plum Blossoms” – doua puncte de vedere care
nu pot fi simultan adevarate, insa conventia nu poate fi demontata
CHESTIUNI DE METODA
Vechime
corpul in arta egipteana: cap-profil, tors-frontal, picioare-profil =>
cronologia, marturia fizica (material si epoca de aparitie), marturii documentare,
surprinde cat mai multe detalii – dimensiunea similitudinii cu realitatea
stil
este irelevanta
ex: “Calaretul trac” (secolele II-III) – Muzeul de Arta din Varna
PROPORTIA SI SCARA
ex: “Hercule Farnese” – original in sec IV i. Hr. (Lyssipos); copie in sec III d. Hr.
modulul
(Glykon) – Gulielmo della Porta realizeaza picioarele
ierarhia de scara: exagerarea proportiilor cu scopul de a exprima o idee
tema intrecerii intre anticii moderni
artistica
relatia simbolica cu vechimea este o marca a prezentului; istoria este o functiune
Albrecht Durer – “Four Books on Human Proportions” (secolul XVI)
a prezentului
Le Corbusier – Le Modulor (1943)
ex: Pieter Bruegel cel Batran – “Peisaj cu Icar Cazand”
PROPORTII IERARHICE
idee simbolica
personaje reprezentate in raport cu importanta lor
MEDIU SI TEHNICA
mediu = material; pictura, desen, litografie,
sculptura...etc
tehnica = procedee prin care un mediu devine
opera; ulei pe panza, grafit, carbune...etc
medii performative – traditionale, noi (ex:
video), mixte
mixed media – ex: Pablo Picasso – “Bottle of
Vieux Marc, Glass, Guitar and Newspaper”
Stil Gustave Courbet – “Inmormantare la Ornans” (1849)
perioada, stil regional, stil personal Giovanni Bellini – “Dead Christ supported by angels” (1460)
ex: San Miniato al Monte
ex: Joseph Mallord William Turner: “Snow Storm”
Kant – judecata de gust -> idee transcedentala => toata lumea are o judecata de gust
instinctiva, asadar frumosul este dezinteresat; sublimul=cosmos/nu tine de concept; personajele nu mai sunt dispuse in relief, se apropie de reprezentarea statuara
frumosul=finalitatea obiectului antica
la inceputul secolului XIX muzeul devine un program de arhitectura se aseamana mai mult cu un basorelief
introduce ritm in compozitie
“Moartea lui Socrate” (1787), MMA
NEOCLASICISM cel mai mare filozof al Greciei Antice
Platon nu asista in realitate la moartea lui Platon
National Gallery (1832-1838) - William Wilkins
maieutica = metoda prin care se urmareste ajungerea la adevar pe calea
Altes Museum (1823-1830) – Karl Friedrich Schinkel
discutiilor si a dialogului
Excavatiile de la Pompeii, 1748
12 discipoli 12 apostoli -> mare revelatie cristica
tema arheologiei este foarte importanta in secolul XVIII –profund iluminista
“exemplum virtutis”
redescoperirea Greciei Antice
introduce “marea maniera” = un nou stil de a picta
pregateste schimbari care vor fi operate diferit intre neoclasicism si romantism
Jean-Auguste Dominique Ingres (mare portretist)
directorul Academiei Franceze de Pictura
“Tors de barbat”
“Apoteoza lui Homer”, Louvre
Theodore Gericault
“Le soir avec un aqueduc” (1818)
atmosfera melancolica
melancolie – apus - lumina
– culori – natura - ruina
pluta naufragiata teme: melancolia, sublimul
descrie un episod tragic al istoriei recente – nava supraincarcata cu sclavi din SUBLIMUL:
Senegal spre Franta (150 de oameni abandonati pe mare) Edouard Burke
subiect despre un eveniment antieroic, aproape politic Immanuel Kant
introducerea unei intamplari recente intr-un tablou Arthur Schopenhauer
“inteviuri” prealabile cu cei cativa supravietuitori => aproape o forma de Burke
ancheta – studiaza cadavrele la morga pentru a putea reda trasaturile, teroare, frica, sublim cutremurator
realizeaza o macheta cu mulaje din ceara sublim ≠ frumos
momentul ales de artist – punct culminant in care naufragiatii vad o barca imaginile diavolului, Satan
se construiesc linii de forta: diagonala de la mort la slavul negru – erou- emotii, efecte psihologice
antierou Kant
directie spre speranta vs deznadejde frumosul – forma unui obiect, limitat
Eugene Delacroix sublimul – forma unui obiect, nelimitat
unul dintre primii pictori care ajung in Caspar David Freidrich
Maroc “Der Wanderer über dem Nebelmeer”
“Naufragiu pe coasta” (1862) nemarginire, nelimitare
“Masacrul din Chios” (1824), Louvre personajul e cu spatele, se
dilutie a perspectivei spre spatele deschide spre peisaj si ne
tabloului invita sa ne uitam
scena istorica fara eroi inaltime – efort mare
“Libertatea conducand poporul” (1830), singuratate – artist/ geniu
Louvre singur
revolutia de la 1830 – razboi civil, liniile de forta converg
dupa exilarea lui Napoleon spre personaj
noi miscari de starda – inlaturarea metafora omului in lume
lui Carol X “Der Monch am Meer”
construire piramidala, monumentala nu e incadrata
personaj central alegoric – mare rece, mal arid
libertatea-femeie puternica, vazuta dimensiunea redusa a
din profil => ideea de efigie persoanei – nu se vede unde
(portret din profil al priveste
imparatilor romani, stantat pe nelimitat
monede); boneta frigiana – raportul dintre cer, fasiile
simbolul sclavilor liberi inguste de tarm si apa;
clase sociale foarte diferite’ distanta dintre privitor si personaj
Notre Dame in fundal singuratate
introducerea divinitatii prin titlu
“Femmes d’Alger dans leur culorile inspira frig; apa, spuma
appartement” cumva, cerul este mai luminos sus – mica speranta
romantismul – imaginatie, emotie,
orientalism
calugarul de la malul marii - contemplatie MODERNITATE
apare agorafobia – teama de a sta in locuri publice
apare transportul – tema pentru pictori
ORASUL – devine subiect – noul personaj
dispar subiectele clasice (nud-ul, peisajul, scena istorica)
noua forma urbana monumentala, cultura burgheza
Opera Garnier, Paris – loc nou de divertisment – opera + balet (inspiratie – Degas)
tema petrecerii timpului in aer liber, parcuri, gradini
Gustave Courbet – pictorul realitatii
“Abtei im Eichwald”
ruina a unei biserici gotice REALISM
oamenii duc un sicriu; cimitir; cu usoara tenta
ritual de inmormantare; tema politica
mortii Gustave Courbet
copacii lipsiti de furnze; luna – “Les casseurs de
speranta – dincolo de istorie pierre”
cosmos prima lucrare
tensiune, emotii socialista, cu
“The lone tree” rol de semnal
“Woman at the window” aduce scena unei
simetrie munci foarte
vaga inclinare a corpului umile la
(melancolie) dimensiunea
catarg – inclinatie in partea unei picturi
opusa istorice
univers inchis – cadre “Inmormantare la Ornans”
(asemanator lui Manet) grupuri de oameni care nu interactioneaza
tema cadrului – cum se inchide inmormantare banala, fara spiritualitati
compozitia: cu grile – retele relatie cu cotidianul neidealizat
geometric determinate
invitatie in intimitate – intr-o
camera, camera pictorului
Jean Francois Millet plen-air: tuburi mai mici de culori
“Culegatoarele de spice”
femei intr-o ipostaza umila
fundal luminos IMPRESIONISM
lucrare mai optimista decat
Edouard Manet (1832-1883) – primul mare artist modern
predecesoarele
reincepe sa se uite la suprafata cu care lucreaza si la proprietatile ei (calitate 2D)
Rosa Bonheur
“Christ mort aux anges” (1864),
animale, lucru la tara, pamant
MET
forma de permanenta, niciun apropo
pozitia corpului – atipica
politic
suita de tensiuni, situatie
nerezolvata
moment apocrif pentru
cunoscatorii Evangheliei
SCOALA DE LA BARBIZON dupa Ioan – combinatie intre
doua momente din Biblie
Padurea Fontainebleau
dimensiune foarte umana a
relatie noua cu natura, redescoperire venita pe linia romantica
lui Hristos
incepe pictura in aer liber -> pictorii sunt vrajiti de peisaje, fiind incapabili sa in iconografie ingerii nu
lucreze sunt reprezentati
cu cat peisajul era mai virgin, cu atat fascinatia era mai mare corespunzator; ingerii lui
ex: Camille Corot – “Stejari la Bas-Breau” Manet sunt niste fiinte
Jean-Francois Millet – “Capite toamna” teribile si tragice
Nicolae Grigorescu – “Toamna la stigmatul este plasat in
Fontainebleau” dreptul inimii, nu in
dreptul coastelor, pe partea
dreapta, asa cum este
Nicolae Grigorescu – “Andreescu la consemnat in realitate
Barbizon” “Gare Saint Lazare” (1872-1873)
evidenta tratare 2D prin
intermediul aburului
ambiguitatea povestii –
snapshot
joc subtil si multiplicat de
grile si bare (vezi stampe
japoneze)
personajul priveste direct
in ochii privitorului
“Le dejuner sur l’herbe”, “Le Balcon”, Musee d’Orsay
Musee d’Orsay nu exista naratiune
refuzata la salonul scena urbana pe balconul ingust
din 1863 – Napoleon al joc de cadre
III-lea organizeaza arhitectura se muta din planul secundar in planul principal
“Salonul Refuzatilor” atentie indreptata spre pozitiile mainilor
pictura foarte reinterpretare – Rene Magritte – “Le balcon de Monet” (1950)
violenta
personaj care priveste
spre tine
“Olympia”,Muzee d’Orsay
lucrare contradictorie
personajul primeste un
nume =>
individualizarea
personajului
nu este despre idealul
frumosului feminin