Carpații Orientali
Carpații Orientali
Carpații Orientali
Trăsături generale
- Ocupă o suprfață de 35.549 km²
- Prezintă o mare varietate de peisaj
- Se întind de la granița de N cu Ucraina până la Valea Prahovei și Valea Cerbului
- Trăsăturile generale sunt date de :
Orientarea longitudinală ( în lungul meridianelor)
Structura geologică
Ele atrag după sine o serie de caracteristici :
Orientarea general N-S a lanțurilor muntoase este determinată de structura geologică cu eruptiv în V,
cristalin mezozoic în centru și fliș în E
Concordanța dintre duritatea rocilor și altitudinile cele mai ridicate
Predominanța văilor longitudinale și prezența depresiunilor intramontane- mari cu dispoziție
transversală sau longitudinală față de axa montană- care determină discontinuitatea în peisaj
Depresiunile ocupă 25,6% din masa montană și 48% sunt situate la altitudini de peste 500m-
permițănd practicarea agriculturii- dep. Maramurașului, dep. Vatra Dornei, dep. Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, culoarul Bilbor-Borsec- Ghiorghieni,- Ciuc-Brașov
Modul de formare
- Increțirea și înălțarea scorței terestre ( mezozoic – cretacic)
- Pe latura vestică a zonei cristalino – mezozoice au apărut erupții vulcanice care au dus la formarea
lanțului de munți vulcanici – Oaș-Gutâi-Țăbleș-Călimani-Gurghiu-Harghita ( cel mai lung lanț
vulcanic din Europa )
- În Cuaternar, glaciațiunea pleistocenă a format ghețari și urme alce acestora pe culmile de peste 2000
m în m-țiiRodnei
- Tot în cuaternar se formează prin sedimentare culoarele depresionare și depresiunile intramontane
- Prezintă relief vulcanic, glaciar, petrographic ( calcare, conglomerate)
- Sunt alcătuiți din roci vulcanice ( granit, basalt, andezit), metamorfice( șisturi cristaline, marmură) și
sedimentare( calcare, conglomerate, marne)
- Sunt fragmenatți de numeroase depresiuni și văi
- Altitudinile coboară de la N la S – 2303m Pietrosu în m-ții Rodnei, 2100 m Pietrosu în m-ții
Călimani și 1954 m în vf. Ciucaș din m-ții Ciucașului
- Orientarea culmilor este pe direcția NV-SE ( N și centru) și NE-SV, N-S sau E-V ( S)
- Cuprinde următoarele subdiviziuni:
Grupa Nordică - Carpații Maramureșului și Bucovinei
Grupa Centrală - Carpații Moldo-Transilvani
Grupa Sudică - Carpații de Curbură
- Resursele naturale sunt reprezentate de :
Păduri și pășuni
Minereuri – mangan (Valea bistriței),minereuru neferoase(Cavnic, Baia, Borșa, Nistru),
mineralizații cuprifere(Toroiaga, Fundu Moldovei, LeșiUrsului)
Cărbune- dep. Comănești
Ape minerale
Potențial hidreoenergetic
Roci de construcție
Terenurile arabile în depresiunile mai extinse
Relieful
15. altitudinile scad de la nord la sud- Călimani 2100m(vf.Pietrosu)- Ceahlău – vf.Ocolasul Mare-
1907m, Giumalău 1857m , Bistriței 1791m
16. grupa se individualizează prin lăţimea sa şi prin lipsa de masivitate
17. culmile sunt orientate NV-SE
18. dispunerea paralelă a culmilor desfășurare mare pe lățime 80-100km
Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe
întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad.
Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Comatu (sau, după alte surse, Ciomadu),
din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţii şi în Europa de Est, care a
avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana, este o
rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci
turistice.
Lacul Roșu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui
Hășmașul Mare, în apropierea oraşului Gheorgheni din județul Harghita. După măsurătorile din anul 1987
dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², volumul apei acumulate
587.503 m³.Geologic zona este alcătuită mai ales din calcare, care au dat naştere la forme de relief
spectaculoase. Un interes aparte îl prezintă Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adâncime de 200-
300 m. Înălţimile variază între 980 m (Lacul Roșu) și 1792 m (Vf. Hășmașu Mare). Peisajul farmecă şi prin
prezenţa lacului de baraj natural Lacul Roșu. Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părți
din masivul muntos (Vârful Ghilcoș). Numele lacului vine de la aluviunile roşiatice aduse de Pârâul Roșu.
Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali,
in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.Munţii Rarâul sunt marginiti la nord de
depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si
Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii Stanisoarei. In sudul lor se afla
muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest
Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor
Rodnei.Muntii Rarau-Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul
Mestecanisului, care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata
de Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-
est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile
prelungi ale muntilor Stanisoarei.
Băile Tușnad (în maghiară Tusnádfürdő) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.
Are o populaţie de 1.728 locuitori,[1] fiind orașul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat
în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munții Harghita și Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de
650 m. Este o importantă staţiune balneo-climaterică.