LUȘCAN LOREDANA MIHAIELA

Teste de evaluare pentru verificarea părților de propoziție

clasa a IV-a

AUXILIAR PENTRU ELEVII CLASELOR A IV-A

2013

1
  Subiectul

I. Itemi obiectivi

A. cu alegere duală

1. Citeşte enunţul de mai jos. Dacă afirmaţia este adevărată, încercuieşte DA, iar
dacă o consideri falsă încercuieşte NU.
a. Subiectul este partea de propoziţie care arată cine face acţiunea sau cine are
caracteristica exprimată de numele predicativ.
Da
Nu
b. Subiectul poate fi comun şi propriu, simplu şi compus.
Da
Nu
c. În general subiectele sunt exprimate prin substantive şi pronume.
Da
Nu

B. Itemi obiectivi de tip pereche

1. Trece pe spaţiile punctate funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

Râul curgea sub perdele de aur. ...............................
Mama copilului era frumoasă. ...................................
În liniştea livezii...un grangur fluiera. .........................
2. Alegeţi din coloana B cuvintele cu sens asemănător cuvintelor din coloana A.
A B
Fluieră mierlele. păsările
Cucul îşi cântă numele. cântăreţul pădurii
Adie vântul. crângul
Pădurea vuieşte. Viscol
3. În propoziţiile următoare subliniaţi subiectele, iar pe spaţiile punctate scrieţi prin
ce parte de vorbire sunt exprimate.
a. Căzuse toamna cu ploi puhave. ...............................................
b. Doi cântau la vioară. ...............................................................
c. Cânta cineva în zori de zi. .......................................................
d. Cine-o fi la poartă? .................................................................

2
C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă

1. Încercuieşte litera corespunzătoare cuvântului corect. Cuvântul leneş are funcţia

sintactică de subiect în exemplul:

a. Leneşul mai mult aleargă.

b. Un copil leneş ia note mici.
c. Eu l-am întrecut pe cel mai leneş elev.
2. Subiectul este exprimat printr-un cuvânt folosit cu valoare de substantiv în
propoziţia:
a. „Departe” este un adverb.
b. Un copil leneş ia note mici.
c. Ion Vodă avea o credinţă mare.
3. Subiectul este exprimat prin pronume în propoziţia:
a. Vin turcii!
b. Iar tu frângeai zăgazul.
c. Cel mic e cel mai înţelept.

II. Itemi semiobiectivi

A. cu răspuns de completare

1.Completează spaţiile punctate cu informaţiile corecte.

a. Subiectul este ........................................... , care răspunde la
întrebările ....................................................................................................................
...... .
b. Subiectul poate fi exprimat
prin ................................................................................... .
c. În propoziţiile:
Eu, bineînţeles voi îngriji florile.
Mama era îngrijorată.
Cinci dintre aceştia sunt mai harnici.
Subiectele sunt exprimate
prin: ......................................................................................... .
B. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate
1. Se dă textul: „În straturi florile-s trudite/un crin din când în când se-ndoaie/Şi
lung priveşte-n sus/să vadă/Nu se purcede un nor de ploaie!”
-subliniaţi subiectele,
-analizează al doilea subiect,

3
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
…………………………………
-scrie subiectul din propoziţia a IV-a,

………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
2. Se dă propoziţia: „ În dreapta monastirii se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii,
sătucele cu căsuţe albe presărate prin lungile văi.”
(„Cezara” – M. Eminescu)
a. Subliniaţi subiectele.
b. Prin ce părţi de vorbire este exprimat?

………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….

c. Ce fel de subiect avem?

………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
3. Se dau propoziţiile:
Ai casei plecară.
„Pe lângă plopii fără soţ/ adesea am trecut./ Mă cunoşteau vecinii toţi./ Tu nu mai
cunoscut.”
a. Subliniaţi subiectele.
b. În care propoziţie avem subiect neexprimat?

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………..
c. Subiectul din prima propoziţie este exprimat prin.

.................…………………………………………………………………………

4
 III. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis)

A. Itemi de tip rezolvare de probleme

1. Construiţi un enunţ în care cuvântul „ei” să fie subiect.

…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

2. Indică valoarea morfologică a subiectului din următoarele propoziţii:

 Cel mic e mai înţelept. ......................................
 Doi fraţi am eu. .................................................
 Neguri albe, strălucite/Naşte luna argintie. ..................................................
2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul „vara” să fie pe rând: complement, subiect,
atribut.

…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

3. Eseu structurat

1. Scrie o compunere în care să foloseşti subiecte exprimate prin: substantive,

pronume, numerale cu valoare substantivală sau orice cuvânt folosit cu
valoare de substantiv.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
5
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

2. Scrie o scrisoare părinţilor tăi în care subiectul să ocupe locuri diferite în

propoziţii.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

6
3. Descrie anotimpul tău preferat, foloseşte numele acelui anotimp atât cu
funcţie de subiect, cât şi ca altă parte de propoziţie.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

4. Eseu nestructurat (liber)

1. Scrie o compunere în care cuvintele: floare, vânt, soare, căldura, să aibă

funcţia de subiect.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
7
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

2. Scrie un text care să înceapă cu una dintre propoziţiile:

-Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.
-Buturuga mică răstoarnă carul mare.
-Când doi se ceartă, al treilea câştigă.

…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
8
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……

3. Descrie în câteva rânduri subiectul.

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..

9
  Predicatul

I. Itemi obiectivi

A. cu alegere duală

1. Predicatul este parte de propoziţie.

Da
Nu
2. Predicatul se află punând întrebarea subiectului.
Da
Nu
3. Predicatul este de două feluri.
Da
Nu
4. În propoziţia: „Eu şedeam pe prag la noi.”, predicatul este „şedeam”.
Da
Nu

B. Itemi obiectivi de tip pereche

1. În propoziţiile următoare predicatul este exprimat prin:

a. Bunica stă pe prispă. ...............................................
b. Numai adu-ţi aminte de poveţele mele. ................
c. Şi el tuşti pe-o dugheană. .......................................
2. Grupaţi predicatele din textul următor în predicate verbale şi nominale.
Se dă textul: „Soarele aprinde curcubee în norul de pulbere, împrăştiind în aer o
răcoare dulce, pădurea răsuna ca de famfară”.
(România pitorească – Al. Vlahuţă)
La mine-n sat exista gară. Acolo se afla o cetate. Este vreun comunist în Vadu?
Floarea este albă. Zidurile caselor sunt din piatră. Tăcerea e de piatră.
Predicat verbal Predicat nominal

10
 C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă

1. Cuvântul „este” formează singur predicat în următoarele enunţuri.

a. Acel Mustafa este din Arad.
b. Era o doină apăsătoare cu tărăgănări pline de amar.
c. Sunt ani de-atunci.
2. Propoziţia corectă după schema:
predicat subiect atribut
verb substantiv adjectiv
este:
a. Tot drumul este un înspăimântător vârtej.
b. Sunt stăpân şi domn al lor.
c. Fuge elevul atlet.
3. Predicatul este exprimat printr-un verb+substantiv în propoziţia:
a. Flori ale pământului erau ţăranii.
b. Bourul cel alb fusese văzut de toţi vânătorii.
c. Eu sunt marea cea albastră.

II. Itemi semiobiectivi

A. cu răspuns scurt de completare

1. Completează spaţiile punctate cu informaţii corecte.

Predicatul este partea ............................. care răspunde la întrebările ..................... .
2. Notează pe spaţiile punctate felul fiecărui predicat.
Cerul este senin. .........................................
Luneca din când în când prin mâzgă. .................................
I-am spus că nu sunt bune. .................................................
3.Completaţi spaţiile punctate cu:
propoziţii cu predicate verbale
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………....
propoziţii cu predicate nominale
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

11
 B. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate

1. Se dă textul: „Vasile Candea nu se înşela,fata era îmbrăcată în port de

sărbătoare, era subţire, albă ca zăpada, fata era încă departe şi nu putea distinge
benteaua din care ieşea grumazul alb, fraged şi rotund.”
(„Veronica” I. Agârbiceanu)
a. Scrie pe spațiul punctat predicatele din text.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

b. Scrie naliza gramaticală a primului predicat.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

c. Spune partea de vorbire prin care este exprimat al treilea predicat.

………………………………………………………………………………

2. Se dă propoziţia: „Grădinile nu aveau aşa minune; pădurile nici ele.”

a. Scrie predicatul din prima propoziţie.

…………………………………………………………………………………

b. Câte propoziţii are textul?

………………………………………………………………………………………

d.Ce poţi spune despre predicatul din a doua propoziţie?

………………………………………………………………………………………
3. Se dă textul: „Catrina sări în sus înfricoşată, era chiar Ilinca la căpătâiul ei, şi în
clipa următoare auzi ţipete undeva în noapte parcă în spatele casei.
-Ce este?
-Arde casa lui Bălosu!”
(„Moromeţii” M. Preda)

12
 a. Predicatele din text sunt:

...........................................................................................................................

b. Pentru a afla primul predicat am pus întrebarea:

...........................................................................................................................

c. Scrie analiza ultimului predicat

..........................................................................................................................
.

III. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis)

A. Itemi de tip rezolvare de probleme

1.Construiţi enunţuri în care cuvintele: este să formeze singur predicatul şi apoi să

ajute le formarea predicatului, la fel şi cuvântul „a rămâne”.

………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: probabil, singur să fie predicate

………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………….

3. Predicatul din următoarele propoziţii determină subiectul.

„Tu împleteşti în curcubee. ………………………
Comoara lacrimilor noastre,
Şi cel mai scump nisip tu-l duci. …………………..
În vadul Dunării Albastre.”
(„Oltul” O. Goga)

13
B. Eseu structurat

1. Descrie într-un scurt text semnele furtunii.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

2. Scrie o compunere cu titlul ”Subiectul stă de vorbă cu predicatul”.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
14
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
…………………………………………………………

C. Eseu nestructurat

1. Realizaţi o compunere care să înceapă cu verbul „este”.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

15
 ………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

2. Demonstrează în câteva propoziţii ce înseamnă predicatul într-un text.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

3. Scrie o compunere în care să foloseşti cuvintele: zvâr, cât, ţuşti, iaca, iată,
uite.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
16
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

 Atributul

I. Itemi obiectivi

A. cu alegere duală

1. Citeşte enunţul de mai jos, dacă afirmaţia este adevărată încercuieşte cuvântul
DA, iar dacă o consideri falsă încercuieşte cuvântul NU.
a. Atributul este exprimat prin substantiv, adjectiv, pronume, numeral.
Da
Nu
b. Atributul răspunde la întrebările: care, ce fel de, al/ale cui este/sunt?
Da
Nu
c. Două sau mai multe atribute ale aceluiaşi substantiv, dacă nu sunt de acelaşi fel,
se despart prin virgulă.
Da
Nu

B. Itemi obiectivi de tip pereche

1. Trece în locul punctelor funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

a. Pe deal răsare luna ca o vatră de jăratic. ...........................................
Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic .................................
(„Călin file din poveste” M. Eminescu)
b. Când privesc zilele de-aur a scripturilor române .................................
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine ..............................
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri ...........................
(„Epigonii” M. Eminescu)
2. Grupează cuvintele din coloana B cu cele din coloana A pentru a forma
propoziţii şi arătaţi funcţia sintactică a adjectivului în propoziţii.
A B
Se auzea un bâţâit deasupra capetelor. frumoasă
Boierul avea o fată. obosită
Se simţea o suflare de vânt. răcoroasă
Ursul a ieşit din ascunzătoare. răzleaţă
Peste tot se auzi un bâzâit. neîntrerupt
17
3. Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărei funcţii sintactice din coloana A cifra
corespunzătoare părţii de propoziţie subliniate din coloana B.
A B
...........subiect 1. Boierul n-avea decât o fată.
...........predicat 2. Domniţa sta între bătrâni.
...........atribut 3. Ochii rotunzi şi mari îi erau plini de lacrimi.

1. Completează spaţiile punctate cu informaţii corecte.

a. Atributul este partea .......................... care răspunde la următoarele
întrebări .......................................................................................................................
............ .
b. Atributul poate fi exprimat prin următoarele părţi de
vorbire .........................................................................................................................
.......... .
2. Notează pe spaţiile punctate atributele şi părţile de vorbire prin care sunt
exprimate.
a. Ochii Elenei erau ca doi
luceferi. .......................................................................................................................
............ .
b. Cerul avea uneori albastrul acela strălucitor de
faianţă. ........................................................................................................................
........... .
c. Pe sub peretele din dreapta, un izvor luneca încet cu sclipiri argintii.
................................................................................................................................... .

B. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate

1. Se dă textul: „Trupul acesta mărunt,... de-abia purta capul său mare, pleşuv şi
cărunt, cu obrajii spâni şi slabi.”
(„Doamna Chiajna” A. Odobescu)
a. Atributele din text sunt

………………………………….......................................................................

b. Scrie analiza gramaticală a primului atribut.

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
18
 c.Cel de-al doilea atribut este exprimat
prin ...................................................................................................................
........

2. Se dă textull: „Şi seara cade grabnic ca în luna lui noiembrie, din cerul de peste
Dunăre.”
a. Atributele din text sunt
………………………………………………………………………………………
b. Atributul exprimat prin adjectiv este ...................................................
c. Scrie analiza gramaticală a celui de-al doilea atribut.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
3. Se dă textul: „Ne-am urcat pe o scară de lespezi, întretăiată de răzoare, printre
oleandrii în floare.”
(„Soleima” G. Galaction)
a. Atributul despărţit prin virgulă de substantivul determinat
este ....................................................
b. Al treilea atribut este
.............................................
c. Scrie analiza gramaticală a celui de-al doilea
atribut .........................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
............

II. Itemi cu răspuns deschis

A. Itemi de tip rezolvare de probleme

1. Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

a. Trei, cele de pe urmă le-am tras pe înserate.
……………………………………………………
b. Trei copii construiesc un om de zăpadă.
……………………………………………………
19
c. Cei trei sunt nedespărţiţi.
…………………………………………………..

2. Alcătuiţi propoziţii din care să reiasă valoarea de atribut a următoarelor cuvinte:

a.
grea .............................................................................................................................
........
b.
munţilor ......................................................................................................................
...............
c. al
nouălea ........................................................................................................................
............
3. Scrieţi o propoziţie în care atributul „altoiţi” să determine trei substantive.

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

B. Eseu structurat

1. Scrie un text narativ în care cuvintele: vesel, al primăverii şi mii, să fie

atribute.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

20
 ………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

2. Scrie o scrisoare prietenului tău şi subliniază cuvintele cu funcţia de atribut.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

3. Descrie un anotimp preferat. Foloseşte în descrierea ta două substantive şi

două pronume cu funcţia de atribut.

21
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………...

C. Eseu nestructurat (liber)

1. Imaginează-ţi o întâmplare petrecută la mare şi prezint-o într-o compunere

în care adjectivele să aibă funcţia de atribute.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
22
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

2. Explică într-o compunere ce înseamnă a fi bun pentru tine.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
23
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

3. Demonstrează într-o compunere o calitate a unui personaj dintr-o operă

literară.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

24
  Complementul

I. Itemi obiectivi

A. cu alegere duală

1. Citeşte enunţurile de mai jos, dacă afirmaţia este adevărată încercuieşte cuvântul
DA, iar dacă o consideri falsă încercuieşte NU.
a. Complementul este exprimat prin substantiv.
Da
Nu
b. Complementul răspunde la întrebările: cum?, ce?, cine?.
Da
Nu
c. Complementul este parte de vorbire.
Da
Nu

B. Itemi obiectivi de tip pereche

1. Stabileşte relaţia corectă dintre premise şi răspunsuri.

A B
cum? Să sărim în luntrea mică.
când? Era verde ca mătasea.
cât timp? Sta numai o oră.
pe cine? În zorii zilei răsare soarele.
unde? L-am văzut pe Ion.
2. Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărei funcţii sintactice din coloana A litera
corespunzătoare cuvintelor subliniate în coloana B.
A B
.........complement Zboară mai repede decât gândul.
25
.........atribut Pupăza zbura pe-o dugheană.
.........predicat Florile îşi plecară fruntea drăgălaşă.
.........subiect Toţi îşi zgâriaseră numele pe bancă.

C. Itemi cu alegere multiplă

1. Cuvâtul „codrul” este complement în exemplul:
a. Codrul, toamna îşi pierde frunzişul.
b. Hai în codrul cu verdeaţă.
c. Frunza codrului tremura în bătaia vântului.
2. Complement exprimat prin substantiv avem în exemplul:
a. N-aţi salba cu flori.
b. O dată importantă se notează în caiet.
c. Trăia odată în pădurea deasă o zână bună.

II. Itemi semiobiectivi

A. cu răspuns scurt

1. Completează spaţiile punctate cu informaţiile corecte. Complementul este partea

de .............................. care răspunde la întrebările.......................................
2. Notează pe spaţiile punctate la ce întrebare răspunde complementul.
a.Iedul cel mare trage zăvorul. .....................................
b. Merge prea repede. .................................................
c. Izvoarele plâng în vale. ............................................
3. Completează enunţurile în aşa fel încât să obţii întrebări la operele literare
studiate.
Unde?...........................................................................................................................
Cum?............................................................................................................................
Când?...........................................................................................................................

B. Itemi cu întrebări structurate

1. Se dă textul: „Ţugulea aduse buzduganul său şi lovi pe zmeu apoi îi taie capul, îi
luă armele,... şi plecă înaintea zmeului celui mijlociu.”
(„Fiul unchieşului şi al mătuşii” – P. Ispirescu)
a. Complementele din text sunt: .
………………………………………………….............................................
b. Analizează primul complement.

26
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
c. Cel de-al treilea complement răspunde la întrebarea
…………………………………………………………..................................

2. Se dă textul: „Codrule, bătrânule, mişcă-ţi tu poienile şi-ţi ridică genele de

priveşte în zare.”
(„Cântec vechi” – Şt. O. Iosif)
a. Găseşte complementele care răspund la întrebarea „unde?”.
…………………………………………………………………………..

b. Subliniază complementele din text.

c. La ce număr sunt substantivele cu funcţia de complement?

………………………………………………………………………………

3. Se dă propoziţia: „Îl admira pe harnicul şi priceputul meşter.”

a. Complementul din propoziţie este
…………………………………………………………………………....................

b. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul „meşter” să fie subiect.

………………………………………………………………………………..

c. Complementul din propoziţie răspunde la întrebarea.

………………………………………………………………………………..

III. Itemi subiectivi

A. Itemi de tip rezolvare de probleme

1.Construieşte enunţuri în care următoarele cuvinte să fie pe rând atribute şi

complemente: băiat, floare.

27
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………...

2. Subliniaţi complementele din textul: „Când ajunseră în poiană, Măriuca arată cu

degetul:
-Uite căpiţa unde a ascuns mama pe Păunaş. Fânul era răvăşit de jur împrejur şi
Păunaş nicăieri.
(La Vulturi – G. Galaction)

3.Alcătuiţi patru propoziţii în care complementul să fie exprimat prin substantive

sau altă parte de vorbire.
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….…

B. Eseu structurat

1. Alcătuiţi o compunere în care să folosiţi următoarele cuvinte: acolo, jos, sus

deasupra.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
28
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………..…………..

2. Descrie un anotimp preferat, foloseşte în descrierea ta anotimpul preferat cu

funcţia de complement şi atribut.
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

3. Scrie o compunere în care să foloseşti complemente care să răspundă la

întrebările: cum?, de unde?, până unde?, în ce fel?
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
29
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
C. Eseu nestructurat

1. Realizează o compunere în care să foloseşti cuvintele: repede, în scurt timp,

de urgenţă.
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
2. Explică ce înseamnă „imediat” pentru tine.
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
30
 ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………

 CUPRISNS

Subiectul …………………………………………………………. 2
Predicatul …………………………………………………………10
Atributul …………………………………………………………..17
Complementul …………………………………………………….25

31
 I. Itemi obiectivi

A. cu alegere duală
1. Substantivele sunt compuse şi proprii.
Da
Nu
2. Substantivele proprii se scriu cu literă mică.
Da
Nu
3. Unele substantive se formează prin compunere.
Da
Nu

B. Itemi de tip pereche

1. Alegeţi din coloana B grupul de sunete potrivite substantivelor din coloana A.

A B
iarbă oa
iepure ea
ninsoare ia
roua ua
floare ie
2. Trece în locul punctelor grupul de consoane folosite în substantivele din prima
coloană
bomboane......................
hambar..........................
rampă............................
ştampilă.........................
trompetă........................
32
3. Trece în locul punctelor felul substantivelor din prima coloană.
Dunăre.................
Craiova................
munte..................
untdelemn...........
Cluj......................

D. Itemi obiectivi cu alegere multiplă

Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul moşneag este

complement în :
a. Moşneagul fiind un gură-cască se uită în coarne făcându-i voia.
b. Bătrâna îl alungă pe moşneag din casă.
c. Atât baba cât şi moşneagul îşi doreau copii.
2. Substantivul „bunăvoinţa” s-a format prin:
a. contopire;
b. legat prin liniuţă;
3. În care din exemplele date, substantivele sunt la numărul plural:
a. Mărgăritarele nu le putea suferi.
b. Vasile era un cărpănos.
c. Îngâmfat, se împiedică de gura leului.

II. Itemi semiobiectivi

A. cu răspuns scurt de completare

1. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte.

Partea de vorbire care denumeşte .......................................... se numeşte substantiv.
2. Completează spaţiile punctate cu substantive potrivite substantivelor care
denumesc.
fiinţe:............................................................................................................................
.....................
lucruri:.........................................................................................................................
......................
fenomene ale
naturii:.......................................................................................................................
3. Completează spaţiile punctate cu substantive potrivite:
comune:.......................................................................................................................
....................

33
proprii:.........................................................................................................................
.....................
compuse:......................................................................................................................
....................

B. Itemi cu întrebări structurate

1. Se dă propoziţia: „M-or troieni cu drag aduceri-aminte.”

(„Mai am un singur dor”- M. Eminescu)
a. Subliniază substantivele.
b. Specifică felul lor.
c. Arată funcţia lor sintactică.
2. Se dă textul: „Un tunet răzleţ răscoli clocotitor nemărginirile rotunde şi-un ropot
nedesluşit vestea de pretutindeni apropierea prăpăstioasă a artileriei cereşti.”
(„Pe drumuri de munte”- C. Hogaş)
a. Subliniază substantivele din text.
b. Analizează cel de-al doilea substantiv.
c. Grupează substantivele pe cele două numere.
3. Se dă textul: „Atunci Lacrima văzu doi soldaţi, care târau cadavrul unui
muncitor şi-l treceau spre curtea Teatrului Naţional. Din susul străzii Campionul,
se vede curgând spre club coloana imensă a muncitorilor de la calea ferată.”
(„Cei care plătesc cu viaţa” – Camil Petrescu)
a. Subliniază substantivele.
b. Grupează-le în substantive proprii, simple şi compuse.
c. Analizează ultimul substantiv.

III. Itemi subiectivi cu răspuns deschis

A. Itemi de tip rezolvare de probleme

1. Construiţi enunţuri în care substantivele date să fie pe rând la numărul singular

şi plural.
patria ... primăvara... ochi...
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……..

34
2. Exemplifică în enunţuri felul substantivelor: comune; proprii; simple şi
compuse.
3. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul Mihai Vitezul să fie: subiect; să ajute la
formarea predicatului; complement; atribut.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……..
B. Eseu structurat

1. Alcătuiţi o compunere cu ajutorul substantivelor: întrecere, lenea, entuziasmul,

Rona de Jos.
2. Alcătuiţi o compunere cu titlul „Fetiţa rătăcită”. Subliniaţi substantivele proprii
din text.
3. Scrie o scrisoare bunicilor tăi în care să foloseşti multe substantive comune.
C. Eseu liber
1. Scrie o compunere pornind de la expresia:”Fulgilor parcă le părea rău după
înălţimea din care veneau”.
2. Motivează într-o compunere proverbul: „Prietenul adevărat la nevoie se
cunoaşte”.
3. Explică într-o compunere versurile: „ Ei plâng de dor,/ Ei plâng de drag.”

 Adjectivul
I. Itemi obiectivi
A. cu alegere duală
1. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.
Da
Nu
2. Adjectivul exprimă însuşiri fizice şi sufleteşti.
Da
Nu
3. Adjectivul determină un verb.
Da
Nu
B. Itemi obiectivi de tip pereche
1. Treceţi adjectivele din coloana A la numărul plural în coloana B.
A B
argintiu .................
35
plumburiu .................
ambiţios .................
2. Trece în coloana A adjectivele simple, iar în coloana B adjectivele compuse;
galbene-pământii, harnic, atotştiutor, galben-cenuşiu, politico-socială, chibzuit,
cumsecade.
3. Trece adjectivele din colona A în coloana B însoţite de substantive la genul
masculin .
A B
albastru .............
negru .............
mândru ............
cenuşiu ............
argintiu ............
C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă
1. Daţi exemple de propoziţii în care adjectivele să exprime: forma, culoarea,
mărimea,gustul.
2. Enumeraţi însuşiri fizice şi sufleteşti.
3. Daţi exemple de propoziţii în care adjectivul să fie: atribut; să ajute la formarea
predicatului.
4. Adjectivele care arată însuşiri sufleteşti avem în varianta:
a. înalt, bălai, rotofei, roşiatic, tânăr;
b. bun, generos, trist, tandru, milos;
c. dulce, gălbui, vechi, jalnic;
II.Itemi semiobiectivi
A. cu răspuns scurt
1. Completează adjectivul cu substantivele potrivite:
cenuşiile ...........................................................
frumoasei ........................................................
mândrei ...........................................................
glumeţul ..........................................................
2. Notează pe spaţiile punctate substantivele care determină adjectivul subliniat:
a. Vioi ca o lăcustă. .............................................................................
b. Se-ghesuie şi-aleargă pe marginea îngustă. ..................................
c. Şi-mbracă omenirea harnică de mii de ani. ...................................
3. Adjectivul poate îndeplini următoarele funcţii sintactice, exemplificaţi:
a. atribut;
b. ajută la formarea predicatului;
B. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate
1. Se dă textul: „În ceasurile de scumpă nălucire, munţii noştri mi se păreau cei mai
înalţi şi mai pitoreşti de pe faţa pământului, văile noastre cele mai îmbelşugate,
36
apele noastre cele mai limpezi, cerul nostru cel mai senin, fraţii noştri de la munte
cei mai voinici şi copilele românce cele mai frumoase la privit.”
(„Românii şi poeziile” V. Alecsandri)
a. Adjectivele din text sunt: ............................................
b. Analiza gramaticală a primului adjectiv: ...................
c. Funcţia sintactică a ultimului adjectiv: .......................
2. Se dă enunţul: „ Avea împărăteasa o fată fălcoasă şi un trup scurt şi gros cât o
buturugă.”
(„Meşterul de oglinzi” E. Gârleanu)
a. Adjectivele sunt: ........................................................
b. Analiza gramaticală a ultimului adjectiv.
c. Adjectivele care determină substantivele: ................
III. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis)
A. Itemi de tip rezolvare de probleme
1. Folosiţi în enunţuri cuvintele: ploaie, aur, vizită, leneş; cu valoare de adjectiv şi
substantiv.
2. Folosiţi în propoziţii adjectivul „sperios” cu sensurile: sperios, urât, milos.
3. Alcătuiţi propoziţii cu adjectivele „ambiţios”, „îmbucurătoare”,care să aibă
funcţia de atribut şi să ajute la formarea predicatului.
B. Eseu structurat
1. Alcătuiţi o compunere în care să descrieţi o pisică.
2. Alcătuiţi o compunere în care să descrieţi anotimpul vara; folosiţi multe
adjective în descriere.
3. Scrieţi o compunere în care să folosiţi următoarele adjective: subţire, însetaţi,
harnic,lacomi.
C. Eseu liber
1. Realizaţi o compunere care să înceapă cu adjectivul „frumoasă”.
2. Explică într-o compunere ce înseamnă harnic pentru tine.
3. Scrie o compunere cu titlul „Primăvara este cel mai frumos anotimp al anului”.

37
4. Avantajele şi dezavantajele utilizării itemilor
Testul este un instrument de verificare cu structură şi însuşiri aparte; poate fi
utilizat fie sub formă orală sau practică, fie de cele mai multe ori, sub o probă
scrisă. Este o probă complexă, acoperind o arie mai mare de conţinuturi; asigură o
măsurare mai exactă a performanţelor de care sunt capabili elevii, permite
stabilirea unor criterii de notare standard; prezintă un grad ridicat de obiectivitate.
Testul scris face posibilă verificarea tuturor în legătură cu însuşirea unui nou
conţinut, ceea ce oferă compararea rezultatelor, permite o mai bună individualizare
în ceea ce priveşte ritmul elaborării răspunsurilor. Testele aplicate la sfârşitul unui
capitol reprezintă o notă aparte în condiţiile unei evaluări continue, rolul acestora
fiind nu atât de a realiza o clasificare a elevilor după calificativele obţinute, ci de a
oferi învăţătorului informaţii cu privire la calitatea procesului de predare-învăţare.
Elaborarea testelor este o activitate complexă, presupunând precizarea
obiectivelor pedagogice şi a conţinutului ce trebuie verificat; concordanţa între
conţinutul probei şi obiectivele corespunzătoare materiei asupra căreia se face
verificarea; analiza conţinutului materiei ce se verifică cu accent pe datele esenţiale
şi analiza comportamentului în care se exprimă, în cele din urmă învăţarea;
alcătuirea testelor prin redactarea itemilor, conform obiectivelor pedagogice ce se
verifică.
1.Itemi obiectivi
Avantaje: obiectivitatea ridicată în evaluarea rezultatelor învăţării, chiar dacă
acestea se află de obicei, în zona inferioară a domeniului cognitiv.
Dezavantaje: raţionamentul prin care elevul ajunge la răspuns nu poate fi
evidenţiat; posibilitatea ghicirii răspunsurilor; familiarizarea elevilor cu această
tehnică şi deci obişnuirea cu un anumit stil de învăţare.
a. Itemi cu alegere duală
Avantaje: elevul poate răspunde unui număr mare de itemi într-un timp scurt,
ceea ce înseamnă că un test format numai din astfel de itemi evaluează un domeniu
curricular extins; răspunzând itemilor obiectivi, în general, şi celor duali, în
38
particular, elevii învaţă sau înţeleg date, noţiuni, fapte; evaluează un singur rezultat
al învăţării.
Dezavantaje: posibilitatea mare de ghicire a răspunsului corect. Dacă un test
conţine mulţi itemi este greu de presupus că un elev poate obţine un calificativ bun
numai pentru simpla ghicire a răspunsurilor corecte.
b. Itemi de tip pereche
Avantaje: permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învăţării într-un
interval de timp redus şi utilizarea eficientă a timpului de notare; răspund unor
reguli, cerinţe de bază minimale ale învăţării, chiar şi la elevii de vârstă şcolară
mică.
Dezavantaje: acest tip de itemi evaluează doar niveluri cognitive inferioare;
lungimea testului alcătuit doar din itemi de tip pereche este prea mare, deoarece
fiecare item ocupă un spaţiu destul de larg.
c. Itemi cu alegere multiplă
Avantaje: au fidelitate crescută, au o mare flexibilitate, eliminând în mare
măsură ambiguitatea itemilor semiobiectivi şi subiectivi, sunt corectaţi rapid, dau
posibilitatea ca şi elevii care nu sunt prea buni în exprimarea scrisă să îşi
demonstreze cunoştinţele. Reduc subiectivismul corectorilor, pot evalua tipuri
diferite de produse ale învăţării, de la simple noţiuni, cunoştinţe, până la rezultate
complexe. Erorile comise de elevi pot furniza informaţii utile dascălului, permiţând
prelucrarea şi interpretarea statică. Pot măsura o gamă diversă de rezultate de
învăţare cum ar fi: cunoaşterea teminologiei, a unor date şi principii, capacitatea de
a înterpreta relaţii cauză-efect, de a aplica cunoştinţe şi principii. Fenomenul de
ghicire se reduce simţitor, pentru că numărul alternativelor este mai mare. Varianta
celei mai bune alternative induce o creştere a gradului de dificultate, dar oferă şi
posibilitatea măsurării unor rezutate de învăţare de nivel superior, a unor situaţii de
interpretare, de argumentare. Evaluează un singur rezultat al învăţării.
Dezavantaje: măsoară rezultate ale învăţării situate la nivelurile cognitive
inferioare: cunoştinţe, priceperi şi capacităţi de bază.
2. Itemi semiobiectivi
Avantaje: sunt utili în evaluarea cunoştinţelor şi măsoară mai mult decât simpla
recunoaştere sau memorare. Testează o gamă mai largă de capacităţi intelectuale la
un nivel de dificultate variabil şi o complexitate dorită. Pot fi utilizaţi în scop
diagnostic, permiţând dascălului să identifice natura unor greşeli pe care le face.
Solicită un anumit grad de coerenţă în realizarea răspunsurilor.
Dezavantaje: nu verifică realizarea unor capacităţi şi competenţe cu caracter
foarte complex.
a. Întrebări structurate
Avantaje: permit transformarea unui item de tip eseu în tip
obiectiv/semiobiectiv, crescând gradul de obiectivitate în evaluare. Structurarea
39
subîntrebărilor permite testarea unei game variate de cunoştinţe, priceperi şi
capacităţi, cu accent crescut pe nivelurile cognitive superioare. Permit creşterea
progresivă a gradului de dificultate. Favorizează crearea unui număr convenabil de
subîntrebări legate printr-o temă comună, ceea ce sporeşte coerenţa şi profunzimea
evaluării, precum şi abordarea din perspective diferite a acesteia. Stimulează atât
dezvoltarea capacităţilor cu un nivel mai înalt de complexitate, cât şi originalitatea
şi creativitatea acesteia.
3. Itemi subiectivi
Avantaje: testează obiective ale învăţării care vizează originalitatea,
creativitatea şi caracterul personal al răspunsurilor. Crează o imagine coerentă a
interacţiunii reale dintre conţinuturile învăţării şi abilităţile sau cunoştinţele
elevului. Oferă o viziune globală asupra capacităţilor elevului „de a construi” un
subiect: cunoaşterea faptelor, organizarea ideilor în scris, utilizarea limbajului
literar. Dă libertate de gândire şi de exprimare, fără a limita răspunsul la câteva
cerinţe, ca în cazul întrebărilor structurate.
Dezavantaje: necesită scheme de notare complexe şi greu de alcătuit.
Corectarea durează mult. Obiectivitatea notării este acăzută.
Rezolvarea de probleme sau a unei situaţii problemă, reprezintă antrenarea într-o
activitate nouă, diferită de activităţile curente ale procesului de instruire, pe care
învăţătorul o propune la clasă – fiecărui elev sau unui grup de elevi – cu scopul
dezvoltării creativităţii, gândirii divergente, imaginaţiei, capacităţii de a generaliza,
de a reformula o problemă.
Capacitatea de a rezolva probleme nu este ceva înnăscut, ci se dezvoltă prin
exerciţiu pe parcursul unei perioade mai lungi. De aceea, atunci când utilizăm
rezolvarea de probleme ca metodă de apreciere a performanţelor elevilor trebuie să
începem cu activităţi simple, dar nu banale. Pe măsură ce aceştia capătă experienţă,
vom creşte treptat, complexitatea problemelor.
Din cele prezentate anterior se poate concluziona că nici un tip de item nu este
perfect ca mod de evaluare, fiecare având avantaje şi dezavantaje şi de aceea este
necesar ca în cadrul unei evaluări complexe şi riguroase să se elaboreze teste ce să
conţină toate tipurile de itemi pentru a obţine o apreciere cât mai reală şi exactă a
cunoştinţelor acumulate de elevi.
Testele pe bază de itemi diferiţi reuşesc să exprime obiectiv, operativ şi
reprezentativ cunoştinţele ce se dobândesc începând cu clasele primare. Ele pot
influenţa sporirea randamentului învăţării în plan formaţional, prin funcţia lor de
instrumente de verificare şi evaluare operativă şi obiectivă a cunoştinţelor.
Funcţionalitatea testului nu poate fi limitată numai la a determina şi a evalua
cunoştinţe, ci trebuie extinsă şi asupra eficienţei învăţării.
Testul, construit în concordanţă cu obiectivele pedagogice şi a conţinutului ce
trebuie verificat, utilizat continuu, concomitent cu studierea fiecărei părţi de
40
vorbire sau de propoziţie studiată şi integrată organic în sistemul de lecţii,
devenind un element obişnuit şi necesar, poate contribui, prin realizarea
permanentă a conexiunii inverse cu funcţia de cunoaştere şi întărire, la sporirea
randamentului învăţării în plan formativ.
La primele teste se poate observa o oarecare teamă şi neîncredere faţă de
elementele noi (itemii), dar cunoscându-şi permanent randamentul învăţării şi
obişnuindu-se cu această formă frecventă şi obiectivă de verificare, elevii au
devenit încrezători şi cointeresaţi.
Verificarea complexă, operativă, pe baza testelor, a fiecărei părţi de vorbire sau
propoziţie studiată se integrează organic în sistemul lecţiilor de comunicare,
devenind o obligaţie cotidiană, ca şi învăţarea, şi un act tensional, rigid, cu atât mai
stresant cu cât se efectuează mai distanţat temporal.
Obiectivitatea determinării cunoştinţelor şi cunoaşterea rezultatelor la timpul
oportun sunt de natură să sporescă condiţiile care pot stimula învăţarea.
Testul, prin realizarea conexiunii inverse, începe să le dea satisfacţii elevilor, să
le cultive interesul pentru gramatică, să îi determine să revină la timp asupra
neajunsurilor care i-ar putea împiedica în realizarea progresului şi îi obligă la o
muncă susţinută de-a lungul semestrului. Corectat şi restituit la timp, testul le dă
posibilitatea elevilor să constate ce au realizat, cum au realizat, unde au greşit,
unde se situează ei la cerinţele maximale, faţă de cerinţele clasei sau faţă de
rezultatele anterioare.
Cunoaşterea reală şi oportună a rezultatelor învăţării are o valoare
motivaţională, fapt ce se reflectă în rezultatele obţinute la fiecare testare succesivă,
cât şi în testarea finală.
În acest capitol am folosit următoarea bibliografie:
-Odarca Bout, „Teste de evaluare pe bază de itemi diferiţi pentru elevi şi
profesori”, Editura Eikon, 2003;
-Carmen Iordăchescu, „ Să dezlegăm tainele testelor literare, clasele III-IV”,
Editura Carminis, Piteşti;
- Marcela Peneş, „ Caiet de comunicare, clasele III-IV”, Editura Aramis;
-Ştefania Popescu, „ Gramatică a limbii române cu o culegere de exerciţii”,
E.D.P., Bucureşti, 1983;

CONCLUZII

41
 Prin conţinutul acestei lucrări caut să relev importanţa problemei evaluării în
întreg curriculum educaţional: conţinut, obiective pedagogice, metode şi procedee,
etc.
Din practica şi cercetatrea pedagogică am constatat că evaluarea este o condiţie
fundamentală atât în ceea ce priveşte aprecierea randamentului şcolar cât şi a
proceselor de predare-învăţare care îl asigură.
După cum se vede din planul lucrării, evaluarea cuprinde principalele
coordonate ale muncii didactice atât sub aspect informativ cât şi formativ, iar
corelarea raţională a acestora duce cu necesitate la îmbunătăţirea succesului, a
randamentului şcolar. Pe baza acestor considerente sper să reuşesc să aduc cel
puţin la standardele minimale şi pe elevii mai slabi la învăţătură, să le trezesc
încrederea în forţele proprii.
Performanţele şcolare sunt, de fapt, rezultanta unor factori, care ţin atât de elevi,
cât şi de dascăli, dar şi de cadrul material organizatoric. În esenţă, ele sunt
determinate de calitatea instruirii; calitatea învăţării; calitatea evaluării; natura
relaţiilor dintre predare, învăţare şi evaluare, ca elemente principale ale procesului
de învăţământ.
Evaluarea va sluji mai bine obiectivele procesului de învăţământ dacă va fi
integrată în acest proces şi nu se va constitui într-o activitate exterioară lui.
Această ipoteză se bazează pe faptul că şi predarea şi învăţarea au obiectiv
comun: reuşita şcolară şi obţinerea unor performanţe la nivelul capacităţii
individuale a fiecăruia, în raport cu aptitudini şi interese. De asemenea, într-o
societate concurenţială, şcoala şi implicit dascălii sunt datori să îi ajute pe fiecare
dintre elevii săi, să îşi stabilească scopuri în viaţă în raport cu posibilităţile lor.
În această idee, academicianul Mircea Maliţa scria într-un eseu sugestiv
„ Discurs despre pasiune”, că „în cadrul societăţii moderne, unde solicitările sunt
imense, cultivarea pasiunii se impune ca o profilaxie asupra derutei”. În stilul
caracteristic, autorul amintit ironizează „elegant” pe unii tineri care „devin
mitomani, cu privire fixă, adoptă profesiunea de solicitant permanent de la o
societate căreia nu îi dă nimic”. Profesorul Maliţa se întreabă refelexiv dacă una
din primele întrebări la marile şi succesivele concursuri şi examene n-a trebuit să
fie: „Ce pasiuni ai, tinere?” şi vine apoi spre ilustrare cu propriile evaluări
formulate prin intermediul unor metafore inedite:”...cel ce nu se pasionează să
prindă fluturi până la şapte ani, să adune timbre până la zece,să facă avioane şi
bărci până la paisprezece, să repare radiouri până la optsprezece, va sosi în pragul
profesiunii prin fatalitate demonică, nu prin vocaţie.”
Efectele evaluării se răsfrâng, cu precădere în trei arii majore: instruire, învăţare
şi nevoile societăţii. Evaluarea este indispensabilă dascălilor, deoarece informaţiile
privind rezultatele elevilor constituie o sursă de îmbunătăţire a activităţilor de
instruire. De asemenea, o evaluare eficientă produce schimbări pozitive în
42
comportamentul şcolar al elevilor. Din acest punct de vedere, am observat în
timpul activităţii mele, că elevii gândesc mai profund asupra sarcinilor ce le au de
îndeplinit, conştientizează responsabilitatea propriilor acţiuni, găsesc satisfacţie şi
încredere în capacităţile lor de a rezolva cerinţe.
În plus, prin autoevaluare, elevii îşi cunosc mai bine potenţialul intelectual.
Acest fapt le dă încredere în sine şi îi motivează pentru îmbunătăţirea rezultatelor
şcolare.
Studierea fenomenelor de apreciere, autoapreciere şi intraapreciere mi-a permis
să cunosc mai bine mecanismele educaţionale, psihosociale, care produc asemenea
fenomene, influenţa lor asupra procesului instructiv, cunoaşterea mai profundă a
elevilor prin dezvăluirea unor atitudini faţă de obiectul de studiu, faţă de
modalităţile de apreciere pe baza folosirii unor criterii cât mai obiective şi adaptate
la particularităţile psihice individuale ale copiilor, cu scopul de a-i încuraja, a-i
stimula.
Evaluarea activităţii şi comportamentelor elevilor, aprecierea performanţelor,
sancţionarea unor comportamente inadecvate, reprezintă o modalitate importantă,
încă de la vârsta şcolară mică, de modelare a insuşirilor de caracter şi voinţă a
elevilor.
Dimensiunea psihologică a evaluării se manifestă atât prin atitudinea elevilor
faţă de evaluare, cât şi prin relaţiile dascăl – elev, elev – elev ce se dezvoltă ca
urmare a desfăşurării activităţilor evaluative. Astfel, dacă evaluarea la clasă nu
pune accentul preponderent pe funcţia sa formativă, elevul deprinde o atitudine de
teamă, de stres şi de respingere faţă de aceasta. Stilul autoritar al învăţătorului,
manifestat şi în aprecierea elevilor, conduce la acelaşi tip de atitudine. De
asemenea, evaluarea are un efect psihologic important şi în relaţia elev – elev.
Aceasta poate creea un mediu pozitiv de competiţie între elevi sau de echipă, dar la
fel de uşor poate conduce la stări conflictuale generate de goana după calificative
sau obţinerea unei „supremaţii” în clasă.
Nivelul de aspiraţie, formarea imaginii de sine, status-ul social sunt influenţate
în mare măsură de raporturile interpersonale, de comparaţiile ce au loc, de
atitudinile faţă de ceilalţi. În afară de evaluarea învăţătorului, prin care elevul
conştientizează nivelul capacităţilor sale şcolare, dar care induce în unele cazuri un
sens pasiv în activitatea şcolară, însoţit de o anumită indiferenţă faţă de evaluare,
are loc şi fenomenul participării elevilor la apreciere şi autoapreciere, participare
care este informativă pentru învăţător, deoarece furnizează informaţii despre
relaţiile dintre elevi, despre rezultatele la învăţătură şi evaluarea formativă pentru
elevi: atitudinile sociale şi orientarea lor.
Semnificaţia aprecierii şi autoaprecierii şcolare conduce la concluzia că elevii
care ştiu să aprecieze şi să facă autoaprecieri, folosind criteriile cu care învăţătorul

43
i-a familiarizat, pot să îşi controleze în mai mare măsură propria activitate de
învăţare şi să obţină un randament mai bun decât în caz contrar.
Intersectând aprecierea de sine cu cea făcută de alţii, exersându-se în apreciere,
elevii îşi dezvoltă un anumit „stil apreciativ”, capacitatea de autoestimare la limita
posibilului personal care conferă încredere şi satisfacţie, atât în ceea ce priveşte
activitatea de învăţare, cât şi în ceea ce priveşte integrarea fiecărui elev în sistemul
de relaţii psihosociale din clasă. Am observat în cadrul activităţii, că dacă elevii
sunt informaţi despre ce se aşteaptă de la ei spre sfârşitul secvenţelor de instruire,
atunci ei devin tot mai conştienţi de aceasta, depun efort pentru finalizare şi pot să-
şi raporteze, să-şi verifice propria lor performanţă prin raportare la criterii stabilite
de învăţător.
Privită din punct de vedere strict didactic, evaluarea este o componentă de bază
a procesului de învăţământ. Restrângând sfera termenului, se poate spune că
evaluarea încheie ciclul predare – învăţare, devenind ea însăşi un proces prin care
se estimează măsura sau nivelul la care cei doi „agenţi umani”, dascălul şi elevii,
au realizat, la parametrii doriţi, performanţele propuse. Asociind termenul de
evaluare cu acela de randament se poate aprecia raportul între efortul depus în
desfăşurarea procesului şi efectele sau rezultatele obţinute. În acest fel, evaluarea
apare ca o activitate de autoreglare atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, în
perspectiva obţinerii unor performanţe superioare.
În activitatea mea la clasă am observat unele minusuri în structura manualelor şi
chiar a Curriculum-ului. Consider că manualele ar trebui să conţină mai multe
exerciţii de gramatică venind să sprijine efortul învăţătorului de a preda integral
obiectul Limba română.
Ţinând seama de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, de sistemul
concentric de predare a noţiunilor de gramatică la clasele I-IV, consider că
formarea deprinderilor de a face faţă testelor cu itemi diferiţi este cel mai bine
realizată începând din clasa a III-a, când posibilităţile intelectuale ale elevului
sporesc datorită cunoştinţelor de gramatică, în scopul înţelegerii dialectice a
raportului dintre teorie şi practica gramaticală. Având în vedere că aplicarea
testelor de evaluare corecte se sprijină pe analizatorul vizual şi cel auditiv,
metodele şi procedeele folosite sunt într-o strânsă legătură cu obiectul, scopul
propus şi mijloacele de învăţământ folosite.
Lucrarea de faţă arată importanţa stăpânirii unor cunoştinţe şi deprinderi vizând
capacitatea de înţelegere a aplicării corecte a evaluării pe bază de teste pe bază de
itemi diferiţi. Pentru a obţine o apreciere cât mai reală şi exactă a cunoştinţelor
acumulate de elevi, trebuie să alcătuim teste, care să conţină toate tipurile de itemi,
deoarece în opinia mea nici un tip de item nu este perfect ca mod de evaluare,
fiecare având avantaje şi dezavantaje, printre itemii cu cele mai puţine dezavantaje

44
sunt itemii semiobiectivi (nu verifică realizarea unor capacităţi ci competenţe cu
caracter complex).
Testele pe bază de itemi diferiţi reuşesc să exprime obiectiv, operativ şi
reprezentativ cunoştinţele ce se dobândesc începând cu clasele primare. Ele pot
influenţa sporirea randamentului învăţării în plan formaţional, prin funcţia lor de
verificare şi evaluare operativă şi obiectivă a cunoştinţelor. Funcţionalitatea
testului nu poate fi limitată numai la a determina şi evalua cunoştinţe, ci trebuie
extinsă şi asupra eficienţei învăţării.
Nici o metodă, nici un studiu de specialitate nu dă reţeta în ceea ce priveşte
reuşita, dar stă în putinţa învăţătorului să găsească cele mai potrivite metode şi
procedee, să-şi valorifice pe deplin personalitatea, să muncească cu dragoste pentru
atingerea acestui scop.

Bibliografie

1. Bocoş, M., „Teoria şi practica cercetării pedagogice”, Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj Napoca, 2007;
2. Bout, O., „Teste de evaluare pe bază de itemi diferiţi pentru elevi şi profesori”,
Editura Eikon, 2003;
3. Cerchez, M., Pădureanu, V., „Standarde şi calificative – Limba română”, Editura
Sigma, 1999; 4. Corniţă, G., „Metodica predării şi învăţării limbii române”, Editura
Umbria, 1993;
5. Cucoş, C., „Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi,2002;
6. Dumitru, I. Al., „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Timişoara,
2000;
45
7. Gardin, M., Gardin, F., Berechet, D., Berechet, F., „Limba română pentru clasa
a IV-a, Paralela 45, 2002;
8. Gherasim, M., „Accentuarea caracterului formativ al evaluării permanente”,
Revista de pedagogie nr.6/1987;
9. Goia, V., „Didactica limbii şi literaturii române”, Editura Dacia, Cluj, 2001;
10. Holban, I., „Teste de cunoştinţe”, Bucureşti, 1995;
11. Ilie, E., „Evaluare formativă – Ghid metodologic”, Editura Polirom, 1999;
12. Iordăchescu, C., „Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a”, Editura
Carminis, Piteşti;
13. Iordăchescu, C., „Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a IV-a”, Editura
Carminis, Piteşti;
14. Ionescu, M., Radu, I., „Didactica modernă, Colecţia Didactica”, Editura Dacia;
15. Jinga, I., „Inspecţia şcolară”, E.D.P., Bucureşti, 1983;
16. Meyer, G., „De ce şi cum evaluăm”, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
17. Ministerul Educaţiei „Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru
învăţământul primar; Bucureşti, 1998;
18. Muster, D., Hazgan, A.,Popescu, P., „Metodologia examinării şi notării
elevilor”, E.D.P., Bucureşti, 1969;
19. Nuţă, S., „Metodica predării limbii române în clasele primare”, vol. I, Editura
Aramis, 2000;
20. Pamfil, A., „Dosar de practică pedagogică”, Editura Academic Press, 2002;
21. Parefene, C., „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ”, Editura Polirom, Iaşi,1999;
22. Pădurean. V., Norel, M., „Caietul elevului pentru limba şi literatura română”,
clasele III-IV, semestrul I şi II, Editura Aramis, 2004;
23. Peneş, M., Molan V., „Limba română, manual pentru clasa a III-a”, Editura
Aramis, 1998;
24. Peneş, M., Molan, V., „Limba română, manual pentru clasa a IV-a”, Editura
Aramis, 1998;
25. Peneş, M., „Caiet de comunicare, clasa a III-a” Editura Aramis;
26. Peneş, M., „Caiet de comunicare, clasa a IV-a” Editura Aramis;
27. Piajet, J. „Psihologia copilului” E.D.P., Bucureşti, 1973;
28. Popescu, Şt., „Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciţii”
E.D.P. 1983;
29. Radu, I., „Evaluarea în procesul didactic” E.D.P., Bucureşti, 2000;
30. „Repere didactice – Învăţământ primar” Inspectoratul Şcolar Maramureş, 2000;
31. „Revista didactică a cadrelor didactice” nr. 2-3, Anul Eminescu, Învăţământ
primar, 2000;
32. „Revista didactică a cadrelor didactice” nr. 3, Anul Eminescu, Învăţământ
primar, 2001;
46
33. „Revista didactică a cadrelor didactice” nr. 1, Anul Caragiale, Învăţământ
primar, 2002;
34. „Revista didactică a cadrelor didactice” nr. 3, Anul Eminescu, Învăţământ
primar, 1996;
35. Stoica, A., „Evaluarea progresului şcolar – De la teorie la practică” Editura
Humanitas, Bucureşti, 2003;
36. Şerdean, I., „Metodica predării limbii române la clasele I-IV”, E.D.P., 1993;
37. Şerdean, I., „Didactica limbii române la clasa primară”, Editura Teora, 1998;
38. Ungureanu, A., „Metodica studierii limbii române – Învăţământ primar”,
Editura Ass, Iaşi, 2003;

47
CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV. MOTIVAȚIA LUCRĂRII

………………………………………………………………………..1

CAPITOLUL I

1.Evaluarea şi operaţiile implicate …………………………………..

…………………………………………3
2. Tipuri de evaluare …………………………………… ………………..
………………..………………………..3
3. Legătura dintre cele trei tipuri de evaluare
………………………………………..…………………..4
4. Metode de evaluare și verificare ………………………………..…..
……………………………………..5
5. Rolul evaluării în sistemul de învățământ
primar……………………………………………….…..11
CAPITOLUL II

Obiectivele evaluării la Limba română

…………………………………………..……………………………….….13

CAPITOLUL III

1. Tipuri de itemi - posibil algoritm de realizare a itemilor ………………………………...16

2. Teste de evaluare pentru literatură la clasa a IV-a …………………………………………..30
3. Teste de evaluare pentru gramatică la clasa a IV-a ………………………………………….34
4. Avantajele și dezavantajele utilizării itemilor …………………………………………………. 47

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………………....50

48