2021 Teste Antrenament TEHN

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Matematică
Testul 1
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
5p 1. Calculați rația progresiei aritmetice  an n1 în care a3  7 și a7  15 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f ( x)  3x  5 . Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x
pentru care f ( x)  2 f (1)  4 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 81x  3.
2
5p 4. Calculați A6 .
P3
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  0,3 , B(0, 5) și C (4, 1) . Arătați că
triunghiul ACB este dreptunghic isoscel.
tg60o
5p 6. Arătați că  2.
ctg30o  cos 45o
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 2 1 1 0
1. Se consideră matricele A    și I 2   .
  3 2  0 1
5p a) Arătați că det A  1 .
5p b) Demonstrați că A  A  I 2 .
5p c) Determinați matricea X  2   astfel încât AX  I 2  2021A .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y  xy  5 x  5 y  30 .
5p a) Arătaţi că 5 2021  5 .
5p b) Demonstrați că x y   x  5 y  5  5 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele întregi m și n pentru care m2 n  16 .
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f :   
, f  x   x2  8 e x .
    
5p a) Arătaţi că f ' x  x  2 x  4 e x , x  .
f '  x
5p b) Calculați lim .
x2 x2
5p c) Demonstrați că x2  8  4e2 x , pentru orice număr real x .
x 1
2. Se consideră funcţia f : \ 1  , f  x   .
x 1
2
1
5p a) Arătați că  f  x  x  1 dx  2 .
1
3
9
5p b) Arătați că  f  x  dx  1  ln 16 .
2
a
1
5p c) Determinați numărul real a  1 astfel încât  f  x  f  x  dx  8 .
'
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Matematică
Testul 2
 1 1 6
5p 1. Arătați că  7  7     1.
 6 7  41
5p 2.Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f :  , f  x   2x  6
cu graficul funcției g :  , g  x  6  x .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7  3x  2   1 .

5p 4. După o ieftinire cu 12% , o tabletă grafică costă 264 de lei. Determinați prețul inițial al tabletei.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M  2,3 și T  6,5  . Determinați coordonatele
punctului A , știind că A este mijlocul segmentului MT .
5p 6. Arătați că cos60  sin 60  sin 90  sin 30  cos30  1 .
 a  2 3a  2  1 3  1 1
1. Se consideră matricele A  a    , B , C    , unde a este număr real.
 a 3a  1 3   0 0
5p a) Arătați că det  A 1   4 .
5p b) Demonstrați că A  4   B  B  2  C .
5p c) Determinați numărul natural n pentru care det  A  n   B   4 .
3xy  1
2. Pe mulțimea M   0,   se definește legea de compoziție x  y  .
x y
5p a) Arătați că 11  2 .
5p b) Calculați  1 2  3  1  2  3  .
5p c) Determinați numerele reale x  M pentru care x  x  2 .
, f  x   x5  x 4  2 x3  1 .
3 3
1. Se consideră funcția f : 
5 4
5p a) Arătați că f '  x   3x  x  1 x  2  , pentru orice număr real x .
2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul

funcției f .
5p c) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul  2,1 .
2. Se consideră funcția f :   
, f  x   x x2  1  3 .
1
5p a) Arătați că   f  x   x  3 dx  0 .
1
Pagina 1 din 2
1
  f  x  x 
 3 e x dx .
3
5p b) Calculați
0
1
 f  x  dx  a 5.
2
5p c) Determinați numărul real a , a  0 , știind că
0
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Testul 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
5p 1. Arătați că 12 ( )
3 −3 2 + 8 3 3 − 2 =
2. ( )
5p 2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) = x 2 − 2 x + a , unde a este număr real. Determinați numerele
reale a pentru care f ( a ) = 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 9 − x = x − 3 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale pare de două cifre,
acesta să fie multiplu de 5 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −6,1) și B ( −2,3) . Determinați distanța de la
punctul O la punctul M , unde M este mijlocul segmentului AB .
5p 6. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu AB = 12 și ipotenuza BC = 20 . Calculați aria
triunghiului ABC .
1 −3   x 3
1. Se consideră matricele A =   și B ( x ) =   , unde x este număr real.
1 −4   x 4
5p a) Arătați că det A = −1 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A .
5p c) Determinați numerele reale a pentru care det ( aA + B ( a ) ) = 0.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x 2 + xy + y 2 .
5p a) Arătați că 2 ∗ ( −1) =3 .
5p b) Arătați că legea de compoziție „ ∗ ” este comutativă.
5p c) Determinați numărul natural n pentru care n ∗ n = 48 .
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) →  , f ( x )= 3 x 2 − x − 5ln x + 1 .
5p a) Arătați că f ' ( x ) =
( x − 1)( 6 x + 5) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
f ( x ) + 5ln x 1
5p b) Arătați că lim = .
x →+∞ x f '( x ) 2
2 5
( )
5p c) Demonstrați că 3 x − x − 2 ≥ ln x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2 + 1
2. Se consideră funcția f : ( −2, +∞ ) →  , f ( x ) = .
x+2
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx =
6.
−1
4
x2 
5p b) Calculați ∫  f ( x ) −  dx .
 x + 2
0 
6
∫(x )
− 9 f ( x + 1) dx =
2
5p c) Determinați numărul natural n , știind că n2 .
0
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 4
5p 1. Arătați că 2 ⋅ 8,5 + 10,5 : 3,5 =
20 .
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A ( 2, − 2 ) aparține graficului funcţiei f :  →  ,
f ( x ) =−3 x + a + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 106− 2 x = 1002 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea M = {10,20,30, 40,50,60,70,80,90} ,
numărul 10n să fie rațional.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, 2 ) și B ( 3, a ) , unde a este număr real.
Determinați numărul real a , știind că dreptele OA și AB sunt perpendiculare.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 12 , BC = 8 și unghiul C de măsură egală cu 30° . Calculați
sin A .
 −4 −5  1 6 
1. Se consideră matricele A =   și B =  .
 0 1 1 2 
5p a) Arătați că det B = −4 .
5p b) Determinați numărul real a pentru care A ⋅ A − B ⋅ B= a ( A + B ) .
5p c) Arătați că, pentru orice număr real x , matricea C ( x=) xA + 2 B este inversabilă.
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y= ( 2 x −1)( 2 y −1) + .
2
1 1
5p a) Arătați că 2 ∗ =.
2 2
1
5p b) Determinați numărul real x pentru care ( 4 x ) ∗ 25 .
=
4
1 1 1 1
5p c) Calculați 1 ∗ ∗ ∗ ∗ .
2 3 4 5
4
1. Se consideră funcția f : ( −3, +∞ ) →  , f ( x )= x + .
x+3
( x + 1)( x + 5) , x ∈ ( −3, +∞ ) .
( x + 3)2
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că x 2 + f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( −3, +∞ ) .
2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) =( 2 x − 1)( x + 1) .
5
f ( x)
5p a) Arătați că ∫ x + 1 dx = 20 .
1
2
f ( x)
5p b) Calculați ∫ x2
dx .
1
2
1 
5p c) Determinați numărul real a , a ∈  , 2  , știind că
2 
∫ f '( x ) f ( x )dx = 18 .
a

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 5
5p 1. Calculați termenul al cincilea al unei progresii geometrice ( bn )n≥1 , în care b1 = 3 și b2 = −6 .
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației 2 x 2 − 6 x + 1 =0 . Arătați că x1 + x2 − 6 x1 x2 =
0.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2 + 3 27 x + 8 =
1.
5p 4. După o scumpire cu 15% , un produs costă 92 de lei. Determinați prețul produsului înainte de
scumpire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −3,0 ) şi B ( 9, a ) , unde a este număr real.
Determinați numerele reale a pentru care distanța dintre punctele A și B este egală cu 13 .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB= AC = 14 și unghiul B de măsură egală cu 75° . Determinați
aria triunghiului ABC .
1 0 x x − 2
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( x ) =   , unde x este număr real.
0 1 1 2 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = 3 .
) 3( A ( x ) − I2 ) .
5p b) Determinați numărul real x pentru care A ( x ) ⋅ A (1=
(
5p c) Arătați că det xA ( x ) − A x 2 ( )) ≥ 0 , pentru orice număr real x .
x+ y
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y= 3 xy − +1 .
3
5p a) Arătați că 1 ∗ 5 =
14 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care 3 ∗ x =−52 .
2n
5p c) Determinați numerele naturale n pentru care n ∗ ( 0 ∗ ( 3n ) ) ≥ .
3
1. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) =
−2 x3 − 6 x 2 + 18 x − 49 .
−6 ( x − 1)( x + 3) , x ∈  .
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Se consideră punctele A ( −2, f ( −2 ) ) și B ( 0, f ( 0 ) ) . Arătați că tangentele la graficul funcției f în
punctele A și B au pantele egale.
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) →  , f ( x ) =+
x ln x − 2 .
3
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − ln x ) dx =
0.
1
e
5p b) Calculați ∫ ( f ( x ) − x + 2 ) dx .
1
5p c) Demonstrați că orice primitivă F : ( 0, +∞ ) →  a funcției f este convexă.

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 6
1
5p 1. Arătați că − 5=
2.
5−2
5p 2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) = 2 x 2 + 5 x + 2 . Determinați numărul real a pentru care
f (a) = a .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 3log 4 ( 3 x + 1) =
6.
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr x din mulțimea A = {4, 5, 6, 7, 8, 9} , numărul x 2 să
fie număr impar.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, −1) , B ( 4,3) și C ( a, b ) , unde a și b sunt
numere reale. Determinați numerele reale a , b , știind că punctul A este mijlocul segmentului BC .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A , cu AB = 9 și AC = 12 . Determinați lungimea
înălțimii din A a triunghiului ABC .
 4 2 1 0
1. Se consideră matricele A =   și I 2 =  .
 3 2 0 1
5p a) Arătați că det A = 2 .
5p b) Arătați că ( A − 2 I 2 ) ⋅ ( A − 4 I 2 ) =
6I2 .
5p c) Determinați matricea X ∈ 2 (  ) pentru care A ⋅ X = 3 A + 4 X .
12 3 3
2. Pe mulțimea M
= ( 0, +∞ ) se definește legea de compoziție x ∗ y = xy − + + .
x+ y x y
5p a) Arătați că 1 ∗ 3 =4.
5p b) Arătați că x ∗ x =x 2 , pentru orice x ∈ M .
5p c) Determinați numărul natural nenul n pentru care ( n ∗ n ) ∗ ( n ∗ n ) =
1.
2
1. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) = 2
.
x − 2x + 2
4 (1 − x )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ .
( )
2
x2 − 2 x + 2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 2 , situat pe graficul
funcției f .
f ( x) − f (a)
5p c) Determinați numărul real a pentru care lim = 0.
x →a x−a
 2x
 + 1, x ∈ ( −∞,0]
2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) =  x 2 + 1 .
 ex , x ∈ ( 0, +∞ )

4
5p a) Arătați că ∫ f ( x=
) dx (
e e3 − 1 . )
1

Pagina 1 din 2
2
5p b) Calculați ∫ xf ( x ) dx .
1
0
5p c) Determinați numărul real a , a > 0 , știind că ∫ f ( x ) dx =
a − ln ( a + 1) .
−a

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
2
5p 1. Arătați că media aritmetică a numerelor a = 2, 4 și b= 4 − este egală cu 3 .
5
5p 2. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f :  →  , f ( x=
) x 2 + 3x cu
axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 21− 2 x = 32 .
5p 4. In urma unei ieftiniri cu 20% , prețul unui produs a scăzut cu 27 de lei. Determinați prețul
produsului înainte de ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 4 ) , B ( 6, 4 ) și C ( 0, −4 ) . Știind că punctul D
este mijlocul segmentului AB , arătați că BC = 2OD .
 π 1
5p 6. Se consideră numărul real x ∈  0,  astfel încât cos x = . Arătați că tgx = 2 6 .
 2 5
 x −1 x 
1. Se consideră matricea A ( x ) =   , unde x este număr real.
 1 −1
5p a) Arătați că det ( A ( 4 ) ) = −7 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care det ( A (1) ⋅ A (1) + 2 A ( x ) ) =
11 .
5p c) Determinați numerele reale x și y pentru care A ( 0 ) ⋅ A ( x ) ⋅ A (1) =
3A( y ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y= 20 x − 21 y +1 .
5p a) Arătați că 1 ∗ 2 =−21 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care ( x − 1) ∗ x =1.
5p c) Determinați numerele reale x pentru care x 2 ∗ x ≤ 0 .
)
1. Se consideră funcția f :  →  , f ( x= ( x − 2) ex .
5p a) Arătați că f ' ( x=
) ( x − 1) e x , x∈ .
f ′( x)
x →1 e x −e
5p c) Arătați că ( 2 − x ) e x −1 ≤ 1 , pentru orice x ∈  .
2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) = 2 x5 + x 2 − 1 .
1
∫ ( f ( x) − x ) dx =
5p a) Arătați că 2
−2 .
−1
4
f ( x ) − 2 x5 6 − ln 2
5p b) Arătați că ∫ 2x
dx =
2
.
2
1
( f ( x ) − x2 )
4 2
5p c) Calculați ∫x dx .
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 8
2
5p 1. Arătați că ⋅ 0,3 + 3, 2 : 4 =
1.
3
5p 2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x )= 6 − 4 x . Determinați numărul real a , știind că punctul
A ( a, 2a ) aparține graficului funcției f .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația x 2 − 2 x + 16 =
4.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {1, 2,3, ,9} , acesta să verifice
inegalitatea ( n − 2 )( n − 6 ) ≥ 0 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −5,0 ) , B ( −1,8 ) . Arătați că triunghiul OAM este
isoscel, știind că M este mijlocul segmentului AB .
5p 6. Se consideră pătratul ABCD astfel încât aria triunghiului ABC este egală cu 2 . Calculați perimetrul
pătratului ABCD .
 −3 2   x 2 
1. Se consideră matricele A =   și B ( x ) =   , unde x este număr real.
 −6 4   −7 x − 4 
5p b) Determinați numărul real x pentru care det ( B ( x ) ) + det ( B ( 7 ) − A ) =
0.
5p c) Determinați matricea C ∈ 2 ( ) cu proprietatea că xA − A ⋅ B ( x ) =
14C , pentru orice număr real x .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y= 6 xy − 6 x − 6 y + 7 .
1.
7
5p b) Demonstrați că e = este elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”.
6
m  m
5p c) Determinați suma numerelor întregi m care verifică inegalitatea ∗  −  ≥ 1 .
2  3
3
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) →  , f ( x ) = x + + 4 .
3
x
( )(
3 x2 − 1 x2 + 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
5p c) Arătați că funcția f este convexă.
2x
x +1
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 1) f ( x ) dx =
4.
0
3
f ( x)
5p b) Calculați ∫ x
dx .
1
1
2
5p c) Arătați că ∫ f ( x ) ⋅ f ( − x ) dx = 4 (1 − ln 3) .
1
−
2

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 9
5p 1. Determinați suma primilor patru termeni ai progresiei aritmetice ( an )n≥1 în care a2 = 5 și a3 = 8 .
5p 2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x=
) 3x − 8 . Determinați numerele reale a pentru care
a ⋅ f (a) =
f (1) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația log5 ( 25 −=
x ) log5 ( x + 5 ) .
5p 4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu cifre din mulțimea
A = {2,3,5,9} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație =
y 2 x + a , unde a este număr real.
Determinați numărul real a știind că punctul A ( 2,3) aparține dreptei d .
5p 6. Arătați că 4sin 60° ( tg60° − cos30° ) =3 .

2 1 1 0 a a
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   și B ( a ) =   , unde a este număr real.
 −1 −3  0 1 3 6
5p a) Arătați că det A = −5 .
5p b) Determinați numărul real a pentru care B (1) ⋅ B ( −1) + 3 A = 4B ( a ) .
5p c) Determinați matricea X ∈ 2 (  ) cu proprietatea că X ⋅ ( A − 2 I 2 ) =
B ( 0) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y= ( 2 x − y +1)( 2 y − x +1) .
18 .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ∗ ” este comutativă.
5p c) Determinați perechile ( m, n ) de numere naturale pentru care ( 2m ) ∗ n =
13 .
2x + 7
x+5
3
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( −5, +∞ ) .
( x + 5 )2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .
5p c) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcției f
este paralelă cu dreapta de ecuație =
y 3x + 5 .
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) →  , f ( x ) =
x−2 x +2.
3
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx =
8.
1
x −1
5p b) Arătați că funcția f este o primitivă a funcției g : ( 0, +∞ ) →  , g ( x ) = .
x
2
1
5p c) Calculați ∫f dx .
1 ( x2 )
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 10
( ) ( )
2
5p 1. Arătați că 3 + 5 4.
− 5 6+2 5 =
5p 2. Se consideră funcțiile f :  →  , f ( x=) 5 x + 1 și g :  →  , g ( x=) 3x − 1 . Determinați abscisa
punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2 x + 4 = 4 x +3 .
5p 4. Un produs costă 360 de lei. Determinați prețul produsului după o scumpire cu 15% .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2,3) , B ( −1, −4 ) și C ( 5, 4 ) . Arătați că triunghiul
AMC este dreptunghic, unde M este mijlocul segmentului BC .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , în care unghiurile A și B au măsurile egale cu 30° , respectiv 45°
și BC = 4 . Determinați lungimea laturii AC a triunghiului ABC .
 3 −4   −1 x 
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x este număr real.
 −2 3   1 −1
5p b) Determinați numărul real x pentru care B ⋅ B = A.
5p c) Determinați numerele reale x pentru care det ( B + ( det B ) A ) =
0.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x  y = x + y +16 .
5p a) Arătați că ( −8 )  2 =
10 .
5p b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „  ”.
x 
5p c) Determinați numărul real x pentru care pentru care x   + 3   x =
2x .
2 
2
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) →  , f ( x ) = + ln x − 2 .
x2
( x − 2 )( x + 2 )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x3
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
x2 f ( x )
5p c) Arătați că lim = −1 .
x →1 x3 − 1
2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x=
) x2 − 1 .
1
2
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = − 3 .
0
e
2e3 + 1
5p b) Arătați că ∫( ( ) )
f x + 1 ln xdx =
9
.
1
π
3
5p c) Determinați numărul real, a , a ∈ ( 0, +∞ ) , pentru care ∫ ( f ( sin x ) + f ( cos x ) ) tg xdx =
ln a .
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 11
5p 1. Arătați că  0,6  0,8 : 0,7  0,25  4  1 .
5p 2. Se consideră funcția f :ℝ  ℝ, f  x   2 x  5 . Determinați numărul real a pentru care
f  a   f  2   2 f  4 .
5p
2
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația log3 x  7  2 .  
5p 4. Determinați probabilitatea ca, alegând un element n din mulțimea A  1,2,3,… 20 , numărul 2n
să fie multiplu de 10 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 8,6 și B  a,4  , unde a este număr real.
Determinați numerele reale a pentru care MA  OB , unde M este mijlocul segmentului OA .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A , cu AB  12 și BC  13 . Determinați sin B .
 4 3  2x  1 x 
1. Se consideră matricele A    și B  x     , unde x este număr real.
 1 3  1 x  1
5p a) Arătați că det A  9 .
5p b) Arătați că A  B 1  B  1  2B  0 .
5p c) Determinați numărul real x pentru care B 1  B  2  B  3  …  B  9  9B  x .
x  y xy
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y   .
2 3
5p a) Arătați că 2 6  0 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care x 6  6 .
5p c) Determinați numerele întregi m pentru care m  3m  2m  3 .
4
x
1. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x    2 x3  3 .
2
5p a) Arătați că f '  x   2 x 2  x  3  , xℝ .
f  x
x 2e x
x 
21
5p c) Arătați că f  x    , pentru orice număr real x .
2
2. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x   2 x  1 .
2
5p a) Arătați că  f  x  dx  6 .
0
1
1
5p b) Calculați  f  x  dx .
0
a
1 2
5p c) Determinați a   0, 2  pentru care  dx  .
a x  2 f  x  2
2 3

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 12
2
5p 2 1
1. Arătați că   : − 3: 9 = 1.
3 3
5p 2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x=
) 3x − 9 . Determinați abscisa punctului de intersecție a
graficului funcției f cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația x 2 − 4 x + 8 = x.
5p 4. După o ieftinire cu 8% , un produs costă 184 de lei. Determinați prețul produsului înainte de
ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2,3) , B ( 4,1) , C și D . Știind că punctele C și
B sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv CD , determinați coordonatele punctului D .
π π 1
5p 6. Se consideră x ∈  0,  astfel încât cos
= x tg ⋅ sin x . Arătați că sin x = .
 2 3 2
1 0 3 6
1. Se consideră matricele I 2 =   și A =  .
0 1 1 2
5p b) Arătați că A ⋅ A =5A .
5p c) Determinați valorile reale ale lui x pentru care det ( xA + (1 − x ) I 2 ) ≥ 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y= 3 xy − x 2 − y 2 .
1.
5p b) Determinați numerele reale x pentru care 2 ∗ x =1.
5p c) Determinați numerele reale x pentru care ( 3 x ∗ 3 x ) ∗ 3 x2 =
1.
x
1. Se consideră funcția f : ( −2, +∞ ) →  , f ( x=
) 2x − .
x+2
2 ( x + 1)( x + 3)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 2
, x ∈ ( −2, +∞ ) .
( x + 2)
5p c) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f .
x2 + 5
2. Se consideră funcția f :  →  , f ( x ) = .
x2 + 1
3
∫(x )
+ 1 f ( x ) dx =
2
5p a) Arătați că 24 .
0
1
5p b) Calculați ∫ ( f ( x ) − 1) dx .
0
5p c) Arătați că orice primitivă F a funcției f este concavă pe [ 0, +∞ ) .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Matematică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 1
 Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.

1. a7  a3  4r 2p
15  7  4r  r  2 3p
3x  5  2   2   4 2p
5 
2. 3x  5  x   ,   3p
 3 
34 x  3 2p
3.
1
4x  1  x  3p
4
6!
A62   30
 6  2 ! 2p
4.
A62
P3  3! , P3  6 , 5 3p
P3
AB   0  0 2   5  32  8,‫‍‏‬AC   4  0 2   1  32  4 2 și BC   4  0 2   1  5 2 4 2 3p

5. Cum AB2  AC 2  BC 2 , triunghiul ACB dreptunghic și cum AC  BC , ACB este dreptunghic
2p
isoscel
tg60o 3
 =
ctg30  cos 45
o o
2 3p
6. 3
2
2
  2 2p
2
1.a) 2 1
det A   2  (2)   3  1 = 3p
3 2
 4  3  1 2p
b)  2 1  2 1   4  3 2  2 
A A     = 3p
 3 2  3 2   6  6 3  4 
1 0
   I2 2p
0 1
c) AX  I  2021A  AX  I  2021A . Matricea A este inversabilă și A1  A de unde rezultă că
2 2
1 1 1
3p
A  A  X  A  I 2  2021 A  A  X  A  2021  I 2

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
 2023 1 
Deci X    2p
 3 2019 
2.a) 5 2021  5  2021  5  5  5  2021  30 = 3p
 25  30  5 5 2p
b) x y  xy  5 x  5 y  25  5  x( y  5)  5( y  5)  5  3p
 ( x  5)( y  5)  5 , pentru orice numere reale x și y 2p
c) 
 
m 2 n  16  m 2  5  n  5   11 și, deoarece, n  5  , m2  5 
m2  5  11
obținem  sau
n  5  1

3p

m2  5  1 
m2  5  11 
m2  5  1
 sau  sau 
n  5  11
 n  5  1
 n  5  11

m  4  m  4 m  2  m  2
Cum m și n sunt numere întregi, obținem soluțiile  ,  ,  , 2p
n  6 n  6  n  6  n  6
1.a)

f '  x   2 xe x  x 2  8 e x   3p
 
 e x x 2  2 x  8  e x  x  2  x  4  , pentru orice număr real x 2p
b) f '  x e x ( x  2)( x  4)
lim  lim  lim e x ( x  4) = 3p
x 2 x2 x 2 x2 x 2
= 6e 2 2p
c) x 8
2
lim f ( x )  lim x
 0 , f ' ( x)  0, pentru orice x  (, 4]  f este crescătoare și
x  x  e
f ( x)  0 pe (, 4] ; f ' ( x )  0 , pentru orice x   4, 2  f este descrescătoare și f ( x)  f (2) 3p
pe  4, 2 ; f ( x )  0 pentru orice x [2, )  f este crescătoare și f ( x)  f (2) pe
'
[2, ) , f (2)  4e 2  0

Obținem că f ( x )  4e 2 pentru orice număr real x  ( x2  8)e x  4e2 , de unde rezultă
2p
x2  8  4e2 x , pentru orice număr real x
2.a) 2 2
x 1
2
 f  x  x  1 dx    x  1 dx    x  1 dx  3p
1 1
x  1 1
2
 x2  1 1
=  x  0   2p
 2  2 2
 1
b) 3 3
x 1 x 1 2
3 3
 2 
 f  x  dx   dx   dx   1   dx = 2p
2 2
x 1 2
x 1 2
x 1
9
=  x  2ln∣ x  1∣   1  ln
3
2
3p
16
c) a
1 a 1 
2
 f ( x) 2  
1 a
 f  x  f '  x  dx   , unde a  1 3p
1
2 1 2  a 1
2 2
1  a 1  1  a 1  1 a 1 1
         , obținem a  3 , care convine 2p
2  a 1 8  a 1 4 a 1 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 2
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1.  1 1 6  1 6
7 − 7 ⋅ ⋅ ⋅ = 7 − ⋅ = 3p
 6 7  41  6  41
41 6
= ⋅ =1 2p
6 41
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ 2x − 6 = 6 − x 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 4 , y = 2 2p
3. 3x − 2 = 7 3p
x = 3 , care convine 2p
4. 12
p− ⋅ p = 264 , unde p este prețul inițial al tabletei 3p
100
p = 300 de lei 2p
5. x + xT 2 + 6
xA = M = =4 3p
2 2
y + yT 3 + 5
yA = M = =4 2p
2 2
6. 1 3
sin 30° = cos 60° = , sin 60° = cos 30° = , sin 90° = 1 3p
2 2
3 3
cos 60° sin 60° + sin 90° − sin 30° cos30° = +1− =1 2p
4 4
1.a)  3 5 3 5
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 2p
 1 3 1 3
= 3 ⋅ 3 − 1⋅ 5 = 9 − 5 = 4 3p
b)  4 12   2 2   6 14 
B ⋅ B + 2C =  + = = 3p
 4 12   0 0   4 12 
 4 + 2 3⋅ 4 + 2
=  = A ( 4) 2p
 4 3⋅ 4 
c)  n + 3 3n + 5 
A( n) + B =   ⇒ det ( A ( n ) + B ) = 4n + 4 , unde n este număr natural 3p
 n + 1 3n + 3 
4n + 4 = 4 ⇔ n = 0 , care convine 2p
2.a) 3 ⋅1 ⋅1 + 1
1∗1 = = 3p
1+1
4
= =2 2p
2
Pagina 1 din 2
b) 7 7 33
1∗ 2 = ⇒ (1 ∗ 2 ) ∗ 3 = ∗ 3 = 2p
3 3 8
19 19 31 33 31 37
2 ∗ 3 = ⇒ 1 ∗ ( 2 ∗ 3) = 1 ∗ = , de unde obținem
5 5 12
( (1 ∗ 2 ) ∗ 3) − (1 ∗ ( 2 ∗ 3) ) = − =
8 12 24
3p
c) 3x 2 + 1
= 2 ⇔ 3x2 − 4 x + 1 = 0 3p
2x
1
x = 1 sau x = , care convin 2p
3
1.a) f ' ( x ) = 3x 4 + 3 x3 − 6 x 2 = 3p
( )
= 3 x 2 x 2 + x − 2 = 3 x 2 ( x − 1)( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( 0 ) = −1 , f ' ( 0 ) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −1 3p
c) x ∈ [ −2,1] ⇒ x − 1 ≤ 0 și x + 2 ≥ 0 2p
Cum x 2 ≥ 0 , pentru orice număr real x ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ −2,1] , deci f este
3p
descrescătoare pe [ −2,1]
2.a) 1 1 1
x4 1
∫ ( f ( x ) + x − 3) dx = ∫ ( x − x + 3 + x − 3) dx = ∫ x dx =
3 3
= 3p
−1 −1 −1
4 −1
1 1
= − =0 2p
4 4
b) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − x − 3) e dx = −∫ xe dx = − ( x − 1) e 0 =
3 x x x
3p
0 0
= ( −1) ⋅ e0 = −1 2p
c) 1 1  x4 x2  1 11
∫ f ( x ) dx = ∫(x 3
− x + 3 dx = )

 4
−
2
+ 3 x  = 3p
0 0  0 4
11 9 3
−a 2 + 5 = ⇔ a 2 = și, cum a > 0 , obținem a = 2p
4 4 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 3
pentru lucrare.
1. 12 ( ) ( )
3 − 3 2 + 8 3 3 − 2 = 36 − 3 24 + 3 24 − 16 = 3p
=6−4=2 2p
2. f ( a ) = a − 2a + a , deci a − a − 2 =
2 2
0 3p
a = −1 sau a = 2 2p
3. 9 − x = x2 − 6 x + 9 3p
x = 0 , care nu convine; x = 5 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale pare de două cifre are 45 de elemente, deci sunt 45 de cazuri
2p
posibile
Numerele naturale pare de două cifre, care sunt multipli de 5 , sunt 10 , 20 , 30 , 40 , 50 , 60 ,
2p
70 , 80 , 90 , deci sunt 9 cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 9 1
=p = = 1p
nr. cazuri posibile 45 5
5. M ( −4, 2 ) 3p
=
OM =
20 2 5 2p
6.
Triunghiul ABC este dreptunghic, deci AC = BC 2 − AB 2 = 16 2p
AB ⋅ AC 12 ⋅ 16
A=
∆ABC = = 96 3p
2 2
1.a) 1 −3
det A = = 1 ⋅ ( −4 ) − 1 ⋅ ( −3) = 3p
1 −4
=−4 + 3 =−1 2p
b)  −2 x −9   x + 3 −3 x − 12 
A ⋅ B ( x) =
  , B ( x) ⋅ A =
  , pentru orice număr real x 3p
 −3 x −13   x + 4 −3 x − 16 
 −2 x −9   x + 3 −3 x − 12 
 =  ⇔ x= −1 2p
 −3 x −13   x + 4 −3 x − 16 
c)  2a −3a + 3 
aA + B ( a ) =  ⇒ det ( aA + B ( a ) ) =
−2a 2 + 2a , unde a este număr real 3p
 2a −4a + 4 
0 , de unde obținem a = 0 sau a = 1
−2a 2 + 2a = 2p
2.a) 2 ∗ ( −1)= 22 + 2 ⋅ ( −1) + ( −1) =
2
3p
= 4 − 2 +1 = 3 2p
b) x ∗ y = x + xy + y = y + yx + x =
2 2 2 2
3p
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „ ∗ ” este comutativă 2p
Pagina 1 din 2
c) n 2 + n 2 + n 2 = 48 ⇔ n 2 = 16 3p
n = −4 , care nu convine; n = 4 , care convine 2p
1.a) 5
f ' ( x )= 6 x − 1 − = 3p
x
6 x − x − 5 ( x − 1)( 6 x + 5 )
2
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)  1 1 
x2  3 − + 2 
f ( x ) + 5ln x 3x 2 − x + 1  x x 
= lim =lim lim= 3p
x →+∞ x f '( x ) x →+∞ ( x − 1)( 6 x + 5 ) x →+∞ 2  1  5
x 1 −  6 + 
 x  x
3 1
= = 2p
1⋅ 6 2
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] ,
3p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇔ f ( x ) ≥ 3 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , de unde obținem 3 x 2 − x − 2 ≥ 5ln x , deci
( )
2p
3 x 2 − x − 2 ≥ ln x5 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 2
2 2  x3 
∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ ( )
x + 1 dx =  + x  =
2
 3  3p
−1 −1   −1
14 4
= + = 6 2p
3 3
b) 4 4
x2 
4
1
∫
 f ( x ) −  dx = ∫ x + 2 dx = ln ( x + 2 ) = 3p
0
x + 2  0 0
= ln 6 − ln 2 = ln 3 2p
c) 6
6 6  x 4 x3 
∫( )
x2 + 2 x + 2
∫ ( x − 3 )( x + 3 ) dx = x − x − 4 x − 6 dx =  − − 2 x − 6 x  = 144
3 2
 4
2
 3p
0
x+3 0  3 0
n 2 = 144 și, cum n este număr natural, obținem n = 12 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1. 2 ⋅ 8,5 + 10,5 : 3,5 =17 + 105 : 35 = 2p
= 17 + 3 = 20 3p
2. f ( 2 ) = −2 ⇒ −6 + a + 1 = −2 3p
a=3 2p
3. 106− 2 x= 104 ⇔ 6 − 2 x= 4 3p
x =1 2p
4. Mulțimea M = {10, 20,30, 40,50,60,70, 80,90} are 9 elemente, deci sunt 9 cazuri posibile 2p
Numerele n ∈ M pentru care numărul 10n este rațional sunt 10 , 40 și 90 , deci sunt 3
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a−2
mOA = −2 , m AB = 2p
4
a−2
mOA ⋅ m AB = −1 ⇔ −2 ⋅ = −1 , de unde obținem a = 4 3p
4
6. AB BC 12 8
= ⇔ =
sin C sin A 1 sin A 3p
2
1
8⋅
=
sin A = 2 1 2p
12 3
1.a) 1 6
det B = = 1⋅ 2 − 1⋅ 6 = 3p
1 2
=2 − 6 =−4 2p
b) 16 15   7 18   9 −3 
A⋅ A =   , B⋅B =   , A⋅ A=
− B⋅B  =  3p
0 1  3 10   −3 −9 
 −3 1 
=−3  = −3 ( A + B ) , deci a = −3 2p
 1 3
c)  −4 x + 2 −5 x + 12 
C ( x) =
  ⇒ det ( C ( x ) ) =
−4 x 2 − 4 x − 16 , pentru orice număr real x 2p
 2 x + 4 
det ( C ( x ) ) =
− ( 2 x + 1) − 15 < 0 , deci det ( C ( x ) ) ≠ 0 adică matricea C ( x ) este inversabilă
2
3p
pentru orice număr real x

Pagina 1 din 2
( 2 ⋅ 2 − 1)  2 ⋅
2.a) 1 1  1
2∗ = − 1 + = 3p
2  2  2
1 1
=0 + = 2p
2 2
b) 1 2 − 8x
( 4 x ) ∗ = , pentru orice număr real x 3p
4 2
2 − 8x
= 25 , de unde obținem x = −6 2p
2
c) 1 1 1 1
x∗ =, ∗ y = , pentru orice numere reale x și y 2p
2 2 2 2
 1  1 1 1 1 1 1 1 1
1 ∗  ∗ ∗ ∗ = ∗  ∗ ∗  = 3p
 2 3 4 5 2 3 4 5 2
1.a) −4
f '( x ) =
1+ = 3p
( x + 3)2
=
x + 3) − 4 ( x + 1)( x + 5 )
(= 2
, x ∈ ( −3, +∞ ) 2p
( x + 3)2 ( x + 3)2
b) f ( x)  4 
lim =lim 1 + =1 2p
x →+∞ x x →+∞
 x ( x + 3) 
lim
x →+∞
) − x)
( f ( x= 4
lim= 0 , deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică la
x →+∞ x + 3 3p
graficul funcției f
c) f '( x ) =0⇔ x=−1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −3, −1] ⇒ f este descrescătoare pe
3p
( −3, −1] , f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [ −1, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( −1) ⇔ f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( −3, +∞ ) și, cum x 2 ≥ 0 , obținem x 2 + f ( x ) ≥ 1 ,
2p
pentru orice x ∈ ( −3, +∞ )
2.a) 5
( 2 x − 1)( x + 1) dx =5 2 x − 1 dx = x 2 − x 5 =
∫ x +1 ∫( ) ( ) 1
3p
1 1
= 20 − 0 = 20 2p
b) 2 2
2x + x −1
2
 1 1   1 2
∫ x2
dx= ∫  2 + x − x2  dx=  2 x + ln x +  =
 x 1
3p
1 1
3
= + ln 2 2p
2
c) 2
2 f ( x) f ( x) 2 2 f (a) f (a)
∫ f ' ( x ) f ( x ) dx= = 18 − 3p
a
3 a 3
1 
f ( a ) = 0 și, cum a este număr real cu a ∈  , 2  , obținem a =
1
2p
2  2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 5
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice este q  2 2p
b5  b1q 4  3   2   48
4
3p
2. 1
x1  x2  3 , x1 x2  2p
2
1
x1  x2  6 x1 x2  3  6 33 0 3p
2
3. 3
27 x  8  1  27 x  8  1 3p
1
x 2p
3
4. 15
x  x  92 , unde x este prețul produsului înainte de scumpire 3p
100
x  80 de lei 2p
5.
AB  144  a 2 2p
144  a 2  13 , de unde obținem a  5 sau a  5 , care convin 3p

6. 1
Unghiul A are măsura egală cu 30 , deci sin A  2p
2
1
14  14 
AB  AC  sin A 2  49 3p
 
2 2
1.a)  1 1  1 1
A 1     det  A 1    1  2   1 1  3p
 1 2  1 2
 2 1  3 2p
b)  2x  2 x  4   3x  3 3 x  6 
A  x   A 1    și 3  A  x   I 2     , pentru orice număr real x 3p
 3 3   3 3 
 2 x  2 x  4   3x  3 3x  6 
   , de unde obținem x  1 2p
 3 3   3 3 
c)  x 2 x 2  2 x   x 2 x 2  2   0 2 x  2 
 
xA  x   A x 2  
 x

2 x   1
  , pentru orice număr real x
2   x  1 2 x  2 
2p
    0   2 x  2  x  1  2  x  1
det xA  x   A x 2
2
 0 , pentru orice număr real x 3p
2.a) 1 5
1 5  31 5  1  3p
3
 15  2  1  14 2p
Pagina 1 din 2
b) 3 x 26 x
3 x  9 x  1  , pentru orice număr real x 3p
3 3
26 x
 52 , de unde obținem x  6 2p
3
c) 9 n 2  9 n  2
0   3n    n  1  n   0   3n    n    n  1  , pentru orice număr natural n 2p
3
9 n 2  9 n  2 2 n
  9 n 2  7 n  2  0 și, cum n este număr natural, obținem n  0 sau 3p
3 3
n 1
1.a) f '  x   6 x 2  12 x  18  3p
 
 6 x 2  2 x  3  6  x  1 x  3 , x   2p
b) f '  x   0  x  3 sau x  1 2p
x   , 3  f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe   , 3 , x   3,1  f '  x   0 ,
deci f este crescătoare pe  3,1 , x  1,    f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe 3p
1,  
c) Panta tangentei la graficul funcției f în punctul A  2, f  2   este f '  2   6   3   1  18 2p
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul B  0, f  0   este f '  0   6   1  3  18 ,
3p
deci tangentele la graficul funcției f în punctele A și B au pantele egale
2.a) 3 3
x 2 3
  f  x   ln x  dx    x  2 dx   2  2x  
1 3p
1 1  
9 1 
  6    2  0 2p
2  2 
b) e e e
  f  x   x  2  dx   ln xdx   x ln x  x  1
 3p
1 1
 0    1  1 2p
c) F este primitivă a funcției f  F   x   f  x  , x   0,   2p
1
F   x   f '  x   1   0 , pentru orice x   0,   , deci F este convexă 3p
x

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1. 1 5+2
− 5
= − 5
= 3p
( )
2
5−2 5 −4
= 5 + 2 − 5= 2 2p
2. f ( a ) = 2 a 2 + 5a + 2 ⇒ 2 a 2 + 5a + 2 = a 2p
2a 2 + 4a + 2 =0 , de unde obținem a = −1 3p
3. log 4 ( 3 x + 1) = 2 ⇒ 3 x + 1 = 4 ⇒ 3 x + 1 = 16
2
3p
4. Mulțimea A are 6 elemente, deci sunt 6 cazuri posibile 2p
Numerele x ∈ A pentru care x 2 este număr impar sunt 5 , 7 și 9 , deci sunt 3 cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. 4+a 3+b 4+a
Mijlocul segmentului BC are coordonatele , respectiv ⇒ 2= , deci a = 0 3p
2 2 2
3+b
−1 = ⇒ b =−5 2p
2
6. BC = 15 2p
AB ⋅ AC 9 ⋅ 12
=h = = 7, 2 3p
BC 15
1.a) 4 2
det A = = 4⋅2 − 2⋅3 = 3p
3 2
=8− 6 = 2 2p
b)  2 2  0 2 
) ⋅ ( A − 4I2 )
( A − 2 I 2=  =   2p
 3 0  3 −2 
6 0
= =  6I2 3p
0 6
c)  4a + 2c 4b + 2d  12 + 4a 6 + 4b  a b
A⋅ X =   și 3 A + 4 X =   , unde X =   , cu a , b , c 3p
 3a + 2c 3b + 2d   9 + 4c 6 + 4d  c d
și d numere reale
 4a + 2c 4b + 2d  12 + 4a 6 + 4b 
 =  , deci a = 7 , b = 4 , c = 6 și d = 3 , de unde obținem
 3a + 2c 3b + 2d   9 + 4c 6 + 4d 
2p
7 4
X = 
 6 3
Pagina 1 din 2
2.a) 12 3 3
1∗ 3 =1⋅ 3 − + + = 3p
1+ 3 1 3
= 3 − 3 + 3 +1 = 4 2p
b) 12 3 3
x∗ x = x⋅ x − + + = 2p
x+ x x x
6 3 3 6 6
= x 2 − + + = x 2 − + = x 2 , pentru orice x ∈ M 3p
x x x x x
c) n∗n =n 2 , ( n ∗ n ) ∗ ( n ∗ n ) = n 2 ∗ n 2 = n 4 , pentru orice număr natural nenul n 3p
n 4 = 1 și, cum n este număr natural nenul, obținem n = 1 2p
1.a) 0 − 2 ( 2x − 2) 4 − 4x
= f '( x ) = = 3p
( ) ( )
2 2
x2 − 2 x + 2 x2 − 2 x + 2
4 (1 − x )
= , x∈
2p
(x )
2 2
− 2x + 2
b) f ( 2 ) = 1 , f ' ( 2 ) = −1 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 2=
) f ' ( 2 )( x − 2 ) , adică y =− x + 3 3p
c) f ( x) − f (a)
lim = f ' ( a ) , pentru orice număr real a 2p
x →a x−a
4 (1 − a )
f '( a ) =
0⇔ 0 , de unde obținem a = 1
= 3p
( )
2
a 2 − 2a + 2
2.a) 4 4
x 4
∫ f ( x=
) dx ∫ e=
dx x
e= 3p
1 1
1
= e − e = e e3 − 1
4
( ) 2p
b) 2 2 2 2
∫ ( ) ∫
xf x dx = xe x
dx = x ′ x x
∫ x e dx = xe − e 1 = ( ) ( ) 3p
1 1 1
= e2 − 0 = e2 2p
c) 0 0
 2x 
Cum a este număr real, a > 0 , obținem ∫ f ( x )=
dx ∫  2 + 1=
 x +1 
dx
−a −a
3p
(x 0 2
+1 ') dx + 0 1dx =ln 0 0
= ∫ x2 + 1
∫ (x 2
) −a + x −a =−ln ( a
+1 2
)
+1 + a
−a −a
( )
a − ln a 2 + 1 = a − ln ( a + 1) ⇒ a 2 = a și, cum a > 0 , obținem a = 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. b = 3,6 2p
2, 4 + 3,6 6
ma= = = 3 3p
2 2
2. f ( x ) =0 ⇔ x 2 + 3 x =0 2p
Abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox sunt x = −3 și x = 0 3p
3. 21− 2 x 5
= 2 ⇔ 1 − 2x = 5 3p
x = −2 2p
4. 20
⋅x= 27 , unde x este prețul înainte de ieftinire 3p
100
x = 135 de lei 2p
5. O ( 0,0 ) este mijlocul segmentului AC 2p
BC
OD este linie mijlocie în triunghiul ABC , deci OD = , de unde obținem BC = 2OD 3p
2
6. 2
 π
1 24 2 6
sin 2 x +   =
1 ⇔ sin 2 x =și, cum x ∈  0,  , obținem sin x = 3p
5 25  2 5
2 6 1
=tgx = : 2 6 2p
5 5
1.a) 3 4  3 4
A( 4) =   ⇒ det ( A ( 4 ) ) = = 3 ⋅ ( −1) − 4 ⋅ 1 = 3p
 1 −1 1 −1
=−3 − 4 =−7 2p
b)  2 x − 1 −1 + 2 x 
A (1) ⋅ A (1) + 2 A ( x ) =
  ⇒ det ( A (1) ⋅ A (1) + 2 A ( x ) ) =
1 − 2 x , pentru orice
3p
 1 0 
număr real x
1 − 2x = 11 , de unde obținem x = −5 2p
c)  −x 1 
A ( 0 ) ⋅ A ( x ) ⋅ A (1) =
  , pentru orice număr real x 2p
 x + 1 −3 
 −x 1   3y − 3 3y  1
 =  , de unde obținem x = 2 și y = 3p
 x + 1 −3   3 −3  3
2.a) 1∗ 2= 20 ⋅1 − 21⋅ 2 +1= 3p
=20 − 42 +1 =−21 2p
b) ( x −1) ∗ x =− x −19 , pentru orice număr real x 2p
− x −19 = 1 , de unde obținem x = −20 3p

Pagina 1 din 2
c) x 2 ∗=x 20 x 2 − 21x + 1 , pentru orice număr real x 2p
1 
20 x 2 − 21x + 1 ≤ 0 , de unde obținem x ∈  ,1 3p
 20 
1.a) f '( x ) = ex + ( x − 2) ex = 3p
= (1 + x − 2 ) e x = ( x − 1) e x , x ∈  2p
b) f ′( x) ( x − 1) e x
lim x
= lim
= 2p
x →1 e − e x →1 e x − e
xe x
= lim = 1 3p
x →1 e x
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] ,
2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇔ ( x − 2 ) e x ≥ −e , pentru orice x ∈  , de unde obținem ( x − 2 ) e x −1 ≥ −1 , pentru
3p
orice x ∈  , deci ( 2 − x ) e x −1 ≤ 1 , pentru orice x ∈ 
2.a) 1 1  6  1
∫ ( f ( x ) − x ) dx = ∫ ( 2 x − 1) dx =  3 − x  −1 =
2 5 x
3p
−1 −1  
2 4
=− − =−2 2p
3 3
b) 4
f ( x ) − 2 x5 4  x2 1 4
x 1 
∫ 2x ∫  2 2 x   4 − 2 ln x  2 =
dx = − dx = 3p
2 2  
1 1 6 − ln 2
= 4 − ln 4 − 1 + ln 2 = 2p
2 2 2
c)
( )
5 3
1 1
1 2x −1 1
( ) 1
( )( )
2 ′ 2
4 5 5 5 3p
∫x 2 x − 1 dx = ∫ 2 x − 1 2 x − 1 dx = ⋅
10 0 10 3 0
=
0
1 1 1 1
=  + = 2p
10  3 3  15

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. 2 2 3 32 1
⋅ 0,3 + 3, 2 : 4 = ⋅ + ⋅ = 3p
3 3 10 10 4
1 4
= + =1 2p
5 5
2. f ( a ) = 2a ⇔ 6 − 4a = 2a 3p
a =1 2p
3. x 2 − 2 x + 16 = 16 ⇒ x 2 − 2 x = 0 2p
x = 0 sau x = 2 , care convin 3p
4. Mulțimea A are 9 elemente, deci sunt 9 cazuri posibile 2p
Numerele n din mulțimea A pentru care ( n − 2 )( n − 6 ) ≥ 0 sunt 1 , 2 , 6 , 7 , 8 și 9 , deci sunt
2p
6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( −3, 4 ) 2p
OA = 5 , OM = 5 , deci triunghiul OAM este isoscel 3p
6. AB ⋅ BC
Triunghiul ABC este dreptunghic în B , deci = 2 , și, cum AB = BC , obținem AB = 2 3p
2
= 4=
PABCD AB 8 2p
1.a) −3 2
det A = =−3 ⋅ 4 − 2 ⋅ ( −6 ) = 3p
−6 4
=−12 + 12 =0 2p
b) det ( B ( x ) ) = x − 4 x + 14 , pentru orice număr real x
2
2p
10 0
Cum det ( B ( 7 ) − A ) = −10 , obținem x 2 − 4 x + 4 =
= 0 , deci x = 2 3p
−1 −1
c)  −3 x 2 x   −3 x − 14 2 x − 14   14 14 
xA =  =  , A ⋅ B ( x)  xA − A ⋅ B ( x ) 
 ⇒=  , pentru orice 3p
 −6 x 4 x   −6 x − 28 4 x − 28   28 28 
număr real x
 14 14  1 1
  = 14C , de unde obținem C =   2p
 28 28   2 2
2.a) 1∗ 3 = 6 ⋅1⋅ 3 − 6 ⋅1 − 6 ⋅ 3 + 7 = 3p
= 18 − 6 −18 + 7 = 1 2p

Pagina 1 din 2
b) 7 7 7
x∗ = 6 x ⋅ − 6 x − 6 ⋅ + 7 = 7 x − 6 x − 7 + 7 = x , pentru orice număr real x 2p
6 6 6
7 7 7 7
∗ x = 6 ⋅ ⋅ x − 6 ⋅ − 6 x + 7 = 7 x − 7 − 6 x + 7 = x , pentru orice număr real x , deci e = este
6 6 6 6 3p
elementul neutru al legii de compoziție „∗”
c) m  m
∗  −  =− m 2 − m + 7 , pentru orice număr întreg m 2p
2  3
− m 2 − m + 7 ≥ 1 ⇔ m 2 + m − 6 ≤ 0 , de unde obținem m ∈ [ −3, 2] , deci suma numerelor întregi
3p
care verifică inegalitatea este egală cu −3 + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 =−3

1.a) 3
f ' ( x )= 3 x 2 − + 0= 3p
x2
3 x4 − 1
= =
( ) (
3 x2 − 1 x2 + 1
, x ∈ ( 0, +∞ )
)( ) 2p
x2 x2
b) f '( x ) = 0 ⇔ x =1 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice
3p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
c) 6
f '' ( x=
) 6x + , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x3
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția f este convexă 3p
2.a) 2 2 2
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = x2
∫ 2 xdx == 0
3p
0 0
= 4−0= 4 2p
b) 3
2
3
( x + 1)′ dx= 2ln x + 1 3=
∫ x +1 dx= 2 ∫ x +1 ( ) 3p
1 1 1
= 2ln 4 − 2ln 2 = 2ln 2 2p
c) 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2
4x x −1 + 1  1   1 1− x  2
∫ f ( x ) ⋅ f ( − x ) dx = ∫ x 2 − 1 dx = 4 ∫ x 2 − 1 dx = 4 ∫ 1 + x 2 − 1  dx = 4  x + 2 ln 1 + x  1 = 3p
1 1 1 1
− − − − −
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 
= 4  + ln + − ln 3  = 4 (1 − ln 3) 2p
2 2 3 2 2 

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1. r =3 ⇒ a1 =2 , a4 = 11 3p
a1 + a2 + a3 + a4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26 2p
2. ) 3a − 8 , f (1) = −5
f ( a= 2p
5
a ( 3a − 8 ) =−5 ⇔ 3a 2 − 8a + 5 =0 , de unde obținem a = 1 sau a = 3p
3
3. 25 − x = x + 5 2p
4. Cifra unităților poate fi aleasă în 4 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 3 moduri, deci se
3p
pot forma 4 ⋅ 3 = 12 numere
5. 3 = 2 ⋅ 2 + a 3p
a = −1 2p
6. 3 3
sin 60° = , tg60° = 3 , cos30° = 3p
2 2
3 3 3
4sin 60° ( tg60° − cos30° ) = 4 ⋅  3 −  = 2 3 ⋅ = 3 2p
2  2  2

1.a) 2 1
det A = = 2 ⋅ ( −3) − 1 ⋅ ( −1) = 3p
−1 −3
=−6 + 1 =−5 2p
b) 1 1  −1 −1 2 5 6 3 8 8
B (1) =  , B=( −1)   ⇒ B (1) B ( −1=
) + 3A  + =    3p
3 6 3 6 15 33   −3 −9  12 24 
8 8 a a
  = 4  , de unde obținem a = 2 2p
12 24  3 6
c) 0 1
A −= 2I2   ⇒ det ( A − 2=
I 2 ) 1 , deci matricea A − 2 I 2 este inversabilă și
 −1 −5 
3p
 −5 −1
( A − 2 I 2 )−1 = 
1 0
−1  0 0
X= B ( 0 ) ⋅ ( A − 2 I 2 ) , de unde obținem X =   2p
 −9 −3 
2.a) 3∗ 4 = ( 2 ⋅ 3 − 4 +1)( 2 ⋅ 4 − 3 +1) = 3p
= 3 ⋅ 6 = 18 2p
b) x ∗ y= ( 2 x − y +1)( 2 y − x +1)= ( 2 y − x +1)( 2 x − y +1)= 2p
Pagina 1 din 2
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „∗” este comutativă 3p
c) ( 2m) ∗ n= ( 4m − n +1)( 2n − 2m +1) , pentru orice numere naturale m și n 2p
( 4m − n +1)( 2n − 2m +1) = 13 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem perechile ( 2,8 )
3p
sau ( 4, 4 )

1.a) 2 ( x + 5) − ( 2 x + 7 )
= f '( x ) = 3p
( x + 5 )2
2 x + 10 − 2 x − 7 3
= = , x ∈ ( −5, +∞ ) 2p
( x + 5 )2 ( x + 5 )2
b)  7
x 2 + 
2x + 7  x
= lim f ( x ) = lim lim= 2p
x →+∞ x →+∞ x + 5 x →+∞  5
x 1 + 
 x
7
2+
= = lim x 2 , deci dreapta de ecuație y = 2 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul
x →+∞ 5 3p
1+
x
funcției f
c) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este paralelă cu dreapta de ecuație
2p
y = 3 x + 5 ⇔ f ' ( a ) = 3 , a ∈ ( −5, +∞ )
3
= 3 și, cum a ∈ ( −5, +∞ ) , obținem a = −4 3p
( a + 5 )2
2.a) 3 3  x2 3
∫ (f ( x ) + 2 x dx )
=∫ ( x + 2 ) dx =  + 2 x  = 3p
1 1  2 1
21 5
= − = 8 2p
2 2
b) 1
( ′
)
f ′ ( x ) = x − 2 x + 2 =1 − 2 ⋅
2 x
+0= 3p
1 x −1
1−
= = g ( x ) , pentru orice x∈ (0, +∞ ) , deci funcția f este o primitivă a funcţiei g
= 2p
x x
c) 2
2
1
2
1
2
( x − 1)′ dx arctg ( x − 1)=
∫f dx
= ∫ x2 − 2 x + 2 dx
= ∫ ( x − 1)2 + 1 = 3p
1 ( x2 ) 1 1 1
π
= arctg1 − arctg0 = 2p
4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 10
pentru lucrare.
   
1. 2
3 5  5 6  2 5  9  6 5  5  6 5  10  3p
 14  10  4 2p
2. f  x   g  x   5x  1  3x  1  2 x  2 3p
Abscisa punctului de intersecție este x  1 2p
2 x 4  2    x  4  2 x  6
3. 2 x 3 3p
x  2 2p
4. 15
360   360  2p
100
 360  54  414 lei 3p
5. M  2,0 2p
3 4
mAM   , mMC  , de unde obținem mAM  mMC  1 , deci triunghiul AMC este
4 3 3p
dreptunghic
6. 1 2
sin 30  , sin 45  2p
2 2
BC AC 4 AC
    AC  4 2
sin A sin B 1 2 3p
2 2
1.a) 3 4
det A   3  3   4    2   3p
2 3
 9 8 1 2p
b)  1  x  2 x 
BB   , pentru orice număr real x 3p
  2 x  1 
1  x 2 x   3 4 
   , de unde obținem x  2 2p
 2 x  1  2 3 
c) 3x  2 5 x  4
det B  1  x  det  B   det B  A    x 2  x , pentru orice număr real x 3p
2 x  1 3x  2
 x2  x  0 , de unde obținem x  0 sau x  1 2p
2.a)  8 2  8  2 16  3p
 6  16  10 2p
b) x e  x , pentru orice număr real x , de unde obținem e  16 2p
16 x  16  x  16  x , pentru orice număr real x , deci e  16 este elementul neutru al legii
3p
de compoziție „”
Pagina 1 din 2
c)  x  3x x  5x
x   3  19  x   3 x   35 , pentru orice număr real x 3p
2  2 2  2
5x
 35  2 x , de unde obținem x  70 2p
2
1.a) 4 1
f ' x    3   0  3p
x x
x2  4  x  2  x  2  , x  0, 
 3
 3
  2p
x x
b) f 1  0 , f  1  3 2p
Ecuația tangentei este y  f 1  f  1 x  1 , adică y  3x  3 3p
 2  x 2 ln x  2 x 2 

c)
x2 f  x  2  x 2 ln x  2 x 2
lim  lim  lim  2p
x 1 x3  1 x 1 x3  1 x 1
 x  1
3 
1
0  2 x ln x  x 2   4 x
x 2 x ln x  3x 3p
 lim 2
 lim  1
x 1 3x  0 x  1 3x 2
2.a) 1 1  x3 1
 f  x  dx   x 2
 1 dx  
 3  x   3p
0 0  0
1 2
 1   2p
3 3
b) e e
x
e 3 x x  3 3 e
  f  x   1 ln xdx   x ln xdx    3  ln xdx   3 ln x  9 
2
 3p
1 1 1   1
e3 e3 1 2e3  1
    2p
3 9 9 9
c) f  sin x   f  cos x   sin 2 x  1  cos 2 x  1  sin 2 x  cos 2 x  2  1 , pentru orice xℝ ,
  
3 3 3   1 3p
  f  sin x   f  cos x   tg xdx    tgxdx  ln  cos x  0  ln  cos 3   ln  cos 0   ln 2
0 0
1 1
ln  ln a , de unde obținem a  , care convine 2p
2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
1.  0,6  0,8 : 0,7  0,25  4  1, 4 : 0,7  1  3p
 2 1  1 2p
2. f  2   1 , f  4   3 și f  a   2a  5 , unde a este număr real 3p
2a  5   1  2  3  2a  4  6 , de unde obținem a  5 2p
3. x2  7  32  x2 16  0 3p
x  4 sau x  4 , care convin 2p
4. Mulțimea A are 20 de elemente, deci sunt 20 de cazuri posibile 2p
Numerele n din mulțimea A pentru care numărul 2n este multiplu de 10 sunt 5 , 10 , 15 și
2p
20 , deci sunt 4 cazuri favorabile
p   1p
5.
OA  10  MA  5 , OB  a 2  16 , unde a este număr real 3p
a 2  16  5  a 2  9  0 , de unde obținem a  3 sau a  3 2p

6. AC  5 2p
AC 5
sin B   3p
BC 13
1.a) 4 3
det A   4  3  3 1  3p
1 3
 12  3  9 2p
b) 3 1  1 1  2 3 
B 1    , B  1     B 1  B  1    3p
1 2 1 0  1 1 
 4 3   2 3   2 0  1 0 
A  B 1  B  1       2   2B  0 2p
 1 3   1  1   2 2  1 1 
c)  3  5  7  …  19 1  2  3  …  9  11 5 
B 1  B  2  B  3  …  B  9     9  3p
 9 2  3  4  …  10   1 6 
11 5   2 x  1 x 
9   9  , de unde obținem x  5 2p
 1 6   11 x  1
2.a) 2  6 26
26    3p
2 3
440 2p

Pagina 1 din 2
b) 6  3x
x 6  , pentru orice număr real x 2p
2
6  3x
 6 , de unde obținem x  2 3p
2
c) m 3m    m 2  2m , pentru orice număr întreg m 2p
 m  2m  2m  3  m  3  0 și, cum m este număr întreg, obținem m  1 sau m  0 sau
2 2
3p
m 1
1.a) 4 x3
f  x   6x2  0  3p
2
 2 x3  6 x 2  2 x 2  x  3  , x ℝ 2p
b)
lim
f  x
 lim
2  x  3
 lim
 2  x  3  
3p
x x 2e x x ex x
 
ex

2
 lim 0 2p
x  e x
c) f '  x   0  x  0 sau x  3 și f '  x   0 , pentru orice x   ,3  f este descrescătoare pe
3p
 ,3 , f '  x   0 , pentru orice x  3,    f este crescătoare pe 3, 
21
f  x   f  3 , pentru orice x  ℝ și, cum f 3  
21
, rezultă că f  x    , pentru orice
2 2 2p
număr real x
2.a) 2 2 2
 f  x  dx    2 x  1 dx   x 0
2
x 3p
0 0
  4  2    0  0  6 2p
1  2 x  1
b) 1 1 1 1
1 1 1
 dx   dx   dx  ln  2 x  1  3p
0
f  x 0
2x  1 2 0 2x  1 2 0
1 1 1
 ln 3  ln1  ln 3 2p
2 2 2
c) a a
1 1 1 a 2a
 dx    x  2 dx    , pentru orice a   0,2  3p
a x2  2 f  x   2 a
2 x  2 a 4  a 2
2a 2
2
  a 2  3a  4  0 și, cum a   0,2  , obținem a  1 2p
4a 3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1. 2
 2 1 4 3 1
  :  3: 9    3   3p
 3 3 9 1 9
4 1
  1 2p
3 3
2. f  x   0  3x  9  0 3p
x3 2p
3.
x2  4x  8  x  x2  4x  8  x2 2p
4 x  8  0 , de unde obținem x  2 , care convine 3p
4. 8
x  x  184 3p
100
x  200 de lei 2p
5. C 1,2  2p
1  xD 2  yD
4 , 1 , unde  xD , yD  sunt coordonatele punctului D , deci xD  7 și y D  0 3p
2 2
6. 
tg  3  cos x  3 sin x 2p
3
 
  1 1
2
sin 2 x  3 sin x  1  sin 2 x  și, cum x   0,  , obținem sin x  3p
4  2 2
1.a) 3 6
det A   3  2  6 1  3p
1 2
660 2p
b)  3 6  3 6   9  6 18  12  15 30 
A A       3p
 1 2  1 2   3  2 6  4   5 10 
3 6
 5   5A 2p
1 2
c)  2x  1 6 x 
xA  1  x  I 2     det  xA  1  x  I 2   4 x  3x  1 , pentru orice număr real x 3p
2
 x x  1
 1 
4x2  3x  1  0 , de unde obținem x    ,1 2p
 4 
2.a) 1 2  31 2 12  22  3p
 6 1  4  1 2p

Pagina 1 din 2
b) 2  x  6 x  4  x 2 , pentru orice număr real x 2p
2 2
6 x  4  x  1  x  6 x  5  0 , de unde obținem x  1 sau x  5 3p
c) 3 3
x  3 x  x2  3 x  3 x 3 3
x 2  x 4 , pentru orice număr real x 2p
3
x 4  1  x 4  1 , de unde obținem x  1 sau x  1 3p
1.a) x  2  x 2x2  8x  6
f  x  2    3p
 x  2 2  x  2 2


2 x2  4x  3   2  x  1 x  3 , x   2,   2p
 x  2 2
 x  2 2
b) f '  x   0  x  1 2p
f '  x   0 , pentru orice x   2, 1  f este descrescătoare pe  2, 1 , f '  x   0 , pentru
3p
orice x   1,    f este crescătoare pe  1,  
c) f  x  1 
lim  lim  2  2 2p
x  x x   x2
 x 
lim  f  x   2 x   lim     1 , deci dreapta de ecuație y  2 x  1 este asimptotă
x  x   x  2  3p
oblică spre  la graficul funcției f
2.a) 3 3  3 3
  x  1 f  x  dx    x  5  dx   3  5 x  0 
2 2 x
3p
0 0  
 9  15  24 2p
b) 1 1
4 1
  f  x   1 dx   x 2  1 dx  4arctg x 0  3p
0 0
 4arctg1  4arctg0   2p
c) F este primitivă a funcției f  F   x   f  x  , x  ℝ 2p
8 x
F   x   f '  x    0 , pentru orice x   0,   , deci F este concavă pe  0, 
 x  1 3p
2 2

Pagina 2 din 2

2021 Teste Antrenament TEHN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2021 Teste Antrenament TEHN

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2021 Teste Antrenament TEHN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Examenul național de bacalaureat 2021

5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7  3x  2   1 .

5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 4

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 5

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 6

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 6

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 7

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 8

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 10

5p a) Arătați că f '  x   2 x 2  x  3  , xℝ .

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 11

5p c) Arătați că orice primitivă F a funcției f este concavă pe [ 0, +∞ ) .

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 12

SUBIECTUL I (30 de puncte)

AB   0  0 2   5  32  8,‫‍‏‬AC   4  0 2   1  32  4 2 și BC   4  0 2   1  5 2 4 2 3p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

[2, ) , f (2)  4e 2  0

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 2

n 2 = 144 și, cum n este număr natural, obținem n = 12 2p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 3

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 4

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 4

144  a 2  13 , de unde obținem a  5 sau a  5 , care convin 3p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 5

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 6

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 7

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 7

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 8

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 8

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 9

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 10

a 2  16  5  a 2  9  0 , de unde obținem a  3 sau a  3 2p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 11

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 11

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 12

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 12

S-ar putea să vă placă și