Tudorache Buletin
Tudorache Buletin
Tudorache Buletin
1880 — Pe 5 noiembrie, la Paşcani, judetul Iaşi, se naşte Mihail Ursachi. Tatăl său a fost
avocatul Alexandru Sadoveanu, fiu de ţăran din ţinutul Gorjului şi mama Profira Ursache, fată
de răzeşi din localitatea Verşeni. Părinţii nefiind căsătoriţi, paternitatea scriitorului a fost
recunoscută abia în anul 1891, când devine Mihail Sadoveanu.
1887 — Face şcoala primară la Paşcani unde l-a avut ca dascăl pe Mihai Busuioc, cel pe care
l-a descris în povestirea "Domnu Trandafir". Îşi petrece vacanţele de vară şi la Verşeni, la
rudele mamei.
Pleacă în anul 1900 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, însă cursurile au fost
întrerupte la sfârşitul aceluiaşi an, întorcându-se la Fălticeni.
1898 — Începe să colaboreze la foaia "Viaţa nouă" şi în revista "Pagini literare", semnând cu
numele său, dar şi cu pseudonimul M.S. Cobuz.
1902 — Apare primul manuscris al romanului Fraţii Potcoavă, unele dintre fragmentele
acestuia fiind publicate în revista "Pagini Alese". Se naşte Despina-Lia, primul copil al
scriitorului. Este încorporat în armată.
1904 — Are loc debutul editorial cu patru volume deodată: Povestiri, Dureri înăbuşite,
Crâşma lui Moş Precu, Şoimii, fapt pentru care Nicolae Iorga numeşte această perioadă ”anul
Sadoveanu”.
1906 — Publică volumele Floare ofilită, Mormântul unui copil şi Amintirile căprarului
Gheorghiţă. Primeşte premiul Academiei Române.
Se naşte al treilea copil, Profira. Pleacă din capitală din nou la Falticeni.
1910 — Este numit în funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi. Apar volumele
Povestiri de seară, Genoveva de Brabant. Se naşte Bogdan-Mihail (decedat în anul 1912)
1911 — Apare volumul Apa morţilor şi în revista "Viaţa românească" publică piesa de teatru
De ziua mamei.
1915 — Apare romanul istoric Neamul Şoimăreştilor. Se naşte Mircea, al optulea copil al
scriitorului.
1928 — Apar volumele Demonul tinereţii, Împărăţia apelor, Olanda, Hanul Ancuţei.
1934 — Apar volumele Nopţile de Sânziene, Soarele în baltă şi Viaţa lui Ştefan cel Mare.
1935 — Apare primul volum al trilogiei Fraţii Jderi, Ucenicia lui Ionut.
1936 — Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu şi Grigore T. Popa, scot,
începând cu luna ianuarie, revista lunară "Însemnări ieşene". Revine la Bucureşti şi se
stabileşte aici cu familia, întrucât preia şi direcţia ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa". Apare
Izvorul alb, al doilea volum al trilogiei Fraţii Jderi.
1937 — Sadoveanu se retrage în Transilvania unde scrie romanele Valea Frumoasei şi Ochi
de urs.
1940 — Apar volumele Vechime şi Divanul persian. Editura Fundaţiilor Regale publică
primele două volume din Opere.
1942 — Pe 10 octombrie se căsătoreşte cu Valeria Mitru. Apare cel de-al treilea volum al
trilogiei Fraţii Jderi, intitulat Oamenii Măriei Sale.
1948 — Devine preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Publică romanul Păuna
Mică.
1949 — Mihail Sadoveanu este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Apare volumul Mitrea
Cocor.
Suferă un infarct care îi afectează vorbirea şi îl lasă aproape orb. Pe 19 octombrie, la ora 9
dimineaţa, Mihail Sadoveanu se stinge din viaţă într-o vilă aflată în apropierea Schitului
Vovidenia şi a localităţii Vânători-Neamţ. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de
Eminescu.