ISTORIA ARTEI metafizice (Mnemosyne in antichitate era considerata muza memoriei)

 Cele 3 gratii/nimfa – tema recurenta in pictura, sculptura...etc

 Howard Becker – sociologia artei
 William Blake
 psihanaliza in raport cu arta – tema a secolului XX  Mircea Cantor
 incep cautarile spre sensul artei si se dezvolta tema facerii artei  Botticelli – “Alegoria Primaverii”

 Johann Joachim Winckelmann (1717-1768) – “Geschichte der Kunst des Alterthums” ( “Istoria
artei si a antichitatii”)
 fondatorul arheologiei moderne => primul care introduce o periodizare in istoria
artei
 introduce notiunile de STIL si CATEGORIE => idee de progresie istorica
 crestere organica cu influente si progresii discutate stilistic, dar si din punct de
vedere al epocii
 Istoria artei moderne
 operele in context, la conditiile in care sunt create (artistii), ce semnifica
(antropologic, cultural, ideologic, teoretic, economico-social)
 pentru a intelege istoria, pentru a putea sustrage un inteles, trebuie cautat in arhive,
scrisori...etc
 estetica -> perceptie
 istoria -> sensul artei/contextul
 prima jumatate a secolului XVIII -> ratiunea peste emotii, momentul iluminismului
 Alois Riegl (1858-1905) – “Arta antichitatii romane tarzii”
 face parte din scoala de la Viena
 nu se poate vorbi despre progres in arta => KUNSTWOLLEN = vointa de a face arta
 vointa de arta regleaza felul in care omul se uita la lucruri (este important ce ne
emotioneaza)  Hans Belting – “The End of History of Art” (sfarsitul anilor ’80)
 exista un numitor comun pentru aceasta sensibilitate in fiecare epoca  reconfigurarea modului de a privi
 pentru Riegl nu este vorba de putinta artistica, ci de vointa artistica (care  apar diverse perspective asupra vizitei la muzeu:
corespunde unei imaginatii)  Charlotte Bronte – “Villette”
 contrar lui Winckelmann, acesta considera ca antichitatea nu este un moment de declin  Julian Barnes – “Metroland”
 Aby Warburg (1866-1929)  Jean-Luc Godard – “Bande a part”
 istoric de arta al secolului XX, fin cunoscator al  Hermann Schlittgen – “Kunst und Liebe”
Renasterii  istoria expunerii este istoria unei experiente; tipuri de expunere:
 “Ritualul Sarpelui” – imbinarea studiului  inainte de muzee – cabinete de curiozitati (WUNDERKABINETT)
iconografic cu o forma de cercetare antropologica  academii regale de arta (ex: Somerset House) => academia de arta era un loc de
 Atlasul Mnemosyne – 40 de panouri = fragmente in dezbatere a trasaturilor pe care ar trebui sa le aiba o opera de arta ca sa fie
care alatura forme similare => grupare de teme considerata buna => apare CRITICA DE ARTA
  The National Gallery, Londra – intentie clara de delimitare spatiala (intentie  1927: Abstract Cabinet, Hanovra – El Lissitzky => introducerea ideii de public angajat
curatoriala) => exista o gandire a expunerii  1938: Alfred Barr, MoMA-New York – cubul alb al expozitiei = mediu neutru, ordine de
 muzee (sfarsitul secolului XVIII – inceput de secol XIX) => aparitia publicului parcurgere a spatiului => spectator consumator
emancipat => dorinta de cultivare cu ajutorul specialistilor => pas important spre
modernitate  secolul XIX – neoclasicism – exista un interes pentru arheologie si antichitati
 saloane de expozitii – gandire despre felul in care lucrarile trebuie separate (ex:
Salon de Paris) Anglia
 expozitii Universale – Crystal Palace (1851) => arta si marfa  William Blake
 arta devine un obiect de lux democratic “Oberon, Titania and Puck with Fairies Dancing”
 ce se expunea?
 scene istorice ce infatisau personaje ale perioadei
 distanta intre pictor si reprezentant (nu prea exista emotie)
 subiecte portretistice (istorice, alegorice, nobile)
 incepe democratizarea temelor de pictura (Jean-Baptiste Greuze – “Contractul de
casatorie”) – personaje umile, banale

facea multe ilustratii de carte

viziuni onirice, nu foarte bine desenate
reprezentarea imaginatiei si a fascinatiei pentru mitologie
 John Constable
celebru pentru incercarile de a picta miscarile din pictura (lumina +
peisaj)
atentie permanenta la ceea ce se inatmpla in jur
personaj empiric
 1914: expozitia artistilor secession la Berlin  Joseph Mallord William Turner
 natura (marea tema a romantismului) apare si pe fond filozofic -> tema “Grande Odalisque”
sublimului – intensitatea sentimentului => perspectiva noastra umana  Theodore Gericault
infima in fata naturii maiestuoase principal pictor romantic
NATURA ESTE MAI MARE DECAT OMUL ruina – nostalgia pentru o civilizatie apasa natura
reprezentarea nebuniei si a bolii
fascinatia romantica pentru animale (obiect de studiu, dar reprezinta si
Franta
stari de spirit)
 Jacques-Louis David interes documentar de cercetare a realitatii
compozitie de triunghiuri
rosu, alb, albastru – mesaj
arhitectura simpla ELEMENTE DE VOCABULAR SI ANALIZA VIZUALA
teme clasice, crestine
il admira pe Caravaggio  Forma si compozitie
 Jean-Auguste Dominique Ingres  aspectele vizuale ale obiectului artistic: linie, configuratie, culoare, lumina,
“Apoteoza lui Homer” – Dante, Michelangelo, Raffael, Eliada si Odiseea textura, spatiu, masa, volum
 compozitie – modul de organizare (compunere) a formelor, fie pe o suprafata plana
(2D), fie prin amenajarea lor in spatiu (3D)
 forme inchise/deschise, geometrice, biomorfice (organice)

 LINIE/CONTUR
exemple: Edouard Manet – “Etude pour Olympia”, Picasso – “Nu couche et
tete d’homme” - linii clar delimitate sau nu

mare portretist
orientalismul (campaniile lui Napoleon in Egipt)
 linia – traseu al unui punct care se misca 2. textura de scaun de rachita – pe musama; obiecte deformate; singura
linia determina intensitate in desen – traducere instantanee a textura reala este ceea care inconjoara lucrarea
gandirii, spre deosebire de pictura
desen – desemn – a lucra cu semne
 CULOARE: NUANTA, VALOARE, SATURATIE
nuanta (hue): puritatea culorii, cantitatea de lumina reflectata
valoare (ton): grad de luminozitate
saturatie: stralucirea culorii

perioada moderna/bauhaus (scoala care se ocupa de arte in general)

Johannes Itten & Paul Klee – profesori la Bauhaus – studii ale
culorilor
Josef Albers – “Homage to the square”: relativitatea perceperii
culorilor, instabilitatea lor => culoarea nu e ceva absolut; ele sunt
percepute in relatie cu cele din jurul lor

 SPATIUL SI PERSPECTIVA
spatiul: contine formele; poate fi real/ tri-dimensional (sculptura,
arhitectura, instalatie) sau sugerat (2D) prin diferite tipuri de sisteme
perspective
masa si volumul: proprietati ale obiectelor tridimensionale
basorelief – alta relatie cu reprezentarea spatiului
Claude Lorrain: diminuarea personajului, diminuarea detaliilor in spate,
perspectiva liniara
Ogata Korin – “White and Red Plum Blossoms” – doua puncte de vedere care
nu pot fi simultan adevarate, insa conventia nu poate fi demontata

 TEXTURA: RUGOASA, POLISATA, LISA, ULEIOASA...ETC – REALA SAU SUGERATA

exemple: 1. Constantin Brancusi – “Coapsa” (1991)
2. Pablo Picasso – “Nature morte a la chaise cannee”
1. haptikos [gr] => haptic – sugestia unui obiect cand ne imaginam ca il
atingem => hapticitate – obiect senzual pe care vrei sa il atingi
 tehnica raccourci-ului: procedeu care deriva din oerspectiva centrala sau exemple:
conica, iar dimensiunile, vazute fizic departandu-se sau micsorandu-se,
Kurt Schwitters – “Relief in relief”
sunt reprezentate exagerat (ex: Paul Rubens – “Vanatoare de lei”)
Hannah Hoch – “Indian Dancer”
Laszlo Moholy – “Jealousy”
Marcel Duchamp – “Anemic Cinema”
Meret Oppenheim – “Object” (1936) – haptic
Man Ray – “Indestructible object or Object to be Destroyed”
Nam June Paik – “Television Monitor, Video Camera, Painted Wooden Buddha”
Robert Smithson – “Partially Burried Woodshed”
Walter de Maria – “Mile Long Drawing” – 3.58 m distanta intre linii

CHESTIUNI DE METODA
 Vechime
corpul in arta egipteana: cap-profil, tors-frontal, picioare-profil =>
 cronologia, marturia fizica (material si epoca de aparitie), marturii documentare,
surprinde cat mai multe detalii – dimensiunea similitudinii cu realitatea
stil
este irelevanta
 ex: “Calaretul trac” (secolele II-III) – Muzeul de Arta din Varna
 PROPORTIA SI SCARA
 ex: “Hercule Farnese” – original in sec IV i. Hr. (Lyssipos); copie in sec III d. Hr.
modulul
(Glykon) – Gulielmo della Porta realizeaza picioarele
ierarhia de scara: exagerarea proportiilor cu scopul de a exprima o idee
 tema intrecerii intre anticii moderni
artistica
 relatia simbolica cu vechimea este o marca a prezentului; istoria este o functiune
Albrecht Durer – “Four Books on Human Proportions” (secolul XVI)
a prezentului
Le Corbusier – Le Modulor (1943)
 ex: Pieter Bruegel cel Batran – “Peisaj cu Icar Cazand”
 PROPORTII IERARHICE
idee simbolica
personaje reprezentate in raport cu importanta lor
 MEDIU SI TEHNICA
mediu = material; pictura, desen, litografie,
sculptura...etc
tehnica = procedee prin care un mediu devine
opera; ulei pe panza, grafit, carbune...etc
medii performative – traditionale, noi (ex:
video), mixte
mixed media – ex: Pablo Picasso – “Bottle of
Vieux Marc, Glass, Guitar and Newspaper”
 Stil Gustave Courbet – “Inmormantare la Ornans” (1849)
 perioada, stil regional, stil personal Giovanni Bellini – “Dead Christ supported by angels” (1460)
 ex: San Miniato al Monte
 ex: Joseph Mallord William Turner: “Snow Storm”

Edouard Manet – “Christ mort aux anges”

 Patron/comanditar
 ex: Jean-Auguste Dominique Ingres – “Grande Odalisque”  Augsutus – mereu reprezentat tanar cu cununa civica – IMPERATOR
 ex: Picasso – perioada albastra + cubism analitic  Sabin Balasa – pictura de glorificare (familia Ceausescu)
 Subiect/iconografie
 tipuri de subiecte: religios, istoric, mitologic, scena de gen (subiect domestic),
portret, peisaj, natura statica...etc PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX – NEOCLASICISM & ROMANTISM
 exemple: Jacques-Louis David – “La mort de Socrate” (1787)
 Saloanele si academiile regale
 nasterea expresiei publice
 Academie Royale de Peinture, Paris (1648) => Saloanele din 1737
 Royal Academy, Londra (1768)
 Etienne La Font de Saint-Yenne: “o pictura expusa este la fel cu o carte in ziua
publicarii sale, sau ca o piesa jucata la teatru: toata lumea are dreptul sa aiba o
judecata ”
 Prix de Rome
 studiul antichitatilor din Roma (1663)
  relatia bisericii ortodoxe cu obiectul sculptat este foarte dificila => in Romania  Pompeii -> oras roman ingropat dupa eruptia vulcanica a Vezuviului in 79 i. Hr.
nu prea exista sculptura (Stefan Ionescu-Valbudea si Jean Georgescu – Prix de  sfarsitul secolului XVIII – pictura neoclasica – cea mai puternica in Franta
Rome)  Jacques-Louis David (pictorul revolutiei franceze si al lui Napoleon)
 teme iluministe – cine stabileste ca ceva e bun?  “Juramantul Horatiilor” (1785), Louvre
 canon – set de reguli/reper (ex: Fracoise Choay – “Regula si Canonul”)
 Johann Joseph Zoffany – “The Academicians of the Royal Academy”

 Kant – judecata de gust -> idee transcedentala => toata lumea are o judecata de gust
instinctiva, asadar frumosul este dezinteresat; sublimul=cosmos/nu tine de concept; personajele nu mai sunt dispuse in relief, se apropie de reprezentarea statuara
frumosul=finalitatea obiectului antica
 la inceputul secolului XIX muzeul devine un program de arhitectura se aseamana mai mult cu un basorelief
introduce ritm in compozitie
 “Moartea lui Socrate” (1787), MMA
NEOCLASICISM cel mai mare filozof al Greciei Antice
Platon nu asista in realitate la moartea lui Platon
 National Gallery (1832-1838) - William Wilkins
maieutica = metoda prin care se urmareste ajungerea la adevar pe calea
 Altes Museum (1823-1830) – Karl Friedrich Schinkel
discutiilor si a dialogului
 Excavatiile de la Pompeii, 1748
12 discipoli  12 apostoli -> mare revelatie cristica
 tema arheologiei este foarte importanta in secolul XVIII –profund iluminista
“exemplum virtutis”
 redescoperirea Greciei Antice
  introduce “marea maniera” = un nou stil de a picta
 pregateste schimbari care vor fi operate diferit intre neoclasicism si romantism
 Jean-Auguste Dominique Ingres (mare portretist)
 directorul Academiei Franceze de Pictura
 “Tors de barbat”
 “Apoteoza lui Homer”, Louvre

 “La Mort de Marat” (1793), Bruxelles

Marat & Robespierre -> revolutia franceza
1793: anul terorii
Marat (jurnalist) este asasinat in propria baie
devine un martir
 “Le Serment du Jeu de paume”
 “The intervention of the Sabine Women”, Louvre

Homer – mare poet al antichitatii

cadru: clasic – templu iconic, incoronarea lui Homer
Iliada – rosie, Odiseea – verde, Ulisse – instrument, Michelangelo
reprezinta intreaga civilizatie europeana asezata in jurul antichitatii
mijloace artistice – MONUMENTALIATE
 “Princesse de Broglie”, MeT Museum
 “Grande Odalisque” (1814), Louvre
odalisca = concubina din harem
nud culcat/alungit nenatural de mult => pozitie stranie, accentuarea
dimensiunii languroase, delicate, feminine
privire directa, jumatate de fata in umbra => mister
 cadru misterios – fundal negru, materiale si obiecte pretioase, de lux  “Le monomane du vol” & “Le monomane de l’envie”
obiecte orientale – motive de pana de paun (brocart + evantai), pafta = catarama sensibilitate, interesul pentru “nebunie” in secolul XIX incepe sa creasca
de curea – tema orientului
exoticul = ceva construit cultural, de interes in secolul XIX
inspirata din “Venus din Urbino” – Tiziano Vecellio

 “Le Bain Turc”, Louvre  “Derby de Epsom”

animalele devin expresii ale comportamentului uman
 “Pluta Medusa” (1819), Louvre
ROMANTISM
 un fel de gust legat de diferite
momente istorice
 ruina (trecerea timpului,
sensibilitate)
 intoarcerea la esenta omului
 tema romantica – psihologie

 Theodore Gericault
 “Le soir avec un aqueduc” (1818)
atmosfera melancolica
melancolie – apus - lumina
– culori – natura - ruina
 pluta naufragiata  teme: melancolia, sublimul
descrie un episod tragic al istoriei recente – nava supraincarcata cu sclavi din  SUBLIMUL:
Senegal spre Franta (150 de oameni abandonati pe mare)  Edouard Burke
subiect despre un eveniment antieroic, aproape politic  Immanuel Kant
introducerea unei intamplari recente intr-un tablou  Arthur Schopenhauer
“inteviuri” prealabile cu cei cativa supravietuitori => aproape o forma de  Burke
ancheta – studiaza cadavrele la morga pentru a putea reda trasaturile,  teroare, frica, sublim cutremurator
realizeaza o macheta cu mulaje din ceara  sublim ≠ frumos
momentul ales de artist – punct culminant in care naufragiatii vad o barca  imaginile diavolului, Satan
se construiesc linii de forta: diagonala de la mort la slavul negru – erou-  emotii, efecte psihologice
antierou  Kant
directie spre speranta vs deznadejde  frumosul – forma unui obiect, limitat
 Eugene Delacroix  sublimul – forma unui obiect, nelimitat
 unul dintre primii pictori care ajung in  Caspar David Freidrich
Maroc  “Der Wanderer über dem Nebelmeer”
 “Naufragiu pe coasta” (1862) nemarginire, nelimitare
 “Masacrul din Chios” (1824), Louvre personajul e cu spatele, se
dilutie a perspectivei spre spatele deschide spre peisaj si ne
tabloului invita sa ne uitam
scena istorica fara eroi inaltime – efort mare
 “Libertatea conducand poporul” (1830), singuratate – artist/ geniu
Louvre singur
revolutia de la 1830 – razboi civil, liniile de forta converg
dupa exilarea lui Napoleon spre personaj
noi miscari de starda – inlaturarea metafora omului in lume
lui Carol X  “Der Monch am Meer”
construire piramidala, monumentala nu e incadrata
personaj central alegoric – mare rece, mal arid
libertatea-femeie puternica, vazuta dimensiunea redusa a
din profil => ideea de efigie persoanei – nu se vede unde
(portret din profil al priveste
imparatilor romani, stantat pe nelimitat
monede); boneta frigiana – raportul dintre cer, fasiile
simbolul sclavilor liberi inguste de tarm si apa;
clase sociale foarte diferite’ distanta dintre privitor si personaj
Notre Dame in fundal singuratate
introducerea divinitatii prin titlu
 “Femmes d’Alger dans leur culorile inspira frig; apa, spuma
appartement” cumva, cerul este mai luminos sus – mica speranta
 romantismul – imaginatie, emotie,
orientalism
 calugarul de la malul marii - contemplatie MODERNITATE
 apare agorafobia – teama de a sta in locuri publice
 apare transportul – tema pentru pictori
 ORASUL – devine subiect – noul personaj
 dispar subiectele clasice (nud-ul, peisajul, scena istorica)
 noua forma urbana monumentala, cultura burgheza
 Opera Garnier, Paris – loc nou de divertisment – opera + balet (inspiratie – Degas)
 tema petrecerii timpului in aer liber, parcuri, gradini
 Gustave Courbet – pictorul realitatii

 “Abtei im Eichwald”
ruina a unei biserici gotice REALISM
oamenii duc un sicriu; cimitir;  cu usoara tenta
ritual de inmormantare; tema politica
mortii  Gustave Courbet
copacii lipsiti de furnze; luna –  “Les casseurs de
speranta – dincolo de istorie pierre”
cosmos prima lucrare
tensiune, emotii socialista, cu
 “The lone tree” rol de semnal
 “Woman at the window” aduce scena unei
simetrie munci foarte
vaga inclinare a corpului umile la
(melancolie) dimensiunea
catarg – inclinatie in partea unei picturi
opusa istorice
univers inchis – cadre  “Inmormantare la Ornans”
(asemanator lui Manet) grupuri de oameni care nu interactioneaza
tema cadrului – cum se inchide inmormantare banala, fara spiritualitati
compozitia: cu grile – retele relatie cu cotidianul neidealizat
geometric determinate
invitatie in intimitate – intr-o
camera, camera pictorului
 Jean Francois Millet  plen-air: tuburi mai mici de culori
 “Culegatoarele de spice”
femei intr-o ipostaza umila
fundal luminos IMPRESIONISM
lucrare mai optimista decat
 Edouard Manet (1832-1883) – primul mare artist modern
predecesoarele
 reincepe sa se uite la suprafata cu care lucreaza si la proprietatile ei (calitate 2D)
 Rosa Bonheur
 “Christ mort aux anges” (1864),
 animale, lucru la tara, pamant
MET
 forma de permanenta, niciun apropo
pozitia corpului – atipica
politic
suita de tensiuni, situatie
nerezolvata
moment apocrif pentru
cunoscatorii Evangheliei
SCOALA DE LA BARBIZON dupa Ioan – combinatie intre
doua momente din Biblie
 Padurea Fontainebleau
dimensiune foarte umana a
 relatie noua cu natura, redescoperire venita pe linia romantica
lui Hristos
 incepe pictura in aer liber -> pictorii sunt vrajiti de peisaje, fiind incapabili sa in iconografie ingerii nu
lucreze sunt reprezentati
 cu cat peisajul era mai virgin, cu atat fascinatia era mai mare corespunzator; ingerii lui
 ex: Camille Corot – “Stejari la Bas-Breau” Manet sunt niste fiinte
Jean-Francois Millet – “Capite toamna” teribile si tragice
Nicolae Grigorescu – “Toamna la stigmatul este plasat in
Fontainebleau” dreptul inimii, nu in
dreptul coastelor, pe partea
dreapta, asa cum este
Nicolae Grigorescu – “Andreescu la consemnat in realitate
Barbizon”  “Gare Saint Lazare” (1872-1873)
evidenta tratare 2D prin
intermediul aburului
ambiguitatea povestii –
snapshot
joc subtil si multiplicat de
grile si bare (vezi stampe
japoneze)
personajul priveste direct
in ochii privitorului
 “Le dejuner sur l’herbe”,  “Le Balcon”, Musee d’Orsay
Musee d’Orsay nu exista naratiune
refuzata la salonul scena urbana pe balconul ingust
din 1863 – Napoleon al joc de cadre
III-lea organizeaza arhitectura se muta din planul secundar in planul principal
“Salonul Refuzatilor” atentie indreptata spre pozitiile mainilor
pictura foarte reinterpretare – Rene Magritte – “Le balcon de Monet” (1950)
violenta
personaj care priveste
spre tine
 “Olympia”,Muzee d’Orsay
lucrare contradictorie
personajul primeste un
nume =>
individualizarea
personajului
nu este despre idealul
frumosului feminin

 “Bar la Folies Bergere”, Courtauld, Londra

fundalul este acoperit de o oglinda – heterotopie
femeie imbracata dupa moda vremii
privire melancolica, pierduta
obiecte de lux in prim-plan
spectacol in fundal
picioarele verzi ale trapezistei
cine e ea, unde e ea...?
cine e barbatul din colt? (pictor/privitor)
ea este si nu este acolo => pozitie imposibila, situatie ambigua; SOLUTIA NU
EXISTA
oglinda este locul iluziei
 profunzimea este inchisa de o oglinda => dubla perspectiva, ce se vede in fata  lucrare poetica, o
este, de fapt, in spatele nostru senzatie, un fel de
reverie
 Diderot: “cand forma
apare dispare viata”
 Camille Pissarro – “Gelee
blanche”
 Paul Cezanne – “Une
moderne Olympia”
 neterminat
 personajul principal
este mai in spate,
ridicata pe podium +
nou personaj => tablou
in tablou

 impresionism = lumina, moment si aparenta

 prima expozitie impresionista – 1874, Salonul lui G. Felix Nadar
 societatea anonima a artistilor pictori, sculptori si gravori
 reactie anti-institutionala a artistilor
 personalitati marcante: Edgar Degas, Camille Pissarro, Claude Monet, Edouard Manet,
Paul Cezanne, Berthe Morrisot, Alfred Sisley, Giuseppe de Nittis, Pierre Auguste Renoir
 1863 – Le Salon des refuses (+Manet, Pissarro, Fantin-Latour, Whistler} => erodare a
sistemului de salon
 prima expozitie este organizata de Degas
 Claude Monet – “Impression, soleil levant”, Musee Marmottan
 profunzime, despre a capta un moment
 da numele curentului general
 lucrarea este aproape o schita, o lucrare neterminata
 Edgar Degas, “La Classe de Danse”, Musee d’Orsay  Gustave Caillebotte - “Rue de Paris, temps de pluie”
 linie diagonala foarte accentuata  subtilitatea luminii
 realism exagerat al scenei – diferite stari de spirit (plictiseala, concentrare) si  ploaia – senzatie
actiuni
 pete de culoare (fundele rosii si verzi ale balerinelor)

 Gustave Caillebotte – “Les raboteurs de parquet”

 munca fizica in mediu urban => subiectul nu mai este munca, ci totul este despre
corp
 Claude Monet, “La Gare Saint Lazare”  Edgar Degas, “L’Absinthe”
 imagine aproapemonumentala, ca un templu
 lucru cu grile
 norii sunt o tema foarte importanta VIATA MODERNA (pornind de la Impresionism)
 Pierre Auguste Renoir, “Les Grandes Boulevards”
 Pierre Auguste Renoir – “Bal du moulin de la Galette” (1876), Musee d’Orsay
 Gustave Caillebotte - “The Europe Bridge”
 tema a momentului schimbator
 grile
 pensulatie rapida
 perspectiva
(criticata la
foarte
momentul respectiv)
accentuata,
 culori dispersate,
lunga,
caleidoscop
exagerata
 pete de lumina ->
 un nou tip de
element nou in
reprezentare
pictura
 asemanarea cu o
fotografie (primele
incercari de
dagherotipie – 1830;
1856 – fotografia
primeste standuri la
expozitiile
universale)
 Pierre Auguste Renoir – “La Loge” (1874), Courtauld Institute  Pierre Auguste Renoir – ”Des Grandes Baigneuses”
 mersul la teatru – tema moderna  elogiu adus corpului
 teatrul este la moda => mergi pentru a vedea, dar mai ales pentru a fi vazut  scaldatoarea devine o tema moderna
 in tablou sunt reprezentati Edmond Renoir si Nini Lopez
 este o anumita societate ce se expune

 Paul Cezanne – “Des Grandes Baigneuses”

 post-impresionism, aproape cubism
 Edgar Degas - “Dancers at the bar”
 Edgar Degas - “First Arabesque”
 Edgar Degas - “La petite danseuse de quatorze ans”, Orsay
 Edgar Degas – “Repetition d’un ballet sur  nu e despre frumusetea ideala, ci despre forta acestei gratii
scene”, MMA, New York  introduce mai multe materiale: tulle, ceara peste bronz
 pastel, gen mai degraba minor  Edgar Degas - “Le tub”
 privire de sus, ca intr-o fotografie
 senzualitate a umbrei

CORPUL, FIGURA, VIATA COTIDIANA

 Mary Cassatt – “Mother and child”
 moment de modernitate iesita din sacru
 jocul mainilor, corpul copilului ce se
apropie de forma reala (spre deosebire de
trecut – vezi ingerii din reprezentarile
iconografice)
 Mary Cassatt – “Young Mother Sewing”, MMA
 Edgar Degas - “La repasseuse”
NATURA, MOMENTUL
 Claude Monet - “Peupliers”, Philadelphia Museum
 miscarea plopilor, a vantului
 copacii primesc rar o culoare posibila => tinde spre
abstract
 Berthe Morisot - “Journee d’ete”
 Claude Monet - “Essai de figure en plein air (vers a
droite)”
 Claude Monet - “Le Bassin aux nymphes”
 Claude Monet - “Les Nympheas: soleil couchant, les
nouages”
 pictate in timpul razboiului, natura si pacea sunt
singurele forme de recuperare, tamaduire...etc
 in 1918 daruieste picturile statului francez